2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

108
reglarea tonusului vascular, ci și prin inhibarea agregării
trombocitelor circulare, prevenind proliferarea
celulelor musculaturii netede a vaselor [38].
În condiţii fi ziologice predomină eliminarea factorilor
relaxanţi. Într-un endoteliu normal are loc o
eliminare permanentă de NO necesar pentru susţinerea
vaselor în stare de dilatare. În anumite vase (venele
periferice și vasele cerebrale mari), endoteliul normal
are o particularitate specifi că de a elimina substanţe
vasoconstrictoare (anion superoxid, tromboxan A2).
În diferite patologii vasculare capacitatea celulelor endoteliale
de a produce factori relaxanţi se micșorează,
iar producerea substanţelor vasoconstrictoare se mărește,
astfel se formează o stare care se determină ca
disfuncţie endotelială [39].
Acidul nitric se formează sub acţiunea fermentului
NO-sintetaza, prin oxidarea atomului azotului terminal
al guanidinei, din L-arginină [40]. NO- sintetaza
există în 3 forme de bază, care poartă denumirea după
tipul celulelor în care au fost pentru prima dată depistate,
ca, de exemplu, NO-sintetaza neuronală (nNOS sau
NOS I) sau NO-sintetaza endotelială. [41].
Particularităţile tratamentului pacienţilor care
suferă de migrenă
Înţelegerea mecanismelor ischemiei în migrenă
poate fi utilă pentru determinarea strategiilor efi ciente
de prevenţie a apariţiei ictusului ischemic și a evenimentelor
coronariene. Pacienţii cu migrenă trebuie
să evite fumatul, să controleze factorii de risc al unei
ischemii cum sunt: hipertensiunea arterială, hiperlipidemia
și diabetul zaharat. Femeile care suferă de
migrenă, în particular cele care au un factor de risc
vascular (hipertensiune, colesterolul mărit, fumatul),
ar trebui să evite anticontraceptivele orale, mai ales
după vârsta de 35 de ani sau au antecedentele personale
sau familiale de tromboză.
Concluzii
1. Studiile contemporane au demonstrat că migrena
(în special, migrena cu aură), poate fi un factor
de risc real în dezvoltarea evenimentelor ischemice
cerebrale și coronariene.
2. Identifi carea pacienţilor cu migrenă, aplicarea
unui tratament profi lactic, conform ghidurilor existente,
înnoirea endotelială, inhibiţia agregării plachetare
sau combinării tuturor strategiilor alcătuiesc prima
treaptă de prevenţie a unui accident cerebrovascular
sau unui eveniment coronarian acut la pacienţii
cu migrenă.
3. Cercetările ulterioare trebuie să fi e orientate
spre o înţelegere mai bună a relaţiei dintre migrenă și
evenimente vasculare ischemice. Diagnosticarea activă
de către medici a migreneni, mai ales a celei cu aură,
va contribui la conștientizarea că migrena prezintă
un factor de risc suplimentar la cei bine cunoscuţi în
prezent. Deci, utilizarea strategiei de „prezumţie a mi-
Buletinul AŞM
grenei” în cazul acuzelor la cefalee și diagnosticarea
corectă a ei poate mări motivaţia pacienţilor pentru
realizarea unui tratament de prevenţie a migrenei,
care este, de fapt, și unul de prevenţie a evenimentelor
ischemice vasculare cerebrale și cardiace.
Bibliografi e
1. Fere C. Contribution a l’etude de la migraine ophthalmique.
Rev. Med., Paris, 1881; 1: 40.
2. Morenas L., Dechaume J. Migraine aphasique et monoplegique.
Etude anatomo - clinique. Les rapports de las migraine
avec l’epilepsie. J. Med., Lyon, 1929; 10: 259.
3. Torda C., Wolff H.G. Experimantal studies on headache:
transient thickening of walls of cranial arteries in relation
to certain phenomena of migraine headache and action
of ergotamine tartrate on thickened walls. Arch. Neurol. Psychiatry,
1945; 53: 329.
4. Dodick D., Freitag F. Evidence-based understanding
of medication-overuse headache: clinical implication. Headache,
2006; 46 (Suppl 4): S202-211.
5. Stovner L.J., Zwart J.A., Hagen K., et. al. Epidemiology
of headache in Europe. Eur. J. Neurol., 2006; 13:333-345.
6. Etminan M., Takkouche B., Isorna F.C., Samii A.
Risc of ischemic stroke in people with mig-raine: sistematic
review and meta-analysis of observational studies. Br. Med.,
2005; 330:63-65.
7. Moldovanu I., Odobescu S., Craciun C. Medication
overuse in Moldova. Cronic migraine with and without mediction
overuse: the role of drug phobia and associated factors
(according to the data of Headache center, Chisinau, the
Republic of Moldova). Cephalalgia, 2008; 28:1229-1233.
8. Bono G., Minonzio G., Mauri M. et. al. Complications
of Migraine. Migrainous Infarction, 2006; 28:233-242..
9. Milhaud D., Bogousslavsky I., Van Melle G., Liot
P. Ishemic Stroke and active migraine. Neurology, 2001;
57:1805-1811.
10. Kruit M.C., van Buchem M.A., Launer L.J. et. al.
Migrain is associated with an increased risc of deep white
matter lesions, subclinical posterior circulation infarcts and
brain iron accumulation: the population-based MRI CME-
RA study. Cephalalgia, 2010; 30: 129.
11 Kurth T., Gaziano J. Michael, Nancy R. Cook et. al.
Migraine and risc of cardiovascular disease in women. Jama,
2006; vol. 296, no.3:283-291.
12. Sсher A.I., Terwindt G.M., Picavet H.S.J. Cardiovascular
risk factors and migraine. Neurology, 2005; 64:
614–620.
13. Stang P.E., Carson A.P., Rose K.M. Headache, cerebrovascular
symptoms and stroke: the Atherosclerosis Risk in
Communities Study. Neurology, 2005; 64: 1573–1577.
14. Kurth T., Slomke M.A., Kase C.S. Migraine, headache
and the risk of stroke in women: a prospective study.
Neurology, 2005; 64: 1020–1026.
15. Igarashi H., Sakai F., Kan S. Magnetic resonance
imaging of the brain in patients with migraine. Cephalalgia,
1991; 11:69-74.
16. Tietjen G.E. “Migraine and ischemic heart disease
and stroke: potential mechanisms and treatment implications”,
Cephalalgia 2007; 27:981-987.