2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
232<br />
avut vârsta mai înaintată, scoruri totale NIHSS și ale<br />
glicemiei mai mari și o frecvenţă mai mare <strong>de</strong> fi brilaţie<br />
atrială, incluzând o proporţie mai mare <strong>de</strong> pacienţi<br />
din rasa caucaziană. De asemenea, la acești pacienţi a<br />
existat o tendinţă șpre o frecvenţă mai mare <strong>de</strong> e<strong>de</strong>m<br />
cerebral la tomografi a computerizată, fapt ce a fost<br />
puternic asociat cu mortalitatea.<br />
Patogeneza e<strong>de</strong>mului cerebral în AVC. E<strong>de</strong>mul<br />
cerebral reprezintă consecinţa patogenetică importantă<br />
în ischemia cerebrală, fi ind <strong>de</strong>scrise 2 forme ale<br />
acestuia: e<strong>de</strong>mul vasogenic și e<strong>de</strong>mul citotoxic. Disfuncţia<br />
barierei hematoencefalice, cu creșterea permeabilităţii<br />
<strong>de</strong>termină extravazarea proteinelor, inclusiv<br />
a imunoglobulinelor și a celulelor imunitare. Cu cât<br />
ischemia este mai prelungită, cu atât modifi cările <strong>de</strong><br />
tip hipoxic sunt mai exprimate (leziuni endoteliale,<br />
neuronale, gliale). Ischemia cerebrală cronică se manifestă<br />
prin alterări difuze ale arterelor mici, fenomen<br />
<strong>de</strong>numit “lipohialinoza”.<br />
Alterarea nivelului <strong>de</strong> conștienţă și mortalitatea<br />
în AVC. Alt studiu recent, care a analizat 564 <strong>de</strong><br />
pacienţi, a <strong>de</strong>monstrat prezenţa anumitor nivele <strong>de</strong><br />
perturbare a conștienţei la 409 (72.5%) din cei 564<br />
pe parcursul a 24 <strong>de</strong> ore [7]. Într-o analiză nevariabilă,<br />
mortalitatea pacienţilor cu oricare grad <strong>de</strong> afectare<br />
a conștienţei a crescut, comparativ cu cei care nu au<br />
avut <strong>de</strong>reglări <strong>de</strong> conștienţă. După evaluarea pe vârste,<br />
sex, rasă, sediul ictusului, severitatea ictusului<br />
(scorul total NIHSS), fi brilaţia atrială și glucoza la<br />
spitalizare, progresia gradului <strong>de</strong> alterare a conștienţei<br />
la 3 ore după admiterea în spital a fost semnifi cativ<br />
asociată cu creșterea mortalităţii [7]. Nivelul maxim<br />
al scorului conștienţei pe parcursul a 24 <strong>de</strong> ore iniţiale<br />
<strong>de</strong> monitoring a fost la fel asociat cu mortalitate după<br />
ajustarea factorilor sus-mentionaţi. Au foșt exploraţi<br />
și alţi factori prezenţi până la 24 <strong>de</strong> ore după spitalizarea<br />
pacienţilor, care ar putea fi implicaţi în agravarea<br />
evoluţiei maladiei și în mortalitatea ulterioară, așa ca<br />
analiză exploratoare a vârstei și e<strong>de</strong>mul cerebral la 24<br />
<strong>de</strong> ore pe TC. Concluzionăm că la pacienţii cu vârste<br />
mai mari <strong>de</strong> 65 <strong>de</strong> ani mortalitatea este mai înaltă,<br />
comparativ cu grupul <strong>de</strong> pacienţi mai tineri, cu grad<br />
similar <strong>de</strong> e<strong>de</strong>m cerebral.<br />
Discuţii. Deprecierea nivelului conștienţei în<br />
cazul acci<strong>de</strong>ntelor vasculare cerebrale are un număr<br />
mare <strong>de</strong> cauze potenţiale. Un număr mic <strong>de</strong> pacienţi<br />
pot prezenta o <strong>de</strong>presie hiperacută tranzitorie a conștienţei<br />
la <strong>de</strong>butul AVC, cu recuperare rapidă în starea<br />
<strong>de</strong> veghe. Acest lucru s-a manifestat în 8,4% din acci<strong>de</strong>ntele<br />
vasculare cerebrale din sistemul carotidian și<br />
în 5,7% din acci<strong>de</strong>ntele vasculare cerebrale vertebrobazilare,<br />
faptul fi ind atribuit, în unele cazuri, convulsiilor<br />
induse <strong>de</strong> ischemie, dar în majoritatea cazurilor<br />
mecanismul acestui fenomen ramâne <strong>de</strong>ocamdată<br />
neelucidat [8].<br />
Buletinul AŞM<br />
Perturbarea timpurie și persistentă a nivelului <strong>de</strong><br />
conștienţă a fost asociată cu infarctul regiunilor anatomice<br />
specifi ce necesare pentru menţinerea stării <strong>de</strong><br />
veghe, cum ar fi al trunchiului cerebral sau acci<strong>de</strong>ntul<br />
vascular cerebral talamic, ce implică sistemul activator<br />
reticular [9], dar acest fapt a fost <strong>de</strong> asemenea raportat<br />
în primele 3 ore după infarctul cerebral masiv din teritoriul<br />
arterei cerebrale medii cu instalarea e<strong>de</strong>mului<br />
cerebral și a efectului <strong>de</strong> masă [10].<br />
Afectarea nivelului <strong>de</strong> conștienţă care se instalează<br />
mai tardiv (ore sau zile <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul acci<strong>de</strong>ntului<br />
vascular cerebral), poate fi datorat convulsiilor, <strong>de</strong>privării<br />
somnului, medicamentelor, complicaţiilor sistemice<br />
legate <strong>de</strong> starea medicală generală a pacienţilor<br />
cu acci<strong>de</strong>nt vascular cerebral (<strong>de</strong> exemplu, hiperglicemie,<br />
infecţii), sau se poate datora infarctelor masive<br />
cu e<strong>de</strong>m progresiv și efect <strong>de</strong> masă.<br />
La pacienţii cu e<strong>de</strong>me emisferice unilaterale, rezultate<br />
din hemoragia intracraniană sau AVC ischemic<br />
acut, gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare <strong>de</strong> la linia mediană (măsurată<br />
prin <strong>de</strong>plasarea orizontală a corpului pineal) a fost<br />
direct corelată cu nivelul <strong>de</strong> conștienţă in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />
<strong>de</strong> hernierea transtentorială sau transfalcină [11].<br />
O serie <strong>de</strong> studii au explorat relaţia dintre afectarea<br />
nivelului <strong>de</strong> conștienţă și mortalitate după acci<strong>de</strong>ntul<br />
vascular cerebral ischemic, dar aceste studii<br />
au avut limitări semnifi cative. De exemplu, relaţia<br />
temporală dintre <strong>de</strong>butul AVC și instalarea nivelului<br />
anormal <strong>de</strong> conștienţă (imediat, <strong>de</strong>vreme sau mai<br />
târziu) nu a fost <strong>de</strong>clarată [12]; nivelul <strong>de</strong> conștienţă<br />
a fost măsurat doar într-un moment unic [13]; un<br />
sistem standardizat <strong>de</strong> măsurare cu gradaţii multiple<br />
pentru nivelul <strong>de</strong> conștienţă nu a fost utilizat; datele<br />
au fost colectate retrospectiv sau a fost mic numărul<br />
<strong>de</strong> pacienţi studiaţi [14].<br />
Concluzii. Studiile efectuate aduc dovezi ale implicării<br />
frecvente a <strong>de</strong>reglărilor nivelului <strong>de</strong> conștienţă<br />
la pacienţii cu AVC în circulaţia cerebrală anterioară<br />
și o puternică asociere între perturbarea timpurie<br />
a nivelului <strong>de</strong> conștienţă și mortalitate. Mortalitatea<br />
asociată cu alterarea nivelului <strong>de</strong> conștienţă poate fi<br />
directă, așa ca în cazul hernierii după e<strong>de</strong>mul cerebral<br />
progreșiv, sau indirectă, așa ca în cazul pneumoniei <strong>de</strong><br />
aspiraţie din cauza protecţiei slabe a căilor respiratorii<br />
la un pacient inconștient. S-a stabilit o asociere semnifi<br />
cativă între nivelul <strong>de</strong> conștienţă și prezenţa e<strong>de</strong>mului<br />
cerebral la TC cerebrală în primele 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong><br />
la <strong>de</strong>butul simptomatologiei.<br />
Bibliografi e<br />
1. Groppa St., Zota E. Managementul factorilor <strong>de</strong><br />
risc modifi cabili pentru acci<strong>de</strong>ntele vasculare cerebrale.<br />
Revista <strong>de</strong> știinţă, inovare, cultură și artă “Aca<strong>de</strong>mos”<br />
2008; Nr. 3 (10):70-74.<br />
2. Hook C.C., Mueller P.S., Th e Terri Schiavo saga: