BOVISmagazin

06.01.2013 Views
holsteinromagazin • Viziunea scandinavă Asistăm de mai mulţi ani la un asediu al informaţiilor venite de peste ocean cu privire la genetica nord americană, dar acolo oare sunt taurii Holstein cu cea mai buna valoare de ameliorare din lume pentru producţia de lapte şi/sau componente, conformaţie, sănătate ori avem de a face cu un marketing organizat impecabil? Companiile europene furnizoare de genetică bovină şi asociaţiile de rasă suferă cronic, putem spune, de lipsă de informaţii prezentate publicului larg şi naţionalism toate acestea fi ind în ultimă instanţă valorifi - cate de către competitorii nord americani. L-am provocat pe domnul Marcu Marius, directorul DaNutrition - reprezentant al Viking Genetics în România, la un scurt interviu despre ceea ce înseamă creşterea vacilor în Scandinavia, ce reprezintă NTM (Index-ul Nord European: Nordic Total Merit) şi nu în ultimă instanţă despre care este fi losofi a fermierilor danezi, suedezi şi fi nlandezi despre genetica bovină. 24 holsteinromagazin BOVISmagazin: Ce caraterizează Index-ul scandinav şi care sunt elementele care au condus la actuala confi gurare a acestuia? Marcu Marius: Index-ul din ţările nord europene este denumit NTM (Nordic Total Merit), NTM versus TPI % din NTM % din TPI Producţie 30 43 Producţia de carne 3 Fertilitatea fi icelor 13 11 Fătări uşoare - datorate taurului 6 Fătări uşoare ale fi icelor taurului 7 3 Sănătatea ugerului / celule somatice 14 5 Alte boli 4 Tip / conformaţie 11 Fundament 5 6 Uger 7 12 Viteza de mulgere 3 Temperament 1 Sănătate ongloane 3 Longevitate 4 9 scurt interviu cu dl. Marcu Marius, manager DaNutrition România este un index relativ nou pe scena geneticii bovine mondiale fi ind un prim pas făcut în anul 2008 odată cu fuziunea programelor de ameliorare din Suedia şi Danemarca. Ulterior, s-a alăturat şi Finlanda (2010). Acest Index este monitorizat şi Crescătorii de taurine din Suedia, Danemarca şi Finlanda sunt organizaţi de mai bine de 50 ani într-o cooperativă denumită Viking Genetics deţinută de peste 30.000 fermieri cu aproximativ 165 salariaţi. Divizia de export a acestei cooperative, Viking Genetics International, este organizată sub forma unei societăţi comerciale însă este deţinută de fermieri. Conducerea cooperativei Viking Genetics este realizată de către 3 fermieri, fi ecare proveniţi din altă ţară. Astfel, preşedintele Viking Genetics este un fermier suedez care deţine o fermă de peste 400 capete Holstein, iar cei doi vicepreşedinţi provin din Finlanda şi Danemarca. Viking Genetics testează în cele 8 centre de tauri deţinute peste 525 tauri din rasele Holstein (225), VikingRed (225), Jersey (55), Red Holstein (10) şi din rasele de carne (10). Dintre aceştia doar 3 - 5% sunt consideraţi tauri de elită. Aceste centre sunt: câte două în Suedia, Finlanda şi patru în Danemarca dintre care unul conceput special pentru condiţiile de piaţă din China. Vânzările de doze de m.s.c. din centrele cooperativei Viking Genetics depăşesc anual valoare de 3,8 milioane iar creşterea este seminifi cativă: în fi ecare an se comercializează cu peste 45% mai multe doze decât în anul precedent. Prezenţa Viking Genetics este în aproximativ 50 ţări. Cauzele reformării vacilor în Danemarca: 1. celule somatice şi mamite: 20.2% 2. producţii mici de lapte: 16.7% 3. probleme de reproducţie: 16.4% 4. afecţiuni podale şi ale membrelor: 11.3% HOLSTEIN Danemarca Suedia Finlanda Producţia 9.576kg 9.736*kg 9.464 kg % (grăs/prot) 4,1 / 3,4 4,1 / 3,4 4,0 / 3,4 Celule somatice 210.000 180.000 175.000 Capete/fermă 150** 65 30 *9.736kg (Finlanda) = nr. 1 în Europa şi nr. 2 în lume (dupa Israel) / 9.576 kg (Danemarca) = nr. 2 în Europa **150 (Danemarca) = nr 1 in europa in ceea ce priveste dimesiunea fermelor (media nr de vaci / ferma in Europa) Programul de selecţie genomică EUROGENOMICS lansat de Viking Genetics, UNCEIA Franţa, CRV Olanda, DHV şi VIT Germania este cel mai mare program din lume având o bază de date cu peste 19.000 fi ice de la tauri de elită testeţi în mod convenţional. septembrie 2011

imagini din ferma daneză Gunnar. Efectiv 436 vaci Holstein lactante şi 420 capete tineret producţia de lapte în 2010: media 12.208kg cu 3,92% grăsime şi 3,38% proteine dezvoltat de către Nordic EBV şi susţinut de către cooperativa Viking Genetics. Formarea acestui Index a fost facilitată de faptul că fi ecare ţară deţinea un sistem relativ similar de colectare a datelor şi obiective apropiate de ameliorare. Ceea ce trebuie menţionat încă de la început este că asociaţiile fermierilor din aceste ţări deţineau de peste 10 ani index-uri pentru sănătate. Astăzi, index-ul scandinav (NTM) al rasei Holstein este dominat în proporţie de 31% de producţia de lapte, 2% de producţia de carne (surprinzător sau nu scandinavii deţin ferme de îngrăşare pentru tineretul mascul Holstein, iar capacitatea acestora de îngrăşare este un element din ce în ce mai des urmărit), 5% longevitate, 13% fertilitatea fi icelor, 6% fătări uşoare, 7% fătări uşoare pentru fi icele obţinute, 14% sănătatea ugerului, 5% alte caratere de sănătate printre care cele mai importante sunt cele specifi ce sănătăţii ongloanelor, 6% picioare, 7% uger, 3% viteza de mulgere şi 1% temperament. Este aşadar un Index echilibrat pentru care caracterele de sănătate sunt mult mai importante decât oriunde în lume. Având în vedere excelenta organizare a serviciului de centralizare a informaţiilor referitoare la vacile din Scan- septembrie 2011 dinavia sunt nevoit să fac o paranteză. Astfel, în aceste trei ţări nordice obligativitatea centralizării pedigree-lor tuturor vacilor este reglementată prin lege, pedigree-le fi ind disponibile pentru toate animalele fătate din anul 1960 şi până în prezent. În Danemarca, Suedia şi Finlanda există un număr de 616.800 vaci Holstein, 62.000 Jersey şi 5.500 Red Holstein. Dacă facem referire la Holstein în Danemarca se afl ă 375.000 vaci, 149.000 în Suedia şi 92.800 în Finlanda. Din aceste efective peste 85%, ceea ce reprezintă aproximativ 1 milion de capete, sunt în COP. Colectarea de informaţii despre efective cuprinde nu doar producţia ci şi tratamentele sanitar veterinare efectuate (aceste informaţii sunt disponibile pentru 85% din vacile din COP), despre fertilitate (cca. 90% din vacile din COP), peste 90% din efectivul din COP au informaţii despre mărirea viţeilor fătaţi, a vitalităţii acestora şi despre uşurinţa la fătare. De asemenea, bonitorii asociaţiei reuşescă să boniteze anual în jur de 200.000 capete. O altă informaţie pe care o consider de interes este că din anul 2010 s-au început centralizarea unor informaţii despre sănătatea ongloanelor. Astfel, în acest moment sunt disponibile astfel de informaţii de la un număr de 500.000 animale. Iniţial s-a dorit obţinerea de informaţii legate de incidenţa a 17 afecţiuni podale însă având în vedere complexitatea chestionarului s-au păstrat doar 5 afecţiuni în această primă fază printre care laminitele (hemoragiile podale, afecţiunile cutiei de corn sau ulcerele podale) şi infecţiile (dermatitele, eroziuni ale ongloanelor). Mulţi dintre fermierii scandinavi au subevaluat problemele podale şi la fel fac şi fermierii din restul Europei însă din nefericire incidenţa laminitelor pare în creştere, peste 35% pentru o anvergură a afecţiunilor între 0 şi 80%. Cu privire la aceste probleme chiar există o serie de calcule realizate în 2010. Astfel, problemele podale pot genera pierderi de până la 585€, ele incluzând: pierderi ale producţiei de lapte (cca. 500 kg), intervenţia operatorului specializat în podotehnie (4,5 ore), IA suplimentare (0,2), mărirea “calving intervalului” (18 zile), creşterea riscului de sacrifi care de necesitate (8%), creşterea riscului de moarte holsteinromagazin (5%), afecţiuni ireversibile (5%) şi riscul recidivelor (30%). Deci, Index-ul scandinav (NTM) este unul echilibrat dominat de dorinţa fermierilor de a ameliora problemele de sănătate ale rasei Holstein. BOVISmagazin: În aceste condiţii pe ce caractere au pus accentul fermierii scandinavi în anul 2010/2011 atunci când şi-au ales taurii? Marcu Marius: În cele 3 ţări nordice costurile sanitar veterinare sunt uriaşe şi cântăresc foarte mult în economia fermei. Acesta este motivul care i-a determinat pe fermieri să pună accentul, atunci când a venit vorba despre direţia cooperativei Vikinggenetics, dar şi când şi-au ales taurii pentru propria fermă pe caracterele de sănătate ale ugerului şi picioarelor. Nu au marginalizat caracterele de producţie dovadă fi ind media rasei Holstein din aceste ţări, medie care se plasează în top 5 mondial. În Danemarca, Suedia şi Finalnda există printre cele mai efi ciente ferme din lume (procentul de grăsime şi proteină / vacă fi ind printre cele mai ridicate). De asemenea în aceste ţări scandinave 28% dintre ferme utilizează roboţi de muls. holsteinromagazin 25

Page 1 and 2: Test în câmp: Claas Jaguar 970 -

Page 3 and 4: Cuprins N º 33 BOVISmagazin 4. Pia

Page 5 and 6: penetra o piaţă occidentală ai n

Page 7 and 8: dorim şi din acest punct de vedere

Page 9 and 10: Laurenţiu Mircea: Vara la noi sunt

Page 11 and 12: BOVISmagazin septembrie 2011 bovism

Page 13 and 14: ales minusurile şi ştim ce să am

Page 15 and 16: SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR de aNI


Page 19 and 20: otaţia culturilor: doi ani lucern


Page 23: in intestinul subtire, cuprul cu le


Page 29 and 30: septembrie 2011 J.R. „Rock” Pre

Page 31 and 32: ing. Constantin Mirică director Ec

Page 33 and 34: 70 ANI Lider mondial în geneticã

Page 35 and 36: şi să avem sursă permanentă de

Page 37 and 38: secţie de procesare cu o capacitat

Page 39 and 40: cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De

Page 41 and 42: Danish know-how BOVISmagazin Premix

Page 43 and 44: 1433247 Güldner A9EV Detalii produ


Page 47 and 48: Acest sistem de funcţionare este d

Page 49 and 50: fotografi i Landwirtschaftsverlag I



Page 55: ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI BO

bovismagazin

fost

detalii

lapte

septembrie

foarte

vaci

ferma

astfel

animale

schaumann-agri.ro

BOVISmagazin

BOVISmagazin ... View more BOVISmagazin

Delete template?

Save as template ?

BOVISmagazin BOVISmagazin