2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
clusiv efectuarea stimulării corticale directe (DCS). Intervenţii
neurochirurgicale spinale: procese expansive
medulare, traumatisme vertebromedulare – SEP, MEP.
Intervenţiile neurochirurgicale pe plexuri și nervi periferici
au inclus stimularea directă de nerv (DNS).
Având în vedere efectele agenţilor inhalanţi asupra
potenţialelor evocate, la toţi pacienţii a fost efectuată
anestezia generală intravenoasă cu intubare orotraheală.
Ketamina a fost exclusă la pacienţii cerebrali,
cauza fi ind creșterea presiunii intracerebrale.
Pacienţii au fost monitorizaţi respirator: frecvenţa
respiraţiei, volumul tidal, minut-volum, presiunea în
căile respiratorii, complianţa pulmonară, capnografi
a; hemodinamic – tensiunea arterială, pulsul, electrocardiograma,
pulsoximetria; diureza, temperatura
corpului. Bolnavii au fost ventilaţi în regim volumcontrol,
7-8 ml/kg, normoventilare, presiunea bioxidului
de carbon la sfârșitul expirului (EtCO 2 ) a fost
menţinută 30 – 35 mmHg. TA medie a fost menţinută
mai mare de 70 mmHg și a fost evitată hipotermia mai
mică de 36,0 0 C.
Rezultate și discuţii. La primii 40 de pacienţi a
fost efectuată anestezie generală intravenoasă, cu utilizarea
benzodiazepinelor, barbituricelor și administrarea
bolusurilor de fentanil, la perioade fi xe, utilizarea
miorelaxantelor atât pentru intubarea pacientului,
cât și pe parcursul intervenţiei.
La ceilalţi 24 de pacienţi a fost efectuată următoarea
anestezie-inducţie: midazolam 0,1 mg/kg, tiopental
– 5 mg/kg, fentanil – 3 mkg/kg, atracurium
– 0,5-0,6 mg/kg. Menţinerea – TIVA: propofol – 4-6
mg/kg/oră, fentanil – 3-4 mkg/kg/oră. Pe parcursul
menţinerii au fost excluse anestezicele inhalante, bolusurile
de anestezice intravenoase și de analgezice,
miorelaxantele.
Pacienţii din ambele grupuri au fost ventilaţi în
regim volum-control, EtCO 2 menţinută la valorile de
30-35 mmHg. Comparativ hemodinamic, în primul
grup s-a observat o oscilaţie a TA în funcţie de administrarea
bolusurilor de barbiturice și fentanil. În cel
de-al doilea grup oscilaţiile au fost mai mici, la creșterea
/ scăderea vitezei de infuzie a propofolului.
La bolnavii celui de-al doilea grup, după administrarea
bolusurilor de anestezice și analgezice, am
observat scăderea amplitudinei și prelungirea latenţei
potenţialelor, iar utilizarea miorelaxantelor făcea
practic imposibilă efectuarea MEP pe o perioadă de
până la 30 de minute. Utilizarea TIVA cu propofol și
fentanil, cu excluderea relaxantelor pe parcursul efectuării
IOM, a avut un efect minor asupra potenţialelor
evocate.
Concluzii. Rezultatele neuromonitoringului au
depins, în mare măsură, de anestezicele utilizate, precum
și de modul lor de administrare. Folosirea TIVA
cu propofol și fentanil, cu excluderea bolusurilor de
229
anestezice, analgezice și miorelaxante pe parcursul
menţinerii anesteziei, are un efect minor asupra potenţialelor
evocate.
Anestezia generală intravenoasă, cu administrarea
la perioade fi xe a bolusurilor de benzodiazepine,
barbiturice și fentanil, duce la micșorarea amplitudinii
și la prelungirea latenţei potenţialelor evocate după
administrarea bolusurilor, iar utilizarea miorelaxantelor
pe parcursul menţinerii anesteziei face imposibilă
efectuarea MEP.
Calitatea monitoringului neurofi ziologic intraoperator
depinde de patologia asociată a pacientului,
starea fi ziologică a organismului în timpul intervenţiei
chirurgicale și tehnica de anestezie. Înţelegerea
efectelor anestezicelor asupra potenţialelor evocate,
precum și lucrul în echipă (neurochirurg – neurofi zolog)
anestezist, sunt esenţiale pentru a reduce defi citul
neurologic postoperator.
Bibliografi e
1. Banoub M., Tetzlaff J.E., Schubert A. Pharmacologic
and physiologic infl uences aff ecting sensory evoked potentials:
implications for perioperative monitoring. Anesthesiology,
2003; 99: 716–737.
2. Boisseau N., Mandany M., Staccini P.,et al. Comparison
of the eff ects of sevofl urane and propofol on cortical somatosensory
evoked potentials, BJA, 2002; 88(6):785-789.
3. Deiner S. Highlights of anesthetic considerations for
intraoperative neuromonitoring. Semin. Cardiothorac. Vasc.
Anesth., 2010; 14(1):51-53.
4. Satwant K. Samra M.D. et al Remifentanyl and
fentanyl-based anesthesia for intraoperative monitoring of
somatosensory evoked potentials. Anesth. Analg., 2001;
92:1510-1515.
5. Sloan T., Heyer E. Anesthesia for Intraoperative Neurophysiologic
Monitoring oft he Spinal Cord. Journal of Clinical
Neurophysiology, 2002;19(5):430-443.
6. Taniguchi M., Nadstawek J., Pechstein U., Schramm
J. Total intravenous anesthesia for improvement of intraoperative
monitoring of somatosensory evoked potentials during
aneurysm surgery. Neurosurgery, 1992; 31: 891–897.
7. Zouridakis G., A concise guide to intraoperative
monitoring. R856. Z68 2000:102.
Rezumat
Scopul monitoringului neurofi ziologic intraoperator
este de a reduce incidenţa defi citului neurologic indus chirurgical.
Rezultatele acestuia depind de patologia concomitentă,
starea fi ziologică a organismului în timpul intervenţiei
chirurgicale și metoda de anestezie. Anestezia optimă
constă în evitarea agenţilor anestezici halogenaţi, utilizarea
anesteziei totale intravenoase, utilizarea miorelaxantelor
doar pentru intubarea traheală, menţinerea homeostaziei
pacientului anesteziat.
Summary
Th e purpose of intraoperative neurophysiological
monitoring is to reduce the incidence of surgically induced