şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor
şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor
şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Dacă se compară datele privind cererea <strong>şi</strong> consu- producţia alimentară va creşte ca efect al extinderii<br />
mul de apă la nivel mondial <strong>şi</strong> impactul schimbărilor<br />
climatice care determină o variaţie a cantităţii de precipitaţii<br />
între 1950-1999 <strong>şi</strong> 2050-2099 (după scenariul B2<br />
GIEC) rezultă că regiunile cele mai afectate sunt zonele<br />
aride, unde resursele de apă sunt deja foarte reduse <strong>şi</strong><br />
agriculturii bazată pe precipitaţii în regiunile unde se<br />
află încă o rezervă de terenuri cultivabile: America de<br />
Sud <strong>şi</strong> Africa, Europa de nord <strong>şi</strong> Siberia, nordul Canadei,<br />
dacă creşterea temperaturii va determina o extindere<br />
unde populaţia este în creştere, iar precipitaţiile se vor spre nord a zonei cultivabile. În alte regiuni, cum ar fi<br />
diminua (tabelul 3).<br />
Asia, Orientul Mijlociu, Africa de nord, acestea nu vor<br />
putea să satisfacă nevoile alimentare. De asemenea, pot<br />
apărea riscuri importante <strong>şi</strong> penurii de alimente<br />
Tabelul 3<br />
Modificările cantităţii de precipitaţii în procente pe zone în anii seceto<strong>şi</strong> cu deficite hi<strong>dr</strong>ice serioase, ca <strong>şi</strong><br />
climatice între 1950-1999 <strong>şi</strong> 2050-2099<br />
în anii cu fenomene meteorologice extreme ur-<br />
Zona geografică<br />
Africa ecuatorială<br />
Decembrie-martie<br />
1950-1999<br />
+ 25%<br />
Iulie-septembrie<br />
2050 -2099<br />
+ 10%<br />
mate de inundaţii.<br />
Totodată, nu trebuie neglijat nici faptul că<br />
Zona saheliană Nesigur ± 10% + 30% extinderea terenurilor cultivabile se va face prin<br />
Africa de Nord - 15% - 10% despăduriri, ceea ce va reduce considerabil su-<br />
Europa de Sud Nesigur ± 10% - 20% prafaţa pădurilor, cu consecinţele binecunoscu-<br />
Europa de Nord<br />
America de Nord<br />
+ 25%<br />
± 10%<br />
+ 15%<br />
± 10%<br />
te asupra climatului <strong>şi</strong> biodiversităţii.<br />
Nordul Canadei + 20% ± 10%<br />
4. Perspectivele producerii <strong>şi</strong> utilizării<br />
Principalele variaţii ale cantităţii de precipitaţii din<br />
bioenergiei<br />
a doua jumătate a secolului XXI, prin comparaţie cu<br />
cea din a doua jumătate a secolului XX, sunt prezentate<br />
în tabelul 3. Aceste previziuni sunt încă nesigure <strong>şi</strong> nu<br />
trebuie luate decât ca tendinţe.<br />
În condiţii normale, consumul de apă pentru nevoile<br />
domestice <strong>şi</strong> cele ale industriei nu vor prezenta probleme<br />
majore comparativ cu apa necesară pentru<br />
agricultură.<br />
Problemele cele mai grave privind consumul de apă<br />
sunt cele din Europa de sud, unde agricultura va fi serios<br />
afectată din cauza reducerii precipitaţiilor.<br />
La scară mondială, hrana va constitui o problemă<br />
majoră datorită creşterii populaţiei umane. Se apreciază<br />
că, în anul 2050, populaţia Globului va atinge 9 miliarde<br />
de locuitori, fapt pentru care producţia de hrană va<br />
trebui să crească de peste 2,3 ori în Asia, 2,5 ori în<br />
Orientul Mijlociu, aproape de 2 ori în America Latină <strong>şi</strong><br />
de peste 5 ori în Africa subsahariană.<br />
În prezent, suprafaţa cultivată atinge 87% din suprafaţa<br />
cultivabilă în Orientul Mijlociu <strong>şi</strong> Africa de nord,<br />
75% în Asia, 44% în Rusia <strong>şi</strong> 39% la nivel mondial.<br />
În concluzie, ca rezultat al schimbărilor climatice,<br />
În momentul de faţă, problema care se pune este<br />
aceea dacă agricultura va putea produce cantitatea de<br />
biomasă necesară atât pentru nevoile alimentare cât <strong>şi</strong><br />
pentru producerea de bioenergie. În acest scop vor fi necesare<br />
alte suprafeţe faţă de cele destinate producţiei<br />
alimentare.<br />
Scenariile efecutate de către oamenii de ştiinţă, care<br />
prevăd că suprafaţa terenurilor cultivabile va creşte de<br />
la 1,574 miliarde de hectare în anul 2000 (dintre care<br />
1,34 miliarde ha pentru agricultura pluvială <strong>şi</strong> 0,234 miliarde<br />
ha pentru cea irigată) la 3,152 miliarde de hectare<br />
în anul 2050 (dintre care 2,587 miliarde ha pentru producţia<br />
alimentară, din care 2,174 miliarde ha pentru<br />
agricultura pluvială <strong>şi</strong> 0,413 miliarde ha pentru agricultura<br />
irigată) <strong>şi</strong> 0,565 miliarde hectare pentru producerea<br />
de bioenergie. În acest caz, ecosistemele naturale din<br />
zonele cultivabile vor scădea de la 2,578 miliarde hectare<br />
în anul 2000 la aproape 1 miliard de hectare în anul<br />
2050, (Gabus, Martin, 2008).<br />
La ora actuală, producţia mondială de bioenergie<br />
reprezintă doar 0,6% din producţia totală, în condiţiile<br />
34 REVISTA PĂDURILOR • Anul 126 • 2011 • Nr. 2