BOVISmagazin
BOVISmagazin BOVISmagazin
BOVISmagazin Vizita mea la Miofan Agrotrans (Ianca/Brăila) a fost în data de 15 august atunci când în Calendarul Ortodox se prăznueşte Adormirea Maicii Domnului sau Stânta Maria Mare. Fac această precizare pentru că inevitabil numele fermei de vaci de lângă Ianca a fost, este şi cu siguranţă va fi pentru mult timp de acum încolo legat de numele doamnei Mărioara Marin, cea care şi-ar fi serbat onomastica în acea dată dacă ar mai fi printre noi. Tot ceea ce am văzut în acea zi la ferma Miofan se datorează unei familii care a început afacerile în agricultură de la zero, a construit incredibil de multe şi nu pot decât să le accord întregul meu respect. • Modelul olandez agreat de fermierii Miofan BOVISmagazin: Care este povestea Miofan Agrotrans? Ştefan Marin: Personal am o formare tehnică şi am lucrat foarte mulţi ani în aviaţie însă, în ultimii 10 ani am încercat să fac cu familia o afacere în agricultură. Iniţial, împreună cu soţia, am arendat teren şi am reuşit să ne dezvoltăm an după an reinvestind mereu. În jurul anului 2005 am decis că este foarte bine investim întro fermă zootehnică având în vedere faptul că ferma vegetală ne aducea venituri însă doar sezonier. În ferma vegetală lucrăm peste 2.000 ha de teren pe care în acest an le-am cultivat cu rapiţă (450ha), grâu (380 ha), orz (200 ha), fl oarea soarelui (170 ha), iar restul cu porumb siloz şi alte culture necesare obţinerii furajului din ferma zootehnică. La fi nele anului 2005 am accesat un program SAPARD cu o valoare de 1.000.000 euro. Prin acesta am amenajat ferma cumpărând utilajele necesare. În câteva luni practic vom fi nali-za acest proiect. Ferma noastră de vaci aparţinând unui fost IAS a fost achiziţionată prin licitaţie. În momentul achiziţiei, aşa cum ştim cu toţii că s-a întâmplat cu fostele ferme, cele 4 adăposturi erau distruse în mare parte. Am reuşit să investim şi să reabilităm 2 dintre ele pregătindu-le pentru un import de 100 vaci Holstein din Olanda şi Germania. BOVISmagazin: Care sunt capacităţile de stocare pe care le deţineţi? Ştefan Marin: Din punct de vedere al spaţiilor de stocare, pentru ferma zootehnică, am reuşit să construim un fânar care să ne permită stocarea baloţilor de paie, fân de borceag sau lucernă pentru furajarea animalelor timp de 2 ani şi să reabilităm celulele pentru siloz care au o capacitate însumată de aproximativ 2.000 to. Anual se consumă în medie de către ferma zootehnică 200 to porumb boabe, 15 to de grâu, 60 to orz, 45 to şrot de fl oarea soarelui şi 25 to şrot de soia. BOVISmagazin: Având în vedere faptul că activitatea de bază a Miofan este cultura mare aţi considerat sectorul zootehnic un centru de cost separat sau l-aţi inclus în afacerea societăţii? Ştefan Marin: Da, este un centru de cost separat. Din punctul nostru de vedere pentru ca o fermă de vaci să îţi aducă un venit constant şi considerabil, pe cât posibil, trebuie să îţi produci singur furajul. Un alt aspect pe care îl consider important este negocierea contractelor cu procesatorii. În general am reuşit să obţinem ceea ce ne doream din această perspectivă. Singura noastră problemă este cantitatea livrată zilnic însă în scurt timp vom atinge pragul pe care ni-l 6 bovismagazin septembrie 2011
dorim şi din acest punct de vedere. BOVISmagazin: Care sunt criteriile după care vă ghidaţi atunci când reformaţi animale? Laurenţiu Mircea: Primul criteriu este ca vaca să fi e negestantă, să se afl e la fi nalul lactaţiei, adică să mulgem de la ea sub 15 kg zilnic – producţie care pentru noi nu justifi că o cheltuială de întreţinere cu un animal şi mai ales să fi e considerată irecuperabilă din punct de vedere al problemelor de reproducţie, a problemelor podale şi nu în ultimul rând a problemelor legate de sănătatea ugerului. Ştefan Marin: Din efectivul de animale importate în 2005 rămas în producţie după a 3-a lactaţie însă din discuţiile pe care le-am avut cu fermierii olandezi ştiu că ei au exploatat şi au gândit în acest fel aceste generaţii de animale. BOVISmagazin: La ce oră începeţi în fi ecare dimineaţă mulsul? Laurenţiu Mircea: În jurul orei 5:30 şi durează maxim o oră şi 40 minute, iar seara începem mulsul celor aproximativ 80 capete în lactaţie la ora 17:00. Înregistrăm zilnic o cantitate de aproximativ 2.000 kg de lapte produs, diferenţa dintre mulsoare de seară şi cea de dimineaţă fi ind de aproximativ 250 kg în favoarea celei de dimineaţă. Cantitatea medie de lapte produsă per animal este in jur de 27 litri zilnic cu 4,4% grăsime şi 3,4% proteină, vara. Recalculat la stas-ul 3,7% grăsime cantitatea de lapte este alta, în jur de 32 litri. BOVISmagazin: Care este efectivul importat în anul 2005? Laurenţiu Mircea: Importurile de animale au fost făcute în ferma noastră în anul 2005 cu animale aduse din Olanda (35 capete) şi Germania (65 capete) însă procentual pot spune că genetica olandeză a fost cea care a dominat topul vacilor din ferma noastră din punct de vedere productiv. Iniţial, de la importul de animale şi până la începutul anului 2006 am achiziţionat msc de la un adăpost tineret / maternitate adăpost vaci în lactaţie furnizor american însă din acel an şi până în prezent am colaborat doar cu un furnizor olandez de care suntem foarte mulţumiţi. Utilizăm în medie 2,7 doze de msc per gestaţie şi în cea mai mare parte folosim doar msc sexat. Din momentul debutului colaborării cu furnizorul olandez de genetică am avut un singur produs mascul obţinut în urma unei fătări gemelare. Intervalul dintre fătări (calving-intervalul) este de aproximativ 415 zile. BOVISmagazin: Câţi salariaţi aveţi în ferma de vaci? Laurenţiu Mircea: Avem 4 îngrijitori, un operator pentru sala de muls şi un mecanizator. La aceasta se adaugă asistenţa sanitar veterinară. Referitor la problemele sanitar veterinare pot spune că suntem deja în al 4-lea an de când vaccinăm pentru Corona şi Rotavirus la înţărcare şi cu rapel la 2 săptămâni de la vaccinare. Am ales un furnizor din Cehia relativ necunoscut pe piaţa românească. Acesta ne oferă de mai bine de 4 ani, aşa cum spuneam, produsul Colibin RC Neo care s-a dovedit a fi foarte bun pentru condiţiile din ferma noastră. BOVISmagazin: Care este “managementul viţeilor”? Laurenţiu Mircea: Viţeii primesc 5 zile după fătare colostru matern după care timp de alte 7 - 10 zile intră BOVISmagazin sală de muls / aşteptare pentru intrarea la muls într-o perioadă de tranziţie uşoară către laptele reconstituit. În acest interval li se administrează amestecat, lapte matern şi lapte reconstituit astfel încât la vârsta de 14 zile să fi e alimentaţi doar cu lapte reconstituit. Ca să nu avem probleme în situaţii speciale am puţine au fost vacile care au Ştefan Marin (manager Miofan Agrotrans) septembrie 2011 bovismagazin 7
- Page 1 and 2: Test în câmp: Claas Jaguar 970 -
- Page 3 and 4: Cuprins N º 33 BOVISmagazin 4. Pia
- Page 5: penetra o piaţă occidentală ai n
- Page 9 and 10: Laurenţiu Mircea: Vara la noi sunt
- Page 11 and 12: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 13 and 14: ales minusurile şi ştim ce să am
- Page 15 and 16: SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR de aNI
- Page 17 and 18: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 19 and 20: otaţia culturilor: doi ani lucern
- Page 21 and 22: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 23 and 24: in intestinul subtire, cuprul cu le
- Page 25 and 26: imagini din ferma daneză Gunnar. E
- Page 27 and 28: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 29 and 30: septembrie 2011 J.R. „Rock” Pre
- Page 31 and 32: ing. Constantin Mirică director Ec
- Page 33 and 34: 70 ANI Lider mondial în geneticã
- Page 35 and 36: şi să avem sursă permanentă de
- Page 37 and 38: secţie de procesare cu o capacitat
- Page 39 and 40: cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De
- Page 41 and 42: Danish know-how BOVISmagazin Premix
- Page 43 and 44: 1433247 Güldner A9EV Detalii produ
- Page 45 and 46: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 47 and 48: Acest sistem de funcţionare este d
- Page 49 and 50: fotografi i Landwirtschaftsverlag I
- Page 51 and 52: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 53 and 54: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 55: ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI BO
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Vizita mea la Miofan Agrotrans (Ianca/Brăila) a fost în data de 15 august atunci când în Calendarul Ortodox se<br />
prăznueşte Adormirea Maicii Domnului sau Stânta Maria Mare. Fac această precizare pentru că inevitabil numele<br />
fermei de vaci de lângă Ianca a fost, este şi cu siguranţă va fi pentru mult timp de acum încolo legat de numele<br />
doamnei Mărioara Marin, cea care şi-ar fi serbat onomastica în acea dată dacă ar mai fi printre noi. Tot ceea ce<br />
am văzut în acea zi la ferma Miofan se datorează unei familii care a început afacerile în agricultură de<br />
la zero, a construit incredibil de multe şi nu pot decât să le accord întregul meu respect.<br />
• Modelul olandez agreat de fermierii Miofan<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
povestea Miofan Agrotrans?<br />
Ştefan Marin: Personal am o<br />
formare tehnică şi am lucrat<br />
foarte mulţi ani în aviaţie însă,<br />
în ultimii 10 ani am încercat<br />
să fac cu familia o afacere în<br />
agricultură. Iniţial, împreună<br />
cu soţia, am arendat teren şi<br />
am reuşit să ne dezvoltăm an<br />
după an reinvestind mereu. În<br />
jurul anului 2005 am decis că<br />
este foarte bine investim întro<br />
fermă zootehnică având în<br />
vedere faptul că ferma vegetală<br />
ne aducea venituri însă doar<br />
sezonier. În ferma vegetală<br />
lucrăm peste 2.000 ha de teren<br />
pe care în acest an le-am cultivat<br />
cu rapiţă (450ha), grâu<br />
(380 ha), orz (200 ha), fl oarea<br />
soarelui (170 ha), iar restul cu<br />
porumb siloz şi alte culture<br />
necesare obţinerii furajului<br />
din ferma zootehnică.<br />
La fi nele anului 2005 am accesat<br />
un program SAPARD<br />
cu o valoare de 1.000.000<br />
euro. Prin acesta am amenajat<br />
ferma cumpărând utilajele<br />
necesare. În câteva luni<br />
practic vom fi nali-za acest<br />
proiect. Ferma noastră de vaci<br />
aparţinând unui fost IAS a fost<br />
achiziţionată prin licitaţie. În<br />
momentul achiziţiei, aşa cum<br />
ştim cu toţii că s-a întâmplat<br />
cu fostele ferme, cele 4<br />
adăposturi erau distruse în<br />
mare parte. Am reuşit să investim<br />
şi să reabilităm 2 dintre ele<br />
pregătindu-le pentru un import<br />
de 100 vaci Holstein din<br />
Olanda şi Germania.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care sunt<br />
capacităţile de stocare pe care<br />
le deţineţi?<br />
Ştefan Marin: Din punct de<br />
vedere al spaţiilor de stocare,<br />
pentru ferma zootehnică, am<br />
reuşit să construim un fânar<br />
care să ne permită stocarea<br />
baloţilor de paie, fân de borceag<br />
sau lucernă pentru furajarea<br />
animalelor timp de 2 ani şi să<br />
reabilităm celulele pentru siloz<br />
care au o capacitate însumată<br />
de aproximativ 2.000 to. Anual<br />
se consumă în medie de către<br />
ferma zootehnică 200 to porumb<br />
boabe, 15 to de grâu, 60<br />
to orz, 45 to şrot de fl oarea<br />
soarelui şi 25 to şrot de soia.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Având în<br />
vedere faptul că activitatea<br />
de bază a Miofan este cultura<br />
mare aţi considerat sectorul<br />
zootehnic un centru de cost<br />
separat sau l-aţi inclus în<br />
afacerea societăţii?<br />
Ştefan Marin: Da, este un centru<br />
de cost separat. Din punctul<br />
nostru de vedere pentru<br />
ca o fermă de vaci să îţi aducă<br />
un venit constant şi considerabil,<br />
pe cât posibil, trebuie să îţi<br />
produci singur furajul. Un alt<br />
aspect pe care îl consider important<br />
este negocierea contractelor<br />
cu procesatorii. În<br />
general am reuşit să obţinem<br />
ceea ce ne doream din această<br />
perspectivă. Singura noastră<br />
problemă este cantitatea<br />
livrată zilnic însă în scurt timp<br />
vom atinge pragul pe care ni-l<br />
6 bovismagazin septembrie 2011
Change language