Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa

Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa Rezumat COBUZ MARICELA - Gr.T. Popa

12.01.2013 Views

IV.7. COMPLICAŢIILE ACUTE ÎN DIABETUL ZAHARAT LA COPIL Hipoglicemia Obiectivul a fost identificarea principalilor factori predictori asupra scăderilor bruşte ale glicemiei. Aceşti factori modificabili pot reprezenta ţinte terapeutice pentru prevenirea acestei complicaţii acute a diabetului zaharat. În studiu au fost incluşi 52 copii cunoscuţi cu diabet zaharat tip 1, internaţi în Clinica III Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii “Sf. Maria” Iaşi, în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2010. Criterii de includere au fost: diagnosticul la internare hipoglicemie severă; hipoglicemie nocturnă pe parcursul spitalizării. Se observă că severitatea hipoglicemiei depinde de vechimea diabetului zaharat, gradul controlului metabolic, vârstă. Nu s-au găsit diferenţe semnificativ statistice cu privire la sexul pacienţilor. În ceea ce priveşte necesarul insulinic nu s-a identificat o diferenţă semnificativă statistic între cele 2 grupuri, dar cea mai apropiată corelaţie cu insulina este în legătură cu numărul de injecţii zilnice: hipoglicemiile severe au fost mai frecvente la pacienţii cu mai multe injecţii pe zi (p 0,85 U/kgcorp/zi mai mult de 5% dintre măsurătorile glicemiei ≤ 60 mg/dl în ultima lună de monitorizare. Riscul a scăzut cu vârsta. Valori înalt predictive şi cu risc relativ semnificativ au fost valorile prag ale glicemiei ≤ 90 mg/dl la cină şi ≤ 120 mg/dl la ora 7.00 AM. Pentru valorile glicemiei de la ora 22.00, predicţia privind hipoglicemia nocturna a fost slabă. Prin acest studiu am confirmat că hipoglicemia severă este o problemă recurentă la copiii cu diabet zaharat tip 1. Recurenţa este determinată de vârstă, durata diabetului zaharat, controlul glicemic de durată. Prezenţa episoadelor hipoglicemice anterioare poate ajuta la identificarea pacienţilor cu risc crescut de apariţie a acestei complicaţii acute. Predicţia pentru hipoglicemia severă la copilul cu diabet zaharat este importantă pentru creşterea calităţii vieţii acestor pacienţi şi îmbunătăţirea confortului psihosocial. Hipoglicemia apare inevitabil atunci când sunt vizate valori scăzute ale HbA1c. Datorită apariţiei frecvente a hipoglicemiei la copiii şi tinerii cu DZ tip 1 este importantă evidenţierea cu acurateţe şi corectarea factorilor care provoacă hipoglicemii la această categorie de persoane. Monitorizarea glicemică consecventă, stabilirea unor ţinte sigure cu impact atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, controlul factorilor de risc, reprezintă metode eficiente de prevenţie a acestei complicaţii acute a diabetului zaharat. 22

Cetoacidoza Studiul a fost efectuat în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2010 asupra unui lot de 71 pacienţi cu diabet zaharat de tip 1, spitalizaţi în Clinica III Pediatrie Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Sf. Maria” Iaşi. Studiul foilor de observaţie a relevat o recurenţă a cetoacidozelor la 65 % dintre pacienţi. La aceştia diabetul avea o evoluţie mai mare de 5 ani. Factorii favorizanţi care au dus la reapariţia cetoacidozelor au fost: infecţii intercurente 44% din cazuri nerespectarea regimului alimentar 26,40 % administrarea incorectă a dozelor de insulină 6 % scheme fixe de insulinoterapie fără adaptarea dozelor prin automonitorizare 23,60 %. Dintre semnele clinice prezente la internare au fost poliuria, polidipsia şi astenia aproape la toţi pacienţii. Alte semne clinice: dureri abdominale – 36 %, vărsături – 23 %, respiraţie acetonemică – 57 %, tahicardie, somnolenţă, apatie, stare confuzională – 9 %. Dintre investigaţiile paraclinice glicemia a avut valori peste 300 mg/ dl în 64 % din cazuri, între 250 -300 la 22 % din cazuri, între 200 – 250 la 12 % din cazuri. (figura 14) Cetonuria a fost severă (++++) în 46 % din cazuri, moderată în 32 % din cazuri (+++) şi uşoară în 22 % (++). Pentru aprecierea gradului de severitate a acidozei s-a determinat rezerva alcalină (RA) ale cărei valori au fost sub 10 mEq/l la 21% din cazuri, între 10 – 15 mE/l în 31 % din cazuri, între15 -20 mEq/l la 34 %, între 20 – 26 mEq/l la 14 % dintre pacienţi. Ionograma serică a arătat valori ale natremiei cuprinse între 125 - 145 mEq/l iar ale kaliemiei între 3,3 – 6 mEq/l. Studiul efectuat este justificat de incidenţa crescută a cetoacidozelor la pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi de severitatea posibilă dacă nu se intervine în timp util. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă ne arată o preponderenţă la copiii 7 – 10 ani şi >11 ani. Această situaţia poate fi datorată infecţiilor intercurente, abaterilor de la dietă în timpul programului şcolar, perioadei pubertare. IV.8. COMPLICAŢIILE CRONICE ÎN DIABETUL ZAHARAT LA COPIL În lotul analizat prezenţa complicaţiilor cronice a fost evidenţiată la 38 cazuri reprezentând 19.79%. În DZ tip 1 prevalenţa complicaţiilor cronice a fost de 20.79%, iar în DZ tip 2 a fost semnificativ mei mică, aceasta atingând 7.14%. Riscul pentru prezenţa complicaţiilor cronice în funcţie de tipul diabetului zaharat a fost de 3.41 ori mai mare în cazul diabetului zaharat tip 1 comparativ cu prezenta complicaţiilor în diabetul zaharat tip 2 (OR=3.41). Pe baza estimărilor din lotul studiat analiza a demonstrat un risc prospectiv pentru complicaţiile cronice în cazul diabetului zaharat tip 1 de 2.91 ori mai mare (RR=2.91). Prevalenţa retinopatiei a fost de 12,5 %. 23

Cetoacidoza<br />

Studiul a fost efectuat în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2010 asupra<br />

unui lot de 71 pacienţi cu diabet zaharat de tip 1, spitalizaţi în Clinica III Pediatrie<br />

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Sf. Maria” Iaşi.<br />

Studiul foilor de observaţie a relevat o recurenţă a cetoacidozelor la 65 %<br />

dintre pacienţi. La aceştia diabetul avea o evoluţie mai mare de 5 ani.<br />

Factorii favorizanţi care au dus la reapariţia cetoacidozelor au fost:<br />

infecţii intercurente 44% din cazuri<br />

nerespectarea regimului alimentar 26,40 %<br />

administrarea incorectă a dozelor de insulină 6 %<br />

scheme fixe de insulinoterapie fără adaptarea dozelor prin automonitorizare<br />

23,60 %.<br />

Dintre semnele clinice prezente la internare au fost poliuria, polidipsia şi<br />

astenia aproape la toţi pacienţii. Alte semne clinice: dureri abdominale – 36 %,<br />

vărsături – 23 %, respiraţie acetonemică – 57 %, tahicardie, somnolenţă, apatie,<br />

stare confuzională – 9 %. Dintre investigaţiile paraclinice glicemia a avut valori<br />

peste 300 mg/ dl în 64 % din cazuri, între 250 -300 la 22 % din cazuri, între 200 –<br />

250 la 12 % din cazuri. (figura 14) Cetonuria a fost severă (++++) în 46 % din<br />

cazuri, moderată în 32 % din cazuri (+++) şi uşoară în 22 % (++). Pentru aprecierea<br />

gradului de severitate a acidozei s-a determinat rezerva alcalină (RA) ale cărei<br />

valori au fost sub 10 mEq/l la 21% din cazuri, între 10 – 15 mE/l în 31 % din<br />

cazuri, între15 -20 mEq/l la 34 %, între 20 – 26 mEq/l la 14 % dintre pacienţi.<br />

Ionograma serică a arătat valori ale natremiei cuprinse între 125 - 145 mEq/l iar ale<br />

kaliemiei între 3,3 – 6 mEq/l.<br />

Studiul efectuat este justificat de incidenţa crescută a cetoacidozelor la<br />

pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi de severitatea posibilă dacă nu se intervine în<br />

timp util. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă ne arată o preponderenţă la copiii<br />

7 – 10 ani şi >11 ani. Această situaţia poate fi datorată infecţiilor intercurente,<br />

abaterilor de la dietă în timpul programului şcolar, perioadei pubertare.<br />

IV.8. COMPLICAŢIILE CRONICE ÎN DIABETUL ZAHARAT LA COPIL<br />

În lotul analizat prezenţa complicaţiilor cronice a fost evidenţiată la 38<br />

cazuri reprezentând 19.79%. În DZ tip 1 prevalenţa complicaţiilor cronice a fost de<br />

20.79%, iar în DZ tip 2 a fost semnificativ mei mică, aceasta atingând 7.14%.<br />

Riscul pentru prezenţa complicaţiilor cronice în funcţie de tipul diabetului zaharat a<br />

fost de 3.41 ori mai mare în cazul diabetului zaharat tip 1 comparativ cu prezenta<br />

complicaţiilor în diabetul zaharat tip 2 (OR=3.41). Pe baza estimărilor din lotul<br />

studiat analiza a demonstrat un risc prospectiv pentru complicaţiile cronice în cazul<br />

diabetului zaharat tip 1 de 2.91 ori mai mare (RR=2.91).<br />

Prevalenţa retinopatiei a fost de 12,5 %.<br />

23

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!