BOVISmagazin

More documents

Recommendations

Info

BOVISmagazin Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi fi losofi i (II) BOVISmagazin: Având în vedere capacitatea naţională de procesare mare (fabrici mari care nu au utilizată întreaga lor capacitate de producţie şi fabrici mici/medii construite cu fonduri europene câteva dintre ele fără activitate), capacitatea naţionala de producţie limitată şi cu “Materia primă mă costă, ca procesator, între 5 şi 7 ron (pe 1 kg telemea) la care se adaugă costuri de colectare, analize, procesare, taxe, marketing ...etc. În aceste condiţii cât să ofere un procesator unui fermier ca să poată fi competitiv...” Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fi e ea despre un caz punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor BOVISmagazin). o evoluţie pozitivă lentă, numărul mare de procesatori care deţin ştampilă ovală şi care aparţin unor grupuri europene importante (care deţin posibilităţi logistice şi de marketing mari) şi preţul laptelui spot adus din alte state UE cu cca. 6% mai mare decât laptele achiziţionat prin contract de la fermierii români, vă rugăm să ne precizaţi dacă există discuţii periodice între procesatorii mari din România prin care să se alinieze preţul laptelui achiziţionat de la fermierii români? Dorin Cojocaru: Deoarece este o reală competiţie între procesatori, atât la produsul fi nit cât şi la achiziţionarea materiilor prime şi în mod special la lapte, colaborarea între procesatorii din cadrul APRIL, se rezumă la schimburi comerciale de materii prime şi/sau semimaterii prime, respectând normele contractuale de confi denţialitate, iar preţul de tranzacţie este negociat în funcţie de preţul pieţii. Discuţii periodice se fac în legătură cu tendinţele pieţii, proiecte de lege, combaterea evaziunii fi scale, concurenţă neloială practicată de unii procesatori sau comercianţi. Laptele ma- terie primă şi preţurile acestuia din contractele cu fermierii este un subiect tabu şi nu se discută. BOVISmagazin: Având în vedere contracţiile pieţei lactatelor din România înţelegem din acţiunile concertate ale reprezentanţilor APRIL şi ANSVSA (vezi derogările obţinute pentru procesarea laptelui neconform), că atenţia procesatorilor care activează pe piaţa naţională este orientată către intern si mai puţin către export. Care sunt motivele pentru care procesatorii români nu sunt mult mai activi pe pieţele central şi vest europene, mobilizând astfel întreaga fi lieră a laptelui românesc? Dorin Cojocaru: Exportul este un obiectiv pentru toţi procesatorii din piaţa laptelui, dar în condiţiile actuale, există o competitivitatea inegală faţă de procesatorii din Comunitatea Europeană; şi putem enumera începând din varful “Piramidei”: brand-urile româneşti nu sunt cunoscute în vestul Europei, pentru a 4 bovismagazin septembrie 2011
penetra o piaţă occidentală ai nevoie de fonduri importante pentru marketing şi costuri foarte scăzute de producţie (materii prime, utilităţi), taxe şi impozite scăzute, infrastructură pusă la punct, subvenţii şi programe de dezvoltare susţinute de guvernele occidentale începute cu zeci de ani în urmă. Un alt factor este calitatea materiei prime, laptele crud, care este curat microbiologic şi nu provine de la animale cu afecţiuni mamare. Cu toţii trebuie să conştintizăm faptul că nerespectând normele de calitate EU pentru laptele vândut, procesatorul va aplica metode suplimentare de procesare care implică costuri suplimentare. Aceste costuri se răsfrâng asupra preţului de achiziţie şi asupra preţului la raft al produsului fi nit. Toţi aceşti factori susţin producţia în ţările occidentale şi sprijină companiile din ţările UE să penetreze pieţele europene sau estice. Singura nişă disponibilă pentru procesatorii români este piaţa produselor bio sau a produselor tradiţionale. Pentru a fi competitivi cu companiile occidentale trebuie să începem o strategie de dezvoltare comună a aşa numitei “baze a piramidei”, deci a fermierilor. După această etapă putem iniţia şi alte programe de dezvoltare spre “vârful piramidei” sau a “fi lierei laptelui”. BOVISmagazin: Multe dintre fermele de vaci din România au probleme mai mari sau mai mici legate de fi nanţare şi mai ales de managementul intern. Cum apreciaţi, la nivel naţional, managementul unităţilor de procesare? Consideraţi că eventualele probleme de management şi pierderi de pe fl uxul tehnologic se pot răsfrânge asupra preţului de achiziţie al laptelui? Dorin Cojocaru: În România există 3 tipuri dimensionale de fabrici de procesare a laptelui: mică - procesează între 3.000- 10.000 litri lapte pe săptămână şi în special brânzeturi pe care le vând în piaţa de proximitate sau fac produse din categoria “tradiţional”; medii - procesează între 10.000 - 20.000 litri lapte zilnic sau chiar 40.000 litri/zi. Aceştia produc toată gama de produse proaspete, fermentate, brânzeturi, caşcaval, etc. Aceste fabrici îşi vând produsele în piaţa de proximitate, hipermarketuri şi uneori fac şi export. Aceste fabrici sunt preponderent cu capital românesc şi deţin departamente speciale de management, marketing, echipe de vânzări, etc. Fabricile mari şi mai nou au apărut fabrici cu capacităţi foarte mari pot asigura volume de produse lactate pentru întreaga ţară şi chiar pot face faţă unei cereri medii pe piaţa europeană (aici se încadrează companiile multinaţionale în care echipa de management şi marketing au ca bază de analiză costuri/ preţuri la nivel european şi nu naţional). Toate aceste companii îşi crează managementul pe principiul de bază al economiei mondiale: cerere şi ofertă. Oriunde în lume preţul de vânzare este negociat în funcţie de cerere, calitate şi volum. Nu detaliez acum aceşti factori, dar trebuie să se înţeleagă că nu se poate ca pierderile tehnologice să se calculeze în preţul de vânzare. Dacă acestea nu se diminuează procesatorul este scos din piaţă datorită preţului necompetitiv. Deci, nu se resfrânge asupra preţului de achiziţie. Puteţi întreba fermieri care deţin dozatoare de lapte şi vând lapte crud în piaţă, cum îşi calculează preţul de desfacere? BOVISmagazin: Care este numărul mediu de anagajaţi per tona de produs lactat procesat dintr-o farica românească şi care este numărul acestora în ţările vest europene? Dorin Cojocaru: Numărul mediu de angajaţi depinde de “portofoliul de produse”, de ce produci (lactate proaspete sau brânzeturi), unde şi cum vinzi, de dimensiunea companiei şi nu în ultimul rând de volumul procesat. Nu este un raport direct proporţional cu volumele procesate. Pentru produse proaspete ai nevoie de un număr mai mare de angajaţi decât pentru produsele maturate. Aceste valori sunt corelate şi cu gradul de automatizare al fabricii sau de cât de puternică vrei să fi e echipa de vânzări. Aceste aspecte depind de strategia şi politica fi ecărei companii. Personal mi-aş dori să întreb prin intermediul BOVIS magazin, orice fermier, cu cât trebuie cumpărat un litru de lapte atât timp cât în Bulgaria se vinde un kilogram de telemea (indiferent că este din lapte de vacă, oaie sau feta) cu 5 ron/kg? Oare la acest preţ de vânzare mai poate o fabrică românească să supravieţuiască? ...şi implicit o fermă românească? Materia primă ma costă, ca procesator, între 5 şi 7 ron (pe 1 kg telemea) la care se adaugă costuri de colectare, analize, procesare, taxe, marketing ...etc. În aceste condiţii cât să ofere un procesator unui fermier ca să poată fi competitiv cu produsele “marcă proprie” dacă, de exemplu, “laptele UHT” costă puţin peste 2 ron din care însă numai ambalajul este 0,6 ron. BOVISmagazin BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia, cod 077135, jud. Ilfov; tel. 0723-664.394 e-mail: bovis.magazin@gmail.com Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU Senior Editor Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an. BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu refl ectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. ISSN 1841-0472 E: bovis.magazin@gmail.com septembrie 2011 bovismagazin 5
Page 1 and 2: Test în câmp: Claas Jaguar 970 -
Page 3: Cuprins N º 33 BOVISmagazin 4. Pia
Page 7 and 8: dorim şi din acest punct de vedere
Page 9 and 10: Laurenţiu Mircea: Vara la noi sunt
Page 11 and 12: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
Page 13 and 14: ales minusurile şi ştim ce să am
Page 15 and 16: SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR de aNI
Page 19 and 20: otaţia culturilor: doi ani lucern
Page 23 and 24: in intestinul subtire, cuprul cu le
Page 25 and 26: imagini din ferma daneză Gunnar. E
Page 29 and 30: septembrie 2011 J.R. „Rock” Pre
Page 31 and 32: ing. Constantin Mirică director Ec
Page 33 and 34: 70 ANI Lider mondial în geneticã
Page 35 and 36: şi să avem sursă permanentă de
Page 37 and 38: secţie de procesare cu o capacitat
Page 39 and 40: cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De
Page 41 and 42: Danish know-how BOVISmagazin Premix
Page 43 and 44: 1433247 Güldner A9EV Detalii produ
Page 47 and 48: Acest sistem de funcţionare este d
Page 49 and 50: fotografi i Landwirtschaftsverlag I
Page 55:
ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI BO
show all

BOVISmagazin

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?