introducere - Gr.T. Popa

Capitolul III
P ARTE A P E RS ONALĂ
MANAGEMENTUL TERAPEUTIC AL
BOLNAVILOR INFECTAȚI CU HIV ÎN
CABINETUL DENTAR
Infecţia cu HIV şi sindromul SIDA au intrat deja în a treia decadă de când au
fost publicate primele cazuri de boală în 1981. În SUA, aproape un milion de indivizi au
fost infectaţi cu HIV şi aprox. 400000 au decedat de SIDA (surse 2009). Terapia
antivirală activă HAART (highly active antiretroviral therapies), introdusă în 1996, a
prelungit speranţa de viaţă şi a îmbunătăţit calitatea vieţii pacienţilor, dar numai acelora
care îşi permit să adere la regimul medicamentos complex. Dificultatea constă în preţul
ridicat al medicamentelor şi în consecvenţa respectării riguroase a protocolului
terapeutic (58, 139, 181, 218, 247).
Metodele de tratament ale pacienţilor HIV-pozitivi se schimbă rapid.
Modalităţile şi medicamentele nou apărute, parametrii de laborator şi sistemele de
informatică ce se actualizează continuu extind rolul stomatologilor în era problematică a
SIDA.
În acest sens, medicul stomatolog poate contribui prin:
• acordarea tratamentului de rutină pacienţilor HIV-pozitivi
• aprofundarea semnificaţiei leziunilor orale asociate cu maladia SIDA,
evaluarea, diagnosticul şi tratamentul acestora
• colaborarea cu alţi membri ai echipei medicale şi de suport social implicate
în tratamentul pacienţilor HIV-pozitivi
• implicarea comunităţii în educaţia referitoare la HIV
• sprijin activ acordat colegilor, aparţinând personalului medical, infectaţi cu
HIV
18