şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor

Biodiversitatea, energia şi
schimbările climatice
1. Impactul exploziei demografice umane
asupra biodiversităţii
Încă de la apariţia vieţii pe Pământ, biodiversitatea
a fost strâns legată de energie şi de schimbările
climatice.
Până în secolul al XIX–lea sursa principală pentru
producţia de energie, necesară omului şi societăţii
umane, a constituit-o lemnul şi forţa animală. Grăsimile
şi uleiurile folosite pentru iluminat proveneau de la mamifere
şi păsările marine.
La începutul secolului al XX–lea 30% din suprafaţa
agricolă cultivată pe glob era destinată producerii de
furaje pentru hrana animalelor de tracţiune şi de arat.
Echilibrul relativ între efectivul populaţiei umane
de pe Glob şi resursele naturale spontan disponibile,
care s-a menţinut de la apariţia omului, nu a mai putut
suporta populaţia secolului al XIX – lea şi, cu atât mai
mult, a secolului XX. Practicarea agriculturii, care reprezenta
o investiţie de muncă în ecosisteme, în detrimentul
biodiversităţii, explică de ce s-a putut ajunge la
un miliard de oameni la începutul erei industriale.
În ultimele două secole s-a produs o ruptură a acestui
echilibru datorită exploziei demografice umane şi
dezvoltării industriei, mare consumatoare de resurse
materiale şi energie. Acest dezechilibru s-a accentuat
dramatic în ultimii 30 de ani; anual între 10 şi 15 milioane
de hectare dispar din pădurile tropicale, iar 35%
din suprafaţa mangrovelor şi 20% din cea a recifelor de
coral au dispărut deja, ca şi cca. 50% din ecosistemele
de apă dulce din Europa şi America de Nord, precum şi
numeroase specii marine exploatate excesiv printr-un
pescuit sălbatic.
Uniunea Internaţională pentru Conservarea
Naturii (IUCN) apreciază că, în prezent, cca. 70% din
speciile de plante, 51% din animalele nevertebrate şi
23% dintre vertebrate (dintre care 50% dintre primate)
sunt ameninţate sau pe cale de dispariţie.
În aceeaşi perioadă, populaţia Globului a crescut
cu peste 2 miliarde de locuitori şi probabil că va spori
cu aceeaşi cifră până în anul 2050, (Génot, 2008).
2. Producţia de energie şi schimbările climatice
Printre problemele actuale care preocupă mult
omenirea sunt şi schimbările climatice cauzate de acumularea
în atmosferă a gazelor cu efect de seră ca rezultat
al folosirii, pentru producerea de energie, a com-
Romică TOMESCU
Dumitru-Romulus TÂRZIU
Ştefan-Bogdan CANDREA-BOZGA
Vlad-Emil CRIŞAN
bustibililor fosili şi a despăduririlor. Aceste schimbări
climatice sunt, în acelaşi timp, şi o ameninţare majoră
şi suplimentară asupra biodiversităţii. Ea are loc pe
multiple planuri, dar mai ales privind capacitatea de
adaptare şi migraţiune a speciilor de plante şi animale.
Trecerea de la utilizarea combustibililor fosili la cei
obţinuţi din biomasă va afecta şi mai mult ecosistemele
forestiere şi acvatice şi, drept consecinţă, şi
biodiversitatea.
Cererea pentru produse lemnoase în scopuri energetice
şi de terenuri pentru producerea de biomasă necesară
obţinerii biocarburanţilor vor fi decuplate în următoarele
decenii, în primul rând, pentru a lupta contra
schimbărilor climatice şi, în al doilea rând, pentru a
acoperi epuizarea anunţată a combustibililor fosili,
(Gabus, Martin, 2008).
În prezent, omenirea este confruntată cu o situaţie
de criză majoră fără precedent în istoria sa, deoarece
această criză are loc cu o viteză inegală, iar acutalul secol
va fi crucial pentru supravieţuirea pe termen lung a
societăţii noastre.
Omul pare că a uitat că el nu este decât o specie
printre cele 5 sau 20 de milioane de specii existente pe
Pământ, şi în permanentă concurenţă cu unele dintre
acestea pentru ocuparea spaţiului, dar şi strâns legat de
unele pentru propria sa existenţă. De aceea, adaptarea
la schimbările climatice şi utilizarea durabilă a ecosistemelor
trebuie să constituie principala preocupare a
omenirii.
Trecerea la utilizarea unor noi surse de energie nepoluante,
cum ar fi carburanţii obţinuţi din biomasă în
vederea atenuării schimbărilor climatice, va avea drept
consecinţă o competiţie acerbă pentru terenurile destinate
producţiei de alimente şi va afecta puternic şi
biodiversitatea.
Reducerea cantităţii de precipitaţii, ca rezultat al
creşterii temperaturii, riscă să facă imposibilă practicarea
agriculturii pe mari zone ale Globului, fapt ce va
determina despădurirea unor noi suprafeţe şi transformarea
lor în terenuri agricole. La aceasta se adaugă şi
presiunea pentru obţinerea de carburanţi pe bază de biomasă
vegetală. Folosirea culturilor de porumb, spre
exemplu, pentru obţinerea de biocarburanţi, va afecta
puternic capacitatea de nutriţie pentru comunităţile locale.
De asemenea, schimbările climatice vor afecta
puternic mai ales unele zone umede şi ecosistemele
aferente, fapt ce va determina o erodare a biodiversităţii,
(Djoghalf, 2008).
32 REVISTA PĂDURILOR • Anul 126 • 2011 • Nr. 2