2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Ştiinţe Medicale Conform testelor de apreciere a neurodezvoltării, s-a constatat că la 28,8% din copii (sbl. II) apărea un risc crescut de reţinere în dezvoltarea NRPS și MT de grade mediu și grav. În urma analizei comparative am stabilit o variaţie statistic semnifi cativă între nivelele medii ale BDNF (p
190 fi ci pot însoţi agresiunea hipoxico-ischemică. Aceasta contribuie la stoparea maturizării fi brelor nervoase și la instalarea sechelelor neurologice grave. Probabilitatea dezvoltării sechelelor neurologice în EHIP II este mai mică. Probabil, procesele de neuroprotecţie la acești copii sunt compensate pe contul accelerării sintezei factorilor neurotrofi ci. BDNF, în acest caz, se concentrează maximal în ariile cerebrale afectate, unde participă intens la procesele de neuroregenerare și remodulare. În multiple studii se confi rmă că, la 2 ore după ischemie, se constată o creștere de mai multe ori a numărului celulelor imunoreactive la BDNF în girusul cingular și cortexul frontal în afara ariei lezate [21]. Posibil că există o limită de jos a nivelului BDNF, după care procesele de neuroregenerare și neuroreglare sunt ireversibile. Nivelul înalt al BDNF protejează deci creierul de destrucţiune, susţine supraveţuirea și diferenţierea neuronilor, mărește rezistenţa celulelor nervoase la leziunile induse de ischemie. Astfel, s-a stabilit o relaţie bună între sechelele neurologice ale EHIP și concentraţia în sânge a BDNF. De aceea, este necesar de a monitoriza factorii neurotrofi ci exogeni până la apariţia modifi cărilor lezionale cerebrale, adică în primele minute sau ore de apariţie a leziunilor hipoxico-ischemice cerebrale. Discuţii. Factorii etiologici, care duc la afectarea sistemului nervos al fătului și n.n pot acţiona în perioada intrauterină, intranatală și neonatală [23, 31, 32]. Structura lezională a creierului n.n se schimbă considerabil în dependenţă de vârsta de gestaţie. Consecinţele patologiei perinatale determină dereglările neurologice de bază la copiii de vârstă fragedă, ocupând primul loc printre patologia cerebrală [24]. Encefalopatia neonatală este un sindrom eterogen caracterizat prin simptome de disfuncţie ale SNC la n.n. la termen sau până la termen ( 36 săptămâni de gestaţie). Copiii cu encefalopatie neonatală se pot expune la anormalităţi a nivelului de cunoștinţă, convulsii, anormalităţi de refl exe, apnee, difi cultăţi în alimentare [23]. Encefalopatia neonatală poate să rezulte dintr-un de condiţii și, de obicei, rămâne neexplicată. Asfi xia natală și EHIP sunt responsabile de acestea. Astfel, natura de bază a injuriei cerebrale cauzează deteriorarea neurologică la n.n., care este, de obicei, difi cil de înţeles. Patogeneza encefalopatiei neonatale este discutabilă oriunde [20, 23, 31]. Encefalopatia neonatală cauzează deteriorarea neurologică a n.n, care deseori duce la paralizie cerebrală (PC), ce constituie o povară grea pentru familie și societate [3, 4, 23]. N.n encefalopatic poate avea o stare de conștiinţă anormală (ex: hiperalert, iritabil, letargic, obtuz), cu difi cultăţi respiratorii și de alimentare, tonus scăzut sau activitate convulsivă. În camera de naștere, n.n., de obicei, manifestă un Apgar score scăzut și un plâns Buletinul AŞM slab sau absent [23]. Multe din aceste simptome au fost observate la copii din subloturile de studiu. Atingerea sistemului nervos central (SNC) al copilului va marca retardul în dezvoltarea NRPS și MT [3, 4, 31]. Leziunile în perioada imatură a creierului dau semne diferite faţă de adult (fi ind imatură, zona afectată va fi simptomatic nefuncţională), în special la copiii cu patologie neurologică [23]. De acea, este foarte important, de a cunoaște principalele refl exe ce ţin de dezvoltarea nrps a copilului la diferite vârste. A fost elaborată o Scală depuncte pentru aprecierea nivelului de dezvoltare nrps și mt. a copiilor din lotul de studiu. Diagnoza de encefalopatie neonatală impune cercetări ale etiologiei potenţiale. O examinare evidentă și histologică a placentei și a cordului poate să furnizeze dovezi de posible cazuri, cum ar fi leziunea vasculară sau infecţioasă a placentei, sau tromboza cordului [23]. Un istoric minuţios, matern și familial este recomandat, inclusiv istoricul dereglărilor tromboembolitice, anterior pierderi de sarcină, infecţiile materne, sau folosirea drogurilor materne. Sunt luate probe pentru a determina pH-ul arterial și defi citul de bază al cordului. Prezenţa de oligurie, cardiomiopatie, sau funcţia anormală a plămânului pot să sugereze un eveniment hipoxico-ischemic global [23, 31]. Neuroimagistica a devenit mult mai importantă în evaluarea encefalopatiei neonatale și poate furniza informatii privitor la tipul și sincronizarea leziunii cerebrale [4, 23]. De exemplu, câteva patternuri de leziune cerebrală au fost observate la n.n la termen și premature, care sunt consideraţi a fi cu leziune hipoxico-ischemică cerebrală tipică, dar nu în toate cazurile de afectare hipoxico-ischemică. TC este responsabilă de un diagnostic cert în termeni precoce [23]. Creierul copilului mic este un obiect de studiu. Afectarea SNC al copilului va marca retardul în dezvoltarea nrps. Condiţia cea mai favorabilă în cadrul patologiei neurologice este aceea de a grăbi maturizarea fi brelor nervoase la copii cu patologii neurologice, pentru a preveni PC, în cadrul căreia toate defi cienţele posibile sunt evidente la maturizarea deplină a structurilor SNC. Aprecierea particularităţilor de neuroontogeneză la copiii care au suportat o leziune perinatală hipoxico-ischemică cerebrală este determinată de realizările contemporane din domeniul neurochimiei, legate de studiul factorilor neurotrofi ci (BDNF, FCNT etc.) [8, 14, 17, 18, 21, 26, 28, 29]. Consecinţele afectării perinatale ale creierului, în majoritatea cazurilor, vor fi determinate de un diagnostic precoce al leziunilor cerebrale și efi cienţa tratamentului în perioada de maturizare intensivă și dezvoltare [23, 31]. Factorii neurotrofi ci ai creierului pot juca un rol
Page 2 and 3:
Ştiinţe Medicale ACADEMIA DE ȘTI
Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale S U M A R S U M
Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale Svetlana Pleșca
Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale M. Gavriliuc, C.
Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicale proceselor de tr
Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicale total de 43 de
Page 14 and 15:
Ştiinţe Medicale Totodată, calit
Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicale urologul se situ
Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale 2. Disfuncţie v
Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale Nr. pacienţi 1
Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicale prin prezenţa d
Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicale sibile DAI. Totu
Page 26 and 27:
Ştiinţe Medicale Rezumat Leziunil
Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicale mm a structurilo
Page 30 and 31:
Ştiinţe Medicale Bibliografi e 1.
Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicale structuri (Mosqu
Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicale mai evident la p
Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicale cordarea muscula
Page 38 and 39:
Ştiinţe Medicale Concluzii 1. Ton
Page 40 and 41:
Ştiinţe Medicale Tulburările mo
Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale lui cerebral cre
Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicale cate valvulopati
Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicale cundară stresul
Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicale riscul de trombo
Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicale tre negroizi est
Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicale and risk of stro
Page 54 and 55:
Ştiinţe Medicale Sunt descrise c
Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicale ră. Evenimente
Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicale din diferite gru
Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale Fig. 3. Raportul
Page 62 and 63:
Ştiinţe Medicale tivării medicin
Page 64 and 65:
Ştiinţe Medicale electroencefalog
Page 66 and 67:
Ştiinţe Medicale CLASIFICAREA ȘI
Page 68 and 69:
Ştiinţe Medicale ample ce permit
Page 70 and 71:
Ştiinţe Medicale de diluţie este
Page 72 and 73:
Ştiinţe Medicale MONITORIZAREA AM
Page 74 and 75:
Ştiinţe Medicale ditate algică -
Page 76 and 77:
Ştiinţe Medicale 5. Fagard R. H.
Page 78 and 79:
Ştiinţe Medicale Crizele psihogen
Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale 7. Embolia pulmo
Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale unui sindrom de
Page 84 and 85:
Ştiinţe Medicale Materiale și me
Page 86 and 87:
Ştiinţe Medicale Examenul radiolo
Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicale descriere statis
Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale 13. Friston K. J
Page 92 and 93:
Ştiinţe Medicale MONITORINGUL VID
Page 94 and 95:
Ştiinţe Medicale EPILEPSIA VASCUL
Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicale seul EEG normal
Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale 1. Diminuarea fl
Page 100 and 101:
Ştiinţe Medicale În baza celor e
Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicale de pacienţi cu
Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale erau de vârstă
Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicale ной или ч
Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale acută a substan
Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale 17 . Welch K.M.A
Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicale bărbaţi și 19
Page 114 and 115:
Ştiinţe Medicale Mascoli N., Mila
Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicale și este drastic
Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale 32. Linhardt O.
Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicale confirma afectar
Page 122 and 123:
Ştiinţe Medicale SNV, alături de
Page 124 and 125:
Ştiinţe Medicale IEV la bolnavii
Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicale system in patien
Page 128 and 129:
Ştiinţe Medicale SET, precum și
Page 130 and 131:
Ştiinţe Medicale După cum se ved
Page 132 and 133:
Ştiinţe Medicale IMPACTUL DURERII
Page 134 and 135:
Ştiinţe Medicale La circa 20% din
Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicale rolul important
Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicale menele vertebron
Page 140 and 141: Ştiinţe Medicale Diagnostic. Miel
Page 142 and 143: Ştiinţe Medicale PATOLOGIA DISCOV
Page 144 and 145: Ştiinţe Medicale îndelungată a
Page 146 and 147: Ştiinţe Medicale ROLUL FACTORULUI
Page 148 and 149: Ştiinţe Medicale Există studii e
Page 150 and 151: Ştiinţe Medicale DEPRESIA LA PACI
Page 152 and 153: Ştiinţe Medicale Depistarea depre
Page 154 and 155: Ştiinţe Medicale pe timp foarte s
Page 156 and 157: Ştiinţe Medicale B. La nivelul C5
Page 158 and 159: Ştiinţe Medicale MANIFESTĂRILE N
Page 160 and 161: Ştiinţe Medicale Резюме П
Page 162 and 163: Ştiinţe Medicale Chiar din stadii
Page 164 and 165: Ştiinţe Medicale Bibliografi e 1.
Page 166 and 167: Ştiinţe Medicale asigură investi
Page 168 and 169: Ştiinţe Medicale Rezultate. Scler
Page 170 and 171: Ştiinţe Medicale Consecinţele de
Page 172 and 173: Ştiinţe Medicale cu evoluţie ult
Page 174 and 175: Ştiinţe Medicale CONSECINŢELE NE
Page 176 and 177: Ştiinţe Medicale Consecinţele ne
Page 178 and 179: Ştiinţe Medicale Hiperactivitatea
Page 180 and 181: Ştiinţe Medicale Rezumat În lucr
Page 182 and 183: Ştiinţe Medicale ▪ Coefi cienţ
Page 184 and 185: Ştiinţe Medicale Evoluţia cotei
Page 186 and 187: Ştiinţe Medicale Coefi cienţii d
Page 188 and 189: Ştiinţe Medicale 17. Осколк
Page 192 and 193: Ştiinţe Medicale important în pa
Page 194 and 195: Ştiinţe Medicale neuroprotector
Page 196 and 197: Ştiinţe Medicale EFICIENŢA СLON
Page 198 and 199: Ştiinţe Medicale Tabelul 3 Modifi
Page 200 and 201: Ştiinţe Medicale OPȚIUNI ÎN TRA
Page 202 and 203: Ştiinţe Medicale Complicațiile E
Page 204 and 205: Ştiinţe Medicale CT perfuzie sau
Page 206 and 207: Ştiinţe Medicale gelui lichid au
Page 208 and 209: Ştiinţe Medicale Concluzii Puncţ
Page 210 and 211: Ştiinţe Medicale cienţi operaţi
Page 212 and 213: Ştiinţe Medicale 1. Leziuni cu di
Page 214 and 215: Ştiinţe Medicale gaţi prin TC lo
Page 216 and 217: Ştiinţe Medicale Studiul efectuat
Page 218 and 219: Ştiinţe Medicale Monitoringul neu
Page 220 and 221: Ştiinţe Medicale cal stimulation
Page 222 and 223: Ştiinţe Medicale a malformaţiilo
Page 224 and 225: Ştiinţe Medicale Ameliorarea evid
Page 226 and 227: Ştiinţe Medicale bral Angiomas: A
Page 228 and 229: Ştiinţe Medicale cervical în Cli
Page 230 and 231: Ştiinţe Medicale clusiv efectuare
Page 232 and 233: Ştiinţe Medicale tralaterală. Le
Page 234 and 235: Ştiinţe Medicale the making of a
Page 236 and 237: Ştiinţe Medicale Reaction Level S
Page 238 and 239: Ştiinţe Medicale REABILITAREA NEU
Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicale mări datele can
Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicale ţilor motoare,
Page 244 and 245:
Ştiinţe Medicale Astfel, tehnica
Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicale gramul de recupe
Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicale întrerupt. Boln
Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale TOLERANŢA ISCHE
Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicale vrisme, malforma
Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale evidenţiază si
Page 256 and 257:
Ştiinţe Medicale Fig. 4 c. Forma
Page 258 and 259:
Ştiinţe Medicale Concluzii. Au fo
Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicale anterior poate s
Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicale zaro, Margaret L
Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicale septico-purulent
Page 266 and 267:
Ştiinţe Medicale Membrul corespon
Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale Recomandări pen
show all

2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?