BOVISmagazin
BOVISmagazin BOVISmagazin
BOVISmagazin • Dominaţia conceptului simplu şi efi cient dr. Marian Ochea partener asociat Doctor de vaci BOVISmagazin: Începând cu primele luni ale anului 2011 managementul fermei de vaci EcoFerm este făcut împreună cu dumneavoastră domnule doctor Marian Ochea. Care sunt atribuţiunile dumneavoastră în această fermă? dr. Marian Ochea: Colaborarea mea cu ferma de la Boldeşti Scăieni durează din anul 2003 şi a avut suişuri şi coborâşuri asemeni oricărui parteneriat profesional. De fi ecare dată am reuşit însă să găsim cele mai bune variante de comunicare astfel încât să putem trece peste problemele inerente din orice echipă. Parteneriatul dezvoltat în ultimele 11 luni cu Eco- Ferm şi grupul CrisTim este unul bazat exclusiv pe rezultate, iar până în acest moment suntem cu toţii satisfăcuţi. Încă de la început am realizat împreună cu domnul Radu Timiş, preşedintele grupului CrisTim care deţine ferma EcoFerm, şi cu domnul Constantin Mirică, şeful de fermă, un plan de dezvoltare pentru următorii 5 ani de la care nu ne vom 30 bovismagazin septembrie 2011
ing. Constantin Mirică director EcoFerm abate. Ceea ce mi-am propus să realizez în această fermă este să monitorizez şi să ma implic efectiv în problemele de nutriţie, în managementul sanitar veterinar şi al reproducţiei. Dacă este să analizăm exclusiv modul în care realizăm în această fermă furajarea pot face următoarele menţiuni: avem o raţie de bază pentru un nivel de producţie de 22,5 litri de lapte cu 4,1% grăsime şi 3,4% proteină. Raţia a fost optimizată în funcţie de aceşti parametri. Vacile care au un plus de producţie primesc un supliment de concentrate în funcţie de cantitatea realizată cu ajutorul unui sistem de echipamente special automate similar cu cele pe care deseori le observăm în fermele din Franţa. Acest sistem citeşte numărul vacii de pe transponder şi aşa cum am spus anterior, în funcţie de producţia realizată, primeşte o anumită cantitate de concentrate. Sunt animale care trebuie să primească de exemplu 80 grame sau altele 3 kg. Această cantitate de concentrate este distribuită de către calculator la anumite intervale de timp. Văleanu Sergiu: Mai exact, cantitatea de furaje este împărţită BOVISmagazin automat de către computer şi se administrează la interval de o oră şi 20 minute. BOVISmagazin: Cunoaşteţi ambele sisteme de furajare şi acela cu administrare de furaj unic dar şi acesta cu raţie de bază şi suplimentare de concentrate. Care dintre ele poate fi considerat mai profi tabil? dr. Marian Ochea: În ambele sisteme există şi avantaje şi dezavantaje. În cazul acestui sistem de furajare cu raţie semi-completă şi supliment de concentrate ai avantajul unei administrări mai precise şi o mai bună monitorizare individuală a animalelor. De asemenea, acest sistem mai furnizează o serie de avantaje ca urmare a uşurinţei cu care se poate pregăti raţia şi nu în ultimul rând a costurilor logistice relativ reduse. Însă, nu trebuie să omitem faptul că pentru acest sistem de furajare sunt necesare investiţii în echipamente, investiţii într-un FNC şi oameni care să se ocupe cu atenţie de pregătirea amestecurilor unice de concentrate. La sistemul cu raţie unică ai avantajul că există o uniformizare a volumelor ingerate de animale dar şi datorită faptului că pregătirea furajului se face mult mai repede. Însă, cu siguranţă există în fi ecare efectiv animale care nu convertesc furajul în lapte conform calculelor şi astfel se îngraşă. În cazul EcoFerm am stabilit o raţie care să nu depăşească 8,3 ron per zi. Acesta este practic costul cu furajarea pentru o vacă în lactaţie. Acest lucru conduce la obţinerea unui cost cu furajarea de aproximativ 0,39 ron per litru de lapte. În cazul altor ferme unde apelăm la un sistem de furajare cu o raţie unică, deşi media producţiei urcă mult mai mult, datorită raţiei costul zilnic cu furajarea ajungea la 14,5 ron, iar costul per litru de lapte atingea valoare de 0,44 ron. Deci, se pot trage o serie de con- septembrie 2011 bovismagazin 31
- Page 1 and 2: Test în câmp: Claas Jaguar 970 -
- Page 3 and 4: Cuprins N º 33 BOVISmagazin 4. Pia
- Page 5 and 6: penetra o piaţă occidentală ai n
- Page 7 and 8: dorim şi din acest punct de vedere
- Page 9 and 10: Laurenţiu Mircea: Vara la noi sunt
- Page 11 and 12: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 13 and 14: ales minusurile şi ştim ce să am
- Page 15 and 16: SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR de aNI
- Page 17 and 18: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 19 and 20: otaţia culturilor: doi ani lucern
- Page 21 and 22: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 23 and 24: in intestinul subtire, cuprul cu le
- Page 25 and 26: imagini din ferma daneză Gunnar. E
- Page 27 and 28: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 29: septembrie 2011 J.R. „Rock” Pre
- Page 33 and 34: 70 ANI Lider mondial în geneticã
- Page 35 and 36: şi să avem sursă permanentă de
- Page 37 and 38: secţie de procesare cu o capacitat
- Page 39 and 40: cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De
- Page 41 and 42: Danish know-how BOVISmagazin Premix
- Page 43 and 44: 1433247 Güldner A9EV Detalii produ
- Page 45 and 46: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 47 and 48: Acest sistem de funcţionare este d
- Page 49 and 50: fotografi i Landwirtschaftsverlag I
- Page 51 and 52: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 53 and 54: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism
- Page 55: ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI BO
ing. Constantin Mirică<br />
director EcoFerm<br />
abate.<br />
Ceea ce mi-am propus să realizez<br />
în această fermă este să<br />
monitorizez şi să ma implic<br />
efectiv în problemele de nutriţie,<br />
în managementul sanitar veterinar<br />
şi al reproducţiei.<br />
Dacă este să analizăm exclusiv<br />
modul în care realizăm în<br />
această fermă furajarea pot face<br />
următoarele menţiuni: avem o<br />
raţie de bază pentru un nivel de<br />
producţie de 22,5 litri de lapte<br />
cu 4,1% grăsime şi 3,4% proteină.<br />
Raţia a fost optimizată în<br />
funcţie de aceşti parametri. Vacile<br />
care au un plus de producţie<br />
primesc un supliment de concentrate<br />
în funcţie de cantitatea<br />
realizată cu ajutorul unui<br />
sistem de echipamente special<br />
automate similar cu cele pe care<br />
deseori le observăm în fermele<br />
din Franţa. Acest sistem citeşte<br />
numărul vacii de pe transponder<br />
şi aşa cum am spus anterior,<br />
în funcţie de producţia realizată,<br />
primeşte o anumită cantitate<br />
de concentrate. Sunt animale<br />
care trebuie să primească de exemplu<br />
80 grame sau altele 3 kg.<br />
Această cantitate de concentrate<br />
este distribuită de către calculator<br />
la anumite intervale de timp.<br />
Văleanu Sergiu: Mai exact, cantitatea<br />
de furaje este împărţită<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
automat de către computer şi se<br />
administrează la interval de o<br />
oră şi 20 minute.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cunoaşteţi ambele<br />
sisteme de furajare şi acela<br />
cu administrare de furaj unic<br />
dar şi acesta cu raţie de bază şi<br />
suplimentare de concentrate.<br />
Care dintre ele poate fi considerat<br />
mai profi tabil?<br />
dr. Marian Ochea: În ambele sisteme<br />
există şi avantaje şi dezavantaje.<br />
În cazul acestui sistem de<br />
furajare cu raţie semi-completă<br />
şi supliment de concentrate ai<br />
avantajul unei administrări mai<br />
precise şi o mai bună monitorizare<br />
individuală a animalelor.<br />
De asemenea, acest sistem mai<br />
furnizează o serie de avantaje<br />
ca urmare a uşurinţei cu care<br />
se poate pregăti raţia şi nu în ultimul<br />
rând a costurilor logistice<br />
relativ reduse. Însă, nu trebuie să<br />
omitem faptul că pentru acest<br />
sistem de furajare sunt necesare<br />
investiţii în echipamente,<br />
investiţii într-un FNC şi oameni<br />
care să se ocupe cu atenţie de<br />
pregătirea amestecurilor unice<br />
de concentrate. La sistemul cu<br />
raţie unică ai avantajul că există<br />
o uniformizare a volumelor ingerate<br />
de animale dar şi datorită<br />
faptului că pregătirea furajului<br />
se face mult mai repede. Însă,<br />
cu siguranţă există în fi ecare<br />
efectiv animale care nu convertesc<br />
furajul în lapte conform<br />
calculelor şi astfel se îngraşă.<br />
În cazul EcoFerm am stabilit o<br />
raţie care să nu depăşească 8,3<br />
ron per zi. Acesta este practic<br />
costul cu furajarea pentru o vacă<br />
în lactaţie. Acest lucru conduce<br />
la obţinerea unui cost cu furajarea<br />
de aproximativ 0,39 ron<br />
per litru de lapte. În cazul altor<br />
ferme unde apelăm la un sistem<br />
de furajare cu o raţie unică, deşi<br />
media producţiei urcă mult mai<br />
mult, datorită raţiei costul zilnic<br />
cu furajarea ajungea la 14,5 ron,<br />
iar costul per litru de lapte atingea<br />
valoare de 0,44 ron.<br />
Deci, se pot trage o serie de con-<br />
septembrie 2011 bovismagazin 31