BOVISmagazin

imagini din ferma daneză Gunnar. Efectiv 436 vaci Holstein lactante şi 420 capete tineret
producţia de lapte în 2010: media 12.208kg cu 3,92% grăsime şi 3,38% proteine
dezvoltat de către Nordic EBV
şi susţinut de către cooperativa
Viking Genetics. Formarea
acestui Index a fost facilitată de
faptul că fi ecare ţară deţinea
un sistem relativ similar de
colectare a datelor şi obiective
apropiate de ameliorare. Ceea
ce trebuie menţionat încă de
la început este că asociaţiile
fermierilor din aceste ţări
deţineau de peste 10 ani index-uri
pentru sănătate. Astăzi,
index-ul scandinav (NTM) al
rasei Holstein este dominat în
proporţie de 31% de producţia
de lapte, 2% de producţia de
carne (surprinzător sau nu
scandinavii deţin ferme de
îngrăşare pentru tineretul mascul
Holstein, iar capacitatea
acestora de îngrăşare este un
element din ce în ce mai des
urmărit), 5% longevitate, 13%
fertilitatea fi icelor, 6% fătări
uşoare, 7% fătări uşoare pentru
fi icele obţinute, 14% sănătatea
ugerului, 5% alte caratere de
sănătate printre care cele mai
importante sunt cele specifi ce
sănătăţii ongloanelor, 6% picioare,
7% uger, 3% viteza de mulgere
şi 1% temperament.
Este aşadar un Index echilibrat
pentru care caracterele de
sănătate sunt mult mai importante
decât oriunde în lume.
Având în vedere excelenta
organizare a serviciului de
centralizare a informaţiilor
referitoare la vacile din Scan-
septembrie 2011
dinavia sunt nevoit să fac o
paranteză. Astfel, în aceste trei
ţări nordice obligativitatea
centralizării pedigree-lor tuturor
vacilor este reglementată
prin lege, pedigree-le fi ind disponibile
pentru toate animalele
fătate din anul 1960 şi până în
prezent. În Danemarca, Suedia
şi Finlanda există un număr de
616.800 vaci Holstein, 62.000
Jersey şi 5.500 Red Holstein.
Dacă facem referire la Holstein
în Danemarca se afl ă 375.000
vaci, 149.000 în Suedia şi 92.800
în Finlanda. Din aceste efective
peste 85%, ceea ce reprezintă
aproximativ 1 milion de capete,
sunt în COP. Colectarea
de informaţii despre efective
cuprinde nu doar producţia ci
şi tratamentele sanitar veterinare
efectuate (aceste informaţii
sunt disponibile pentru 85%
din vacile din COP), despre
fertilitate (cca. 90% din vacile
din COP), peste 90% din efectivul
din COP au informaţii
despre mărirea viţeilor fătaţi,
a vitalităţii acestora şi despre
uşurinţa la fătare. De asemenea,
bonitorii asociaţiei reuşescă să
boniteze anual în jur de 200.000
capete. O altă informaţie pe care
o consider de interes este că din
anul 2010 s-au început centralizarea
unor informaţii despre
sănătatea ongloanelor. Astfel,
în acest moment sunt disponibile
astfel de informaţii de la
un număr de 500.000 animale.
Iniţial s-a dorit obţinerea de
informaţii legate de incidenţa a
17 afecţiuni podale însă având
în vedere complexitatea chestionarului
s-au păstrat doar 5
afecţiuni în această primă fază
printre care laminitele (hemoragiile
podale, afecţiunile cutiei
de corn sau ulcerele podale) şi
infecţiile (dermatitele, eroziuni
ale ongloanelor). Mulţi dintre
fermierii scandinavi au subevaluat
problemele podale şi la fel
fac şi fermierii din restul Europei
însă din nefericire incidenţa
laminitelor pare în creştere,
peste 35% pentru o anvergură a
afecţiunilor între 0 şi 80%.
Cu privire la aceste probleme
chiar există o serie de calcule realizate
în 2010. Astfel, problemele
podale pot genera pierderi
de până la 585€, ele incluzând:
pierderi ale producţiei de lapte
(cca. 500 kg), intervenţia operatorului
specializat în podotehnie
(4,5 ore), IA suplimentare
(0,2), mărirea “calving intervalului”
(18 zile), creşterea riscului
de sacrifi care de necesitate (8%),
creşterea riscului de moarte
holsteinromagazin
(5%), afecţiuni ireversibile (5%)
şi riscul recidivelor (30%).
Deci, Index-ul scandinav
(NTM) este unul echilibrat
dominat de dorinţa fermierilor
de a ameliora problemele de
sănătate ale rasei Holstein.
BOVISmagazin: În aceste
condiţii pe ce caractere au pus
accentul fermierii scandinavi
în anul 2010/2011 atunci când
şi-au ales taurii?
Marcu Marius: În cele 3 ţări
nordice costurile sanitar veterinare
sunt uriaşe şi cântăresc
foarte mult în economia fermei.
Acesta este motivul care i-a determinat
pe fermieri să pună
accentul, atunci când a venit
vorba despre direţia cooperativei
Vikinggenetics, dar şi când
şi-au ales taurii pentru propria
fermă pe caracterele de sănătate
ale ugerului şi picioarelor. Nu
au marginalizat caracterele de
producţie dovadă fi ind media
rasei Holstein din aceste ţări,
medie care se plasează în top 5
mondial.
În Danemarca, Suedia şi Finalnda există printre cele mai efi ciente ferme din
lume (procentul de grăsime şi proteină / vacă fi ind printre cele mai ridicate). De
asemenea în aceste ţări scandinave 28% dintre ferme utilizează roboţi de muls.
holsteinromagazin
25