Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa
Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa
� TIROIDITA Sublotul pentru evaluarea funcţiei tiroidiene a fost format din 60 copii. Dintre aceştia, 15 cazuri au prezentat tiroidită, iar 5 dintre aceştia au avut valori ale TSH crescute (hipotiroidie subclinică). Autoimunitatea tiroidiană pare a fi mai frecventă la fetele cu diabet zaharat,fiind caracterizată de niveluri ridicate ale TSH, indicând hipotiroidism subclinic. Vârsta la debut a copiilor nu prezintă diferenţe semnificative în funcţie de prezenţa/absenţa tiroiditei (F=0.067, p=0.795, 95%CI), valorile medii ale vârstei la debut în cazul pacienţilor cu tiroidită a fost de 8.27ani±4.12DS), iar în cazul celor fără tiroidită a fost de (7.93ani±4.79DS). Aceste date susţin recomandarea unei investigaţii regulate (anual) privind examenele de anticorpi tiroidieni, în special de anti-TPO, la toţi copiii şi adolescenţii cu diabet zaharat tip 1 începând de la debutul diabetului zaharat sau, cel târziu, înainte de pubertate. IV.10.TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT Fig.25. Repartiţia cazurilor în funcţie de insulinoterapie la debut Pentru DZ tip 1, tratamentul cu insulină are indicaţie absolută. În lotul analizat, la debut, 59.9% din cazuri au urmat o schemă intensificată de insulinoterapie, iar 19.27% din cazuri au avut o schemă convenţională. Tabelul 8. Indicatorii statistici ai dozei de insulină/kgc la debut Media Media Dev.std Er.std Min Max unit./kg debut -95% +95% 1.06 0.99 1.13 0.40 0.04 0.15 1.94 În evoluţie insulinoterapia se adaptează în funcţie de caracteristicele clinice ale fiecărui pacient. Analiza numărului de injecţii cu insulină pe zi a evidenţiat faptul că cele mai multe cazuri primesc patru injecţii pe zi (50.98%) dintre care 52.81% sunt adolescenţi şi 48.44% sunt copii, iar 38.56% primesc două injecţii pe zi, dintre care 38.2% sunt adolescenţi şi 39.06% sunt copii. 26
Fig.26. Repartiţia cazurilor în funcţie de numărul de injecţii vs. vârstă Numărul de unităţi de insulină a variat între 0.14 şi 2.35 unităţi/kg valorile medii fiind de 1.04±0.40DS pentru copii şi 1.02±0.29DS pentru adolescenţi. CAPITOLUL V Calitatea vieţii copilului cu diabetul zaharat tip 1 Managementul diabetului zaharat la copil impune stabilirea unor standarde diferite de cele pentru adulţi, deoarece copiii au caracteristici şi nevoi ce atrag după sine norme speciale. Actualmente se încearcă responsabilizarea tot mai mare a familiei copilului şi adolescentului cu diabet, esenţa controlului optim fiind de fapt supravegherea din partea părinţilor şi implicarea activă a acestora în tratamentul propriilor copii. [20]. În contextul acestor interacţiuni, conflictul familial generat de diabet zaharat poate apare şi poate perturba aderenţa la tratament şi la ţintele glicemice [21, 22]. De foarte multe ori se asistă la “transferul” de responsabilitate mult prea timpuriu, când tânărul cu diabet este incapabil să ia deciziile cele mai corecte, în situaţii diverse. Intervenţii comportamentale şi psiho-educaţionale menite să îmbunătăţească comunicarea sau să rezolve problemele din jurul managementului diabetului zaharat arată rezultate promiţătoare pentru diminuarea nivelurilor conflictelor caregiver - copil cu diabet zaharat [23, 24, 25]. În contextul acestor aspecte etice, principalul scop al studiului este de a examina calitatea vieţii copiilor cu diabet zaharat, în comparaţie cu copii sănătoşi. 27
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARM
- Page 3: CUPRINS INTRODUCERE 1 CAPITOLUL I.
- Page 6 and 7: Cercetarea a urmărit: CAPITOLUL II
- Page 8 and 9: aspectul tegumentelor şi al mucoas
- Page 10 and 11: Vârsta de debut No. of obs. 50 45
- Page 12 and 13: Studiul demonstrează absenţa unor
- Page 14 and 15: Fig.10. Repartiţia cazurilor în f
- Page 16 and 17: IV.3. EXPLORĂRI PARACLINICE - MODI
- Page 18 and 19: � Metabolismul proteic Debutul di
- Page 20 and 21: Fig.16. Repartiţia cazurilor în f
- Page 22 and 23: • Tipul alimentaţiei Fig.20. Tip
- Page 24 and 25: • Analiza multivariată a factori
- Page 26 and 27: IV.7. COMPLICAŢIILE ACUTE ÎN DIAB
- Page 28 and 29: Tabelul 6. Parametrii clinici şi p
- Page 32 and 33: Analiza examinează, de asemenea, r
- Page 34 and 35: În toate situaţiile analizate cal
- Page 36 and 37: V.4. Diabetul zaharat - o provocare
- Page 38 and 39: 7. Greutatea la debut a fost în 42
- Page 40 and 41: 24. Calitatea vieţii copilului cu
- Page 42: 20 Silverstein J, Klingensmith G, C
� TIROIDITA<br />
Sublotul pentru evaluarea funcţiei tiroidiene a fost format din 60 copii.<br />
Dintre aceştia, 15 cazuri au prezentat tiroidită, iar 5 dintre aceştia au avut valori ale<br />
TSH crescute (hipotiroidie subclinică). Autoimunitatea tiroidiană pare a fi mai<br />
frecventă la fetele cu diabet zaharat,fiind caracterizată de niveluri ridicate ale TSH,<br />
indicând hipotiroidism subclinic. Vârsta la debut a copiilor nu prezintă diferenţe<br />
semnificative în funcţie de prezenţa/absenţa tiroiditei (F=0.067, p=0.795, 95%CI),<br />
valorile medii ale vârstei la debut în cazul pacienţilor cu tiroidită a fost de<br />
8.27ani±4.12DS), iar în cazul celor fără tiroidită a fost de (7.93ani±4.79DS).<br />
Aceste date susţin recomandarea unei investigaţii regulate (anual) privind<br />
examenele de anticorpi tiroidieni, în special de anti-TPO, la toţi copiii şi<br />
adolescenţii cu diabet zaharat tip 1 începând de la debutul diabetului zaharat sau,<br />
cel târziu, înainte de pubertate.<br />
IV.10.TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT<br />
Fig.25. Repartiţia cazurilor în funcţie de insulinoterapie la debut<br />
Pentru DZ tip 1, tratamentul cu insulină are indicaţie absolută. În lotul<br />
analizat, la debut, 59.9% din cazuri au urmat o schemă intensificată de<br />
insulinoterapie, iar 19.27% din cazuri au avut o schemă convenţională.<br />
Tabelul 8. Indicatorii statistici ai dozei de insulină/kgc la debut<br />
Media Media<br />
Dev.std Er.std Min Max<br />
unit./kg debut -95% +95%<br />
1.06 0.99 1.13 0.40 0.04 0.15 1.94<br />
În evoluţie insulinoterapia se adaptează în funcţie de caracteristicele<br />
clinice ale fiecărui pacient. Analiza numărului de injecţii cu insulină pe zi a<br />
evidenţiat faptul că cele mai multe cazuri primesc patru injecţii pe zi (50.98%)<br />
dintre care 52.81% sunt adolescenţi şi 48.44% sunt copii, iar 38.56% primesc două<br />
injecţii pe zi, dintre care 38.2% sunt adolescenţi şi 39.06% sunt copii.<br />
26