Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa

În toate situaţiile analizate calitatea vieţii evaluată prin scorul PedsQL a
prezentat valori comparative, neexistând diferenţe semnificative nici între grupuri
(copil/adolescent), nici între părinţi şi copii.
V.2. Nivelul conflictului familial raportat la copilul cu diabet zaharat. Scala
DFCS - Diabetes Family Conflict Scale
Nivelul conflictului familial specific copilulului cu diabet zaharat a fost
evaluat prin scala DFCS - Diabetes Family Conflict Scale, rezultatele studiului
evidenţiind absenţa unor diferenţe semnificative (F=0.426, p=0.514) între cele două
grupe de participanţi (copii vs. adolescenţi). Evaluarea stării de conflict familial la
copilul cu diabet zaharat tip 1 a evidenţiat faptul că 38.56% din cazuri declară o
stare conflictuală crescută şi mare, în timp de 61.44% prezintă o stare conflictuală
minimă până la moderată.
Relaţia dintre calitatea vieţii exprimată de PedsQL şi nivelul conflictului
familial raportat la copilul cu diabet zaharat tip 1 demonstrează prezenţa unor
corelaţii inverse semnificative atât în cazul evaluării PedsQL de către copiii lotului
de studiu (r=-0.4251, p=0.0079) cât şi în cazul evaluării PedsQL de către părinţii
acestora (r=‒ 0.509, p=0.00241). Valorile medii ale scorului PedsQL total raportat
la nivelul conflictului familial specific sunt prezentate în figura următoare.
Relaţia dintre calitatea vieţii exprimată de PedsQL şi nivelul conflictului
familial raportat la copilul cu diabet zaharat tip 1 demonstrează prezenţa unor
corelaţii inverse semnificative atât în cazul evaluării PedsQL de către copiii lotului
de studiu (r=-0.4251, p=0.0079) cât şi în cazul evaluării PedsQL de către părinţii
acestora (r=-0.509, p=0.00241).
Rezultatele analizei corelaţionale au evidenţiat faptul că nu a existat o
corelaţie semnificativă între scorul privind calitatea vieţii copilului cu diabet
zaharat (PedsQL) şi vârsta copilului (r=0.0593, p=0.466), tipul familiei (F=0.499,
p=0.3017), vechimea diabetului zaharat (r=0.0263, p=0.747), numărul de injecţii
zilnice (F=1.99, p=0.1178) sau doza totală zilnică de insulină (unităţi/ kg)
(r=0.0497, p=0.591). De asemenea, nici evaluările copiilor dar nici a părinţilor nu
au prezentat o asociere semnificativă cu sexul copiilor cu diabet zaharat tip 1
(F=1.129, p=0.289).
S-a constat prezenţa unei corelaţii inverse semnificative între scorul
PedsQL total şi HbA1C (r= - 0.57, p=0.00536) în sensul că pentru valori crescute
ale scorului se înregistrează valori scăzute ale HbA1C. Corelaţia semnificativă se
menţine şi în cazul subscorului PedsQL pentru activităţi fizice (r= - 0.4562,
p=0.00422). O altă corelaţie semnificativă a fost stabilită între IMC şi PesdQL
(r=0.311, p=0.0254).
În ceea ce priveşte numărul de injecţii de insulină administrate zilnic se
remarcă o scădere uşoară a scorului total PedsQL odată cu creşterea numărului de
injecţii însă aceasta nu este semnificativă (F=1.991, p=0.1178). Calitatea vieţii
copilului scade uşor pentru un număr mare de injecţii cu insulină.
30