Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din

ORDIN nr. 1731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea
reglementarii tehnice "Specificatie tehnica privind protectiile
elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi -
cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile
ulterioare,
in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si
completarile ulterioare,
avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic de
specialitate CTS12 si nr. 5 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generala,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba reglementarea tehnica "Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din
lemn impotriva agentilor agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06, elaborata de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor - INCERC
Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 30
de zile de la data publicarii.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea.
-****-
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Radu Mircea Berceanu
ANEXA nr. 1: SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR
GRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA
A SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN
IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI CERINTE SI
CRITERII DE PERFORMANTA
Indicativ: ST 049-06
CAPITOLUL 1: PREVEDERI GENERALE
1.1.Obiect si domeniu de aplicare
1.1.1.Prezenta specificatie tehnica are ca obiect stabilirea cerintelor si criteriilor de performanta
ale protectiilor elementelor de constructii din lemn utilizate la constructii civile, industriale si
agrozootehnice impotriva agentilor agresivi.
Prevederile specifice din prezenta specificatie tehnica se aplica pentru a raspunde cerintei implicite
privind durabilitatea, cu referire in special la cerinta esentiala "rezistenta si stabilitate", respectiv
mentinerea valorilor caracteristicilor implicate in aceasta cerinta ale elementelor structurale din lemn,
in conditiile actiunii agentilor agresivi din mediul inconjurator.
1.1.2.Specificatia tehnica stabileste cerintele, criteriile si nivelurile de performanta privind sistemele
de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn expuse actiunii mediilor agresive
atmosferice.

1.1.3.Specificatia tehnica nu se refera la:
- constructiile/elementele din lemn ingropate in sol;
- constructiile/elementele din lemn imersate partial sau total in solutii sau lichide agresive.
1.1.4.Specificatia tehnica nu are ca obiect sisteme speciale de protectie a elementelor de constructii
din lemn impotriva focului (protectia ignifuga).
1.1.5.Specificatia tehnica se adreseaza in principal specialistilor din unitatile de proiectare,
verificatorilor de proiecte, executantilor lucrarilor de protectie, putand fi utilizata si de catre
producatorii de materiale de protectie pentru adaptarea produselor la nivelul cerintelor din domeniul
constructiilor.
1.2.Terminologie
1.2.1.In prezenta specificatie tehnica sunt utilizati urmatorii termeni de specialitate:
- agent agresiv: factor de mediu, de natura fizica, chimica sau biologica, ce actioneaza distructiv
asupra constructiei din lemn sau a diverselor sale parti componente, provocand degradarea lemnului;
- ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul;
- ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza si lignina, producand degradarea
lemnului;
- degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice si/sau biochimice ale
lemnului sub actiunea agentilor agresivi fizici, chimici si biologici;
- durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietati (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau conferite
printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul de o anumita specie si care ii permite sa reziste
la un atac, de o anumita intensitate, provocat de anumiti agenti fizici, chimici si biologici;
- durabilitate naturala: rezistenta intrinseca a lemnului la atacurile unor agenti agresivi, in absenta
oricarui tratament de protectie;
- durabilitatea sistemelor de protectie: durata de viata estimata a unui sistem de protectie aplicat pe
suprafata suportului pana la prima lucrare de refacere completa a protectiei.
Nota: Durata de viata estimata nu constituie o durata de garantie.
- insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul;
- mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi agenti agresivi;
- prag de eficacitate mediu: valoare aritmetica medie intre limitele superioara si inferioara ale pragului
de eficacitate definite in standardul european de incercare biologica la care se refera;
- preconizare de aplicare data de producator: cantitate de produs de protectie a lemnului impregnata
in epruveta corespunzatoare cantitatii medii de produs pe care o recomanda producatorul ca necesara
si posibila de aplicare in zona (zonele) analizata (analizate);
- procedeu de tratament de suprafata: procedeu care nu contine nici o caracteristica sau tehnologie
speciala care sa aiba ca obiect modificarea rezistentei naturale a lemnului la patrunderea unui produs
de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare;
Nota: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea si procedeele tip stropire si imersie de scurta
durata in care contactul lemnului cu produsul de protectie dureaza numai cateva minute;
- procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii destinate sa
modifice rezistenta naturala a lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului pregatit
pentru intrebuintare;
Nota: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate in mod curent cum ar fi procedeele de
tratament prin difuzie si procedeul dublu-vid si vid-presiune.
- produs de protectie: produs lichid sau sub forma de pasta sau pulbere, care aplicat pe un suport
formeaza un film cu calitati de protectie, decorative si/sau specifice;
- sistem de protectie: ansamblul straturilor din produsele de protectie aplicate pe o suprafata suport,
pentru a realiza protectia acesteia impotriva agentilor agresivi;
- strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protectie;
- strat intermediar: strat situat intre primul strat si stratul de finisare;
- strat primar: primul strat al unui sistem de protectie aplicat pe un suport;
- suport: suprafata pe care a fost sau trebuie sa fie aplicat un produs/sistem de protectie;

- valoare de referinta biologica: cantitate in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub de
produs de protectie a lemnului determinata intr-o incercare pentru a asigura o protectie eficace
impotriva agentului biologic specific la care se face referire.
- valoare maxima de aplicare: cantitate maxima (in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru
cub) de produs de protectie a lemnului care poate fi aplicata pe epruvetele de lemn intr-o incercare
biologica speciala;
1.2.2.In SR EN 1001-1 si 2, SR EN 599-1, SR EN 927 si STAS 9302/7, sunt definiti alti termeni de
specialitate privind protectia lemnului impotriva agentilor biologici
1.3.Lista documentelor normative de referinta
1.3.1.Standardele la care se face referire in aceasta specificatie tehnica, standarde care se refera
la clasificari, criterii de performanta, metode de determinare/incercare s.a. sunt prezentate in
continuare, in ordine alfanumerica.
1.SR 9302/2-94 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu
produse de protectie chimica solubile in apa.
2.SR 9302/8 1994: Protectia lemnului. Prelevarea esantioanelor de lemn impregnat industrial si
confectionarea epruvetelor in vederea incercarilor biologice.
3.SR EN 20-1: 1998 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de
Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda de laborator).
4.SR EN 20-2: 2002 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de
Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament in profunzime (Metoda de laborator).
5.SR EN 46-1:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva
larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator).
6.SR EN 47: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate impotriva
larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator).
7.SR EN 49-1: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de
Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor.
Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata. (Metoda de laborator).
8.SR EN 49-2: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de
Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor.
Partea 2: Tratament in profunzime. (Metoda de laborator).
9.SR EN 73:1995 impreuna cu SR EN 73:1995/AC:2003- Produse de protectie a lemnului, incercari de
imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari biologice, incercare de evaporare.
10.SR EN 84:2000 - Produse de protectie a lemnului. Incercari de imbatranire accelerata a lemnului
tratat inainte de incercari biologice. Incercare la spalare.
11.SR EN 113:2003 impreuna cu SR EN 113:2003/Al:2004 - Produse de protectie a lemnului. Metoda
de incercare pentru determinarea eficacitatii protectoare fata de ciupercile basidiomycetes lignicole.
Determinarea pragului de eficacitate.
12.SR EN 117:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate impotriva
speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metoda de laborator).
13.SR EN 152-1:1995 - Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de
laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului prelucrat
impotriva albastrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere.
14.SR EN 152-2:1995 impreuna cu SR EN 152-2:1995/AC1:2004 - Metode de incercare ale produselor
de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui
tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 2: Aplicare prin alte
metode decat perierea.
15.SR EN 252:1995 impreuna cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Incercarea in poligon pentru
determinarea eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului in contact cu solul.
16.SR EN 275:1995 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii de protectie impotriva
organismelor marine sfredelitoare.
17.SR EN 322:1996 Placi pe baza de lemn. Determinare a umiditatii.

18.SR EN 330:1997 - Produse de protectie a lemnului. Incercari in camp pentru determinare a
eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului pentru folosire cu o acoperire si in afara
contactului cu solul. Metoda cu imbinare in L.
19.SR EN 335-1:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de
risc de atac biologic. Partea 1: Generalitati.
20.SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de
risc de atac biologic. Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv.
21.SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea
naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de incercare si de clasificare a durabilitatii
naturale a lemnului.
22.SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea
naturala a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de impregnabilitate a
esentelor de lemn alese dupa importanta lor europeana.
23.SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat
cu produse de protectie. Partea 1: Clasificarea patrunderii si retinerii de produse de protectie.
24.SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat
cu produse de protectie. Partea 2: Ghid de esantionare pentru analiza lemnului tratat cu produse de
protectie.
25.SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale
produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 1: Specificatii
pentru clasele de risc.
26.SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale
produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 2: Clasificare si
etichetare.
27.SR ENV 807:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii fata de
microorganisme de putregai moale si de alte microorganisme ale solului.
28.SR ENV 839:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii preventive fata de
ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafata.
29.SR EN 927-1:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 1: Clasificare si selectie.
30.SR ENV 927-2:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 2: Criterii de performanta.
31.SR EN 927-3:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 3: incercarea la imbatranire naturala.
32.SR EN 927-4:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 4: Determinarea permeabilitatii la vapori de apa.
33.SR EN 927-5:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 5: Determinarea permeabilitatii la apa lichida.
34.SR EN 971-1:2001 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru produsele de vopsire. Partea 1:
Termeni generali.
35.SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea
1: Lista termenilor echivalenti.
36.SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie.
Partea 2: Vocabular.
37.SR EN 13442:2003 - Pardoseli si parchet de lemn si lambriuri si placari de lemn. Determinarea
rezistentei la agenti chimici.
38.SR EN 60068-2-5:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea Sa: Radiatie solara
artificiala la nivelul solului.
39.SR EN 60068-2-14:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea N: Variatii de
temperatura.
40.SR EN 60068-2-33:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari. Ghid pentru incercari la variatii
de temperatura.

41.SR EN 60068-2-78:2004 - Incercari de mediu. Partea 2-78. Incercari. Incercarea Cab. Caldura
umeda continua.
42.SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere.
43.SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
44.SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la lichide. Metode generale.
45.SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la tractiune.
46.SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite.
Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului.
Partea 1: Introducere generala si sistemul de notare.
47.SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea
numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 2:
Evaluarea gradului de basicare.
48.SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite.
Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului.
Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare.
49.SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite.
Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului.
Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere.
50.SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea
numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 6:
Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.
51.SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate. Partea 1:
Condensarea continua.
52.SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele si lacuri. Incercari de deformare rapida (rezistenta la soc).
Partea 1: incercarea prin caderea unei mase cu penetrator cu suprafata mare.
53.SR ISO 4618-1: 1994 Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni generali.
54.SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate (condensare repetata).
55.STAS 2925 - 86 - Protectia lemnului din constructii impotriva atacului ciupercilor si insectelor
xilofage.
56.STAS 9302/1-88 - Protectia lemnului. Prescriptii generale de protectie chimica.
57.STAS 9302/4 88 - Protectia lemnului. Tratamente de suprafata. Prescriptii tehnice.
58.STAS 9302/5 - 90 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu
antiseptici uleiosi. Prescriptii tehnice.
59.STAS 9302/7 - 88 - Protectia lemnului. Terminologie.
60.STAS 10787 -77 - Protectia lemnului. Determinarea eficacitatii substantelor hidrofuge.
1.3.2.Reglementarile tehnice la care se face referire in aceasta specificatie tehnica sunt
urmatoarele:
- NP 005-03: Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96);
- GP 111-04: Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel.
- GE 053-04: Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel.
CAPITOLUL 2: CONDITII DE EXPLOATARE SI DE EXPUNERE
2.1.Agenti agresivi care actioneaza asupra constructiilor din lemn
2.1.1.Agentii agresivi chimici si biologici care actioneaza asupra constructiilor din lemn sau a
elementelor sale componente se clasifica dupa natura si sursa lor de producere, asa cum se arata in
mod explicativ, in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Nr.
crt.
Natura
din interiorul constructiei
Sursa:
din exteriorul constructiei (2)
din atmosfera din sol

1 2 3 4 5
1. Agenti chimici
1.1. Apa
1.2. Acizi
1.3. Baze
1.4. Saruri (acide,
neutre, bazice)
- apa de distributie - umiditatea
aerului
- ape de suprafata
- ape uzate - precipitatii - ape subterane
- condens
- infiltratii
- acizi minerali (acid sulfuric, acid
clorhidric, acid azotic etc.)
- acizi organici (acid acetic, acid formic
acid oxalic etc.),
- fenoli
- aldehide etc.
vapori, solutii si particule solide de:
- hidroxid de sodiu
- hidroxid de potasiu
- lesii
- vascoza, celuloza
- uree
- amine
- detergenti etc.
vapori, solutii si particule solide de:
- carbonati si bicarbonati
- sulfati, sulfuri, sulfiti
- cloruri, hipocloriti, clor ati
- fluoruri
- azotati
- cromati si bicromati
- cianuri
- formiati
- saruri complexe (NP, NPK)
- dezinfectanti etc.
- ape minerale
gaze, vapori si solutii de: gaze si vapori de - acid carbonic
- clor, bioxid de sulf, oxizi de azot substante cu
caracter acid (vezi
col. 3)
- acid humic etc.
vapori si particule solutii si particule
solide de substante solide de substante
cu caracter cu caracter bazic
bazic(vezi col. 3) (vezi col. 3)
vapori si particule
solide de
saruri(vezi col. 3)
1.5. Materii chimice particule solide de: particule solide de:
pulverulente - zguri - zguri
- cenusi - cenusi
- carbune - negru de fum
- pirite etc. - carbune
- pirite
- fosforite etc.
2. Agenti biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86)
2.1. Ciuperci lignicole
-
a) Ciuperci care
- ciuperci
distrug lemnul
basidiomicete de
putregai tare
(cubic si fibros)
- ciuperci de
putregai moale
b) Ciuperci care
- - ciuperci de
coloreaza lemnul
albastrire - ciuperci
de mucegai
2.2. Insecte xilofage - - Hylotreupes
solutii si particule
solide de saruri.
(vezi col. 3)
-
-

a) Coleoptera
(Coleoptere)
b)
Isoptera(Termite)
2.3. Daunatori marini -
-
bajulus
(Capricornul casei)
- Anobium
punctatum (Carii
mici)
- Xestobium
rufovillosum (Carii
mari)
- Lyctus brunneus
(Lyctus)
- Hesperophanes
spp.
- Reticulitermes
lucifugus
- Reticulitermes
santonensis
- Limooria spp.
- Teredo spp.
*(1) agenti agresivi proveniti din procesul tehnologic
*(2) agenti agresivi proveniti din atmosfera si din sol (surse de poluare)
2.1.2.Stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care se va amplasa o constructie noua
din lemn se face de catre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizate de
proiectantul tehnolog privind existenta, natura si concentratia agentilor agresivi (chimici si biologici,
inclusiv umiditatea relativa si temperatura aerului) care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru
mediul interior.
2.1.3.Pentru stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care este amplasata o
constructie din lemn aflata in exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative
de agenti agresivi (chimici si biologici) si ale umiditatii relative si temperaturii aerului, atat pentru
interior, cat si pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate in domeniu si inscrise
in buletine de analiza.
2.1.4.Se vor prevedea masuri pentru reducerea agresivitatii mediului prin schimbarea sau
modernizarea tehnologiei de fabricatie din interiorul constructiei sau, in caz de imposibilitate, se va
studia fiecare caz in parte.
2.2.Clase de exploatare
2.2.1.Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza elementele de constructie din
lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare (standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-
03):
- clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare
unei temperaturi de 20 ± 2 C si a unei umiditati relative a aerului sub 65%;
- clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare
unei temperaturi de 20 ± 2°C si a unei umiditati relative a aerului intre 65% si 80%;
- clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare
unei temperaturi de 20 ± 2°C si a unei umiditati relative a aerului peste 80%.
2.2.2.La elementele de constructii din lemn exploatate in clasa 1, umiditatea de echilibru a lemnului
nu va depasi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 20%.
2.3.Conditii de expunere
2.3.1.Clasificarea produselor/sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din
lemn trebuie sa se faca conform conditiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la constructia
propriu-zisa si la conditiile climatice.
Rezulta trei tipuri de expunere:
- slaba;
- medie;
-
-

- puternica, cum se prezinta in tabelul 2.2. (standardul de referinta este SR EN 927-1).
Tabelul 2.2
Constructie
Tip de expunere in conditii climatice
temperate aspre extreme
Adapostita slaba slaba medie
Partial adapostita slaba medie puternica
Neadapostita medie puternica puternica
2.4.Clase de risc de atac biologic
2.4.1.Pentru lemnul utilizat in constructii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic
(standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-03):
- clasa de risc 1 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu exista pericolul de umezire care sa
favorizeze aparitia si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, scari
interioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet);
- clasa de risc 2 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde umiditatea ridicata a mediului poate
conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistenta, respectiv unde sunt
conditii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub
acoperis: capriori, grinzi, stalpi, astereala, sipci, pereti interiori);
- clasa de risc 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de atac biologic de catre ciupercile xilofage, in
situatii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% si/sau alternarea umezirii cu uscarea
(lemn utilizat la elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, traverse si montanti de
pereti exteriori, pereti din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc);
- clasa de risc 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este in permanent contact
cu solul (piloti pentru fundatii, talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie, grinzi, traverse) sau
care este permanent expus la intemperii fara a fi protejat prin vopsire (site si sindrile de acoperisuri);
- clasa de risc 5 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este expus in permanenta
la apa sarata.
2.4.2.In tabelul 2.3 se prezinta clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului.
Tabelul 2.3
Clasa
de risc
Domenii de utilizare ale lemnului
1 Fara contact cu solul, sub
adapost, fara risc de umezire
2 Fara contact cu solul, sub
adapost, cu risc de umezire
Aparitia agentilor biologici
Conditii de expunere
la umezire a
lemnului in opera Ciuperci Insecte
Daunatori
marini
Nu - Da -
Ocazional Da Da -
3 Fara contact cu solul, neacoperit Frecvent Da Da -
4 In contact cu solul sau cu apa
dulce
Permanent Da Da -
5 In apa sarata Permanent - - Da
CAPITOLUL 3: CERINTE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECTIE APLICATE PE
SUPRAFATA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA
AGENTILOR AGRESIVI
Cerintele privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn
impotriva agentilor agresivi se refera la toate componentele care intervin in realizarea protectiilor,
precum si in asigurarea durabilitatii acestora, si anume:
a)elementele pe care se aplica sistemul de protectie;
b)sistemul de protectie in sine;
c)produsele de protectie utilizate;
Aceste cerinte se prezinta in trei categorii principale:

(i)cerinte esentiale;
(ii)cerinte functionale;
(iii)cerinte privind punerea in opera (tehnologice).
3.1.Cerinte esentiale
Dintre cele sase cerinte esentiale, trei au obiect in ceea ce priveste sistemele de protectie aplicate pe
suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi:
a)securitate in incendiu;
b)igiena, sanatate si mediu inconjurator;
c)siguranta in exploatare.
Celelalte trei cerinte esentiale (rezistenta mecanica si stabilitate; protectie impotriva zgomotului si
economie de energie si izolare termica) nu au obiect in acest domeniu.
3.2.Cerinte functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de
constructii
Cerintele functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din
lemn impotriva agentilor agresivi sunt urmatoarele:
a)rezistenta la agenti agresivi biologici;
b)rezistenta la agenti agresivi fizico-chimici;
c)rezistenta la solicitari mecanice;
d)impregnabilitate;
e)aspect corespunzator;
f)compatibilitate alimentara (daca este cazul).
3.3.Cerinte privind punerea in opera (tehnologice) a sistemelor de protectie
Cerintele privind punerea in opera se refera la ansamblul activitatilor si rezultatelor acestora privind
realizarea sistemelor de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi.
Aceste cerinte sunt:
a)asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor;
b)conformitatea frontului de lucru;
c)conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute;
d)conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii
produselor utilizate.
Criteriile de performanta asociate acestor categorii de cerinte sunt prezentate in tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Nr.
crt.
Cerinte si criterii de performanta Modul de determinare Observatii
1 2 3 4
a) Securitate la incendiu
I. CERINTE ESENTIALE
1. Reactie la foc Incadrarea in Euroclase de reactie la foc
A1-F sau A1fl-Fel (dupa caz)
b) Igiena, sanatate si mediu inconjurator
2. Permeabilitate la apa tabelul 4.2, nr. crt. 6
3. Rezistenta la umiditate tabelul 4.2, nr. crt. 7
4. Emisii de substante periculoase declaratia producatorului produselor de
protectie
c) Siguranta in exploatare
pct. 1.3.1 d)
5. Rezistenta la alunecare In cazul utilizarii la
pardoseli

a) Rezistenta la agenti biologici
II. CERINTE FUNCTIONALE
6. Eficacitate Tabelele 4.3 - 4.7
b) Rezistenta la agenti fizico-chimici
7. Rezistenta la umiditate
a) in general
b) in zonele de contact cu piesele
metalice de asamblare si de
prindere
tabelul 4.2, nr. crt. 7 si la cerinta B, nr.
crt. 4
8. Rezistenta la spalare pct. 5.7
9. Rezistenta la caldura tabelul 4.2, nr. crt. 8
10. Rezistenta la variatii de
temperatura
tabelul 4.2, nr. crt. 9
11. Rezistenta la radiatii UV tabelul 4.2, nr. crt. 10
12. Rezistenta la agenti agresivi
chimici
tabelul 4.2, nr. crt. 11
13. Rezistenta la imbatranire naturala tabelul 4.2, nr. crt. 5
c) Rezistenta la solicitari mecanice
14. Aderenta la suport tabelul 4.2, nr. crt. 1 si 2
se refera numai la
15.
16.
Rezistenta la lovire
Rezistenta la zgariere
tabelul 4.2, nr. crt. 3
tabelul 4.2, nr. crt. 4
protectiile prin
vopsire
d) Impregnabilitate
17. Patrundere SR EN 351-1
se refera numai la
18. Retinere tabelele 4.6 si 4.7 (SR EN 351-1, SR EN
599-1)
protectiile prin
impregnare
e) Aspect
19. Uniformitatea culorii
20. Textura/luciu suprafata
21. Posibilitatea curatarii, intretinerii conform prescriptii date de producatorul
produsului de protectie
f) Compatibilitate alimentara
22. Conformitatea cu cerintele aviz sanitar in cazul contactului
sanitare
cu produse
alimentare
a)
III. CERINTE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE)
Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor
23. Existenta documentatiei tehnice - verificare expert - insusire beneficiar si
executant
24. Aprovizionarea produselor de - conformitatea cu prevederile din proiect
protectie
- documente privind calitatea si, dupa
caz, agrementul tehnic
25. Asigurare accese, facilitati si organizare lucrari de catre executant,
b)
masuri de igiena, protectia muncii verificata de beneficiar
siPSI
Conformitatea frontului de lucru
26. Starea suprafetei
conform proiectului si prescriptiilor
a) forma
b) rugozitate
c) umiditate
producatorului produselor de protectie
27. Integritatea materialului
conform proiect sau, dupa caz,
(suportului)
expertizare tehnica
28. Conditionari prealabile (suport si conform proiectului si prescriptiilor
materiale de protectie)
producatorului produselor de protectie
29. Documente privind calitatea receptia frontului de lucru, conform
conditiilor din proiect si celor din
specificatia producatorului produselor de

protectie
c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute
30. Caracteristicile echipamentelor, a
utilajelor si a dispozitivelor
utilizate
conform prescriptiilor producatorului
produselor de protectie si reglementarilor
aplicabile
31. Clasificarea/atestarea personalului conform prescriptiilor producatorului
produselor de protectie si reglementarilor
aplicabile
32. Respecatrea timpilor/duratelor
tehnologice
33. Respectarea tratamentelor
specifice
34. Asigurarea conditiilor de mediu
ambiant la executarea lucrarilor:
a) temperatura
b) umiditate
c) alte conditii
conform prescriptiilor producatorului
produselor de protectie
conform prescriptiilor producatorului
produselor de protectie
conform prescriptiilor producatorului
produselor de protectie
d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii produselor
utilizate
35. Existenta standardului de produs
sau a agrementului tehnic (daca
este cazul)
verificarea domeniului de utilizare cu
conditiile din proiect
36. Documente privind calitatea verificare la aprovizionare (a se vedea si
produselor de protectie utilizate
fac referire la sistemul de atestare
a calitatii aplicat
nr. crt. 24)
3.4.Durabilitatea sistemelor de protectie
pct. l.3.1.b)
3.4.1.Sistemele de protectie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de
constructii pe care sunt aplicate, trebuie sa aiba asigurata, la randul lor, o buna durabilitate.
In acest sens, pe langa caracteristicile care permit evaluarea durabilitatii in conditii normale, trebuie
avute in vedere, prin masuri constructive si, dupa caz, masuri suplimentare conditiile si zonele cu
expunere deosebita, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind aratate in cap. 5.
3.4.2.Pentru elementele de constructii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul
durabilitatii sunt cele in care se folosesc elemente metalice pentru imbinari si fixari/prinderi. Aceste
zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:
a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scaderea temperaturii, cu
cresterea umiditatii in zona metalului;
b)in spatiul dintre metal si lemn, care nu este etans, umiditatea sporita se mentine, cu valori variabile,
perioade mai indelungate;
c)in conditiile aratate, sunt favorizate atat actiunea agresiva asupra lemnului, cat si coroziunea
pieselor metalice in zona respectiva.
Protectia anticoroziva a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de
constructii din lemn se va face in conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GP 111-04 si din "Ghidul de executie privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GE 053-04. In cazul in care accesul pentru
aplicarea sistemului de protectie anticoroziva pe suprafata suportului de otel nu este posibil, se vor
prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor metalice dintr-un material rezistent la
coroziune (oteluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin
coroziune, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate datorita coroziunii.
3.4.3.Realizarea sistemelor de protectie trebuie sa aiba in vedere, sub acest aspect, urmatoarele:
a)executarea sistemelor de protectie, pe elementele componente, inainte de montarea acestora;

)acordarea unei atentii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (parti din lemn
suprapuse si cele pe care se monteaza placi metalice), zone in care protectiile devin lucrari ascunse.
CAPITOLUL 4: CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA PENTRU
SUPORTUL DIN LEMN SI PENTRU SISTEMELE DE PROTECTIE
4.1.Criterii si niveluri de performanta pentru stratul suport
Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe
suprafata caruia se aplica sistemele de protectie impotriva agentilor chimici si biologici sunt prezentate
in tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Nr.
crt.
Criterii de performanta
Metoda de
determinare
(standard de
referinta)
U.M. Niveluri de performanta
1. Rugozitatea suprafetei - - corespunzatoare naturii suportului si
tipului de produs/sistem de protectie
2. Umiditate SR EN 322 % - max. 12 (1) - clasa 1 de exploatare
- max. 20 (1) - clasa 2 de exploatare
3. Temperatura - °C min.: + 5 (1)
4. Continutul de impuritati
(praf, saruri, uleiuri,
grasimi etc.)
5. Defecte de suprafata (fisuri,
goluri etc.)
vizual - lipsa
vizual - lipsa
max.: + 40 (1)
*(1) daca in fisa produsului de protectie nu se specifica altfel
4.2.Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de protectie impotriva agentilor fizico-chimici
4.2.1.Principalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele
de protectie impotriva agentilor chimici aplicate pe suprafetele de lemn, in functie de conditiile de
expunere, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performantelor acestora),
sunt prezentate in tabelul 4.2.
In tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanta sub forma de valori concrete pe care
trebuie sa le indeplineasca sistemul de protectie. Experienta a impus aceste valori ca fiind minimale,
pentru a obtine o protectie eficienta a lemnului impotriva agentilor chimici.
Tabelul 4.2
Nr.
crt.
Criterii de performanta
Metoda de
determinare
(standard de
referinta)
U.M.
Niveluri de performanta pentru
conditii de expunere
slaba medie puternica
1 2 3 4 5 6 7
1. Aderenta la suport
metoda grilei (1)
2. Aderenta la suport
metoda smulgerii (2)
3. Rezistenta la lovire (3)
(inaltimea minima de
cadere a mase de 500 g,
la care apar amprente cu
fisuri)
4. Rezistenta la zgariere
(greutatea minima la
care apar fisuri fine)
5. Rezistenta la imbatranire
naturala
SR EN ISO 2409 nivel 1 0 0
SR EN ISO 4624 MPa min. 0,5 min. 1,0 min. 1,0
SR EN ISO 6272-1 cm min. 40 min. 60 min. 60
SR EN ISO 1518 g min. 250 min. 300 min. 400
SR EN 927-3 luni 12 12 12

6. Permeabilitate la apa
lichida (absorbtia de apa)
SR EN 927-5 g/m 2 2; unul
singur = 2
SR EN 117
SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73
+AC

Valoare
maxima de
aplicare in
incercare
Criteriu
pentru
valoarea de
referinta
biologica
p.a.p. pentru
alburn de pin
silvestru
100%
mortalitate
(b.s.e.)
p.a.p. pentru
alburn de pin
silvestru
nici o larva
vie la
sfarsitul
incercarii
(b.s.e.)
p.a.p. pentru
stejar
nici o larva
vie sau
insecta iesita
la sfarsitul
incercarii
(b.s.e.)
p.a.p. pentru
alburn de pin
silvestru
100%
mortalitate
(b.s.e.)
p.a.f. pentru
alburn de
pin silvestru
nici un atac
cu cotatie
>2; unul
singur = 2
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de referinta este
SR EN 599-1)
Tabelul 4.4
Clasa
de
risc
Cod
2
Tip de procedeu de tratament
propus
Tratament de
suprafata
Tratament
prin
impregnare
Cerinte minime
fata de ciuperci
Bazidiomicete
Tip de incercare SR EN 113 (fara
C.versicolor)
Incercari suplimentare sau locale
Albastreala
(B)
SR EN 152-1
Incercare la uzura SR EN 73+AC SR EN
73+AC
Valoare maxima
de aplicare in
incercare
100 kg/m 3 200 g/m 2
Criteriu pentru
valoarea de
referinta biologica
p.e.m. pentru
ciuperca cea mai
agresiva
Tip de incercare SR EN 113 (fara
C.versicolor)
la sfarsitul
incercarii nici
o cotatie >2
zona fara
albastru min.
1,0 mm
medie > 1,5
mm
SR EN 152-
2+ACI
incercare la uzura SR EN 73+AC SR EN
73+AC
Valoare maxima
de aplicare in
incercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinta biologica
p.a.p. pentru
alburn de pin
silvestru
p.e.m. pentru
ciuperca cea mai
agresiva
conform
specificatiilor
comerciale
ale
fabricantului
la sfarsitul
incercarii nici
o cotatie >2
zona fara
albastru min.
1,0 mm
medie > 1,5
mm
Insecte spp.
(I)
Daca este
necesar se
adauga cele
de la clasa 1
Daca este
necesar se
adauga cele
de la clasa 1
Termite (T)
Daca este
necesar se
clasa 1
Daca este
necesar se
adauga cele
de la clasa 1
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 3 (standardul de referinta este
SR EN 599-1)
Tabelul 4.5
Clasa
dense
Cod
Tip de procedeu de
tratament propus
Cerinte minime fata de
ciuperci/incercari pe teren
Sau produse de
Fie protectie utilizate cu
acoperire (C)
Bazidiomicete Bazidiomicete Incercari
pe teren
Incercari
pe teren
(FC)
Incercari suplimentare sau locale
Coriolus
versicolor
(V)
Albastru
(B)
Insecte
spp
(I)
Termite
(T)

3
Tratament
de
suprafata
Tip de
incercare
Incercare
la uzura
Valoare
maxima
de
aplicare
in
incercare
Criteriu
pentru
valoarea
de
referinta
biologica
Tratament Tip de
prin
impregnare
incercare
incercare
la uzura
Valoare
maxima
de
aplicare
in
incercare
Criteriu
pentru
valoarea
de
referinta
biologica
SR EN 113
(fara C.
versicolor)
SR EN 73+AC
si SR EN 84
separat
SR EN 113
(fara C.
versicolor)
SR EN
330
SR EN 73+AC > 5 ani
de
expunere
SR EN
330
> 5 ani
de
expunere
100 kg/m 3 100 kg/m 3 p.a.p. p.a.p. 100
kg/m 3
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
SR EN 113
(fara C.
versicolor)
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
SR EN 113
(fara C.
versicolor)
dupa 5
ani. V n ,
V e si V i
egale
sau mai
bune
decat
pentru
produsul
de
referinta
si R2
egal sau
mai bun
ca R2 R
SR EN
330
SR EN 73 SR EN 73+AC > 5 ani
+AC si SR EN
de
84 separat
expunere
p.a.p. pentru
album de pin
silvestru
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
p.a.p. pentru
album de pin
silvestru
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
dupa 5
ani. V n ,
V e si V i
egale
sau mai
bune
decat
pentru
produsul
de
referinta
si R2 TP
egal sau
mai bun
ca R2 E
SR EN
330
> 5 ani
de
expunere
SR EN SR EN 152-1
113pe
album de
pin
silvestru
si/sau
fag
SR EN SR EN 152-1
73+AC si
SR EN 84
separat
200 g/m 2
p.e.m. la sfarsitul
incercarii
nici o cotatie
>2 zona fara
albastru
min. 1,0 mm
medie > 1,5
mm
SR EN SR EN 152-2
113 pe
album de
pin
silvestru
si/sau
fag
SR EN SR EN 152-2
73+AC si
SR EN 84
separat
p.a.p. p.a.p. p.a.p. conform
pentru specificatiilor
album de comerciale
pin sau ale
fag fabricantului
dupa 5
ani. V n ,
V e si V i
egale
sau mai
bune
decat
pentru
produsul
de
referinta
si R2 TP
egal sau
mai bun
ca R2 R
dupa 5
ani. V n ,
V e si V i
egale
sau mai
bune
decat
pentru
produsul
de
referinta
si R2 TP
egal sau
mai bun
ca R2 E
p.e.m. la sfarsitul
incercarii
nici o cotatie
>2 zona fara
albastru
min. 1,0 mm
medie > 1,5
mm
Daca
este
necesar
se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN 84
Daca
este
necesar
se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN 84
Daca
este se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN84
Daca
necesar
se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN84

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 4 (standardul de referinta este
SR EN 599-1)
Tabelul 4.6
Clasa
de
risc
Cod
4.
Tip de procedeu de tratament
propus
Tratament de
suprafata
Tratament prin
impregnare
Tip de
incercare la
uzura incercare
Valoare
maxima de
aplicare in
incercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinta
biologica
Tip de
incercare
Incercare la
uzura
Valoare
maxima de
aplicare in
incercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinta
biologica
Cerinte minime fata de
ciuperci
Bazidiomicete Putregai
moale
Incercari suplimentare sau locale
Incercari
de camp
(F)
Albastru
(B)
Insecte
spp (I)
Termite
(T)
Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare
pentru clasa de risc 4
SR EN 113cu
C.versicolor
pe alburn de
pin silvestru
si/sau fag
SR EN 73+AC
si SR EN 84
separat
p.a.p. pentru
alburn de pin
silvestru
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
(inclusiv
C.versicolor)
SR EN
V807
SR EN
V807
SR EN
252+AC
> 5 ani de
expunere
p.a.p. p.a.p.
Cel mai
ridicat
dintre
r.e.m.
dedus
pentru
incercarea
I si
incercarea
II
dupa 5
ani media
rsn P/0,75
si a rin
P/0,17
Daca este
necesar
se adauga
cele de la
clasa 3
Daca este
necesar
se adauga
cele de la
clasa 1 +
SR EN84
Daca
este
necesar
se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN84
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 5 (standardul de referinta este
SR EN 599-1)
Tabelul 4.7
Clasa
de
risc
Cod
Tip de procedeu de tratament
propus
5 Tratament de
suprafata
Tip de
incercare
Incercare la
uzura
Valoare
maxima de
aplicare in
incercare
Criteriu pentru
Cerinte minime fata de
ciuperci/incercari pe
teren
Bazidiomicete Putregai
moale
Incercari suplimentare sau locale
incercari
de camp
(F) FN
si/sau FS
Albastru
(B)
Insecte
spp (I)
Termite
(T)
Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare
pentru clasa de risc 5

Note:
Tratament prin
impregnare
valoarea de
referinta
biologica
Tip de
incercare
Incercare la
uzura
Valoare
maxima de
aplicare in
incercare
Criteriu pentru
valoarea de
referinta
biologica
SR EN 113cu
C.versicolor
pe album de
pin silvestru
si/sau fag
SR EN 73+AC
si SR EN 84
separat
p.a.p. pentru
album de pin
silvestru
p.e.m. pentru
ciuperca cea
mai agresiva
(inclusiv C.
versicolor)
SR EN
V807
SR EN
V807
SR EN
275
> 5 ani de
expunere
p.a.p. p.a.p.
Cel mai
ridicat
dintre
r.e.m.
dedus
pentru
incercarea
I si
incercarea
II
dupa 5
ani media
rsnP/0,75
si a
rinP/0,17
Daca este
necesar
se adauga
cele de la
clasa 3
Daca este
necesar
se adauga
cele de la
clasa 1 +
SR EN84
Daca
este
necesar
se
adauga
cele de
la clasa
1 + SR
EN84
1.Simboluri si abrevieri (standardul de referinta este SR EN 599-1):
spp - specii de insecte;
p.a.p. - preconizare de aplicare data de producator;
b.s.e - limita superioara a pragului de eficacitate, asa cum e definit in standardul armonizat de
incercare biologica de referinta; p.e.m. - prag de eficacitate mediu;
V n - clasificare medie nominala pentru repetitiile dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta
este SR EN 330);
V e - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele exterioare si a celor vizibile in
interiorul asamblarii dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330);
V i - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele realizate prin decupare dupa un
examen distructiv (standardul de referinta este SR EN 330);
R2 TF - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare
(standardul de referinta este SR EN 330);
R2 R - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie de referinta cu o clasificare 2 sau mai mare
(standardul de referinta este SR EN 330;
rsnP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mare decat cea nominala;
rinP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mica decat cea nominala.
2.Daca in tabelele 4.3 ...4.7 se prevede ca produsul de protectie a lemnului sa fie rezistent la
incercarile de spalare si/sau de evaporare, incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 73
trebuie efectuate separat.
3.Utilizand criteriul potrivit pentru valoarea de referinta biologica (v.r.b.) precizata in tabelele 4.3
...4.7, v.r.b. trebuie stabilita pentru fiecare incercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decat
valoarea maxima de aplicare (v.m.a.) data.
4.In standardele armonizate de incercare biologica care prevad calculul pragului de eficacitate,
v.r.b. trebuie sa fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a)in incercarile cu insecte (standardele de referinta sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2) daca
mortalitatea la limita inferioara a pragului de eficacitate ester mai mica de 80%, limita superioara
trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.);

)in incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 113 daca pierderea de masa medie la limita
inferioara a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioara a pragului trebuie luata ca
valoare de referinta biologica (v.r.b.);
c)in incercarea I prevazuta in standardul de referinta SR ENV 807.
5.Daca conditiile locale cer ca produsul de protectie a lemnului sa prezinte o eficacitate biologica
suplimentara, sau trebuie sa raspunda declaratiilor producatorului sau conditiilor celor care emit
prescriptii, produsul trebuie incercat conform incercarilor suplimentare sau locale de referinta in
tabelele 4.3 ...4.7.
4.3.2.Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate biologica fata
de unul din cazurile:
a)- oricare din insectele pentru care protectia este ceruta;
b)- insecta cea mai putin sensibila la acest produs;
c)- Hylotrupes bajulus, in calitate de insecta reprezentativa.
4.3.3.Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate fata de
ciupercile bazidiomicete lignicole, dupa uzura (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele la
care se cere o activitate insecticida, ele trebuie sa prezinte eficacitate fata de agentii biologici de
referire, demonstrata prin incercarile corespunzatoare pentru clasa de risc 1.
4.3.4.Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;
b)- agenti biologici la care se refera produsul, demonstrata prin incercarile pentru clasa de risc 2.
4.3.5.Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai
prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru;
b)- putregai moale.
4.3.6.Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai
prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie sa prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru;
b)- putregai moale;
c)- daunatori marini dupa o perioada minima de 5 ani.
4.3.7.In anexa (informativa) se prezinta un exemplu de sistem de descriere a eficacitatii produselor de
protectie a lemnului impotriva agentilor biologici (standardul de referinta este SR EN 599-2).
CAPITOLUL 5: PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SISTEMELOR DE
PROTECTIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN SUPUSE ACTIUNII
AGENTILOR AGRESIVI
5.1.Sistemele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici si
biologici se vor alege in functie de natura si starea suportului de lemn, de natura si agresivitatea
mediului, de durabilitatea estimata a protectiei si de considerente economice.
Protectia elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici este, de regula, cu atat mai
economica, cu cat are o durabilitate mai ridicata, deoarece astfel se reduc la minimum lucrarile de
intre tinere/refac ere a protectiei pe durata de serviciu a constructiei.

5.2.Elementele de constructii din lemn expuse la actiunea agentilor agresivi si care, dupa montaj,
nu mai sunt accesibile, se vor proteja in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei sa nu
afecteze durabilitatea acesteia.
In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie pe suprafata suportului din lemn nu
este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor de constructii dintr-un
material rezistent la actiunea agentilor chimici, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate
s.a.
5.3.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe
suprafata caruia se aplica sistemele de protectie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1)
5.4.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie indeplinite de sistemele de protectie, in
functie de tipul agentilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. si 4.3 (tabelele 4.2 si 4.3).
5.5.Alcatuirea generala a sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din
lemn impotriva agentilor chimici include urmatoarele straturi succesive:
a)- strat primar (grund);
b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);
c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).
Stratul primar de grund are rolul de a patrunde in stratul superficial al suportului de lemn si de a
imbunatati aderenta straturilor de protectie ulterioare la suport.
Stratul(urile) intermediar(e) de protectie, are (au) rolul de a asigura o buna aderenta si o
impermeabilitate la agenti agresivi.
Stratul(urile) final(e) de protectie are (au) rolul de a asigura o rezistenta chimica ridicata la actiunea
agentilor agresivi si o buna rezistenta la radiatii ultraviolete. Totodata are (au) un rol decorativ.
5.6.Aplicarea produselor de protectie (grund, vopsea, email) din alcatuirea sistemelor de protectie
se efectueaza prin urmatoarele procedee principale:
- aplicarea cu pensula;
- aplicarea cu ruloul;
- aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fara aer (airless).
5.7.Produsele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor biologici
(ciuperci lignicole si insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinatii de produse chimice, cu
actiune fungicida si insecticida.
Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protectie a
lemnului se clasifica in; produse de protectie solubile in apa; produse de protectie solubile in solventi
organici.
Din punct de vedere al lavabilitatii (dupa o perioada de fixare de doua ... sase saptamani), produsele
de protectie a lemnului se clasifica in: produse lavabile; produse greu lavabile; produse nelavabile.
Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protectie se clasifica conform tabelului 5.1.(
standardul de referinta este STAS 9302/1)
Tabelul 5.1.
Procedeu de
protectie chimica a
lemnului
Vid-presiune
Vid-presiune-vid
Vid-presiune
atmosferica
Vid-presiune
Mod de aplicare Domeniul de aplicare Produse de protectie
Impregnare in
profunzime la
presiuni diferite de
presiunea
atmosferica
In conditii de utilizare in exterior,
in aer liber, in contact cu solul, in
subteran, in mediu acvatic, in
conditii de deteriorare accelerata,
pentru materiale lemnoase usor
impregnabile cu grosime de
maxim 30 mm
Produse solubile in apa
(nelavabile sau greu
lavabile)

atmosferica-vid
Bai calde-reci Impregnare in In conditii de umiditate relativa a Produse solubile in apa
Bai simple
profunzime la
presiune
atmosferica
aerului sub 70% sau fara contact
Produse solubile in solventi
cu solul
organici
Imersie
Pulverizare
Pensulare
Tratamente de
suprafata
In conditii de utilizare in interior
sau exterior sub protectia unui
acoperis
Produse solubile in apa
Produse solubile in solventi
organici
5.8.La aplicarea produselor/sistemelor de protectie a elementelor de constructie din lemn trebuie sa se
respecte reglementarile in vigoare privind protectia mediului inconjurator, masurile de protectia muncii
si masurile privind prevenirea incendiilor.
5.9.Durabilitatea sistemelor de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn
impotriva agentilor chimici este determinata de urmatorii factori:
- conceptia structurii;
- calitatea produselor folosite pentru protectie;
- starea initiala a suportului;
- eficacitatea pregatirii suportului;
- conditiile de aplicare;
- calitatea aplicarii;
- conditiile de expunere dupa aplicare.
ANEXA nr. 1 1 : (informativa) EXEMPLUL UNUI SISTEM DE
DESCRIERE A EFICACITATII PRODUSELOR DE PROTECTIE A LEMNULUI
IMPOTRIVA AGENTILOR BIOLOGICI (standardul de referinta este SR
E N 599-2)
NUMELE PRODUSULUI DE PROTECTIE............................................................................................
1. Conditii minime de
incercare cerute - 1)
Lemn corespunzator:
Rasinoase
Foioase
Incercare in camp - -
2. Eficacitate suplimentara
2.1. Ciuperci
- Coriolus versicolor
- Foioase - -
Lemn corespunzator
- Rasinoase - -
- Albastrire pe timpul cat
lemnul este pus in opera
2.2. Insecte
- Hylotrupes bajulus
CLASA DE RISC
1 2 3 4 5
-
2)
-
-
-
3)
-

- Lyctus brunneus
-Anobium punctatum
2.3. Termite
2.4. Incercari in camp
SR EN 330 clasa 3 (FC) -
SR EN 252 clasa 4 (F) - -
3. Spalare la alegere SR
EN 84 numai pentru
tratament de suprafata
(toate incercarile biologice)
Procedee de aplicare 4)
- Tratament de suprafata
Valoare critica g/m 2 xx xx xx xx xx xx
- Impregnare
- -
-
- -
Valoare critica kg/m 3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx
Se marcheaza casutele corespunzatoare in cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzatoare.
- Nu se aplica la aceasta clasa de risc.
1) A se vedea tabelul 4.3.
2) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 330) pentru intrebuintare in
clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC
3) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5
ape de Nord sunt codificate FN
Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5
ape de Sud sunt codificate FS
4) Punct 4: Se inscriu valorile cerute in locul xx.
Publicat in Monitorul Oficial cu numărul 932 din data de 16 noiembrie 2006