şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor

More documents

Recommendations

Info

Lungimea maximă / minimă / medie, m 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Fig. 1 Fig. Variaţia 1 Variaţia lungimii maxime, minime minime şi medii a buştenilor şi medii a î n r a p o r t d e l i c i t a ţ i e buştenilor în raport de licitaţie Din examinarea valorilor extreme, medii şi ale coeficienţilor de variaţie ale lungimii buştenilor, s-a constatat că: - valoarea maximă absolută a fost de 14,2 m (L3); - primele 10 licitaţii au avut valorile maxime mai mari de 10 m; - doar trei licitaţii (L12, L17 şi L18) au avut lungimi maxime mai mici de 7 m; - valoarea minimă absolută a fost de 2,1 m (L5 şi L13); - valorile minime au avut o constanţă foarte ma- Lungimea maximă Lungimea minimă Lungimea medie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728 Anul licitaţiei Numărul licitaţiei Numărul de licitaţii Număr total de buşteni adjudecaţi, buc re, oscilând doar în limitele 2,1…2,8 m, cu excepţia licitaţiilor L20 (5,8 m, 2 buşteni) şi L22 (7,5 m, un buştean); - valorile medii pe licitaţii au variat între 7,5 m (L22) şi 3,17 m (L17), prezentând şi ele o constanţă relativ bună; - în ansamblu, cu excepţia L22, lungimile buştenilor pe licitaţii au constituit mulţimi aflate între omogene (33,3%) şi neomogene (66,7%) în raport de valorile coeficienţilor de variaţie. Nu putem încheia fară să amintim că insistenţele asupra sortatorilor de-a fasona doar buşteni cu lun- Indicatori statistici pe ani, referitori la lungimea buştenilor gimi maxime de 6 (7) m nu au dat, de cele mai multe ori, rezultatul scontat. b. Variaţia lungimii buştenilor pe ani Pentru a afla cum au variat pe ani lungimile buştenilor, cele 28 de licitaţii ţinute în intervalul anilor 2000 şi 2009 (cu excepţia anului 2002) au fost grupate în submulţimi anuale. În componenţa unui an au intrat între o singură licitaţie (an 2001) şi cinci licitaţii (an 2005). În acest mod, evident, s-au modificat şi indicatorii statistici. Rezultatele obţinute sunt redate în tabelul 2, iar imaginea grafică pentru cel mai reprezentativ indicator – media aritmetică –, în figura 2. Lungimea medie, m Lungimea maximă, m Indicatori statistici: Lungimea minimă, m Amplitudinea de variaţie, m Abaterea standard, m Tabelul 2 Coeficientul de variaţie,% 2000 3 1152 6,13 14,2 2,3 11,9 2,05 33,4 2001 1 507 5,72 12,0 2,5 9,5 1,91 33,5 2002 0 A existat restricţia privind exportul buştenilor 2003 1 343 5,10 10,6 2,1 8,5 1,83 35,9 2004 4 658 4,71 12,1 2,2 9,9 1,80 38,1 2005 5 378 4,27 10,0 2,1 7,9 1,40 32,7 2006 4 180 3,92 9,0 2,5 6,5 1,22 31,1 2007 4 55 4,46 7,7 2,2 5,5 1,62 36,2 2008 3 220 4,48 10,0 2,6 7,4 1,40 31,2 2009 3 152 4,49 8,8 2,5 6,3 1,46 32,5 Total 28 3645 5,23 14,2 2,1 12,1 1,95 37,4 Fig. 2 Variaţia lungimii medii a buştenilor în raport de anul licitaţiei 12 REVISTA PĂDURILOR • Anul 126 • 2011 • Nr. 2
Câteva constatări merită să fie amintite, şi anume: - mărimea maximă anuală nu a scăzut sub valoarea de 7,7 m; - mărimea minimă anuală a oscilat în intervalul [2,6…2,1] m; - valoarea medie a scăzut relativ constant, cu o rată medie de 0.44 m/an, începând cu primul an (2000) şi până la al şaselea an (2006), după care, cu o creştere de 58 cm, s-a păstrat aceeaşi la ultimii trei ani (2007…2009) (fig. 2); coeficienţii de variaţie anuali au avut o uşoară depăşire a limitei superioare de omogenitate a mulţimii valorilor (30%). c. Variaţia lungimii buştenilor pe perioadă Prelucrând mulţimea totală a lungimilor buştenilor (3645 bucăţi) valorificaţi în perioada dintre anii 2000 şi 2009, s-au obţinut valorile consemnate în tabelul 3. Menţionăm doar câteva observaţii cu caracter general: - media aritmetică a lungimii buştenilor a avut o valoare corespunzătoare prelucrării tehnologice în furnir estetic; - sub raportul lungimii, buştenii nu au fost fasonaţi toţi în mod corespunzător, coeficientul de variaţie indicând o valoare de 37,4%; Tabelul 3 Indicatori statistici pentru mulţimea totală a lungimilor buştenilor de cireş păsăresc (2000…2009) Indicator Lungimea, m Media aritmetică 5,23 Eroarea standard a mediei 0,03 Mediana 5,0 Modul 5,0 Abaterea standard 1,95 Dispersia 3,82 Coeficientul de variaţie 0,374 Excesul 0,06 Asimetria 0,70 Amplitudinea 12,1 Valoarea minimă 2,1 Valoarea maximă 14,2 Numărul observaţiilor 3645 Limita de confidenţă (95%) 0,06 Limita inferioară de confidenţă 5,20 Limita superioară de confidenţă 5,26 - amplitudinea de variaţie a lungimii buştenilor a fost de 12,1 m, ceea ce reprezintă o valoare foarte mare pentru sortimentul furnir estetic. Deşi amplitudinea este doar diferenţa dintre cele două valori extreme, gravitatea situaţiei analizate constă în faptul că numărul buştenilor din imediata vecinătate a valorilor de maxim şi minim a fost relativ mare; - toţi indicatorii de concentrare (media aritmetică, mediana şi modul) au avut valori egale sau foarte apropiate care, împreună cu cei de formă (excesul şi asimetria), au permis să se constate că lungimea buştenilor s-a distribuit aproape normal. Concluzia cea mai importantă care s-a desprins din rezultatele obţinute, referitoare la modul cum au fost fasonaţi buştenii sub raportul lungimii la cele 28 de licitaţii de cireş păsăresc pentru furnir estetic din cadrul D.S. Arad, a indicat că o bună parte dintre ei au depăşit cu mult limita tehnologică cerută. Eroarea a fost imediat sancţionată prin preţurile oferite. 3.2. Variaţia lungimii buştenilor pe clase de lungimi Pentru a intra mai în detaliu privind cuantumul buştenilor care au avut lungimea mai mare decât limita tehnologică maximă preferată, mulţimea totală Li a buştenilor a fost subîmpărţită în două, şi anume: submulţimea cu Li 6 m şi submulţimea cu Li > 6 m. În tabelul 4 sunt consemnate rezultatele obţinute după stratificare pe licitaţii şi total perioadă. Din analiza valorilor determinate s-au desprins câteva concluzii interesante, ca de exemplu: - lungimea medie a tuturor buştenilor a oscilat, în raport de licitaţie, între o valoare minimă de 3,17 m (L 17) şi 7,50 m (L22); - s-a constatat un trend descendent al lungimii buştenilor odată cu creşterea numărului licitaţiei, ca urmare a insistenţelor asupra sortatorilor; - lungimea medie pentru buştenii cu Li 6 m a oscilat între 3,33 m (L19) şi 5,90 m (L20); REVISTA PĂDURILOR • Anul 126 • 2011 • Nr. 2 13
Page 1 and 2: REVISTA PĂDURILOR REVISTÃ TEHNICO
Page 3 and 4: Aspecte privind metodologia de stab
Page 5 and 6: - v = suma cheltuielilor anuale pen
Page 7 and 8: 3.4. Calculul valorii arboretelor
Page 9 and 10: Verkehrssicherungspflicht entlang d
Page 11: cum şi pe clase de lungimi. De ase
Page 15 and 16: - mediile grupelor pe total licitat
Page 17 and 18: Dar nici lungimile exagerat de mari
Page 19 and 20: As shown above the species composit
Page 21 and 22: n, trees N initial Nremaining 45 40
Page 23 and 24: Mean diameters and mean heights of
Page 25 and 26: M.Sc.Ing. Bernhard Freiherr von PUT
Page 27 and 28: lor în gospodărirea funcţională
Page 29 and 30: (Grumăzescu, 1897), era cu totul c
Page 31 and 32: todelor de exploatare din trecut. R
Page 33 and 34: În aceste condiţii, rezervaţia m
Page 35 and 36: în care randamentul culturilor ene
Page 37 and 38: Puncte de vedere O problemă cu imp
Page 39 and 40: etului este între 70 şi 120 arb/h
Page 41 and 42: tarea evoluţiei inimii roşii, dup
Page 43 and 44: tăierilor de regenerare”; „Ult
Page 45 and 46: O astfel de abordare legală, care
Page 47 and 48: Naţională a Pădurilor-ROMSILVA
Page 49 and 50: Din istoria silviculturii Karl Ditt
Page 51 and 52: Doi renumiţi profesori de entomolo
Page 53 and 54: ologice a dăunătorilor pădurii.
Page 55 and 56: Recenzie simon D., 2010: Păsările

şi prof.dr. W. Zwölfer - Revista Pădurilor

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?