2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
CT perfuzie sau RMN în regim de perfuzie. Totodată,
în cazurile de stenoză aterosclerotică a circulației
posterioare, riscul ictusului subsecvent este foarte ridicat,
comparativ cu stenozele în circulația anterioară.
De aceea, trebuie efectuate mai frecvent studii de
supraveghere. Dacă leziunile duc spre ocluzie, aceasta
va crea consecințe dramatice. E necesar, deci, de a instrui
persoanele apropiate (rudele), pentru a interna
pacientul cât mai repede, pentru intervenția de recanalizare
de urgență.
Stentarea intracraniană este o modalitate terapeutică
promițătoare. În viitorul apropiat vor fi efectuate
studii randomizate, care vor oferi argumente incontestabile
întru susţinerea acestei metode.
Procedura de AEIC este considerată o metodă
chirurgicală relativ sigură de revascularizare. Totodată,
este important de a efectua o selecție minuțioasă a
pacienților, bazată pe modalitățile de testare și măsurare
a capacității de rezervă cerebrală, care sunt accesibile
astăzi (CT/IRM în regim de perfuzie).
Hemicraniectomia decompresivă rămâne a fi o
metodă de ultimă linie, utilizată în cazuri de urgenţă
majoră, care are ca scop salvarea vieții, fi ind, totodată,
și o etapă efi cientă în tratamentul ischemiilor cerebrale
masive (emisferiale).
Endarteriectomia carotidiană rămâne a fi în
timpul de față cea mai practicată și cea mai populară
procedură chirurgicală de profi laxie și tratament al ictusului
ischemic. Avantajele metodei sunt incontestabile,
dar rezervele ei sunt limitate datorită utilizării pe
scară tot mai largă a procedeelor endovasculare.
Bibliografi e
1. Верещагин Н.В., Пирадов М.А., Суслина
З.А. Инсульт. Принципы диагностики, лечения и
профилактики. Москва, Ин термедика, 2002, 208 с.
2. Волошин П.В., Тайцлин В.И. Лечение
сосудистых заболе ваний головного и спинного мозга. 3-e
изд. МЕДпресс-информ, 2005, 688 с.
3. Древаль О.Н., Лазарев В.А., Джинджихадзе P.C.,
Горожа нин A.B. Декомпрессивная гемикраниэктомия
при злока чественном инсульте в бассейне средней
мозговой артерии. Практическая неврология и
нейрореабилитация, 2008, 2:43-47.
4. Усачев Д.Ю. Реконструктивная хирургия
брахиоцефальных артерий при хронической ишемии
головного мозга. Автореф. дис. д-ра мед. наук, Москва,
2003, 48 с.
5. Wolf P.A. Epidemiology of Stroke. In.: Mohr J.P.,
Choi D.W., Grotta J.C., Weir B., Wolf P.A. Stroke. Pathophysiology,
diag nosis, and management. Fourth Edition, Churchill
Livingstone, 2004, p. l3-34.
6. MöhrJ.P., Gautier J.C. Internal carotid artery disease.
Möhr J.P., Choi D.W., Grotta J.C., Weir B., Wolf P.A. Stroke.
Patho physiology, diagnosis, and management. Fourth
Edition, Churchill Livingstone, 2004, p.75-100.
7. Gonzalez R., Hirsch J.,Koroshetz W., Lev M., Schae-
203
fer. Acute ischemic stroke. Imaging and intervention,Springer-
Verlag Berlin Heidelberg, 2006, p. 268.
8. Lyden P. Th rombolytic therapy for acute stroke. Second
edition, 2005, p.370.
9. Bamett H.J.M., Meldrum H.E., Eliasziw M. et
al. Th e appropriate use of carotid endarterectomy. CMAJ,
2002,166:1169-1179.
10. Moore W.S., Bamett H.J.M., Beebe H.G. et al.
Guidelines for ca rotid endarterectomy: A multidisciplinary
consensus state ment from the Ad Hoc Committee, American
Heat Associa tion. Stroke, 1995, 26:l88-201.
11. Snell B.E., Honeycutt J.H. Jr., Loft us C.M. Surgical
management of extracranial carotid artery disease. Schmidek
H.H., Rob erts D.W. Operative Neurosurgical Techniques.
Indications, methods, and results, vol. 1, p.1041-1053.
12. Yasargil M.G. Experimental small vessel surgery
in the dog in cluding patching and graft ing of cerebral vessels
and the for mation of functional extra-inrtacranial shunts.
Donaghy R.M.P., Yasargil M.G. Micro-vascular surgery.
Stuttgart, Georg Th ieme, 1967, p. 87.
13. Cushing H. Th e establishment of cerebral hernia as
a decom pressive measure for inaccessible brain tumors; with
the de scription of intermuscular methods of making the bone
defect in temporal and occipital regions. Surg. Gynecol. Obstet.,
1905, p. 297-314.
14. Uhl E., Kreth F.W., Elias B. et al. Outcome and
prognostic fac tors of hemicraniectomy for space occupying
cerebral infarc tion. J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry, 2004,
75: 270-274.
15. Schwab S., Steiner T., Aschoff A. et al. Early Hemicraniectomy
in patients with complete middle cerebral artery.
Stroke, 1998, 28:l888-1893.
16. Frank J.I. Hemicraniectomy and durotomy upon
deterioration from infarction related swelling trial (HeA-
DDFIRST): fi rst public presentation of the primary study fi ndings.
Neurol ogy, 2003,60 (suppl. 1): A246.
17. Vahedi K., Hofmeijer J., Juttler E. et al. For the
DECIMAL, DESTINY and HAMLET investigators. Early
decompressive surgery in malignant infarction of the middle
cerebral artery: a pooled analysis of three randomized
controlled trails. Lancet, Neurology, 2007, 6:315-322.
18. Hanel L.A., Levy E.I., Guterman L.R., Hopkins
L.N. Cervical ca rotid revascularisation: the role of angioplasty
with stenting. Levy E.I., Guterman L.R., Hopkins
N.L. Neuroendovascular Surgery. Neurosurgery Clinics of
North America, 2005, April, vol. 16, 2:263-278.
Rezumat
În timpul de față, patologia aterosclerotică cerebrală a
devenit o cauză majoră a ictusului ischemic. Ateroscleroza
vaselor intra- și extracraniene, cea simptomatică precum și
cea asimptomatică sunt patologii care pot duce la recurență
chiar și pe fond de tratament antiplachetar. Odată cu dezvoltarea
simptomelor, bolnavul de ictus ischemic nu poate
fi recuperat rapid. Astfel, tratamentul agresiv, așa ca terapia
endovasculară și bypassurile sunt opțiuni adiționale, necesare
tratamentului medicamentos în cazul stenozei arterelor
intracerebrale. Stentarea vaselor cerebrale și tromboliza
medicamentoasă selectivă s-au dovedit a fi modalități