2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

218
Studiile electofi ziologice la pacienții cu operații
MVD pentru HFS susţin ipoteza că localizarea anatomică
a anomaliilor fi ziologice care cauzează simptomele
HFS este centralizată în contactul vascular cu
nervul facial [40], incluzând mecanismele similare
fenomenului de excitare (descris în pp. 41 și 42), care
primar nu este cauzat de transmiterea efaptică la localizarea
contactului vascular, care a cauzat simptomele,
ca altă ipoteză. Rezultatele includ semnele specifi ce
răspunsului anormal al mușchiului sau ale răspunsului
răspândit lateral, fi ind împins de către nervul facial
[43]. Această metodă este larg utilizată în asemenea
operații, considerându-se un ghid pentru neurochirurgi
în ceea ce privește depistarea vaselor, care sunt
efectiv decompensate nervului facial. Rata succesului
operației, a crescut datorită duratei ei mici, reducând
riscul preoperator. Ea este considerată un exemplu
în știința de bază, care rezultă din metodele practice,
care sporesc efi cacitatea operației, și în cazul evitării
necesității reoperării, care era nepracticată înaintea
apariției aceste metode. Aceste exemple ne demonstrează
clar că nu există extremități determinate între
cercetările de bază și cele aplicate. Prin metoda utilizată
în studiile generatorilor neurali ABR se urmărește
scopul de a monitoriza nervul auditiv. Cercetările
referitoare la centrele de vorbire și de limbă din creier
au o importanţă majoră pentru operațiile de epilepsie.
Cercetările spasmului hemifacial asigură rezultate favorabile
în operațiile de MVD. Totuși, este difi cil de a
utiliza metodele științifi ce exacte în evaluarea benefi
ciilor MNI. Considerăm că ele sunt bazate pe mulți
ani de experiență, unde abilitățile chirurgului, împreună
cu o utilizare reușită a electrofi ziologiei operatorii,
pot aduce benefi cii pacientului operat și altor
pacienți, ce se vor bucura de procesul tratamentului
care include o colaborare efi cientă și fructuoasă între
chirurgi și neurologi.
Concluzii
1.
Monitoringul neurofi ziologic intraoperatoriu
face posibilă aprecierea funcţiei părţilor specifi ce ale
sistemului nervos în mod continuu pe parcursul operaţiei.
2.
Neurofi ziologia în sălile de operaţii este o
oportunitate în cercetarea și studierea funcţiilor normale
ale sistemului nervos central, precum și a sistemului
nervos afectat.
3.
Această metodă face posibilă identifi carea in-
traoperatorie a zonelor afectate, astfel încât chirurgul
să adopte tactica de tratament chirurgical prin care
poate evita defi citul neurologic postoperatoriu.
4.
Monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului
în sala de operaţie se face de mulţi ani, pe când monitorizarea
intraoperatorie a funcţiei sistemului nervos
este o inovaţie.
Buletinul AŞM
Bibliografi e
1. Barker A., Jalinous R., Freeston I. Non-invasive
magnetic stimulation of the human motor cortex. Lancet,
1985; 1:1106-1107.
2. Brown R., Nash C. Current status of spinal cord
monitoring. Spine, 1979; 4:466-478.
3. Celesia G., Broughton R., Rasmussen T., Branch C.
Auditory evoked responses from the exposed human cortex.
Electroenceph. Clin. Neurophysiol., 1968; 24: 458-466.
4. Celesia G., Puletti F. Auditory cortical areas of
man. Neurology, 1969; 19: 211-220.
5. Celesia G. Somatosensory evoked potentials recorded
directly from human thalamus and Sm I cortical area.
Arch. Neurol., 1979; 36: 399-405.
6. Deletis V. Intraoperative monitoring of the functional
integrity of the motor pathways. Devinsky O., Beric
A., Dogali M., eds. Advances in Neurology: Electrical
and Magnetic Stimulation of the Brain. New York: Raven;
1993:201-214.
7. Friedman W., Kaplan B., Gravenstein D., Rhoton
Al. Intraoperative brain-stem auditory evoked potentials during
posterior fossa microvascular decompression. J. Neurosurg.,
1985; 62: 552-557.
8. Goddard G. Amygdaloid stimulation and learning
in the rat. J. Comp. Physiol. Psychol., 1964; 58: 23-30.
9. Grundy B. Intraoperative monitoring of sensory
evoked potentials. Anesthesiology, 1983; 58:72-87.
10. Greenspan J., Lee R., Lenz F. Pain sensitivity alterations
as a function of lesion localization in the parasylvian
cortex. Pain, 1999; 81: 273-282.
11. Hashimoto I. Auditory evoked potentials from the
humans midbrain: slow brain stem responses. Electroenceph.
Clin. Neurophysiol., 1982; 53: 652-657.
12. Hashimoto I., Ishiyama Y., Yoshimoto T., Nemoto
S. Brainstem auditory evoked potentials recorded directly
from human brain stem and thalamus. Brain, 1981; 104:
841-859.
13. Hilger J. Facial nerve stimulator. Trans. Am. Acad.
Ophth. Otolaryngol., 1964; 68: 74-76.
14. Kuroki A., Møller A. Microsurgical anatomy around
the foramen of Luschka with reference to intraoperative
recording of auditory evoked potentials from the cochlear nuclei.
J. Neurosurg., 1995; 82: 933-939.
15. Kurze T. Microtechniques in neurological surgery.
Clin. Neurosurg., 1964; 11:128-137.
16. Lenz F., Dougherty P. Pain processing in the ventrocaudal
nucleus of the human thalamus. Bromm B., Desmedt
J., eds. Pain and the Brain, New York: Raven; 1995:
175-185.
17. Lenz F., Lee J., Garonzik I., Rowland L., Dougherty
P., Hua S. Plasticity of pain-related neuronal activity in the
human thalamus. Prog. Brain Res., 2000; 129: 253-273.
18. Linden R., Talor C., Benedict C., Mraz C., Bell
I. Electro-physiological monitoring during acoustic neuroma
and other posterior fossa surgery. J. Sci. Neurol., 1988;
15:73-81.
19. Malis Li. Intra-operative monitoring is not essential.
Clin. Neurosurg., 1995; 42: 203-213.
20. Marsden C., Merton P., Morton H. Direct electri-