BOVISmagazin

Test în câmp: Claas Jaguar 970 – combina de recoltat furaje
“Ghearele Jaguarului”
din nou în top
pag. 46
un material realizat cu sprijinul domnului Marian Ochea, Doctor de vaci
ANUL 8 NR. 4 (33)
septembrie 2011
8,5 ron
EcoFermn: Dominaţia conceptului
simplu şi efi cient
pag. 30
4. Piaţa laptelui
românesc între realităţi,
teorii şi fi losofi i (II)
SPECIAL
include suplimentul
HOLSTEINro magazin
nr. 8 septembrie 2011
6. Modelul olandez agreat
de fermierii Miofan
18. Creşterea vacilor în
deşertul Arabiei Saudite
24. Viziunea scandinavă
FOTO: Landwirtschaft sverlag

STOP SINDROMULUI RESPIRATOR.
RECUPERARE RAPIDĂ
Resfl or - un mix efi cient între un antibiotic cu spectru larg de acţiune (Florfenicol) şi
un antiinfl amator nesteroid (Flunixin).
* combate rapid şi efi cient infecţiile bacteriene şi infl amaţiile acute ale pulmonului
* reduce leziunile pulmonare, îmbunătăţind sporul mediu zilnic
* este în egală măsură un antipiretic şi un analgezic
* administrare unică, subcutanată, în doză de 2 ml/15 kg
Intervet Romania
Schering-Plough Animal Health
Şos. de Centură nr. 27-28, Etj. 1, Sat. Chiajna, Com Chiajna
077040, Jud. Ilfov, Romania
Tel.: +40.21.311.83.11/12, Fax: +40.21.311.83.17
E-mail: intervetromania@intervet.com

Cuprins
N º 33
BOVISmagazin
4. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi fi losofi i (II)
Materia primă ma costă, ca procesator, între 5 şi 7 ron (pe 1 kg telemea) la care se adaugă costuri de colectare, analize,
procesare, taxe, marketing ...etc. În aceste condiţii cât să ofere un procesator unui fermier ca să poată fi competitiv cu
produsele “marcă propie” dacă, de exemplu, “laptele UHT” costă puţin peste 2 ron din care însă numai ambalajul este
0,6 ron.
Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / vicepreşedinte APRIL)
6. Modelul olandez agreat de fermierii Miofan
La fi nele anului 2005 am accesat un program SAPARD cu o valoare de 1.000.000 euro. Prin acesta am amenajat ferma
cumpărând utilajele necesare. În câteva luni practic vom fi nalize acest proiect. Ferma noastră de vaci aparţinând unui
fost IAS a fost achiziţionată prin licitaţie. În momentul achiziţiei, aşa cum ştim cu toţii că s-a întâmplat cu fostele ferme,
cele 4 adăposturi erau distruse în mare parte. Am reuşit să investim şi să reabilităm 2 dintre ele pregătindu-le pentru un
import de 100 vaci Holstein din Olanda şi Germania. Ştefan Marin (proprietar Miofan Agrotrans)
18. Creşterea vacilor în deşertul Arabiei Saudite
Având în vedere drumul încă anevoios al fermierilor români, producţiile care evoluează destul de greu şi nenumăratele scuze căutate uneori pentru
a justifi ca performanţele lipsite de strălucire am decis să publicăm un material care a circulat pe internet în urmă cu câteva luni. Este vorba
despre prezentarea unei companie gigant din Arabia Saudită care extrage apă pentru a produce furaje în mijlocul deşertului pe o suprafaţă de
22.500 hectare pentru 105.000 vaci Holstein.
22. SME BOVI TOP formula inovativă de protecţie împotriva stresului
24. Viziunea scandinavă
Asistăm de mai mulţi ani la un asediu al informaţiilor venite de peste ocean cu privire la genetica nord americană, dar acolo oare sunt taurii Holstein
cu cea mai buna valoare de ameliorare din lume pentru producţia de lapte şi/sau componente, conformaţie, sănătate ori avem de a face cu
un marketing organizat impecabil? Companiile europene furnizoare de genetică bovină şi asociaţiile de rasă suferă cronic, putem spune, de lipsă
de informaţii prezentate publicului larg şi naţionalism toate acestea fi ind în ultimă instanţă valorifi cate de către competitorii nord americani.
26. TOP 30 NTM internaţional - septembrie 2011
28. ABS Global o poveste despre cercetare, inovaţie şi pasiune
În acest an, 2011, ABS a celebrat 70 de ani de la debutul activităţii în domeniul ameliorării genetice a bovinelor. Povestea ABS se derulează de-a lungul
celor 70 de ani de activitate printr-o o serie de succese, ABS dovedindu-şi, în toată această perioadă, poziţia de lider global de piaţă în domeniul
geneticii şi inseminării artifi ciale.
30. Dominaţia conceptului simplu şi efi cient
În acest moment se mulg 155 animale producţia zilnică ridicându-se la 3.500 litri. Efectivul total al fermei este de 514 capete divizat în 189 vaci,
124 junici şi restul tineret cu diferite vârste. Când am luat decizia de a face această reconversie pentru producţia de lapte atenţia noastră a fost
canalizată nu asupra unor anumiţi tauri ci asupra unui singur taur care are caractere bune ce ne sprijină în tranziţia de la Montbeliard la Holstein.
Principala noastră problemă a fost calitatea ugerului şi de aceea am ales un taur care ameliorează conformaţia, adică ugerul şi trăsătuirile corporale.
dr. Marian Ochea
40. Porumbul siloz, o alegerere profi tabilă
46. “Ghearele Jaguarului” din nou în top
Tehnologia de tocare a furajelor Class V-Max nu a avut cel mai bun start, aşa că, designerii grupului Class s-au întors la planşa de proiectare pentru
a regândi întreg conceptul. După măsurători şi numeroase teste de teren, s-a reluat activitatea aducându-se în faţa fermierilor noi modele cu
mult mai fi abile.
septembrie 2011 bovismagazin 3

BOVISmagazin
Piaţa laptelui românesc între
realităţi, teorii şi fi losofi i (II)
BOVISmagazin: Având în vedere
capacitatea naţională de
procesare mare (fabrici mari
care nu au utilizată întreaga
lor capacitate de producţie şi
fabrici mici/medii construite
cu fonduri europene câteva
dintre ele fără activitate),
capacitatea naţionala de
producţie limitată şi cu
“Materia primă mă costă, ca
procesator, între 5 şi 7 ron
(pe 1 kg telemea) la care se
adaugă costuri de colectare,
analize, procesare, taxe,
marketing ...etc. În aceste
condiţii cât să
ofere un procesator
unui fermier
ca să poată
fi competitiv...”
Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România
/ vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de
dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fi e ea despre un caz
punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia
dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi
la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor
BOVISmagazin).
o evoluţie pozitivă lentă,
numărul mare de procesatori
care deţin ştampilă ovală şi
care aparţin unor grupuri
europene importante (care
deţin posibilităţi logistice şi
de marketing mari) şi preţul
laptelui spot adus din alte
state UE cu cca. 6% mai mare
decât laptele achiziţionat
prin contract de la fermierii
români, vă rugăm să ne
precizaţi dacă există discuţii
periodice între procesatorii
mari din România prin care
să se alinieze preţul laptelui
achiziţionat de la fermierii
români?
Dorin Cojocaru: Deoarece este
o reală competiţie între procesatori,
atât la produsul fi nit cât
şi la achiziţionarea materiilor
prime şi în mod special la lapte,
colaborarea între procesatorii
din cadrul APRIL, se rezumă
la schimburi comerciale de
materii prime şi/sau semimaterii
prime, respectând
normele contractuale de
confi denţialitate, iar preţul
de tranzacţie este negociat în
funcţie de preţul pieţii. Discuţii
periodice se fac în legătură cu
tendinţele pieţii, proiecte de
lege, combaterea evaziunii
fi scale, concurenţă neloială
practicată de unii procesatori
sau comercianţi. Laptele ma-
terie primă şi preţurile acestuia
din contractele cu fermierii
este un subiect tabu şi nu se
discută.
BOVISmagazin: Având în
vedere contracţiile pieţei
lactatelor din România
înţelegem din acţiunile concertate
ale reprezentanţilor
APRIL şi ANSVSA (vezi
derogările obţinute pentru
procesarea laptelui neconform),
că atenţia procesatorilor
care activează pe piaţa
naţională este orientată
către intern si mai puţin către
export. Care sunt motivele
pentru care procesatorii
români nu sunt mult mai
activi pe pieţele central şi vest
europene, mobilizând astfel
întreaga fi lieră a laptelui
românesc?
Dorin Cojocaru: Exportul este
un obiectiv pentru toţi procesatorii
din piaţa laptelui, dar
în condiţiile actuale, există o
competitivitatea inegală faţă
de procesatorii din Comunitatea
Europeană; şi putem
enumera începând din varful
“Piramidei”: brand-urile
româneşti nu sunt cunoscute
în vestul Europei, pentru a
4 bovismagazin septembrie 2011

penetra o piaţă occidentală ai
nevoie de fonduri importante
pentru marketing şi costuri
foarte scăzute de producţie
(materii prime, utilităţi),
taxe şi impozite scăzute,
infrastructură pusă la punct,
subvenţii şi programe de dezvoltare
susţinute de guvernele
occidentale începute cu zeci
de ani în urmă.
Un alt factor este calitatea
materiei prime, laptele crud,
care este curat microbiologic
şi nu provine de la animale
cu afecţiuni mamare. Cu toţii
trebuie să conştintizăm faptul
că nerespectând normele
de calitate EU pentru laptele
vândut, procesatorul va aplica
metode suplimentare de procesare
care implică costuri
suplimentare. Aceste costuri
se răsfrâng asupra preţului
de achiziţie şi asupra preţului
la raft al produsului fi nit. Toţi
aceşti factori susţin producţia
în ţările occidentale şi sprijină
companiile din ţările UE să
penetreze pieţele europene sau
estice. Singura nişă disponibilă
pentru procesatorii români
este piaţa produselor bio sau a
produselor tradiţionale. Pentru
a fi competitivi cu companiile
occidentale trebuie să
începem o strategie de dezvoltare
comună a aşa numitei
“baze a piramidei”, deci a fermierilor.
După această etapă
putem iniţia şi alte programe
de dezvoltare spre “vârful piramidei”
sau a “fi lierei laptelui”.
BOVISmagazin: Multe dintre
fermele de vaci din România
au probleme mai mari sau
mai mici legate de fi nanţare
şi mai ales de managementul
intern. Cum apreciaţi, la nivel
naţional, managementul
unităţilor de procesare?
Consideraţi că eventualele
probleme de management
şi pierderi de pe fl uxul
tehnologic se pot răsfrânge
asupra preţului de achiziţie al
laptelui?
Dorin Cojocaru: În România
există 3 tipuri dimensionale de
fabrici de procesare a laptelui:
mică - procesează între 3.000-
10.000 litri lapte pe săptămână
şi în special brânzeturi pe
care le vând în piaţa de proximitate
sau fac produse din
categoria “tradiţional”; medii
- procesează între 10.000
- 20.000 litri lapte zilnic sau
chiar 40.000 litri/zi. Aceştia
produc toată gama de produse
proaspete, fermentate, brânzeturi,
caşcaval, etc. Aceste fabrici
îşi vând produsele în piaţa de
proximitate, hipermarketuri
şi uneori fac şi export. Aceste
fabrici sunt preponderent cu
capital românesc şi deţin departamente
speciale de management,
marketing, echipe
de vânzări, etc. Fabricile mari
şi mai nou au apărut fabrici
cu capacităţi foarte mari pot
asigura volume de produse
lactate pentru întreaga ţară şi
chiar pot face faţă unei cereri
medii pe piaţa europeană
(aici se încadrează companiile
multinaţionale în care echipa
de management şi marketing
au ca bază de analiză costuri/
preţuri la nivel european şi nu
naţional). Toate aceste companii
îşi crează managementul
pe principiul de bază al
economiei mondiale: cerere şi
ofertă. Oriunde în lume preţul
de vânzare este negociat în
funcţie de cerere, calitate şi
volum. Nu detaliez acum
aceşti factori, dar trebuie să
se înţeleagă că nu se poate ca
pierderile tehnologice să se
calculeze în preţul de vânzare.
Dacă acestea nu se diminuează
procesatorul este scos din
piaţă datorită preţului necompetitiv.
Deci, nu se resfrânge
asupra preţului de achiziţie.
Puteţi întreba fermieri care
deţin dozatoare de lapte şi
vând lapte crud în piaţă, cum
îşi calculează preţul de desfacere?
BOVISmagazin: Care este
numărul mediu de anagajaţi
per tona de produs lactat procesat
dintr-o farica românească
şi care este numărul acestora
în ţările vest europene?
Dorin Cojocaru: Numărul mediu
de angajaţi depinde de
“portofoliul de produse”, de ce
produci (lactate proaspete sau
brânzeturi), unde şi cum vinzi,
de dimensiunea companiei şi
nu în ultimul rând de volumul
procesat. Nu este un raport direct
proporţional cu volumele
procesate. Pentru produse
proaspete ai nevoie de un
număr mai mare de angajaţi
decât pentru produsele maturate.
Aceste valori sunt corelate
şi cu gradul de automatizare
al fabricii sau de cât de
puternică vrei să fi e echipa de
vânzări. Aceste aspecte depind
de strategia şi politica fi ecărei
companii.
Personal mi-aş dori să întreb
prin intermediul BOVIS
magazin, orice fermier, cu
cât trebuie cumpărat un litru
de lapte atât timp cât în
Bulgaria se vinde un kilogram
de telemea (indiferent
că este din lapte de vacă, oaie
sau feta) cu 5 ron/kg? Oare
la acest preţ de vânzare mai
poate o fabrică românească să
supravieţuiască? ...şi implicit
o fermă românească?
Materia primă ma costă, ca
procesator, între 5 şi 7 ron (pe
1 kg telemea) la care se adaugă
costuri de colectare, analize,
procesare, taxe, marketing
...etc. În aceste condiţii cât să
ofere un procesator unui fermier
ca să poată fi competitiv
cu produsele “marcă proprie”
dacă, de exemplu, “laptele
UHT” costă puţin peste 2 ron
din care însă numai ambalajul
este 0,6 ron.
BOVISmagazin
BIROUL EDITORIAL
str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia,
cod 077135, jud. Ilfov;
tel. 0723-664.394
e-mail: bovis.magazin@gmail.com
Director de publicaţie
Dr. Ionuţ Costin LUPU
Senior Editor
Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea
Colaboratori
Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu
Dr. Cosmin Ghencioiu
Dr. Marian Ochea
Traduceri şi adaptări
Conf. Univ. C. GEORGESCU
Pre-Press & Tipar
AUROprint Bucureşti
CORESPONDENŢĂ
Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre
revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi
despre ceea ce consideraţi că este inoportun
să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate
fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată
cu un abonament pe un an.
BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de
Agricultural Media Group.
Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.
Este interzisă reproducerea parţială sau totală
a materialelor cuprinse în această revistă.
Opiniile publicate în articole nu refl ectă
neapărat părerea editorilor ei.
Agricultural Media Group nu răspunde
pentru conţinutul materialelor publicitare şi
nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi
rezervă dreptul de a determina categoriile de
cititori care primesc revista gratuit.
ISSN 1841-0472
E: bovis.magazin@gmail.com
septembrie 2011 bovismagazin 5

BOVISmagazin
Vizita mea la Miofan Agrotrans (Ianca/Brăila) a fost în data de 15 august atunci când în Calendarul Ortodox se
prăznueşte Adormirea Maicii Domnului sau Stânta Maria Mare. Fac această precizare pentru că inevitabil numele
fermei de vaci de lângă Ianca a fost, este şi cu siguranţă va fi pentru mult timp de acum încolo legat de numele
doamnei Mărioara Marin, cea care şi-ar fi serbat onomastica în acea dată dacă ar mai fi printre noi. Tot ceea ce
am văzut în acea zi la ferma Miofan se datorează unei familii care a început afacerile în agricultură de
la zero, a construit incredibil de multe şi nu pot decât să le accord întregul meu respect.
• Modelul olandez agreat de fermierii Miofan
BOVISmagazin: Care este
povestea Miofan Agrotrans?
Ştefan Marin: Personal am o
formare tehnică şi am lucrat
foarte mulţi ani în aviaţie însă,
în ultimii 10 ani am încercat
să fac cu familia o afacere în
agricultură. Iniţial, împreună
cu soţia, am arendat teren şi
am reuşit să ne dezvoltăm an
după an reinvestind mereu. În
jurul anului 2005 am decis că
este foarte bine investim întro
fermă zootehnică având în
vedere faptul că ferma vegetală
ne aducea venituri însă doar
sezonier. În ferma vegetală
lucrăm peste 2.000 ha de teren
pe care în acest an le-am cultivat
cu rapiţă (450ha), grâu
(380 ha), orz (200 ha), fl oarea
soarelui (170 ha), iar restul cu
porumb siloz şi alte culture
necesare obţinerii furajului
din ferma zootehnică.
La fi nele anului 2005 am accesat
un program SAPARD
cu o valoare de 1.000.000
euro. Prin acesta am amenajat
ferma cumpărând utilajele
necesare. În câteva luni
practic vom fi nali-za acest
proiect. Ferma noastră de vaci
aparţinând unui fost IAS a fost
achiziţionată prin licitaţie. În
momentul achiziţiei, aşa cum
ştim cu toţii că s-a întâmplat
cu fostele ferme, cele 4
adăposturi erau distruse în
mare parte. Am reuşit să investim
şi să reabilităm 2 dintre ele
pregătindu-le pentru un import
de 100 vaci Holstein din
Olanda şi Germania.
BOVISmagazin: Care sunt
capacităţile de stocare pe care
le deţineţi?
Ştefan Marin: Din punct de
vedere al spaţiilor de stocare,
pentru ferma zootehnică, am
reuşit să construim un fânar
care să ne permită stocarea
baloţilor de paie, fân de borceag
sau lucernă pentru furajarea
animalelor timp de 2 ani şi să
reabilităm celulele pentru siloz
care au o capacitate însumată
de aproximativ 2.000 to. Anual
se consumă în medie de către
ferma zootehnică 200 to porumb
boabe, 15 to de grâu, 60
to orz, 45 to şrot de fl oarea
soarelui şi 25 to şrot de soia.
BOVISmagazin: Având în
vedere faptul că activitatea
de bază a Miofan este cultura
mare aţi considerat sectorul
zootehnic un centru de cost
separat sau l-aţi inclus în
afacerea societăţii?
Ştefan Marin: Da, este un centru
de cost separat. Din punctul
nostru de vedere pentru
ca o fermă de vaci să îţi aducă
un venit constant şi considerabil,
pe cât posibil, trebuie să îţi
produci singur furajul. Un alt
aspect pe care îl consider important
este negocierea contractelor
cu procesatorii. În
general am reuşit să obţinem
ceea ce ne doream din această
perspectivă. Singura noastră
problemă este cantitatea
livrată zilnic însă în scurt timp
vom atinge pragul pe care ni-l
6 bovismagazin septembrie 2011

dorim şi din acest punct de vedere.
BOVISmagazin: Care sunt
criteriile după care vă ghidaţi
atunci când reformaţi animale?
Laurenţiu Mircea: Primul
criteriu este ca vaca să fi e
negestantă, să se afl e la fi nalul
lactaţiei, adică să mulgem de la
ea sub 15 kg zilnic – producţie
care pentru noi nu justifi că
o cheltuială de întreţinere
cu un animal şi mai ales să
fi e considerată irecuperabilă
din punct de vedere al problemelor
de reproducţie, a problemelor
podale şi nu în ultimul
rând a problemelor legate de
sănătatea ugerului.
Ştefan Marin: Din efectivul
de animale importate în 2005
rămas în producţie după a 3-a
lactaţie însă din discuţiile pe
care le-am avut cu fermierii
olandezi ştiu că ei au exploatat
şi au gândit în acest fel aceste
generaţii de animale.
BOVISmagazin: La ce oră
începeţi în fi ecare dimineaţă
mulsul?
Laurenţiu Mircea: În jurul orei
5:30 şi durează maxim o oră şi
40 minute, iar seara începem
mulsul celor aproximativ 80
capete în lactaţie la ora 17:00.
Înregistrăm zilnic o cantitate
de aproximativ 2.000 kg de
lapte produs, diferenţa dintre
mulsoare de seară şi cea de
dimineaţă fi ind de aproximativ
250 kg în favoarea celei de
dimineaţă. Cantitatea medie
de lapte produsă per animal
este in jur de 27 litri zilnic cu
4,4% grăsime şi 3,4% proteină,
vara. Recalculat la stas-ul 3,7%
grăsime cantitatea de lapte este
alta, în jur de 32 litri.
BOVISmagazin: Care este efectivul
importat în anul 2005?
Laurenţiu Mircea: Importurile
de animale au fost făcute în
ferma noastră în anul 2005 cu
animale aduse din Olanda (35
capete) şi Germania (65 capete)
însă procentual pot spune
că genetica olandeză a fost cea
care a dominat topul vacilor
din ferma noastră din punct
de vedere productiv. Iniţial,
de la importul de animale şi
până la începutul anului 2006
am achiziţionat msc de la un
adăpost tineret / maternitate
adăpost vaci în lactaţie
furnizor american însă din
acel an şi până în prezent am
colaborat doar cu un furnizor
olandez de care suntem foarte
mulţumiţi. Utilizăm în medie
2,7 doze de msc per gestaţie şi
în cea mai mare parte folosim
doar msc sexat. Din momentul
debutului colaborării cu furnizorul
olandez de genetică am
avut un singur produs mascul
obţinut în urma unei fătări
gemelare. Intervalul dintre
fătări (calving-intervalul) este
de aproximativ 415 zile.
BOVISmagazin: Câţi salariaţi
aveţi în ferma de vaci?
Laurenţiu Mircea: Avem 4 îngrijitori,
un operator pentru
sala de muls şi un mecanizator.
La aceasta se adaugă asistenţa
sanitar veterinară. Referitor la
problemele sanitar veterinare
pot spune că suntem deja în
al 4-lea an de când vaccinăm
pentru Corona şi Rotavirus
la înţărcare şi cu rapel la 2
săptămâni de la vaccinare. Am
ales un furnizor din Cehia
relativ necunoscut pe piaţa
românească. Acesta ne oferă
de mai bine de 4 ani, aşa cum
spuneam, produsul Colibin
RC Neo care s-a dovedit a fi
foarte bun pentru condiţiile
din ferma noastră.
BOVISmagazin: Care este
“managementul viţeilor”?
Laurenţiu Mircea: Viţeii
primesc 5 zile după fătare
colostru matern după care
timp de alte 7 - 10 zile intră
BOVISmagazin
sală de muls / aşteptare
pentru intrarea la muls
într-o perioadă de tranziţie
uşoară către laptele reconstituit.
În acest interval li se
administrează amestecat, lapte
matern şi lapte reconstituit astfel
încât la vârsta de 14 zile să fi e
alimentaţi doar cu lapte reconstituit.
Ca să nu avem probleme
în situaţii speciale am
puţine au fost vacile care au Ştefan Marin (manager Miofan Agrotrans)
septembrie 2011 bovismagazin 7

BOVISmagazin
sistemul de colectare a dejecţiile la capătul adăposturilor
îngheţat colostru de la primele
două mulsori dar folosim şi colostru
pulbere. Noi am rezolvat
relativ uşor această problemă
a omogenizării laptelui praf:
avem un boiler pentru apă caldă,
am adus în fermă o maşină de
spălat rufe de uz gospodăresc
mai veche cu o vană de 40 litri,
care era într-o stare foarte
bună de funcţionare şi în care
adăugăm apă preîncălzită la
43 - 45°C. Cu ajutorul acesteia
reuşim să omogenizăm foarte
bine laptele pulbere. Când îl
scoatem pentru administrare
laptele are în jur de 38°C. În
acest fel furajăm, în 3 tainuri
zilnice a câte 2-2,5 kg fi ecare,
viţeii de la 15 la 60 zile. Supli-
mentar, viţeii au la disctreţie
fân de cea mai bună calitate
dar şi o măcinătură făcută de
noi în fermă din porumb şi
foarte puţin orz. După atingerea
vârstei de 60 zile începem
gradual să reducem numărul
de tainuri. Astfel, timp de 7 zile
va consuma de doar două ori
lapte reconstituit, dimineaţa şi
seara, iar apoi se va trece la o
singură masă bazată pe lapte
şi anume aceea de dimineaţă.
Astfel, am reuşit să facem
această tranziţie de la lapte la
furaje grosiere fără o incidenţă
sporită a problemelor digestive.
Noi am acordat şi acordăm
o atenţie foarte mare acestor
categorii de vârstă şi cred că
1: Granule de rapiţă protejată WisanRaps. 2: Amestec de fermă
s-a observat acest lucru şi la
expoziţiile de animale la care
am participat. După înţărcare
mutăm viţeii din boxe individuale
în boxe comune de până la
4 viţei. Pe lângă măcinătură şi
fân la discreţie ne-am impus
să administrăm viţeilor înainte
şi după înţărcare infuzie (ceai)
din fân de lucernă. În acest
adăpost avem montat un boiler
cu o capacitate de 90l. Acesta
ne permite ca de două ori pe zi
să utilizăm apă caldă pentru
a face această infuzie, care are
proprietăţi antidiareice. Astfel,
reuşim să nu avem diaree în
mod curent la această categorie
de vârstă ci doar în mod
izolat.
BOVISmagazin: De ce aţi
renunţat la creşterea viţeilor
în igloo-uri şi preferaţi să îi
cazaţi în adăpost?
În majoritatea fermelor din Europa există numeroase
probleme cu apa destinată consumului
animalelor şi a spălării sălilor de muls conducând
în numeroase cazuri la probleme fi ziologice.
Iată câţiva factori care sunt uşor de determinat:
claritatea apei potabile, totalul de germeni
(numărul de bacterii coliforme), temperatura
apei (un lucru foarte important), nitraţii, nivelul
pH-ului, biofi lmul şi nivelul mineralelor.
Ecolab vine cu o soluţie inovatoare pentru
tratarea apei pentru animale numită Incimax
Aqua SD care curaţă şi dezinfectează apa în
acelaşi timp. Această soluţie are în primă etapă
a utilizării un efect de detartrare a instalaţiilor
şi ulterior de menţinere a calităţii apei. Este
vizată deci menţinerea unei calităţi constante a
apei prin înlăturarea încărcăturii microbiene şi a
biofi lmul dar şi a efectului de detartrare pentru
8 bovismagazin septembrie 2011
1 2

Laurenţiu Mircea: Vara la
noi sunt temperaturi, uneori,
foarte ridicate şi oricum am
poziţiona igloo-urile viţeii
vor suferi mult de căldură. De
asemenea, iarna, afl ându-ne în
mijlocul câmpului avem probleme
cu viscolul. Au fost ierni
în care zăpada viscolită a ajuns
la 3 m înălţime. De aceea leam
amenajat un rând de boxe
în adăpost. Aici avem o foarte
bună ventilaţie şi sunt în acelaşi
timp feriţi de curenţii de aer. Le
facem curăţenie de 2 ori pe zi şi
în felul acesta evităm la maxim
apariţia amoniacului în aerul
inspirat.
Ferma noastră face parte după
cum am discutat deja dintr-o
companie care exploatează o
depuneri de carbonat de calciu şi alte
minerale. În ferma Miofan Agrotrans am
instalat un echipament de dozare (numit
Incimaxx Compact) a soluţiei de tratare
a apei pentru animale, Incimax Aqua SD.
Dozarea efectivă se realizează cu această
pompa direct în instalaţie, în funcţie de
câţi litri de apă trec prin instalaţie echipamentul
dozează cantitatea de dezinfectant
necesară. Cantitatea de dezinfectant utilizat
este între 100 şi 300 ml la 1.000 l de apă.
Putem spune astfel că avem de a face cu
costuri foarte mici comparativ cu avantajele
oferite mai ales când vine vorba despre
protecţia sistemelor de conducte şi pompe
din sălile de muls... Pe termen lung, o
astfel de investiţie este extrem de efi cientă
deşi pe termen scurt ar putea părea că este
suprafaţă de peste 2.000 ha de
teren agricol iar paiele nu au
fost niciodata o problemă. Noi
nu am avut niciodată limită
când s-a pus problema de a utiliza
paie pentru a avea aşternut
proaspăt la viţei şi la tineret pe
perioada iernii. Astfel, ajungem
să utilizăm anual până la 800
de baloţi cilindrici.
BOVISmagazin: Care este efectivul
de viţei care se fată lunar
la Miofan Agrotrans?
Laurenţiu Mircea: Avem un
număr de 10 viţei fătaţi lunar.
Aşa că ne-am dimensionat
destul bine spaţiile de cazare.
De asemenea, am organizat
cât am putut de bine acest
ciclu al animalelor: 9 – 10 vaci
o investiţie relativ importantă datorită
costurilor pentru echipamentul de dozare
Incimaxx Compact. Studiile efectuate
în fermele din alte state arată că utilizarea
unui astfel de sistem de tratare/purifi care
a apei a condus la creşterea producţiei de
lapte odată cu reglarea fl orei ruminale
şi reducerea accesului de bacterii nocive
prin apă.
Tot conform studiilor efectuate de doctorul
Neil Broadwater de la University of
Minnesota - Dairy Extension la un consum
de 3 litri de apă o vaca trebuie sa producă
1 litru de lapte dar de multe ori calitatea
apei de băut împiedică acest lucru.
www.ro.ecolab.eu \ 0733.580.124
Stronger
than the
others
Stronger
than the
others
BOVISmagazin
INNOVATION THROUGH THE POWER OF NATURE
septembrie 2011 bovismagazin 9
Local regulations should be consulted concerning the status of this product in the country of destination.

BOVISmagazin
înţărcate lunar, 9 – 10 fătări
lunare. Pentru a putea face o
mai bună lotizare şi pentru a
evita supradensitatea am decis
să începem amenajarea unui
padoc exterior nou. În acesta
animalele vor sta pe pământ şi
nu pe beton. Va exista în acest
padoc doar o foarte îngustă
alee de beton pe care vor sta
animalele în timpul furajării.
BOVISmagazin: Acordaţi o
“Fiecare fermă are propria tehnică de pregătire si
efectuare a igienei ugerului înainte şi după muls. Solutiile
propuse de Ecolab la ferma Miofan Agrotrans sunt:
Înainte de muls, în primă etapă o înmuiere cu apă a
mizeriei de pe mameloane şi uger. Ştergerea ugerului
se face apoi cu ajutorul unor lavete speciale numite
Lavete Dermasoft care se utilizeaza impreuna cu
solutia speciala Dermasoft. Laveta Dermasoft
are o textura si forma speciala. Acest lucru permite ca
în timpul ştergerii mamelonului să se capteze toate
particulele de mizerie. Când se efectueaza mulsul,
operatorul nu şterge cu Laveta Dermasoft doar
vârful mameloanelor ci prinde mamelonul de la bază
şi trage şi primul jet de lapte. Curăţarea Lavetelor
Dermasoft este de asemenea extrem de facilă. O
altă soluţie recomandată pentru utilizare înainte de
muls, este soluţia spumantă Oxy Foam. Spuma activă
Oxy Foam, care intră în contact cu mamelonul, are si
efect mecanic deoarece când se aşează pe o suprafaţă,
fi ind densă, bulele de aer ale spumei se sparg. Atunci
apare un efect de prelingere însă ceea ce este cel mai
importat: spargerea bulelor acesta este în sine un efect
mecanic. Soluţia trebuie lăsată să acţioneze timp de
maxim 30 de secunde.” Reprezentant Ecolab
Încărcarea celulelor de siloz se face cu ajutorul
unei lame speciale Vimac, importate din
Italia, montate pe un tractor de 145 CP. Tasarea
silozului se face cu un tactor de 275 CP.
atenţie deosebită viţelelor
înainte de însămânţare?
Laurenţiu Mircea: Categoric,
pe lângă lotizări succesive şi o
mare atenţie acordată în timpul
monitorizărilor zilnice
suntem extrem de atenţi cu
furajarea pentru această categorie
de vârstă. Am încercat
ca niciodată să nu scăpăm din
mână furajarea viţelelor din
această categorie şi am reuşit
ca până acum să nu facem
primele IA înainte de 15 luni
atunci când trebuie să aibă obligatoriu
peste 410 kg pentru a
intra în grupa de montă. Monitorizarea
viţelelor din punct de
vedere al reproducţiei se face
după 425 zile de viaţă. Pentru
viţele, junici şi vaci în repaos
mamar administrăm o singură
dată în zi furaj pe când pentru
vacile în lactaţie de 2 ori.
BOVISmagazin: Ce se întâmplă
BOVISmagazin: Aplicarea unei astfel de
soluţii şi timpii de aşteptare cresc durata
cît stă vaca în sala me muls?
Laurenţiu Mircea: Nu, deloc. Pregătirea întregii
grupe care intră la muls durează maxim un minut; de
la intrare în sală şi până când li se aplică manşoanele.
La noi, o vacă stă, în medie, în sala de muls, câte 8
minute , timp care include igiena mulsului, iar timpul
de mulgere este în medie de 6,5- 7 minute.
Reprezentant Ecolab: Operatorul trebuie să facă
în concluzie doar 2 drumuri pe la fi ecare animal. Odată
spală şi aplică soluţia spumantă Oxy Foam, iar apoi
revine pentru a şterge şi a aplica manşoanele.
După muls, mameloanele se imersează într-o soluţie,
ce formeaza fi lm, pe bază iod numită Io-Shield care
este o soluţie echilibrată din punct de vedere al factorilor
dermatologici conţinuţi fi ind astfel mult mai
sigură. Intenţia mea, în calitate de reprezentant al
Ecolab România, este să venim in sprijinul fermierilor
prin solutii innovative care sa fi e sigure, efi ciente si
profi tabile economic.
www.ro.ecolab.eu \ 0733.580.124
Pulverizarea inoculantului SiLac Corn (este
un inoculant importat din Germania care
conţine 4 tulpini; are proprietăţi foarte bune
atât în cazul silozului de lucernă, graminee cât
şi porumb). Importator Top Nutrition
România
cu dejecţiile produse în fermă?
Laurenţiu Mircea: Dejecţiile
semi-lichide, provenite din
adăpostul vacilor în lactaţie,
sunt împinse la capătul halei,
acolo unde avem amenajate
fose, cu ajutorul uneia dintre
încărcătoarele Schäff er
pe care le deţinem. În acest
punct ele sunt stocate temporar.
Cu ajutorul cisternei
Bauer vidanjăm aceste fose
şi transportăm dejecţiile într-
Laveta
Dermasoft are o
ţesătură cu ochiuri
cu un diametru de
câţiva mm. Acest
lucru permite ca
în timpul ştergerii
mamelonului să se
capteze toate particulele
de mizerie.
Curăţarea lavetei
este de asemenea
extrem de facilă.
10 bovismagazin septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 11

BOVISmagazin
un stocator de peste 1.300 m 3
compartimentat în 3 bazine
distincte. Din adăpostul
viţeilor care include şi materni-
Având în vedere probleme apărute ca urmare a îngheţării,
iarna, a apei în conducte s-a apelat la o soluţie ieftină
şi facil de pus în practică: s-a montat o rezistenţă
cu încălzire de-a lungul conductelor care menţine
temperatura sub izolaţie între 5 şi 13ºC. Pentru o lungime
a reţelei de conducte de peste 50 m investiţa a fost de
doar 200euro.
tatea, scoatem cantităţi mari de
dejecţii amestecate cu paie pe
care le stocăm pe o platformă
betonată. Aceasta are dimensi-
uni foarte mari şi ne-a permis
să acumulăm dejecţii şi paie
aproximativ 2 ani, iar acum este
mraniţă şi o vom împrăştia pe
o parcelă afl ată în vecinătatea
fermei. Soluţiile constructive
alese pentru reorganizarea
iniţială a adăposturilor nu a
permis montarea plugurilor
racloare motiv pentru care
folosim un încărcător frontal
pentru scoaterea dejecţiilor.
Lipsa plugului raclor are însă
şi o consecinţă pozitivă: ne-a
permis să montăm o suprafaţă
de 250m 2 de saltea chiar pe
aleea de mişcare în faţa gardului
unde animalele vin pentru
furajare. Am decis în acest
fel pentru că acolo animalele
îşi petrec cel mai mult timp.
Momentan avem o capacitate
totală de cazare de 108 vaci în
lactaţie.
BOVISmagazin: Care este rata
de înlocuire în fermă şi care
sunt tendinţele din punct de
vedere al creşeterii efectivului?
Laurenţiu Mircea: Venim în
permanenţă cu o rată de înlocuire
bună, aproximativ 35%
viţele raportat la efectivul muls.
Avem în total un număr de
aproximativ 180 capete dintre
care 105 vaci în lactaţie, 25
viţele cu gestaţie confi rmată
de la 90 la 125 zile, 15 viţele cu
vârste cuprinse între 14 şi 17
luni dintre care unele au intrat
deja la montă. Restul este reprezentat
de tineret în diferite
categorii de vârstă.
Marea problemă a fermei
noastre a apărut imediat după
populare, în anul 2005. Atunci
nu s-a luat în calcul faptul că
animalele din prăsilă proprie
care vor intra în producţie
vor avea nevoie de peste doi
ani. Atunci efectivul fermei a
scăzut destul de mult.Tendinţa
noastră actuală este aceea de
a ajunge la un efectiv de 100
vaci mulse zilnic, adică încă
20 capete pe care le vom aduce
în câteva luni, maxim 6, din
prăsila proprie. Dacă este să
compar ultimele generaţii de
animale, suntem deja la a 3-a
generaţie de vaci care a intrat în
producţie, cu cele achiziţionate
în urmă cu 6 ani pot spune că
nu poate exista nici un termen
de comparaţie. Suntem siguri
că efectivele de Holstein din
întreaga fac progrese din punct
de vedere genetic însă avantajul
oferit de selectarea unor
animale produse şi crescute de
tine este nepreţuit. Analizăm
cu foarte mare atenţie efectivul
actual îi vedem plusurile şi mai
12 bovismagazin septembrie 2011

ales minusurile şi ştim ce să
ameliorăm.
BOVISmagazin: În ce constă
colaborarea TopNutrition
– Miofan Agrotrans?
Daniela Bănescu: Am să fi u
cât se poate de punctuală; am
optimizat şi echilibrat pentru
fi ecare categorie de animale o
raţie specială. Astfel, în prima
fază am luat mostre din materii-le
prime pe care echipa de la
Miofan le-a adus în capacităţile
lor de stocare şi le-am analizat
în laboratoarele colaboratorilor
noştri germani. Având în
vedere faptul că niciodată în
această fermă nu s-a întâmplat
să rămână “brusc” fără un anumit
component al raţiei şi că
am ştiut cu mult timp înainte
ce schimbări vor fi în hrana animalelor,
când şi cum vom face
tranziţiile, am reuşit să avem
rezultate foarte bune.
Laurenţiu Mircea: De exemplu
pentru vacile în lactaţie avem
un amestec de concentrate format
din 40% porumb, 22% orz,
11% şrot de fl oarea soarelui, 9%
şrot de soia, 3% premix vitaminizat
şi 3% proteină protejată.
Fânul de borceag este în jur de
2kg per cap zilnic, 6 kg fân de
lucernă şi 22kg siloz de lucernă.
Utilizăm momentan silozul de
lucernă însă când vom începe
să consumăm din silozul de
porumb de anul acesta, cel mai
probabil în prima jumătate a
lunii octombrie, vom adăuga
în jur de 18kg. Volumul total
al raţiei este în jur de 33-34 kg
pentru o producţie de 27 litri
(4,3% grăsime).
Daniela Bănescu: Însă, toate
aceste valori se modifi că foarte
uşor de la an la an. Nu există
standardizări decât orientative
şi de aceea cel mai important
lucru este furajarea din stoc tot
timpul anului.
BOVISmagazin: Cât de
important este din punctul
dumneavoastră de vedere
proteina protejată în aceste
scheme de furajare?
Daniela Bănescu: Este extrem
de importantă pentru că am
încercat să găsim un balans
între partea economică şi
proporţiile materiilor prime
din raţie. Procesul termic
de fabricaţie al şroturilor în
România nu este la fel de performant
ca în ţările vest europene.
Practic, în România nu
există instalaţii care să proceseze
şrotirile la temperaturi
de peste 130ºC pentru a putea
BOVISmagazin
ing. Laurenţiu Mircea şef fermă
distruge toţi factorii inhibitori.
Astfel, la proteina pe care o are
şrotul de soia şi cel de fl oarea
soarelui nu putem merge cu
peste 20% în raţie. Unii fermieri
merg şi peste însă cu
mari riscuri de apariţia sub-
de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii
performanţei în creşterea taurinelor
HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA
distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia
• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente
proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) •
înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie
Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841
Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877
septembrie 2011 bovismagazin 13

BOVISmagazin
dr. Adrian Dina manager
CRV Global / Cow Genetics
acidozelor. Acesta este motivul
pentru care îmbrăţişăm idea
utilizării proteinei protejate.
BOVISmagazin: Din punctul
dumneavoastră de vedere
ce lapte praf ar trebui să
cumpere un fermier pentru
viţeii din ferma lui?
Daniela Bănescu: Nu unul ieftin
care să nu conţină zer pudră.
Piaţa a comprimat foarte mult
şi strategiile de producţie de
lapte praf ale furnizorilor şi
mulţi dintre aceştia au ales
să înlocuiască zerul pudră cu
soia pentru a asigura totusi
un optim de proteină. Totuşi,
laptele parf care conţine soia se
decantează imediat, iar viţelul
ajunge să consume doar o
suspenţie lichidă fără nici o
valoare nutriţională.
BOVISmagazin: În ce constă
colaborarea CRV Global / Cow
Genetics – Miofan Agrotrans?
Adrian Dina: Ne-am început
colaborarea în urmă
cu aproximativ 5 ani, în decembrie
2006. De atunci am
încercat şi cred că am reuşit
să furnizăm, nu cel mai bun
m.s.c. din lume ci m.s.c.-ul de
care fermierii Miofan Agrotrans
au nevoie pentru a face
performanţa dorită. Primele
monte pe care le-am făcut la
începutul colaborării noastre
au vizat oferirea de m.s.c. care
să permită uniformizarea efectivului
având în vedere faptul
că animalele erau aduse din
mai multe surse, cu mulţi tauri
parteneri de gestaţie. Am folosit
tot timpul în această fermă
tauri din partea superioară
a clasamentelor olandeze
urmărind mereu descendenţa
sau ascendeţa lor în topurile
din celelalte ţări. S-au folosit în
Primipara 9767 este una dintre animalele “specile“ din fermă provenind dintr-o
vacă din prăsila Miofan şi taurul olandez Canvas. Este în a 145-a zi de lactaţie iar
până la această dată (15 august) producţiile au fost cuprinse între 28,2 şi 29,8 litri.
După 30 zile de la prima IA, ca viţică, acest animal a început să evidenţieze ugerul
iar după 180 de la IA fermierii au fost nevoiţi să o mulgă. Deşi pare destul de unic în
lumea crescătorilor de vaci producţia, ca viţică în lactaţie, a fost de 15 - 16 litri/zi.
cântarul de 1.000kg destinat monitorizării greutăţii animalelor
pemanenţă câte 3 – 4 tauri cu
o pondere de peste 80% material
seminal sexat. Acesta este
practic motivul pentru care în
acest moment în ferma Miofan
numărul viţelelor este dublu
faţă de numărul vacilor afl ate
în lactaţie. Vă va surpinde
însă să ştiţi că în ultimii ani
din materialul sexat CRV s-a
obţinut un singur mascul, în
rest numai femele. Caracterele
urmărite au fost: longevitate
productivă, picioare, uger, lapte
şi componente. Animalele au
fost împărţite în patru grupe
în funcţie de defi cienţele pe
un anumit character pe care
doream să îl ameliorăm, iar
fi ecare grupă de vaci a fost IA
cu alt taur. Din luna octombrie
vom începe să folosim programul
de potrivire a perechilor
CRV utilizând o bază de
date care deţine înscrişi toţi
taurii CRV Global. În această
perioadă lucrăm pe cea de
a 2-a generaţie de vaci CRV
obţinute în ferma Miofan.
S-a vorbit despre posibilităţile
de import astfel încât să se
poată creşte efectivul afl at la
muls.
Referitor la acest aspect, discutând
exclusive despre Olanda,
pot spune că dacă în acest
moment majoritatea taurilor
folosiţi de fermierii olandezi
sunt cunoscuţi iar efectivele
sunt atent monitorizate. În
urmă cu mai bine de 5 ani
aceste lucruri nu erau foarte
sigure ne fi ind puţine cazurile
în care ne confruntam
cu monte naturale în harem
sau cu tauri necunoscuţi. Deci,
atunci majoritatea fermierilor
au ales animalele bonitându-le
(mai bines au mai puţin bine)
pentru că pedigree-le de foarte
multe ori nu ofereau foarte
multe informaţii.
BOVISmagazin: De care
taur, folosit în această fermă,
sunteţi cel mai mândru?
Adrian Dina: Deşi ca reprezentant
CRV Global nu pot
nominaliza un anumit taur
pot să spun că sunt mândru
de descendenţa taurului Paramount
atât din ferma Miofan
cât şi din alte ferme.
Ştefan Marin: Eu simt la fel.
Toate viţele din ferma noastră
provenite din taurul Paramount
cred că vor avea un viitor
foarte bun.
BOVISmagazin: Din mesajele
transmise de dumneavoastră
înţeleg că în maxim un an
veţi atinge efectivul de vaci la
muls pe care vi-l doriţi. Poate
fi acela momentul în care se
va putea începe vânzarea
de junici din ferma Miofan
Agrotrans?
Ştefan Marin: Nu mă gândesc
în viitorul apropiat să vând
dar când vom ajunge la 300 de
capete vom reanaliza această
posibilitate. Deci, pentru moment,
subiectul este închis
având în vedere că dorinţa mea
este aceea de a întineri 80% din
efectivul matcă. Acum, majoritatea
animalelor sunt la prima
sau la a 2-a gestaţie.
14 bovismagazin septembrie 2011

SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR
de aNImale
BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 15
SOmmet de l’élevage - Tel. +33 (0) 4 73 28 95 13 - info@sommet-elevage.fr
Octombrie
v izitatorii externi
FRANŢA
� Se pot înregistra online pentru intrare
gratuit� �i pentru turul fermelor
www.sommet-elevage.fr
www.sommet-elevage.fr
www.facebook.com/sommet.elevage

BOVISmagazin
BOVISmagazin: Arbitrul britanic
John Gribbon care a jurizat în
acest an ExpoBOVIS din cadrul
Zilele Crescătorului de Taurine
v-a felicitat pentru atitudinea
în ring. De ce aţi dat atât de
mare importanţă expoziţiilor
la care aţi participat?
Laurenţiu Mircea: O, este
vorba despre mândria noastră.
Creştem vaci, muncim aşa
cum spunea domnul doctor
Petcu ca în mină şi nu
putem fi neatenţi cu imaginea
noastră. Am fost la show-uri
internaţionale şi am văzut că
fermierii occidentali nu scapă
din vedere nici un detaliu. Noi
acolo ne dorim să fi m şi din
cauza asta facem eforturi.
Ştefan Marin: Acum 5 ani nici
un fermier crescător de vaci nu
ştia de investiţia de la Ianca, iar
acum suntem Miofan Agrotrans,
o fermă care a participat
de 2 ori la o expoziţie naţională
şi de 2 ori animalele au fost
premiate. Efectiv pentru noi a
fost o mândrie extraordinară şi
mai ales o dovadă că nu facem
treabă degeaba. Am expus animalele
noastre, obţinute din IA
gândite de noi, fătate şi crescute
în ferma asta cu atenţia echipei
şi cu furajarea decisă de noi.
Animalele noastre au intrat în
1. 2.
3.
5.
4.
6.
7. 8.
ring cu viţele obţinute din embrioni
din tauri de top şi nu au
fost cu nimic mai prejos.
Laurenţiu Mircea: Din punctul
nostru de vedere este extrem
de important ca în show-urile
naţionale de Holstein să se
stabilească din start criteria
după care să se organizeze apoi
fermierii. Dacă venim mereu
cu reguli noi pe care de cele
mai multe ori le încălcăm din
mii de motive, animale aduse
din surse incerte, înscriem
animale la categorii de vârstă
incorect, o să ne facem mereu,
mereu, mereu de râs. La nici
un show internaţional aşa ceva
nu este tolerat. Noi am analizat
îndelung ce a apreciat arbitrul
german Manfred Uhrig în
anul 2010 la Râşnov, am cerut
suportul partenerilor olandezi
şi am ales pentru acest an viţele
după anumite standarde. Am
fost miraţi când am observat
stilul total diferit de bonitare
a lui John Gribbon comparativ
cu cel al lui Manfred Uhrig.
Ştefan Marin: Eu am apreciat
foarte mult calitatea ambelor
viţele care au fost premiate la
Raşnov şi îi felicit atât pe domnul
doctor Mihai Petcu cât şi
pe domnul Viorel Ninulescu.
“Parcul nostru de tractoare este cu
precădere New Holland fi ind compus
din 2 tractoare T6080 Range Command
de 155 CP, 2 tractoare de 275 CP (foto
1), un tractor T6070 Plus de 141 şi un TD
5050 de 95 CP. Toate tractoarele pe care
am ales să le exploatăm au kit-uri de aer
pentru sistemul de frânare pneumatic.
De asemenea, exploatăm două combine
New Holland CS 540, iar ultima achiziţie
cu care ne mândrim este combina New
Holland CR 9060 (foto 5), deci din gama
9000, aleasă pentru nivelul de dotare
cu motor Iveco cu 6 cilindri turbo şi
sistemde injecţie common rail, dar şi
pentru performanţele excepţionale la
viteză de recoltare şi pierderi. Remorcile
pe care le utilizăm sunt Fiegel pe 3 axe
(foto 8). Pentru tocarea porumbului siloz
avem, de 6 campanii, un tocător pe
3 rânduri Pöttinger care are montat pe
el un zdrobitor pentru boabele de porumb
(foto 7, 8). Pentru exploatarea lui
este nevoie de un tractor cu o putere de
minim 140 CP însă am ales, pentru a nu
suprasolicita unul dintre tractoarele mai
mici, să folosim pentru tractarea acestui
tocător unul dintre tractoarele de 275 CP.
Până în prezent nu a necesitat niciodată
service. Marea problemă a oricărui fermier
este ca în perioada campaniilor să
nu aibă problem cu service-ul, iar noi
până acum nu am avut nici o problemă.
Acest lucru se datorează cel mai probabil
faptului că furnizorul nostru de tractoare
şi echipamente agricole are un birou de
service în Brăila, deci în proximitatea
fermei noastre. Deţinem de asemenea
4 încărcătoare frontale dintre care 2 JCB
(foto 3) şi alte 2 Schäff er.”
Ştefan Marin
16 bovismagazin septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 17

BOVISmagazin
7 ferme în care sunt cazate
105.000 vaci Holstein şi 1 fermă
carantină (amplasate în jurul
capitalei, Riyadh);
7 ferme vegetale (amplasate la
peste 900km, în nordul ţării);
1 fabrică de procesare.
Creşterea vacilor în
deşertul Arabiei
Saudite
Având în vedere drumul încă
anevoios al fermierilor români,
producţiile care evoluează destul
de greu şi nenumăratele scuze
căutate uneori pentru a justifi ca
performanţele lipsite de strălucire
am decis să publicăm un material
care a circulat pe internet în urmă
cu câteva luni. Este vorba despre
prezentarea unei companii gigant
din Arabia Saudită care extrage
apă pentru a produce furaje în
mijlocul deşertului pe o suprafaţă
de 22.500 hectare pentru 105.000
vaci Holstein.
Vă lăsăm pe dumneavoastră să
găsiţi plusurile şi minusurile acestui
sistem de creştere a vacilor.
un peisaj caracteristic deşertului saudit un peisaj caracteristic deşertului saudit
22.500 ha arondate unui centru pivot de irigaţii
centru de pompare dotat cu motoare de 700 CP; 410 milioane m 3 apă
consumată în 2009; 1 miliard litri diesel consumaţi
puţurile cu pompe centrifuge extrag apa de la 200 m având o capacitate de 6.000 litri per minut
18 bovismagazin septembrie 2011

otaţia culturilor: doi ani lucernă urmaţi de un an porumb siloz
însămânţarea lucernei se face cu 20 kg/ha
BOVISmagazin
11,000 tonnes DAP per year
producţii: 400.000 tone lucernă, 300.000 tone porumb siloz, 30.000 tone graminee şi leguminoase
la lucernă se realizează 10 coase anual cu o producţie de 22,5 t/ha; 21 zile intervalele dintre coase; 800 ha cosite zilnic între mai şi septembrie
4.000 baloţi (peste 100 camioane încărcate) transportaţi în fi ecare noapte de la fermele vegetale la spaţiile de depozitare; 20.000 camioane transportate anual
2 recolte de porumb siloz anual cu o producţie de 110 t/ha; camioanele pleacă de pe câmp direct la celulele de însilozare afl ate la peste 900 km distanţă.
septembrie 2011 bovismagazin 19

BOVISmagazin
descărcarea camioanelor ajunse la centrul de însilozare; fi ecare celulă are 2.200 tone siloz
ferma Al Danah cu un efectiv de 15.800 vaci în lactaţie şi 18.000 capete tinere. Producţia medie este de 12.500 litri per lactaţie cu 3,3% grăsime
940.000 litri produşi zilnic; 35 tancuri umplute şi livrate zilnic; un tanc
la fi ecare 40 minute
incidenţa mastitelor este de sub 0,5%, iar NTCS 160.000
raţiile sunt monitorizate de către şeful de fermă direct din biroul său
protecţia mamagerilor se face cu “bodyguard-zi” saudiţi 300 vaci per adăpost; 50m2 temperatura maximă din adăpost: 30ºC;
per animal
20 bovismagazin septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 21

BOVISmagazin
SME BOVI TOP
formula inovativă de protecţie împotriva stresului
Vacile de lapte cu un randament
ridicat sunt considerate
“sportive fruntase”in domeniul
lor. Metabolismul lor lucreaza
la turatii inalte, impunand astfel
cerinte speciale mediului
inconjurator in ceea ce priveste
grija fata de ele si de hrana care
li se administreaza. Orice factor
perturbator produce stres, ce
poate duce la scaderi de randament.
Urmatorii factori care pot declansa
stresul sunt:
• Factori dependenti de mediul
inconjurator: caldura,
umiditate,transport, durere,
schimbarea lactatiei, cat si alte
evenimente neobisnuite pentru
animal.
• Factori legati de hrana: calitatea
hranei, lipsa hranei respectiv
a elementelor energizante, o
supradozare a elementului fi er.
• Factori proprii fi ecarui animal:
perioada de fatare, factori bacterieni,
virali sau imbolnaviri
datorita diferitelor ciuperci.
Stresul trebuie evitat.
Solutia inovatoare provine de la
Schaumann: cu produsul SME
BOVI TOP.
Administrarea efi cienta a
microelementelor
Cuprul, zincul si manganul
continuti de produsul SME
BOVI TOP sunt legate 100%
organic si au rolul de a opune
rezistenta descompunerilor
din mediul aspru al rumenului.
Chiar si interactiunea cu
alte elemente cum ar fi fi erul
sau calciul, care ar putea infl uenta
negativ asimilarea lor, este
redusa de catre forma organica
de legatura. Astfel se garanteaza
ca substantele de mare valoare
ajung la locul unde isi pot exercita
actiunea. Seleniul exista
sub forma de drojdie de seleniu
si partial ca seleniu legat,
deoarece la o supraalimentatie
cu seleniu normal, numai un
procent de 40-60% ajunge in
intestinul subtire nemodifi cat.
Motivul fi ind ca seleniul anorganic
se transforma partial, in
rumen, in seleniu elementar
(30-40%) si partial incorporat
in albumina microbiana (10-
15%). Acest lucru poate fi evitat,
partial, prin intrebuintarea de
seleniu protejat si astfel ajunge
aproximativ 70% nemodifi cat
in intestinul subtire. In cazul
drojdiei de seleniu nu se cunosc
infl uente antagoniste care ar
merita sa fi e enumerate. Drojdia
de seleniu este mai disponibila
cu 20-30% fata de seleniul
anorganic si serveste la formarea
de rezerve corporale. Studiile
au aratat ca un transfer ridicat
se produce in lapte respectiv in
colostru si in embrion. Avanta-
jele microelementelor organice
pot fi rezumate si prezentate
dupa cum urmeaza:
Disponibilitatea microelementelor
creste
• Reducerea continutului de microelemente
in nutretul mineral
sau o adminstrare redusa
de nutret mineral.
• Reducerea pierderilor prin
fecale
• O sarcina mai redusa pentru
sol si apa
Retentia in organe si produse
creste
Transportul placentar creste
• Capacitate embrionala crescuta
• Imunitatea (nespecifi ca, specifi
ca) creste
Stimularea fertilitatii
Fertilitatea vacilor poate fi infl
uentata prin mai multi factori.
O hranire conforma cu
randamentul dorit este unul
dintre acesti factori. Vitamina
A, ca “vitamina de protectie
a pielii”sustine reproducerea
pielii, un factor decisiv special
in cazul partilor sensibile ale
pielii, cum ar fi mucoasele tractului
genital.
Antioxidanti
Fara oxigen nu exista viata. Circa
trei pana la cinci procente
din oxigenul asimilat se transforma
totusi, in animal, intr-o
forma distrugatoare de celule,
asa numitii radicali liberi. In
conditii de stres, acest procentaj
creste considerabil. Pentru
a se proteja de acesti radicali
liberi, natura a dezvoltat un
sistem de autoprotectie. Antioxidantii,
denumiti si “radicali
capcana”, impiedica distrugerea
oxigenului atat de necesar vietii.
Daca, insa, formarea radicalilor
liberi este atat de mare astfel
incat mecanismul de aparare al
corpului – capacitatea sa antioxidativa
– nu intervine, apare
stresul oxidativ. Substantele
cu actiune antioxidativa sunt,
printre altele, Vitamina E, beta
carotenul, microelementele cupru,
zinc, mangan si in special
seleniu. Sistemul de aparare
propriu corpului formeaza cu
ajutorul acestor substante un
mecanism de protectie limitat
cu “un numar redus de ochiuri”,
care se desfasoara in trei etape
(imaginea 1)
In prima etapa este vorba despre
impiedicarea radicalilor
liberi, in etapa a 2-a se neutralizeaza
deja radicalii liberi formati
si in etapa a 3-a se repara
moleculele deja afectate. Acest
sistem in 3 etape necesita, de
aceea, un intreg complex de
substante.
Sistemul de protectie Oximin
Oximin este rezultatul cel
mai recent al cercetarilor
Schaumann. Acest complex
de substante active combina
componentele vitaminei E,
antioxidanti naturali si sintetici,
seleniul disponibil in rumen si
22 bovismagazin septembrie 2011

in intestinul subtire, cuprul cu
legaturi organice, zincul si manganul
intr-un singur sistem de
protectie. Oximin furnizeaza
organismului, intr-un mod optim,
componentele cu actiune
antioxidativa. Ele indeplinesc
in sistemul de protectie sarcini
diferite care se completeaza
reciproc in actiunea lor (imaginea
2).
Statutul seleniului se
imbunatateste
Actiunea comuna, sinergetica, a
vitaminei E si seleniului este de
mult timp cunoscuta. Seleniul
este microelementul cu cele
mai multe functii antioxidative.
Exista mai mult de 35 de enzime
ce contin seleniu. Oximin
ridica substantial aprovizionarea
cu seleniu printr-o sursa de
seleniu disponibila la nivelul
rumenului si al intestinului
subtire.
Efectul vitaminei E creste
Antioxidantul sintetic protejeaza
nutretul si ratia de nutret
contra distrugerii de catre
oxigen si actioneaza pana in
tractul digestiv al vacii. Acest
mecanism de protectie nu consuma
vitamina E. De aceea ea
se afl a in totalitate la dispozitia
metabolismului. Antioxidantul
natural se resoarbe si sprijina
vitamina E in procesul metabolic.
Astfel creste efectul vitaminei
E.
Copitele sanatoase sustin
producţia de lapte
Actiunea zincului, foarte disponibil,
legat organic, in combinatie
cu biotina, stimuleaza
formarea unor copite durabile
si netede. Numai o vaca care se
deplaseaza bine pe picioarele
sale, va putea sa se hraneasca
corespunzator si astfel sa produca
mult lapte.
Numeroase ferme au confi rmat:
in produsul SME BOVI
TOP se gaseste formula care
are grija de sanatatea vacilor
cu randament ridicat. Un lucru
este sigur: vaci sanatoase – mai
putine griji.
Laptele de vacă colectat şi producţia de produse lactate în
luna iunie şi semestrul I 2011. În luna iunie 2011, cantitatea de
lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare
de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu
2,3%, iar faţă de luna iunie 2010 a scăzut cu 2,5%. În semestrul I 2011
comparativ cu semestrul I 2010, cantitatea de lapte de vacă colectată
de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile
procesatoare a scăzut cu 7,7%.
Iunie 2011 comparativ cu mai 2011. În luna iunie 2011 comparativ
cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile
procesatoare a scăzut cu 2086 tone (-2,3%).
Iunie 2011 comparativ cu iunie 2010. Faţă de luna corespunzătoare
din anul precedent, în luna iunie 2011 cantitatea de lapte de vacă
colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 2.252 tone (-2,5%).
BOVISmagazin
Asociaţia Franceză
a Crescătorilor de
Vaci PrimHolstein
anunţuri vânzări genetică preluate de pe: www.primholstein.com
5 embrioni - 400 € - proveniţi din taurul Man-O-Man.
Mama este o vacă primipară (25 luni; a 310-a zi de lactaţie; 8789 litri; 3,76%
grăsime; 3,1% proteină; provenită din taurul Shottle). Contact fermier: Rouzes
Jean Pierre, tel.: 00.33.561.56.74.41
5 embrioni - 380 € - proveniţi din taurul Man-O-Man.
Mama este o vacă provenită din taurul Baxter. Contact fermier: La Hasif
Francoise (Gaec de Borborin) tel./fax: 00.33.297.60.05.29
1 embrion - 600 € - provenit din taurul Baxter.
Mama este o vacă secundipară (52 luni; la prima lactaţie de 667 zile a avut:
22.689 litri; 4,67% grăsime; 3,36% proteină; provenită din taurul O-Man Just).
Contact fermier: Challan Belval Francois, tel.: 00.33. 380.96.76.46 / fax:
00.33.380.96.74.50
7 embrioni - 300 € - proveniţi din taurul Shottle.
Mama este o vacă secundipară (49 luni; prima lactaţie de 644 zile; 12.878 litri;
4,22% grăsime; 3,68% proteină; provenită din taurul O-Man Just).
Contact fermier: Rouzes Jean Pierre, tel.: 00.33.561.56.74.41
5 embrioni - 400 € - proveniţi din taurul Goldwyn.
Mama este o vacă la a 3-a lactaţie (55 luni; a 2a lactaţie de 412 zile; 13.926 litri;
4,09% grăsime; 3,12% proteină; provenită din taurul Gibson).
Contact fermier: Chedeville Edouard, tel.: 00.33.231.77.66.53
vacă primipară - 1.500 € - provenită din taurul Shottle.
Născută în data de 25.02.2009.
Mama este o vacă la a 5-a lactaţie (83 luni; la a 5a lactaţie de 418 zile a produs
12.899 litri; 5,3% grăsime; 3,77% proteină; provenită din taurul Goldriver).
Contact fermier: Le Jeune Martine, tel./fax: 00.33.298.69.93.48
vacă secundipară - 1.400 € - provenită din taurul Blitz.
Născută în data de 23.07.2006. Prima fătare a fost la vârsta de 35 luni, iar în
timpul lactaţiei (288 zile) a produs 6.273 litri; 3,52% grăsime şi 2,95% proteină.
În lactaţia în curs ( după 293 zile) a produs 8.542 litri.
Contact fermier: Gaec des Quatre Paves, tel.: 00.33.2761.10.24
vacă secundipară - 1.500 € - provenită din taurul Calypso.
Născută în data de 21.02.2008. Prima fătare a fost la vârsta de 25 luni, iar în
timpul lactaţiei (316 zile) a produs 7.270 litri; 4,14% grăsime şi 3,23% proteină.
IA a fost efectuată cu taurul Seaver iar fătarea este programată în 29.05.2012.
Contact fermier: Le Jeune Martine, tel./fax: 00.33.298.69.93.48
vacă secundipară - 1.400 € - provenită din taurul Garrison.
Născută în data de 22.08.2007.
Mama este o vacă la a 2-a lactaţie (48 luni; la prima lactaţie de 289 zile a
produs 7.898 litri; 4,04% grăsime; 3,02% proteină; provenită din taurul
Rumford).
Contact fermier: Gaec des Quatre Paves, tel.: 00.33.2761.10.24
septembrie 2011 bovismagazin 23

holsteinromagazin
• Viziunea scandinavă
Asistăm de mai mulţi ani la un
asediu al informaţiilor venite de
peste ocean cu privire la genetica
nord americană, dar acolo oare
sunt taurii Holstein cu cea mai
buna valoare de ameliorare din
lume pentru producţia de lapte
şi/sau componente, conformaţie,
sănătate ori avem de a face cu
un marketing organizat impecabil?
Companiile europene
furnizoare de genetică bovină
şi asociaţiile de rasă suferă
cronic, putem spune, de lipsă de
informaţii prezentate publicului
larg şi naţionalism toate acestea
fi ind în ultimă instanţă valorifi -
cate de către competitorii nord
americani.
L-am provocat pe domnul Marcu
Marius, directorul DaNutrition
- reprezentant al Viking
Genetics în România, la un scurt
interviu despre ceea ce înseamă
creşterea vacilor în Scandinavia,
ce reprezintă NTM (Index-ul
Nord European: Nordic Total
Merit) şi nu în ultimă instanţă
despre care este fi losofi a fermierilor
danezi, suedezi şi fi nlandezi
despre genetica bovină.
24 holsteinromagazin
BOVISmagazin: Ce
caraterizează Index-ul scandinav
şi care sunt elementele
care au condus la actuala
confi gurare a acestuia?
Marcu Marius: Index-ul din
ţările nord europene este denumit
NTM (Nordic Total Merit),
NTM versus TPI
% din
NTM
% din
TPI
Producţie 30 43
Producţia de carne 3
Fertilitatea fi icelor 13 11
Fătări uşoare - datorate taurului 6
Fătări uşoare ale fi icelor taurului 7 3
Sănătatea ugerului / celule somatice 14 5
Alte boli 4
Tip / conformaţie 11
Fundament 5 6
Uger 7 12
Viteza de mulgere 3
Temperament 1
Sănătate ongloane 3
Longevitate 4 9
scurt interviu cu
dl. Marcu Marius,
manager
DaNutrition
România
este un index relativ nou pe
scena geneticii bovine mondiale
fi ind un prim pas făcut în
anul 2008 odată cu fuziunea
programelor de ameliorare din
Suedia şi Danemarca. Ulterior,
s-a alăturat şi Finlanda (2010).
Acest Index este monitorizat şi
Crescătorii de taurine din Suedia,
Danemarca şi Finlanda sunt
organizaţi de mai bine de 50 ani
într-o cooperativă denumită Viking
Genetics deţinută de peste 30.000
fermieri cu aproximativ 165 salariaţi.
Divizia de export a acestei cooperative,
Viking Genetics International,
este organizată sub forma unei
societăţi comerciale însă este
deţinută de fermieri. Conducerea
cooperativei Viking Genetics este
realizată de către 3 fermieri, fi ecare
proveniţi din altă ţară. Astfel,
preşedintele Viking Genetics este
un fermier suedez care deţine o
fermă de peste 400 capete Holstein,
iar cei doi vicepreşedinţi provin
din Finlanda şi Danemarca. Viking
Genetics testează în cele 8 centre
de tauri deţinute peste 525 tauri
din rasele Holstein (225), VikingRed
(225), Jersey (55), Red Holstein (10)
şi din rasele de carne (10). Dintre
aceştia doar 3 - 5% sunt consideraţi
tauri de elită. Aceste centre sunt:
câte două în Suedia, Finlanda şi
patru în Danemarca dintre care unul
conceput special pentru condiţiile
de piaţă din China. Vânzările de
doze de m.s.c. din centrele cooperativei
Viking Genetics depăşesc anual
valoare de 3,8 milioane iar creşterea
este seminifi cativă: în fi ecare an se
comercializează cu peste 45% mai
multe doze decât în anul precedent.
Prezenţa Viking Genetics este în
aproximativ 50 ţări.
Cauzele reformării vacilor în Danemarca:
1. celule somatice şi mamite: 20.2%
2. producţii mici de lapte: 16.7%
3. probleme de reproducţie: 16.4%
4. afecţiuni podale şi ale membrelor: 11.3%
HOLSTEIN Danemarca Suedia Finlanda
Producţia 9.576kg 9.736*kg 9.464 kg
% (grăs/prot) 4,1 / 3,4 4,1 / 3,4 4,0 / 3,4
Celule somatice 210.000 180.000 175.000
Capete/fermă 150** 65 30
*9.736kg (Finlanda) = nr. 1 în Europa şi nr. 2 în lume (dupa
Israel) / 9.576 kg (Danemarca) = nr. 2 în Europa
**150 (Danemarca) = nr 1 in europa in ceea ce priveste dimesiunea
fermelor (media nr de vaci / ferma in Europa)
Programul de selecţie genomică EUROGENOMICS
lansat de Viking Genetics, UNCEIA Franţa, CRV Olanda,
DHV şi VIT Germania este cel mai mare program din
lume având o bază de date cu peste 19.000 fi ice de la
tauri de elită testeţi în mod convenţional.
septembrie 2011

imagini din ferma daneză Gunnar. Efectiv 436 vaci Holstein lactante şi 420 capete tineret
producţia de lapte în 2010: media 12.208kg cu 3,92% grăsime şi 3,38% proteine
dezvoltat de către Nordic EBV
şi susţinut de către cooperativa
Viking Genetics. Formarea
acestui Index a fost facilitată de
faptul că fi ecare ţară deţinea
un sistem relativ similar de
colectare a datelor şi obiective
apropiate de ameliorare. Ceea
ce trebuie menţionat încă de
la început este că asociaţiile
fermierilor din aceste ţări
deţineau de peste 10 ani index-uri
pentru sănătate. Astăzi,
index-ul scandinav (NTM) al
rasei Holstein este dominat în
proporţie de 31% de producţia
de lapte, 2% de producţia de
carne (surprinzător sau nu
scandinavii deţin ferme de
îngrăşare pentru tineretul mascul
Holstein, iar capacitatea
acestora de îngrăşare este un
element din ce în ce mai des
urmărit), 5% longevitate, 13%
fertilitatea fi icelor, 6% fătări
uşoare, 7% fătări uşoare pentru
fi icele obţinute, 14% sănătatea
ugerului, 5% alte caratere de
sănătate printre care cele mai
importante sunt cele specifi ce
sănătăţii ongloanelor, 6% picioare,
7% uger, 3% viteza de mulgere
şi 1% temperament.
Este aşadar un Index echilibrat
pentru care caracterele de
sănătate sunt mult mai importante
decât oriunde în lume.
Având în vedere excelenta
organizare a serviciului de
centralizare a informaţiilor
referitoare la vacile din Scan-
septembrie 2011
dinavia sunt nevoit să fac o
paranteză. Astfel, în aceste trei
ţări nordice obligativitatea
centralizării pedigree-lor tuturor
vacilor este reglementată
prin lege, pedigree-le fi ind disponibile
pentru toate animalele
fătate din anul 1960 şi până în
prezent. În Danemarca, Suedia
şi Finlanda există un număr de
616.800 vaci Holstein, 62.000
Jersey şi 5.500 Red Holstein.
Dacă facem referire la Holstein
în Danemarca se afl ă 375.000
vaci, 149.000 în Suedia şi 92.800
în Finlanda. Din aceste efective
peste 85%, ceea ce reprezintă
aproximativ 1 milion de capete,
sunt în COP. Colectarea
de informaţii despre efective
cuprinde nu doar producţia ci
şi tratamentele sanitar veterinare
efectuate (aceste informaţii
sunt disponibile pentru 85%
din vacile din COP), despre
fertilitate (cca. 90% din vacile
din COP), peste 90% din efectivul
din COP au informaţii
despre mărirea viţeilor fătaţi,
a vitalităţii acestora şi despre
uşurinţa la fătare. De asemenea,
bonitorii asociaţiei reuşescă să
boniteze anual în jur de 200.000
capete. O altă informaţie pe care
o consider de interes este că din
anul 2010 s-au început centralizarea
unor informaţii despre
sănătatea ongloanelor. Astfel,
în acest moment sunt disponibile
astfel de informaţii de la
un număr de 500.000 animale.
Iniţial s-a dorit obţinerea de
informaţii legate de incidenţa a
17 afecţiuni podale însă având
în vedere complexitatea chestionarului
s-au păstrat doar 5
afecţiuni în această primă fază
printre care laminitele (hemoragiile
podale, afecţiunile cutiei
de corn sau ulcerele podale) şi
infecţiile (dermatitele, eroziuni
ale ongloanelor). Mulţi dintre
fermierii scandinavi au subevaluat
problemele podale şi la fel
fac şi fermierii din restul Europei
însă din nefericire incidenţa
laminitelor pare în creştere,
peste 35% pentru o anvergură a
afecţiunilor între 0 şi 80%.
Cu privire la aceste probleme
chiar există o serie de calcule realizate
în 2010. Astfel, problemele
podale pot genera pierderi
de până la 585€, ele incluzând:
pierderi ale producţiei de lapte
(cca. 500 kg), intervenţia operatorului
specializat în podotehnie
(4,5 ore), IA suplimentare
(0,2), mărirea “calving intervalului”
(18 zile), creşterea riscului
de sacrifi care de necesitate (8%),
creşterea riscului de moarte
holsteinromagazin
(5%), afecţiuni ireversibile (5%)
şi riscul recidivelor (30%).
Deci, Index-ul scandinav
(NTM) este unul echilibrat
dominat de dorinţa fermierilor
de a ameliora problemele de
sănătate ale rasei Holstein.
BOVISmagazin: În aceste
condiţii pe ce caractere au pus
accentul fermierii scandinavi
în anul 2010/2011 atunci când
şi-au ales taurii?
Marcu Marius: În cele 3 ţări
nordice costurile sanitar veterinare
sunt uriaşe şi cântăresc
foarte mult în economia fermei.
Acesta este motivul care i-a determinat
pe fermieri să pună
accentul, atunci când a venit
vorba despre direţia cooperativei
Vikinggenetics, dar şi când
şi-au ales taurii pentru propria
fermă pe caracterele de sănătate
ale ugerului şi picioarelor. Nu
au marginalizat caracterele de
producţie dovadă fi ind media
rasei Holstein din aceste ţări,
medie care se plasează în top 5
mondial.
În Danemarca, Suedia şi Finalnda există printre cele mai efi ciente ferme din
lume (procentul de grăsime şi proteină / vacă fi ind printre cele mai ridicate). De
asemenea în aceste ţări scandinave 28% dintre ferme utilizează roboţi de muls.
holsteinromagazin
25

holsteinromagazin
Nordic EBV
cod taur
nume taur
NTM* info M-ind.
G** P-ind.
Felt1: 252478 (TY +37 115 116 105 98 101 120 92 100 116 118 109 112 90
91 102
117 125 116 87 97 RGK Bob CV
VH Bismark -3 G 125 125 116 -2 111 122
-1 1 -1 106
103 97 98 110 95 95 105 115 103 126 87 97 S Jordan 3
Felt1: 253856 (TY +33 115 115 107 111 92 109 111 108 120 98 120 106 84
107 111
120 125 119 94 120 Planet
Bookem 0 G 121 122 115 1 117 120
-1 2 -1 105
104 109 112 106 102 108 94 121 115 119 103 122 Ramos
Felt1: 249021 (TY +33 116 122 95 112 108 108 115 97 76 113 113 107 118 109
107 83
108 95 113 98 106 Oman Justi
D Oscar 0 124 126 122 -1 102 111 103
0 0 0 99 105 98 90 102 99 83 90 87 105 86 89 98 94 Juote
Felt1: 248700 (TY +32 116 126 95 106 109 110 106 97 107 98 125 92 82 107
122 121
94 101 101 100 109 Lancelot
D Limbo -1 123 125 126 -1 104 114 121
-2 -2 0 95 98 95 104 102 92 94 104 113 103 92 103 101 104 T Funkis
Felt1: 246705 (TY +32 117 119 99 109 112 115 107 95 90 107 97 112 127 110
80 90
105 88 106 95 105 Ha Manfred
Oman Justi 1 126 127 119 0 92 119 115
0 -1 0 113 2936 102 79 108 106 89 87 116 102 74 89 109 84 Emp Elton
Felt1: 252562 (TY +32 107 113 95 124 106 107 105 97 98 114 106 107 92 96
85 94
105 116 113 103 107 DR Chassee
S Ross
0 120 122 113 0 99 108 105
0 0 0 112 86 78 103 96 111 92 98 115 111 98 99 105 109 T Funkis
Felt1: 251010 (TY +32 118 116 92 119 109 112 111 101 109 106 77 106 98 108
88 111
95 105 105 101 89 V GroovyBL
D Grove 2 122 121 116 0 113 106 111
0 -1 -2 117 74 87 93 99 107 101 115 96 106 89 97 93 82 D Novalis
Felt1: 253548 (TY +31 113 116 111 103 113 107 88 109 114 104 89 101 90
95 109
111 108 109 109 105 D Onside
VH Osmus 0 G 119 121 116 -3 102 124
-1 0 -1 100
98 100 85 96 108 105 96 97 107 92 101 100 V Exces
Felt1: 253721 (TY +31 128 117 103 112 104 94 95 103 105 123 100 98 91
108 117
102 107 103 100 99 D Onside
VH Op
G 132 130 117 105 126
103
97 100 94 114 102 105 83 90 101 99 103 96 S Jordan 3
Felt1: 253724 (TY +30 112 100 115 114 104 112 106 107 125 94 110 106 97
101 108
123 127 124 85 113 Planet
VH Pop
G 116 112 100 101 125
109
93 96 111 112 105 105 91 126 99 108 95 105 Ramos
Felt1: 253356 (TY +30 129 112 112 106 101 100 108 106 107 114 112 101 102
96 102
101 119 105 114 106 D Cole
VH Cadiz 1 G 132 128 112 1 97 110
1 2 0 112
98 112 91 121 96 98 111 103 107 114 96 120 S Jordan 3
Felt1: 254275 +30 114 113 113 102 109 99 83 113 99 119 78 101 89
96 113
99 100 100 102 87 D Onside
VH Opell
G 124 124 113 103 128 92
103 91 81 94 115 105 100 90 107 97 103 97 Mascol
Felt1: 253416 (TV +30 115 106 115 107 105 107 98 105 123 106 113 98 96
97 103
113 115 124 92 126 Jet Stream
Bowser
0 G 119 116 106 1 106 123
-1 2 -1 105
81 96 107 94 102 101 109 105 112 97 102 118 E Boliver
Felt1: 251114 (TY +30 118 116 91 108 95 111 112 87 116 108 100 99 106 92
87 101
105 105 110 102 99 Mascol
D Mason -4 123 123 116 -3 104 107 106
-3 0 0 102 75 94 85 91 99 115 111 109 107 109 110 94 104 Oman Justi
Felt1: 250423 (TY +30 116 123 92 95 111 99 102 93 102 115 100 106 107 101
93 87
111 106 118 101 84 S Jordan 3
D Jul
1 132 134 123 4 97 109 101
-1 1 0 112 69 100 95 91 90 107 93 111 106 99 110 97 94 Riverland
F-ind.
Y-ind.
caractere funcţionale
fertil.
fi ice index
fătări caract.
sănăt. prod.
carne conformaţiefundament
uger
valori publicate în data de 9.08.2011 / valorile anterioare: 2.05.2011
vit.
mulgere/
tempe- fi ice în
rament COP
caractere liniare tatăl taurului
tatăl mamei
Felt1: 252020 (TY +30 114 116 104 110 107 108 99 100 109 107 105 108 102
100 98
109 100 114 92 108 Mascol
VH Mogens 2 G 126 127 116 2 91 117
0 -1 1 106
102 101 100 101 98 102 104 90 95 106 102 106 Oman Justi
Felt1: 252223 (TY +29 114 124 102 107 104 107 108 97 120 107 111 102 112
99 102
113 109 116 99 105 Oman Justi
VH Ole-O 0 G 122 125 124 -1 93 117
-2 -3 0 101
97 101 103 99 93 102 107 106 96 97 104 98 Lancelot
Felt1: 250354 (BY +29 108 113 93 119 113 114 107 96 107 116 95 99 110 97
109 107
115 111 109 101 94 P Shottle
D Sol
-1 113 114 113 -1 99 116 116
-1 -1 0 107 79 112 100 97 97 107 99 107 96 101 106 104 92 T Funkis
Felt1: 253986 +29 113 118 111 104 120 104 90 106 110 100 98 107 93
102 100
109 106 108 98 102 Rakuuna
VH Rudolf 3 G 119 121 118 3 98 123 -4 0 0 112
100 98 98 90 100 99 106 100 112 110 96 104 Ramos
Felt1: 253823 (TY +29 102 118 119 123 108 111 107 104 104 97 108 109 96
108 110
98 108 106 85 117 Planet
VH Philip
G 112 116 118 102 113
89
100 105 105 103 107 111 88 107 104 103 92 104 Oman Justi
Felt1: 253100 (TY +29 105 117 111 103 109 104 108 111 121 91 121 107 97
82 100
118 114 114 108 100 D Sammy
VH Salomon -2 G 119 123 117 0 94 108
0 -6 -1 100
103 105 110 111 110 103 107 110 86 107 107 85 Oman Justi
Felt1: 253463 (BY +29 98 107 111 117 108 117 85 115 117 106 89 90 99
96 115
117 113 118 81 123 Rakuuna
VH Raket -1 G 106 109 107 -1 111 125
-3 0 -2 108
80 95 86 83 108 118 106 101 108 108 82 104 G Alexande
Felt1: 252791 (TY +29 103 121 107 99 112 109 103 98 106 98 112 106 116
94 102
106 97 107 84 101 Oman Justi
VH Oyvind -4 G 121 126 121 -1 98 110
1 -2 -2 115
97 91 107 100 94 95 109 109 89 93 95 93 V Exces
Felt1: 252951 (TY +29 104 119 108 103 118 105 104 95 118 107 117 112 114
106 96
114 111 114 108 125 D Banker
VH Bento 2 G 120 124 119 0 96 113
1 0 -2 107
104 102 110 102 100 92 111 109 106 106 101 111 Oman Justi
Felt1: 249155 (TY +29 107 106 95 104 111 127 118 94 109 106 91 106 114 103
90 103
99 102 106 105 102 Oman Justi
D Orange 0 116 115 106 -1 103 114 112
0 -1 -1 110 85 102 99 86 92 102 99 118 95 117 100 115 106 T Funkis
Felt1: 248938 (BY +28 119 122 94 104 105 109 103 121 94 108 103 117 103 99
112 116
108 109 105 92 104 Ramos
D Rødding 1 125 126 122 -1 107 112 112
0 0 0 105 85 107 119 99 101 103 97 68 108 89 109 107 89 V Brando
Felt1: 253213 (TY +28 109 100 118 110 120 115 98 104 118 109 106 106 99
95 107
113 108 112 107 103 D Cole
VH Cup -3 G 109 107 100 0 98 126
-2 1 0 104
97 95 97 103 108 96 99 119 94 92 97 89 RGK Bob CV
Felt1: 253556 (TY +28 116 121 109 112 100 108 104 94 104 106 106 99 92
113 108
104 109 105 92 102 Planet
VH Peder 4 G 118 120 121 1 110 118
0 2 1 102
95 108 102 96 89 104 80 105 117 100 99 114 V Elo
Felt1: 253186 (TY +28 117 111 115 98 100 115 98 102 101 97 106 99 100
108 100
97 102 101 109 104 Bobas
VH Black -2 G 119 118 111 -1 110 114
-8 -3 4 102
97 96 91 111 105 95 99 114 104 95 96 105 Oman Justi
Felt1: 253217 (TY +28 109 115 103 117 99 108 110 121 121 96 120 98 106
103 121
112 122 117 98 103 B Goldwyn
VH Grafit 2 G 115 117 115 1 112 113
1 0 2 96
96 113 93 101 113 112 107 117 93 104 98 89 Oman Justi
26 holsteinromagazin
TOP 30 NTM internaţional - septembrie 2011
sursa: http://www.vikinggenetics.com/dk/sdm/diff erence090811.pdf. Comunitatea crescătorilor de vaci scandinavi este un
mediu greu accesibil, cu rigori şi sisteme de valori specifi ce. Acesta este motivul pentru care tauri renumiţi nord americani
nu se afl ă în TOP 30 NTM Internaţional.
NTM* - Nordic Total Merit; info G** - taurii testaţi genomic sunt marcaţi cu G; M-ind.- index-ul producţiei de lapte; P-ind. - index-ul pentru proteină (kg); F-ind.- index-ul pentru grăsime (kg); Y-ind. - index-ul producţiei.
septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 27

holsteinromagazin
Frosty, primul viţel obţinut din material seminal congelat
În acest an, 2011, ABS celebrează
70 de ani de la debutul activităţii
în domeniul ameliorării genetice
a bovinelor.
Povestea ABS se derulează
de-a lungul celor 70 de ani de
activitate printr-o o serie de
succese, ABS dovedindu-şi, în
toată această perioadă, poziţia
de lider global de piaţă în domeniul
geneticii şi inseminării
artifi ciale.
Fondată în 1941, de către J.R.
„Rock” Prentice sub numele
de American Breeders Service,
ABS a infl uenţat industria
ameliorării bovinelor prin activitatea,
fi lozofi a şi dăruirea
28 holsteinromagazin
o poveste despre
cercetare, inovaţie şi pasiune
angajaţilor săi, dar mai ales prin
inovaţii tehnice.
La doar 12 ani de la înfi inţare,
ABS devenea prima companie
care utiliza tehnologia de conservare
a materialului seminal
bovin cu ajutorul azotului lichid.
Din acel moment compania
a investit din ce în ce mai
mult în cercetare şi tehnologie
avansată pentru a îndeplini
cererile pieţei la nivel global.
În aceeaşi perioadă se naşte
Frosty, primul viţel obţinut prin
inseminarea unei vaci cu material
seminal congelat.
În 1958 ABS, împreună cu
Linde, proiectează primul tanc
pentru stocarea materialului
seminal în azot lichid.
În 1960 ABS crează sistemul
de evaluare genetică liniară,
adoptat din 1974 de către US
Holstein Association şi folosit
ca atare până în prezent.
În 1963 J.R. Prentice fi nanţează
primul Sire Sumary editat de
către Departamentul Agriculturii
de Stat al SUA, utilizat şi
azi ca şi clasament al taurilor
în funcţie de valorarea lor
genetică.
În 1968 ABS a lansat Sistemul
de Management Genetic
(GMS), dezvoltat pentru a optimiza
selecţia taurilor şi pentru
a evita consangvinizarea, prin
implementarea împerechierilor
dirijate computerizat.
Până în 1985, peste 500.000 de
vaci de lapte din SUA au fost
împerecheate prin acest sistem.
Anul 1978 e an de referinţă pentru
ABS, compania ajungând
pe locul 1 în USDA Sire Summary
cu taurul Valiant.
În 1995 American Breeders
Services a fost redenumită ABS
Global, fi ind cunoscută sub
acest nume şi în prezent.
Tot în 1995, taurul Southwind
devine primul taur milionar,
producând peste un milion de
doze de material seminal.
septembrie 2011

septembrie 2011
J.R. „Rock” Prentice
În 1999, ABS este achiziţionată
de grupul Genus plc., grup cu
rol deosebit de important în domeniul
geneticii şi ameliorării
animale la nivel mondial, mai
ales după preluarea PIC, cea
mai mare companie de ameliorare
a suinelor la nivel global.
Acesta este şi anul în care se
naşte taurul Shottle, fi ul taurului
Mtoto. Shottle s-a situat
pentru mult timp în fruntea
topului american 100 TPI şi a
reuşit să obţină rezultate deosebite
în toată lumea, fi ind folosit
şi a tată de tauri. În 2006,
ABS începe în SUA producţia
de material seminal sexat
ca răspuns la cererile pieţei
în toate cele peste 80 de ţări
unde compania livrează material
seminal congelat. În 2007
începe construcţia centrului
ABS Dekkora, care găzduieşte
în prezent 350 de tauri cu o capacitate
de producţie anuală de
5 milioane de doze de material
seminal. În ultimii ani compania
a achiziţionat noi unităţi
de producţie în China, India
şi Rusia, acoperind o piaţă ce
cuprinde peste 80 de ţări . În
fi ecare an, ABS testează peste
500 de tauri, din rase de lapte
şi carne. Numărul 1 în testarea
de tauri, ABS are 190 de tauri în
topul celor mai importante ţări
producătoare de lapte şi carne
din lume, precum şi 6 centre
de producţie a materialului
seminal congelat, răspândite pe
aproape toate continentele.
De la înfi inţare şi până în
prezent ABS a avut 10 tauri
milionari, o parte din aceştia
regăsindu-se şi în oferta ABS
România.
În calitatea sa de lider mondial
în genetică bovină, ABS
conduce detaşat în topul
producătorilor de material
seminal congelat, producând
vaci cu longevitate şi durată de
exploatare superioară.
ABS în România
Din 2007 PIC Romania, liderul
incontestabil al pieţei de scrofi ţe
şi vieruşi de prăsilă, a decis să îşi
diversifi ce activităţile şi oferta,
prin preluarea reprezentării
celui mai important şi apreciat
furnizor mondial de material
seminal congelat bovin: ABS
Global. În cei 4 ani de activitate
pe segmentul bovin, echipa
PIC Romania, a constatat că,
în ciuda competitivităţii sectorului,
fermierii români au tot
mai mare nevoie de animale
superioare din punct de vedere
genetic şi productiv. În prezent
oferta ABS România cuprinde
material seminal congelat
holsteinromagazin
Sistemul de evaluare genetică liniară
convenţional şi sexat de la tauri
din rasele Holstein, Jersey, Angus,
Belgian Blue şi Limousin,
tauri între care se regăsesc şi 5
„milionari”: Roy, Bolton, Frederick,
Burt şi Garrison.
În intenţia de a se situa şi în
continuare în preferinţele fer-
mierilor, ABS Global face eforturi
şi investiţii continue, pentru
a aloca resurse în domeniul
cercetării şi dezvoltării, cu
scopul de a îndeplini cerinţele
agriculturii la nivel global,
precum şi ale unei populaţii
mondiale în creştere.
holsteinromagazin
29

BOVISmagazin
• Dominaţia conceptului simplu şi efi cient
dr. Marian Ochea
partener asociat Doctor de vaci
BOVISmagazin: Începând cu primele luni
ale anului 2011 managementul fermei
de vaci EcoFerm este făcut împreună
cu dumneavoastră domnule doctor
Marian Ochea. Care sunt atribuţiunile
dumneavoastră în această fermă?
dr. Marian Ochea: Colaborarea mea cu
ferma de la Boldeşti Scăieni durează din
anul 2003 şi a avut suişuri şi coborâşuri
asemeni oricărui parteneriat profesional.
De fi ecare dată am reuşit însă să găsim
cele mai bune variante de comunicare
astfel încât să putem trece peste problemele
inerente din orice echipă. Parteneriatul
dezvoltat în ultimele 11 luni cu Eco-
Ferm şi grupul CrisTim este unul bazat
exclusiv pe rezultate, iar până în acest
moment suntem cu toţii satisfăcuţi. Încă
de la început am realizat împreună cu
domnul Radu Timiş, preşedintele grupului
CrisTim care deţine ferma EcoFerm,
şi cu domnul Constantin Mirică, şeful
de fermă, un plan de dezvoltare pentru
următorii 5 ani de la care nu ne vom
30 bovismagazin septembrie 2011

ing. Constantin Mirică
director EcoFerm
abate.
Ceea ce mi-am propus să realizez
în această fermă este să
monitorizez şi să ma implic
efectiv în problemele de nutriţie,
în managementul sanitar veterinar
şi al reproducţiei.
Dacă este să analizăm exclusiv
modul în care realizăm în
această fermă furajarea pot face
următoarele menţiuni: avem o
raţie de bază pentru un nivel de
producţie de 22,5 litri de lapte
cu 4,1% grăsime şi 3,4% proteină.
Raţia a fost optimizată în
funcţie de aceşti parametri. Vacile
care au un plus de producţie
primesc un supliment de concentrate
în funcţie de cantitatea
realizată cu ajutorul unui
sistem de echipamente special
automate similar cu cele pe care
deseori le observăm în fermele
din Franţa. Acest sistem citeşte
numărul vacii de pe transponder
şi aşa cum am spus anterior,
în funcţie de producţia realizată,
primeşte o anumită cantitate
de concentrate. Sunt animale
care trebuie să primească de exemplu
80 grame sau altele 3 kg.
Această cantitate de concentrate
este distribuită de către calculator
la anumite intervale de timp.
Văleanu Sergiu: Mai exact, cantitatea
de furaje este împărţită
BOVISmagazin
automat de către computer şi se
administrează la interval de o
oră şi 20 minute.
BOVISmagazin: Cunoaşteţi ambele
sisteme de furajare şi acela
cu administrare de furaj unic
dar şi acesta cu raţie de bază şi
suplimentare de concentrate.
Care dintre ele poate fi considerat
mai profi tabil?
dr. Marian Ochea: În ambele sisteme
există şi avantaje şi dezavantaje.
În cazul acestui sistem de
furajare cu raţie semi-completă
şi supliment de concentrate ai
avantajul unei administrări mai
precise şi o mai bună monitorizare
individuală a animalelor.
De asemenea, acest sistem mai
furnizează o serie de avantaje
ca urmare a uşurinţei cu care
se poate pregăti raţia şi nu în ultimul
rând a costurilor logistice
relativ reduse. Însă, nu trebuie să
omitem faptul că pentru acest
sistem de furajare sunt necesare
investiţii în echipamente,
investiţii într-un FNC şi oameni
care să se ocupe cu atenţie de
pregătirea amestecurilor unice
de concentrate. La sistemul cu
raţie unică ai avantajul că există
o uniformizare a volumelor ingerate
de animale dar şi datorită
faptului că pregătirea furajului
se face mult mai repede. Însă,
cu siguranţă există în fi ecare
efectiv animale care nu convertesc
furajul în lapte conform
calculelor şi astfel se îngraşă.
În cazul EcoFerm am stabilit o
raţie care să nu depăşească 8,3
ron per zi. Acesta este practic
costul cu furajarea pentru o vacă
în lactaţie. Acest lucru conduce
la obţinerea unui cost cu furajarea
de aproximativ 0,39 ron
per litru de lapte. În cazul altor
ferme unde apelăm la un sistem
de furajare cu o raţie unică, deşi
media producţiei urcă mult mai
mult, datorită raţiei costul zilnic
cu furajarea ajungea la 14,5 ron,
iar costul per litru de lapte atingea
valoare de 0,44 ron.
Deci, se pot trage o serie de con-
septembrie 2011 bovismagazin 31

BOVISmagazin
cluzii punând faţă în faţă cele
două sisteme însă ele depind
foarte mult de managementul
general al fermei. Să nu uităm
însă că la Holstein consumul
unei cantităţi mai mari de concentrate
o singură dată poate
conduce într-o proporţie mai
mare la deplasări de abomasums
fi ind o rasă predispusă la
astfel de complicaţii.
BOVISmagazin: Acuzaţi proble-
me podale în această fermă de
Montbeliard mai multe decât în
alte ferme de Holstein?
dr. Marian Ochea: În general
sunt similare; nu sunt diferenţe
marcante. Am curăţat picioarele
animalelor din această fermă de
trei ori din octombrie 2010 şi
până în prezent (15 august 2011).
Incidenţa acestor afecţiuni este
oarecum mărită având în vedere
faptul că la mijlocul anului
trecut peste 25% dintre animale
stăteau în adăpost.
BOVISmagazin: Care este efectivul
muls, cantităţile produse
şi taurii selectaţi pentru
încrucişări?
dr. Marian Ochea: În acest moment
se mulg 155 animale
producţia zilnică ridicându-se
la 3.500 litri. Efectivul total al
fermei este de 514 capete divizat
în 189 vaci, 124 junici şi restul
tineret cu diferite vârste. Când
am luat decizia de a face această
reconversie pentru producţia
de lapte atenţia noastră a fost
canalizată nu asupra unor
anumiţi tauri ci asupra unui
singur taur care are caractere
bune ce ne sprijină în tranziţia
de la Montbeliard la Holstein.
Principala noastră problemă
a fost calitatea ugerului şi de
aceea am ales un taur care
ameliorează conformaţia, adică
ugerul şi trăsăturile corporale.
Astfel, acest taur, AltaAmazing,
cu un pedigree excelent
(Goldwyn x Durham x Strom)
are o valoare de ameliorare a
ugerului foarte mare (+3,27) la
aceasta contribuind o valoare
a deviaţiei standard a înălţimii
posterioare a ugerului (+5,09)
şi o lărgime posterioară a ugerului
de (+4,53). La toate acestea
se adaugă un puternic ligament
suspensor (+3,10). Trăsăturile
corporale specifi ce rasei Holstein
au valori ale deviaţiei
standard de (+3,55). IA cu red
Holstein au fost făcute utilizând
msc de la taurul Audacity-red
(Talent RC x Marshall), un taur
remarcat pentru calităţile sale
productive, fi ind un taur comercial
înainte de toate. Personal
am fost încântat şi de acest taur
canadian pentru valoarea sa
de ameliorare pentru caractere
precum conformaţie (+0,91),
viteză de muls şi mai ales longevitate
(+ 0,1). De asemenea,
apreciez fertilitatea acestui taur.
Pot spunde că în această fermă
am achiziţionat un număr de
125 paiete din acest taur şi am
obţinut 86 gestaţii.
În anul 2010 au fost în producţie
în medie 170 animale care au
produs în 365 zile o cantitate
medie de 6.458 litri de lapte. În
acest an am schimbat în mod
radical modul de furajare şi de
alcătuire a raţiilor ceea ce sper să
ne aducă o creştere substanţială.
BOVISmagazin: Care este programul
în fermă; când începeţi
mulsul de dimineaţă?
Văleanu Sergiu: La ora 5:00 începe
mulsul şi durează puţin
sub 3 ore. În general la ora
8:00 se termină activitatea în
sala de muls şi începe igienizarea
ei. În paralel cu mulsul, atât
dimineaţa cât şi seara, atunci
când vacile sunt în sala de
aşteptare avem doi îngrijitori
care intră cu tractorul cu lamă
şi curăţă adăposturile şi aduc
32 bovismagazin septembrie 2011

70
ANI
Lider mondial în geneticã bovinã
www.absglobal.com
BOVISmagazin
Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti
Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931
septembrie 2011 bovismagazin 33

BOVISmagazin
paie pentru cuşete. La ora 5:30
începe administrarea furajelor.
Avem în ferma de vaci, în total,
un număr de 10 salariaţi dintre
care 8 îngrijitori. Poate fi un
aspect amuzant pentru mulţi
fermieri însă cu excepţia mea şi
a încă doi îngrijitori barbaţi restul
echipei este format doar din
femei şi, lucrurile funcţionează
chiar foarte bine.
BOVISmagazin: Care sunt costurile
sanitar veterinare în ferma
EcoFerm?
dr. Marian Ochea: Costurile cu
medicamentele sunt reduse, deoarece
obiectivul nostru a fost
acela de a implementa un management
efi cient adaptat crizei.
În general folosim produsele
Intervet comercializate mai
nou sub brandul MSD Animal
Health, care şi-au dovedit
efi cienţa şi raportul preţ calitate
bun, atât în cazul produselor
hormonale cât şi antibiotice
şi antiinfl amatorii. Rezultate
notabile am avut cu produsul
Finadyne soluţie injectabilă, în
tratarea afecţiunilor din sfera
aparatului respirator, atât singur
cît şi asociat cu antibiotice,
ducând la restabilirea funcţiei
respiratori şi implicit la revenirea
sporului în greutate la
tineretul afl at în tratament, fără
constatarea recidivelor. În general,
în tratarea infl amaţiilor
de la nivelul ţesuturilor moi,
muşchi şi glanda mamară, cu
precădere în edemele infl amatorii
ale glandei mamare am
avut o perioada de recuperare a
animalului mai redusă. În tratamentul
mamitelor clinice asociat
cu antibiotice, am constatat
scăderea temperaturii locale
şi generale dând posibilitatea
antibioticului să penetreze mai
bine în celule. Finadyne şi-a
confi rmat efi cienţa şi ca adjuvant
postoperator în deplasările
de abomasum şi cezariene contribuind
la reconstrucţia rapidă
a ţesuturilor.
Nu afi rm că acest produs este
un panaceu, dar este un adjuvant
efi cient în tratamentele
curente din fermele comerciale.
Văleanu Sergiu: Per ansamblu,
inclusiv detergenţii pe care îi folosim
în sala de muls, costurile
nu se ridică la peste 4.000 ron
lunar.
dr. Marian Ochea: În general,
acest echilibru sanitar veterinar
este oferit fermei EcoFerm de
catre strategia de a nu importa
animale, dezvoltarea efectivului
fi ind realizată de către prăsila
proprie.
Văleanu Sergiu: Această sumă
menţionata anterior este
dominată de către achiziţiile
de hormonii pe care suntem
nevoiţi să îi cumpărăm pentru
vaci. În general încercăm să
acordăm o atenţie foarte mare
achiziţiilor şi să nu investim în
produse netestate. Dacă este să
ne referim de exemplu la colostru
am primit în câteva rânduri
oferte de a achiziţiona lapte praf
pentru viţei însă de ceva timp
congelăm colostru de la vacile
care ne fată fără probleme şi
avem cantităţi sufi ciente. Nu
avem nici un program de vaccinare
special, cu excepţia vaccinului
anticărbunos pe care
orice fermier îl face.
BOVISmagazin: Ferma are în apropierea
sa păşune?
Văleanu Sergiu: Avem aproximativ
80 ha care sunt la o
distanţă nu foarte mare de
fermă. Atunci când ţinem
animalele pe păşune avem
fl uctuaţii mari ale producţiilor
de lapte. Pe o parcelă nu putem
ţine animalele mai mult de 4-5
zile pentru că am observat faptul
că mulgem o cantitate mai
redusă de lapte după a 3-a zi
de păşunat; vacile îşi pierd imediat
apetitul dacă apar probleme
neprevăzute precum alimentarea
cu apă, căldură prea
mare sau deteriorarea excesivă
a păşunii. Noi am încercat de
câţiva ani să amenajăm păşunile
34 bovismagazin septembrie 2011

şi să avem sursă permanentă de
apă şi umbrare însă problemele
sunt inerente. Din punctul meu
de vedere un efectiv de 50 – 80
animale poate fi scos pe păşune
fără nici o problemă însă dacă
efectivul creşte prea mult deteriorarea
păşunii este mult mai
gravă şi mai rapidă. În cazul
nostru o altă problemă care a
generat repercusiuni încă observabile
este faptul că deplasarea
vacilor către păşune se făcea
pe un drum pietruit. Acest lucru
a condus la apariţia unor probleme
podale destul de neplăcute
şi care au adus costuri sanitar
veterinare suplimentare. Rezultatul,
aşa cum am mai spus,
a fost apariţia unor fl uctuaţii
destul de mari; de exemplu întro
zi toridă puteam mulge 1.800
litri, în ziua următoare 2.100, şi
dacă în a treia zi schimbam
păşunea 2.600. Astfel, grafi cul
livrărilor ne era dat total peste
cap, iar costul furajului per litru
de lapte nu era cu mult mai mic.
BOVISmagazin: Care este
legătura între chişti ovarieni şi
furajare?
dr. Marian Ochea: Nu ştiu dacă
este un secret pentru cineva însă
noi am observat din experienţa
noastră că aceşti chişti apar
dacă nu ai un echilibru energo-proteic
al raţiei. Dacă acest
dezechilibru este în defavoarea
energiei şi a excedentului
de proteină incidenţa chiştilor
ovarieni va fi foarte mare.
Reacţia animalelor odată cu
corectarea raţiei este rapidă. Eu
am recomandat de fi ecare dată
să se acorde o atenţie sporită
cantităţii de borhot de bere
adăugată în furaj.
BOVISmagazin: În anul 2003, în
ferma pe care o manageriaţi
au fost importante animale din
rasa Montbeliard. Acea decizie a
fost luată având în vedere faptul
că ferma de vaci este deţinută
de cunoscutul grup de fi rme
specializat în procesarea
cărnii: CrisTim? Strategia a rămas
identică faţă de exploatarea
animalelor din această rasă?
Mirică Constantin: Iniţial, strategia
grupului CrisTim a fost
aceea de a avea o fermă care să
producă lapte şi carne în egală
măsură. Rasa Montbeliard a fost
aleasă tocmai din această cauză.
În urmă cu aproximativ 2 ani
am hotărât să încercăm să facem
câteva metisări pe Montbeliard
cu Holstein negru şi Charolaise.
Rezultatele au fost foarte bune
în cazul încrucişărilor cu Holstein
motiv pentru care am decis
împreună cu proprietarul grupului,
domnul Radu Timiş, şi cu
dr. Marian Ochea să concepem
o strategie de conversie a întregului
efectiv de Montbeliard
către Holstein. Apariţia acestei
strategii a venit şi ca urmare a
analizării evoluţiei vânzărilor de
produse lactate prin reţeaua de
magazine CrisTim care dovedeau
clar o creştere a apetitului
cumpărătorilor faţă de această
categorie de produse. În momentul
în care în cadrul grupului
funcţiona şi ferma de porci,
per ansamblu, nu se producea
mai mult de 1% din necesarul
de carne pentru procesare al
BOVISmagazin
este un proiect iniţiat de
patru medici veterinari care
au drept scop oferirea unor
servicii complete în fermele
de taurine
CHIRURGIE ABDOMINALĂ
operaţii de deplasare
abomasum sau
rumenotomii
ANALIZE DE LABORATOR
teste hepatice şi
dozări de
microelemente
Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712
Dr. Schenker Dana 0722.240.712
Dr. Ochea Marian 0723.645.694
Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.351.978
www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com
septembrie 2011 bovismagazin 35

BOVISmagazin
echipa tehnică a fermei EcoFerm: Văleanu Sergiu, Cătălina Ilie şi dr. Marian Ochea
grupului CrisTim. Astfel, având
o logistică foarte bună am ales
această variantă a creşterii
producţiei de lapte şi deci am
început IA cu red Holstein.
BOVISmagazin: Câte animale
mai aveţi din cele importate din
Franţa în urmă cu 9 ani?
dr. Marian Ochea: În jur de 30%
însă sunt sigur că acest procent
ar fi fost altul dacă nu am fi avut
probleme podale cauzate de o
nefericită decizie de a deplasa
efectivul de vaci mulgătoare, un
întreg sezon cald, pe un drum
pietruit.
cantitate
materie
brută
BOVISmagazin: În acest moment
produceţi aproximativ
3.500 l lapte. Care este ţinta
pentru următorii ani? Ce vă
doriţi să obţineţi odată cu
realizarea acestor metisări?
Mirică Constantin: Sigur, ţinta
noastră este foarte clară… ne
dorim ca până în anul 2017
să producem 12.000 litri cu
animalele produse exclusiv din
prăsila proprie.
La fi nelele acestui an capacitatea
actuală de cazare a fermei
va ajunge să fi e insufi cientă
odată cu mărirea efectivului
şi intrarea în producţie a unui
cantitate
materie
uscată
substanţă
uscată
lot însemnat de junici. Practic,
la inceputul anului 2011 am
analizat care ne pot fi variantele:
ori ne opri la un efectiv de 200
vaci la muls vânzând de acum
încolo animalele în surplus, ori
ne mărim capacităţile de cazare
astfel încât să ajungem la 500
vaci la muls. Având în vedere
faptul că strategia grupului
CrisTim accentuează foarte
mult dezvoltarea unei divizii de
producere şi procesare a laptelui
care va fi comercializat prin
reţeaua proprie de magazine din
Bucureşti şi localităţile limitrofe,
am ales a doua variantă. Astfel,
vom începe în câteva săptămâni
construcţia unui adăpost nou
de 300 capete. Acesta este un
proiect greenfi eld în care vor
fi cazate doar vacile în lactaţie.
În adăposturile existente se vor
face o serie de mici modifi cări
în ele urmând să fi e exploatate
vacile gestante, cele în repaos
mamar, cele afl ate în tratament
şi tineretul. Întregul nou proiect
este gândit ca un complex el
deţinând adăpostul principal
cu o capacitate de 300 capete,
aşa cum am menţionat anterior,
o sală de muls 2 x 12, o lagună
de 3.000 m 3 lângă adăpost şi o
UEL UFL AMIDO PDIN PDIE PDIA MAD CB BACA CaAbs Pabs
borhot de bere 3 0,83 27,6 0,01 0,25 22 58 51 41 0,00 50 0,00 0,00 0,00
fân Dactylis 1 0,85 85 1,09 0,70 0,00 75 81 33 66 334 558 0,9 1,4
lucernă înfoliată 12 2,76 23 1,10 0,72 0,00 109 52 20 131 349 522 3,6 1,3
porumb siloz 20 7 35 0,96 0,91 290 42 67 15 35 201 133 0,8 1,3
concentrate CrisTim 8 7,01 87,6 0,00 1,10 510 124 116 60 132 50 0,00 2,7 5,2
drojdie 0,5 0,35 70,4 0,00 0,90 0,00 379 63 0,00 520 0,00 -656 1,1 0,6
PVM 0,07 0,07 98 0,00 0,00 0,00 1472 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
sare 0,1 0,09 90 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
total per raţie 44,7 kg 19 17,27 17,19 5622 1813 1558 643 1771 3046 2613 35,5 50,2
necesaruri 16,79 17,04 0,00 1560 1560 0,00 0,00 0,00 0,00 45,5 37,2
concentraţie per kg 0,91 0,91 297 96 82 34 93 161 138 1,9 2,7
conversie 103,00 101,00 0,00 116 100 0,00 0,00 0,00 0,00 78,0 135,0
lapte permis 0,00 22,80 0,00 27 23 0,00 0,00 0,00 0,00 14,5 37,0
UEL = Unitate Energetică Lapte • UFL = Unitate Furajeră Lapte • AMIDO = amidon • PDIN = Proteină Digestibilă din Intestin Permisă de Azot • PDIE
= Proteină Digestibilă din Intestin Permisă de Energie • PDIA = Proteină Digestibilă din Intestin de Origine Alimentar[ nedegradabil[ ]n Rumen • MAD =
Materie Azotată Digestibilă • CB = Celuloză Brută • BACA = Bilanţ Cationi / Anioni • CaAbs = Calciu Absorbit • Pabs = Fosfor Absorbit
36 bovismagazin septembrie 2011

secţie de procesare cu o capacitate
de 800 – 1.000 litri per oră.
BOVISmagazin: Ştim că în urmă
cu câţiva ani EcoFerm deţinea
şi un complex de îngrăşare a
porcilor cu o capacitate de 8.000
capete. Ce a stat la baza luării
deciziei de a vă orienta către
producţia de lapte renunţând
la activitatea de creştere a
SCHAUMANN AGRI SRL
Str. Ramuri Tei, Nr. 20
0020355 Bucuresti, Sector 2
Tel. +40 735 548 803
suinelor?
Mirică Constantin: În momentul
preluării fermelor de la Boldeşti
Scăieni de către grupul Cris-
Tim adăposturile de creştere a
porcilor se pretau pentru o exploatare
gospodărească sau cel
mult semi-intensivă. A fost un
efort extraordinar să susţinem
câţiva ani creşterea porcilor
în sistem industrial în aceste
condiţii deşi au fost realizate o
serie de modifi cări. Suplimentar,
din decembrie 2010, CrisTim
a primit dreptul de a face deşi
export de preparate din carne.
Ştim cu toţii că legislaţia UE
nu permite procesarea pentru
export a cărnii de porc provenit
din fermele româneşti din cauza
pestei porcine clasice. În aceste
condiţii ferma de porci ajunsese
ca o piatră de moară pentru noi.
Toate aceste lucruri ne-au determinat
să lichidăm întregul efectiv
de porci, CrisTim importând
în acest moment carcase de porc
din state ale UE unde trasabilitatea
nu mai poate fi pusă la
îndoială.
BOVISmagazin: Este un proiect
mare, la ce valoare se ridică?
Mirică Constantin: Este cu
adevărat un proiect amplu mai
ales pentru o perioadă difi cilă
din punct de vedere fi nanciar
aşa cum este pentru toată lumea.
Valoarea lui se ridică la
peste 900.000 euro fi ind realizat
100% cu fonduri proprii.
BOVISmagazin: Sistemul de
furajare ales în adăposturile
existente, cu automatele de
furajare pentru animalele cu o
bună producţie de lapte, vor fi
păstrate şi în noul adăpost?
Mirică Constantin: Cu siguranţă.
Este un sistem care pe noi ne
mulţumeşte şi ne aduce avantaje,
motiv pentru care nu vom
BOVISmagazin
renunţa la el cu atât mai mult
cu cât în acel adăpost se vor
afl a animalele noastre de top în
producţie.
BOVISmagazin: Ce se va întâmpla
cu evoluţia efectivului din
punct de vedere genetic, veţi
urmări ameliorarea efectivului
din perspectiva anumitor caractere?
Mirică Constantin: Ca şi rasă,
Montbeliard, este cu mult mai
rezistentă decât Holstein din
toate punctele de vedere fi e
că este vorba despre red sau
black Holstein. Acesta este un
lucru cunoscut de toţi fermierii.
În prima fază vom încerca să
îmbunătăţim producţia de lapte.
Concomitent vom încerca să
îmbunătăţim celelalte caractere.
Este foarte adevărat că din perspectiva
producţiei de lapte suntem
foarte mulţumiţi afl ândune
în acest moment peste media
SME BOVI TOP – mentine vacile in forma cu OXIMIN
sprijina disponibilitatea
pentru performanta
intareste sistemul
de aparare
imbunatateste fertiliatea
SME BOVI TOP este un supliment furajer special, cu o concentratie
ridicata in vitamine si oligoelemente
septembrie 2011 bovismagazin 37

BOVISmagazin
producţie de lapte a rasei Montbeliard
din Franţa, unde media
este de aproximativ 22,5 kg, iar
noi dorim să atingem odată cu
reînceperea colaborării cu doctorul
Ochea producţia medie de
24 kg până la fi nele acestui an.
BOVISmagazin: Ce suprafaţă de
teren lucraţi?
Mirică Constantin: Suprafaţa
totală lucrată acum este de 830
ha pe care o cultivăm cu cereale
şi porumb. Structura culturilor
în anul 2011 este: 80 ha păşune,
80 ha de lucernă, 200 ha de grâu
şi restul, de peste 370 ha, porumb.
Porumbul siloz am avut în acest
an cultivat pe aproximativ 60
ha de pe care sperăm să producem
între 2.800 şi 3.000 tone
în condiţiile în care necesarul
nostru este de aproximativ 2.600
tone. Aproximativ 70% dintre
cerealele produse sunt vândute
restul fi ind stocate şi păstrate
pentru necesarul fermei de bovine.
BOVISmagazin: EcoFerm deţine
importante spaţii de depozitare.
Acestea au fost construite
din nevoia de a stoca cerealele
pentru propriile nevoi sau pentru
a adăuga valoare cerealelor
şi pentru a reuşi comercializarea
lor la un preţ important
primăvara?
Mirică Constantin: Capacitatea
de stocare a noastră este de
peste 5.500 tone. Silozurile au
fost construite în anul 2005
având ca destinaţie în acel
moment stocarea cerealelor
necesare producerii furajului
pentru ferma de porci. Acum
însă capacităţile de stocare sunt
utilizate şi în scopul depozitării
şi comercializării cerealelor în
extrasezon, dacă pot spune aşa.
BOVISmagazin: Cum este
organizată ferma din perspectiva
forţei de muncă?
Mirică Constantin: EcoFerm are
43 de angajaţi ceea ce include
partea administrativă, ferma de
bovine, ferma de ovine, fema
vegetală, o fermă piscicolă şi un
sector viticol de 32 ha pe care lam
înfi nţat chiar în acest an. În
ferma vegetală sunt 5 salariaţi
mecanizatori, iar în ferma
zootehnică sunt 8.
BOVISmagazin: Cu ce utilaje
este dotat sectorul vegetal?
Mirică Constantin: În general
am încercat să dezvoltam o colaborare
cu un singur partener
pentru a oferi şi primi o atenţie
sporită. Astfel, am acordat exclusivitate
companiei IPSO
Agricultură având în acest moment
o combină John Deere şi
două tractoare John Deere 6920
de 160cp şi un al treila, John
Deere 6850 pe care îl folosim şi
pentru încărcarea frontală. Am
dotat ferma şi cu o presă de balotat
rotundă, o altă presă pentru
baloţi paralelipipedici ambele
de la acelaşi producător şi
un echipament de împrăştiere a
îngrăşămintelor, cu o capacitate
de 9 tone. Aceast ultim echipament
l-am achiziţionat având
în vedere faptul că fertilizăm în
mare măsură cu îngrăşământ
organic.
BOVISmagazin: Cum procedaţi
cu dejecţiile produse în ferma
de vaci?
Mirică Constantin: Avem la
capătul fi ecărui adăpost fose
betonate. Cu ajutorul unei
cisterne cu o capacitate de
16m3 vidanjăm aceste fose şi
transportăm dejecţiile într-o
lagună de maturare de 5.000m3
care se afl ă la o distanţă de
aproximativ 5 km. Aceasta se
afl ă într-o locaţie pe care în
câţiva ani dorim să o convertim
într-o altă fermă care să aibă o
capacitate de aproximativ 500
capete.
BOVISmagazin: Deţineţi în acest
an o păşune de 80 ha. Având în
vedere mărirea efectivului veţi
transforma păşunea în cultură
de cereale sau porumb în anul
2012? Sau vă veţi orienta către
păşunarea doar a unor categorii
de animale?
Mirică Constantin: În nici un caz.
Ceea ce ne dorim este să păstrăm
o suprafaţă de minim 60 ha de
păşune deşi în acest an majoritatea
timpului animalele au stat
în stabulaţie în adăposturi. Cel
mai probabil, în luna septembrie,
atunci când vom ajunge să
facem cea de a 4-a coasă,vom
scoate animalele din adăposturi.
BOVISmagazin: Înţelegem că
în acest moment EcoFerm are
aproximativ 4-5 activităţi dis-
tincte. Fiecare dintre acestea
este analizată ca un centru de
cost separat?
Mirică Constantin: Categoric.
Fiecărei activităţi i se alocă
cheltuieli, i se înregistrează
venituri şi ulterior se face o centralizare
globală. Deci, în orice
moment, preşedintele CrisTim
poate analiza care este situaţia
fi nanciară a fermei de bovine, a
celei de ovine sau piscicole. Ferma
de vaci are propriul plan de
dezvoltare şi categoric trebuie să
benefi cieze de sprijinul grupului
deoarece nu putem accesa individual
credite. Însă acest suport
fi nanciar este acordat parţial şi
sub premiza returnării lui întrun
anumit interval de timp de
3 ani.
BOVISmagazin: Unitatea de
procesare care va fi dezvoltată
în viitorul apropiat va avea
specialităţi sau doar va pasteuriza
laptele şi va ambala doar
lapte şi grăsime?
Mirică Constantin: Departamentul
de marketing al grupului
CrisTim este deja în activitate şi
monitorizează cu atenţie care
sunt cerinţele pieţei din acest
punct de vedere. Lucrul pe care
vi-l pot spune în acest moment
este că vom pasteuriza şi degresa
lapte urmând să ambalăm lapte
38 bovismagazin septembrie 2011

cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De
asemenea, vom aduce pe piaţă
smântână ambalată în pahare de
125 şi 250 grame dar şi unt în pachete
de 125 şi 250 grame. Toate
acestea se vor întâmpla în prima
fază pentru că ulterior, după ce
vom analiza impactul asupra
pieţei vom stabili investiţii ulterioare
în capacităţi de producţie
ce ne vor ajuta să diversifi căm
portofoliul de produse. Aşa cum
spuneam anterior ne dorim o
evoluţie lentă dar sigură care să
se facă într-un interval mediu de
timp şi mai ales fără credite din
exteriorul grupului.
BOVISmagazin: V-am ascultat
cu atenţie atunci când ne-aţi
vorbit despre fi losofi a de
dezvoltare a EcoFerm şi am o
nelămurire: se fac investiţii de
câteva sute de mii de euro în
adăpost nou, sală de muls şi
unitate de procesare, se decide
ca fi ind prioritară producţia de
BOVISmagazin
“Acord o atenţie mărită
modului în care aleg o
soluţie pentru protecţia
ugerului după muls.
Astfel, aceasta trebuie să
fi e obligatoriu vâscoasă
şi aderentă la mamelon.
Personal dau o atenţie
foarte mare aşa numitor
proprietăţi “cosmetice“ ale
acestei soluţii. Atunci când
freci degetele, după ce ai
atins soluţia, nu trebuie
să ai senzaţia de rugos, iar
degetele trebuie să alunece
foarte uşor. Soluţia trebuie
să fi e hidratantă în aceeaşi
măsură. În ultimii ani am
testat foarte multe soluţii
de acest gen şi am observat
că un mix precum: vacuumul
defectuos în sala de
muls şi o soluţie “postmuls“
de proastă calitate conduce
inevitabil la apariţia hiperkeratozei
mameloanelor“...
dr. Marian Ochea
(Doctor de vaci)
septembrie 2011 bovismagazin 39

BOVISmagazin
lapte şi totuşi se preferă dezvoltarea
efectivului prin IA cu
red Holstein pe Montbeliard.
Până când primele generaţii de
metişi Monbeliard x Holstein
vor intra în producţie vor trece
multe luni. Nu consideraţi că
poate fi mai utilă achiziţia unui
lot de 150 – 200 animale Holstein
în rasă pură?
Mirică Constantin: Eu personal
nu am preluat managementul
fermei de vaci de la înfi inţarea
ei iar ceea ce am încercat a fost
să ameliorez din mers astfel
încât să ne înscriem cu cât mai
puţine costuri în linia de dezvoltare
stabilită împreună cu
preşedintele CrisTim. Ceea ce
facem acum este să ne axăm
doar pe autofi nanţare fără sprijin
extern, iar suma de 900.000
euro nu va fi investită toată în
acest an ci stadial până la mijlocul
anului 2012. În anul 2011
se vor investi doar 500.000 euro
urmând ca sala de muls nouă,
laguna şi alte echipamente să fi e
achiziţionate şi montate în prima
jumătate a anului viitor. Pănă
atunci, chiar dacă vom avea o
mărire uşoară a efectivului la
muls vom utiliza sala existentă
chiar dacă vom creşte intervalul
de timp în care mulgem. Anul
acesta vom începe construcţia
noului adăpost pentru că avem
nevoie de spaţii de cazare cât
mai curând şi vom începe să
construim secţia de procesare
pentru că avem nevoie de plus
valoare pentru lapte. Această
investiţie în procesare ne poate
aduce chiar în acest an un venit
substanţial care ne va sprijini să
amortizăm o parte din investiţie.
Dacă este să facem un calcul
rapid, investiţia în 200 de junici
depăşeşte uşor valoare de
350.000 euro şi ştim cu toţii că
durata de amortizare a investiţiei
într-o vacă este între 5 şi 7 ani,
poate uşor mai scăzută în cazul
nostru când avem şi procesare.
Porumbul siloz, o alegerere profi tabilă
pentru crescătorii de animale
ing. Alina Creţu - director marketing, Limagrain România
LIMAGRAIN prin marca de seminte
LG este compania care a determinat ce
anume face ca silozul din porumb sa
reprezinte principala sursa de energie
in nutritia animala.
Acest lucru este DIGESTIBILITATEA,
parametru esential pentru analiza
calitatii nutritive. LG cunoaste gena
responsabila de digestibilitate in planta
de porumb si de cativa ani selectia
clasica a hibrizilor de porumb LG special
recomandati pentru siloz se face in
sensul alegerii in cadrul programelor
de ameliorare doar a celor care contin
aceasta caracteristica esentiala.
De ce DIGESTIBILITATE?
Pentru ca in momentul in care silozul
este digerat usor si transformat in
energie necesara producerii de lapte
se poate constata intr-un termen de
furajare minim cresterea productiei cu
pana la 2 litri de lapte pe zi/vaca doar
pentru ca s-a folosit un hibrid LG din
gama Nutritie Animala.
Porumbul siloz – recomandarea
noastra pentru un furaj de calitate.
Este dovedit: digestibilitatea
plantei intregi de porumb special
destinat utilizarii pentru siloz asigura
un plus de performanta crescatorilor
de animale. Astazi, prin studiile efectuate
in fermele experimentale, LG
merge mai departe prin cunoasterea
fi na a mecanismelor fi ziologice ale
plantelor.
Hibrizii cu digestibilitate crescuta
sunt confi rmati in camp si apoi
testati in fermele experimentale.
Dupa ce si-au dovedit efi cienta prin
cresterea productiei de lapte sunt utilizati
la scara larga de toti cei care i-au
testat. Acesti hibrizi sunt selectionati
datorita criteriilor agronomice (randament,
vigoare la rasarire...) iar apoi
este digestibilitatea fi brei cea care
face diferenta de alti hibrizi. De fapt,
fi brele digestibile din rumen sunt cele
care asigura echilibrul dintre amidon
si fi bra si care permit o mai buna functionare
a rumenului.
LG – EXPERTUL EUROPEAN IN
NUTRITIE ANIMALA
Programul special LG NUTRITIE
ANIMALA se lanseza in Romania
in noiembrie 2011
O digestibilitate care merge dincolo de
analizele de laborator.
Prin consumul unui porumb LG special
recomandat pentru siloz se produce o
cantitate mai mare de energie/ha si se
asigura o mai buna valorizare a furajului
de catre animale. LG este cheia
succesului pentru a obtine un rezultat
bun cu porumbul siloz :
Alegerea hibridului se face în
funcţie de precocitate, randamentul
Frunze 54%
Tulpini
Ştiuleţi Rahis
Pănuşi
Boabe 46%
Repartiţia substanţei uscate
plantei întregi, rezistenţa la cădere şi
valoarea energetică
Stadiul la recoltare; perioada optima
de recoltare este între 30-35%SU
(pentru a nu rata aceasta perioadă
urmăriţi aspectul bobului: dentat/sticlos.
(Cereţi sfatul consultantului LG
din zona dvs.)
Tocarea silozului; de fi neţea acesteia
depinde uşurinta cu care se poate
tasa dar, nu trebuie mărunţit pentru a
putea fi sufi cient de usor masticabil
pentru vaci.
Conservarea silozului; după o
tasare efi cientă, oxigenul trebuie să
dispară din siloz pentru o derulare în
condiţii bune a fermentării.
Calitatea nutritivă a silozului LG a fost
analizată în laboratoare independente
din Romania!
Partile verzi ale plantei contribuie la
hranirea fl orei intestinale care asigura
70/75 % din energia absorbita de animal.
40 bovismagazin septembrie 2011

Danish know-how
BOVISmagazin
Premix
Vitamine & Minerale
Suplimente
Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare,
specializată în produse nutriţionale pentru vaci.
Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul
premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.
Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău
telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,
e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com
septembrie 2011 bovismagazin 41

Preţurile nu includ TVA
9/2011
BOVISmagazin
prezintă cu încredere
1510390 Alfa Laval Duovac
Detalii produs: an 2002, 700 €
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,
verkauf.zechmeister@aon.at
9/2011
www.traktorpool.ro
1510393 Alfa Laval Milk-Master
Detalii produs: an 2000, 900€
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,
verkauf.zechmeister@aon.at
1422694 BSA Alfa
1513657 Claas WAS 540
Detalii produs: rezervoare pentru lapte, 154€ Detalii produs: greblă rotativă, 714€
Contact: Günter Ordnung; tel.: +49 (0) 9251 994 542, Contact: Hans Ayrle Landtechnik,
e-mail: verkauf@ordnung-muenchberg.de tel.: +49 (0) 9074 1010,
email: kontakt@hans-ayrle.de
1184608 Deutz-Fahr 9304
Detalii produs: greblă rotativă, 350€
Contact: Thomas Gruber KG.,
tel.: +49 (0) 8636 502-92,
e-mail: verkauf@gruber-landtechnik.de
1478423 Fiat 750 - 1 DT
Detalii produs: an 1975, 9.000 ore, 5.872€,
Contact: Rester Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 09604 931990,
e-mail: landtechnik.rester@t-online.de
1141024 Eckart
Detalii produs: 4.400 ore, an 1985, 1.429€,
Contact: Daxenberger Georg,
tel.: +49 (0) 8053 79 87 78,
email: georg.daxenberger@t-online.de
1437644 Fiat 80/90 DT
Detalii produs: an 1989, 8.554 ore, 11.345€,
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,
tel.: +49 (0) 4471189 15,
email: winter.maik@abc-bruns.de
1443870 AlfaLaval Pompă de vacuum
Detalii produs: an 1982, 210€
Contact: Günter Ordnung,
tel.: +49 (0) 9251 99 45 42,
email: verkauf@ordnung-muenchberg.de
1510387 DeLaval Kühltank
Detalii produs: an 1988, 1.000€
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,
email: verkauf.zechmeister@aon.at
1499912 Fiat 72/94 DT
Detalii produs: 4.400 ore, an 1994, 16.500€,
Contact: Math. Gangolf GmbH & Co. KG,
tel.: +49 (0) 6561 6003 24,
email: lama@gangolf.de
1489792 Fiat 80/90 DT Hi/Lo
Detalii produs: an 1988, 6.530 ore, 9.800€,
Contact: Thomas Gruber KG,
tel.: +49 (0) 8636 502-92,
email: verkauf@gruber-landtechnik.de
1476157 Bauer 3000 l
Detalii produs: 825€
Contact: Stefan Gailer Landmashinen,
tel.: +43 (0) 4715 2970,
email: info@maschinen-gailer.at
1510383 DeLaval VP 76
Detalii produs: pompă vacuum, an 1997, 1.680€
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,
email: verkauf.zechmeister@aon.at
1462750 Fiat 80/76
Detalii produs: an 1991, 6.500 ore, 12.195€,
Contact: Ostermayr Landmaschinen,
tel.: +49 (0) 8783 96050,
email: albin@ostermayr.com
1520213 Fiat 80/90DT
Detalii produs: an 1987, 6.100 ore, 7.600€,
Contact: Lohr, tel.: +49 (0) 172 8547521,
email: josnsepp@freenet.de
1490674 Fiat 80/90 DT
1487838 Fiat 80/90 DT
1047661 Fliegl
1510581 Fliegl Injektáló
Detalii produs: 6.700 ore, 20.000€,
Detalii produs: an 1991, 7.760 ore, 11.800€, Detalii produs: maşină împrăş. îngrăş, 1.292€, Detalii produs: an 2101, 9.250€
Contact: Math. Gangolf GmbH & Co. KG,
Contact: Land-technik Beck,
Contact: LTC Kirchdorf,
Contact: Pavaren Kft.,
tel.: +49 (0) 6561 6003 24,
tel. +49 (0) 37 35 2 31 35,
tel.: +43 (0) 7582 64240 1070,
tel. +36 (0) 30 306-3167,
e-mail: lama@gangolf.de
emial: info@beck-landtechnik.de
email: robert.schroeckmair@lagerhaustc.at email: info@agropark.hu
42 bovismagazin septembrie 2011

1433247 Güldner A9EV
Detalii produs: an 1954, 5.000€
Contact: Dallmann Landtechnik,
tel.: +49 (0) 4763 477,
email: dallmann-landtechnik@arcor.de
1518213 International IHC 353
Detalii produs: 6.458ore, an 1969, 3.900€
Contact: tel. +49 (0) 174 3058715,
email: traktor2@freenet.de
1427913 John Deere 5500
Detalii produs: 13.214 ore, an 2001, 19.000€
Contact: Rebo Landmaschinen GmbH,
tel.: +49 (0) 4445 9621-0,
email: gebraucht@rebo.de
1507373 John Deere 6110
Detalii produs: 5.550 ore, an 2001, 25.630€
Contact: Kempter Landmaschinen GmbH,
tel.: +49 (0) 8285 92 83 80,
email: landmaschinen.kempter@web.de
1519126 John Deere 6210SE
Detalii produs: 10.100 ore, an 1999, 23.445€
Contact: Greving Landmaschinen,
tel.: +49 (0) 2561 9846-13,
email: werlemann@greving.de
1518013 Güldner G40
Detalii produs: an 1967, 3.499€
Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,
tel.: +49 (0) 421 259252,
e-mail: info@brandt-traktoren.de
1469870 International IHC 453
Detalii produs: 6.745 ore, an 1973, 5.500€
Contact: Wegema GmbH,
tel.: +49 (0) 9123 5859,
email: wegema@t-online.de
1256569 John Deere 5510
Detalii produs: 5.820 ore, an 2001, 18.403€
Contact: Ahlheim Landmaschinen GmbH,
tel.: +49 (0) 6251 93330,
email: vk@ahlheim-landmaschinen.de
1489824 John Deere 6110 SE
Detalii produs: 4.770 ore, an 2003, 25.126€
Contact: Busch Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 4835 908 0,
email: verkauf@busch-landtechnik.de
1476060 Kemper 6 t
Detalii produs: an 1976, 629€
Contact: Baywa
tel.: +49 (0) 9421 985170,
email: gm.straubing@baywa.de
1465627 Güldner G25
Detalii produs: an 1964, 3.300€
Contact: Gebr. Lorch & Co. GmbH,
tel.: +49 (0) 7124 310,
email: info@landtechnik-lorch.de
1516042 John Deere 2850
Detalii produs: 9.557 ore, 10.000€
Contact: B+S Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 38756 33-20,
email: seiserfrank@bs-landtechnik.de
1499082 John Deere 5515
Detalii produs: 1.750 ore, an 2007, 37.900€
Contact: Gründlinger J. GmbH,
landtechnik@gruendlinger.at
1511383 John Deere 6120 SE
Detalii produs: 2.290 ore, an 2002, 27.731€
Contact: Jasper Land und Erntetechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 54 58 93 17 - 23,
email: traktorpool@jasper-landtechnik.de
1454272 Kuhn EuroMix
Detalii produs: an 2001, 2.941€
Contact: Degel GmbH
tel.: +49 (0) 9295 97910,
email: anddegel@aol.com
BOVISmagazin
1415337 International 423
Detalii produs: an 1974, 5.800 ore, 4.300€
Contact: Theilmann Klaus,
tel.: +49 (0) 6342 919106,
email: TheilmannKlaus@t-online.de
1502863 John Deere 5500
Detalii produs: an 1999, 4.970 ore, 15.050€
Contact: Baywa
tel.: +49 (0) 9851 579552,
email: gm.dinkelsbuehl@baywa.de
1456356 John Deere 6010 SE - PQ-4
Detalii produs: an 2000, 4.700 ore, 17.950€
Contact: Westerink Landbouwmachines BV,
email: hwesterink@zonnet.nl
1398132 John Deere 6200
Detalii produs: an 1995, 7.300 ore, 19.328€
Contact: Bernhard Schütte GmbH,
tel.: +49 (0) 2991 96200,
email: info@schuette-landtechnik.de
1299658 Kuhn Euromix 850
Detalii produs: an 1996, 4.900€
Contact: Abrell Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 7565 1314,
email: info@abrell-landtechnik.de
1516401 Kverneland
1520815 Massey Ferguson 130
1411440 Massey Ferguson 155
1461905 Massey Ferguson 165
Detalii produs: semănătoare, an 1995, 2.101€ Detalii produs: an 1965, 8.000 ore, 2.100€ Detalii produs: an 1978, 3.162€
Detalii produs: an 1966, 9.500 ore, 3.782€
Contact: W. Schaller, tel.: +49 (0) 9292 417, Contact: Josef Joas, tel.: +49 (0) 8222 919715, Contact: Peter Heidester Landmaschinen GmbH, Contact: Baywa
email: willi.schaller@t-online.de
Josef.Joas@t-online.de
tel.: +49 (0) 9444 340,
tel.: +49 (0) 9421 985170,
email: heidester@aol.com
email: gm.straubing@baywa.de
septembrie 2011 bovismagazin 43
Preţurile nu includ TVA 9/2011

BOVISmagazin
1513900 Massey Ferguson 35 X
Detalii produs: an 1954, 3.000€
Contact: tel.: +36 (0) 70 5142051,
email: wqas@freemail.hu
9/2011
1515546 Massey Ferguson Balotiere
Detalii produs: 244€
Contact: Karl Mader e.K. Landmaschinen,
tel.: +49 (0) 9421 31162,
email: info@KaMad.de
1520270 Mayer/Siloking Premium 12 1506858 Meprozet PN-50
Detalii produs: an 2003, 10.504€
Contact: Wilhelm Mayer Gottenheim Gmbh,
tel.: +49 (0) 7665 9278 0
email: service@wn-gottenheim.de
1454124 Müller OM 400
Detalii produs: 2.258€
Contact: Abrell Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 7565 1314,
email: info@abrell-landtechnik.de
1510421 SACCO 1000
Detalii produs: 1.980€
Contact: Deschberger Adolf,
tel.: +43 (0) 7751 8080,
1494958 Seko SAM 4 VMT 110
Detalii produs: an 2001, 7.983€
Contact: , BayWa GMZ Schönau,
tel.: +49 (0) 8065 90919-81
email: georg.lunghammer@baywa.de
Contact: Premium Trade Sp.z o.o,
tel. +48 (0) 783 60 08 80,
email: marketing@kozenin.pl
1511292 Niemeyer HR 441 A
Detalii produs: greblă rotativă, 420€
Contact: BayWa Murnau,
email: robert.knoll@baywa.de
932826 SAMASZ Greblă tractată
Detalii produs: an 2011, 2.095€
Contact: Tempel Kft.,
tel.: +36 (0) 76 441-794,
email: kocsis.viktoria@tempel.hu
Preţurile nu includ TVA
1514060 Mayer Siloking Flix Box
Detalii produs: 349€, an 2011
Contact: Martin Gruber KG,
tel.: +49 (0) 8082 9300-15,
karl@gruber-kg.de
1504390 Müller 4000L
Detalii produs: 5.042€
Contact: Baywa Bayreuth,
tel.: +49 (0) 921 60271,
email: thomas.wohlleben@baywa.de
1486037 POMOT Chojna
Detalii produs: 4.999€, an 2011
Contact: Jaskot, tel.: +48 (0) (0)75 724 44 03,
email: biuro@jaskot.pl
1513231 Mayer/Siloking DA 2300
Detalii produs: 420€, an 1994
Contact: Eder Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 8067 181 700,
email: e.mayer@eder-gmbh.de
1516500 Müller MS250
Detalii produs: 1.150€
Contact: Linder Landtechnik Gmbh,
tel.: +49 (0) 9657 91103,
email: Josef@Lindner-Landtechnik.de
1261473 Pronar PWP 770
Detalii produs: 5.300€, an 2010
Contact: Euro Jabelmann
tel.: +49 (0) 59 48 93 39 0,
email: info@euro-jabelmann.de
1475637 SaMASZ KDL 240 1133606 SaMASZ mini
1496441 Seko Samurai 3 /500-110 C 1493443 Sgariboldi DF 10 1514591 Sgariboldi Monofeeder
Detalii produs: an 2000, 3.782€
Contact: Baywa,
tel.: +49 (0) 9572 381951,
email: gm.burgkunstadt@baywa.de
Detalii produs: an 2010, 4.450€
Contact: Wölfeder Bernhard GmbH,
tel.: +43 (0) 7764 6410,
email: office@woelfleder-bernhard.de
Detalii produs: an 2002, 7.000€
Contact: Leitmann Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 9101 90890,
email: rainer.oeder@leitmann-landtechnik.de
Detalii produs: an 2011, 1.158€
Contact: Tempel Kft.,
tel.: +36 (0) 76 441-794,
email: kocsis.viktoria@tempel.hu
Detalii produs: 1.933€
Contact: Baywa GMZ Mindelheim,
tel.: +49 (0) 8261 991658,
email: gmz.mindelheim@baywa.de
1040360 Sgariboldi Monofeeder 1500554 Westfalia RPS 1000 1466686 Westfalia RPS 5 1442505 WestfaliaSurge Classic 30
Detalii produs: an 1997, 2.437€
Detalii produs: 500€
Detalii produs: 399€
Detalii produs: an 2010, 261€
Contact: BayWa GMZ Schönau,
Contact: Engelbert & Söhne Landmashinen, Contact: Auto und Landmashinen Novosel, Contact: Leitmann Landtechnik GmbH,
tel.: +49 (0) 8065 90919-81
tel.: +49 (0) 8232 96200,
tel.: +49 (0) 7222 158036,
tel.: +49 (0) 9657 91103,
44 bovismagazin email: georg.lunghammer@baywa.de
email: baur.landmashinen@t-online.de
email: liliane.novosel@t-online.de
email: josef@leitmann-landtechnik.de
septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 45

Echipa redacţională a
publicaţiei Profi din Marea
Britanie a prezentat încă din
anul 2007 primul cuţit cilindric
curbat V-Max. Primele reacţii
primite încă din timpul sezonului
de recoltare 2008 au sugerat
că durabilitatea echipamentului
şi calitatea tocăturii nu au fost
la nivelul cerut şi aşteptat de
fermieri, şi deci, pentru sezonul
următor, cele două motoare
CLAAS, puternicul Jaguar 980
şi 970 au benefi ciat de o regândire
radicală. Schimbările au fost
menite să reducă deformarea în
sarcină a cuţitelor: cilindrul a
Test în câmp: CLAAS Jaguar 970 – combina de recoltat furaje
“Ghearele Jaguarului” din nou în top
Tehnologia de tocare a furajelor Class V-Max nu a avut cel mai bun start,
aşa că, designerii grupului Class s-au întors la planşa de proiectare pentru a
regândi întreg conceptul. După măsurători şi numeroase teste de teren, s-a reluat
activitatea aducându-se în faţa fermierilor noi modele cu mult mai fi abile.
fost întărit prin adăugarea unui
tub intern, închizându-l; lamele
cuţitelor au fost stabilizate
prin adăugarea unor braţe mai
puternice şi a unor întărituri
suplimentare; iar soft ware-ul a
fost regândit aproape în totalitate.
Mulţumiţi de rezultatul de
după testare, managerii CLAAS
pregătesc şi adaptează acum
acest nou pachet de modifi cări
pentru toate noile modele Jaguar
din clasa 900.
Pentru această nouă versiune
cuţitele curbate proiectate iniţial
au fost menţinute benefi ciind doar
La porumb, Jaguar 970 cu motor dublu a obţinut
rezultate excelente, o caitate foarte bună de recoltare şi
un consum adecvat de carburant. Fotografi i: GE, ST
fotografi i Landwirtschaftsverlag
de modifi cări minore. Toba cu
cuţite poate fi prevăzută cu 20,
24, 28 sau 36 cuţite, în continuare
amplasate în formatul V. Testul
în câmp efectuat de echipa
Profi a vizat Jaguar 970. Această
combină de recoltat furaje este
cea mai mică dintre cele două
modele de top ale grupului
CLAAS, fi ind dotată cu două
motoare a câte şase cilindri,
Mercedes OM 460 LA, care
generează o putere totală de
537kW/730cp la 1.800rpm. Puterile
generate de către cele două
motoare sunt uşor diferite. Astfel,
motorul principal, poziţionat
posterior, generează o
putere de 276kW/
365cp, iar cel din
faţă 261kW/
355cp. Motorul principal
generează întreaga putere necesară
deplasării combinei, caz în
care economisirea energiei este
principala ţintă, acest lucru fi ind
observabil după transportul rutier
al combinei. Al doilea motor
intră în acţiune atunci când întreaga
putere este necesară, moment
în care cele două motoare
sunt cuplate printr-o curea de
transmisie scurtă, cu 5 canale.
46 bovismagazin septembrie 2011

Acest sistem de funcţionare este
deconectat atunci când combina
funcţionează la relanti.
Motoarele nu au dezamăgit în
ceea ce priveşte caracteristicile
de putere si consumul de combustibil.
Când tocăm porumb,
viteza se poate reduce până la
1.400 rpm, fără a avea probleme
cu nici unul dintre motoare, ceea
ce dovedeşte un cuplu mare şi o
bună stabilitate. Turaţiile motorului
revin rapid la această
viteză, cureaua de transmisie
dovedindu-se fără probleme
elementul cel mai util. S-ar
putea crede că cele două motoare
implică un consum dublu
de combustibil. În realitate, nu
este cazul: inclusiv pentru întoarcerile
de la capătul parcelei,
staţionarea la relanti şi transport
rutier, consumul mediu de combustibil
ajunge la 30l/ha – 35l/
ha, crescând la 40l/ha în cazul
parcelelor cu culturi de porumb
cu o densitate mare.
septembrie 2011
Cilindrul V-Max regândit
s-a îmbunătăţit prin
întărirea tubului interior,
pentru a creşte rigiditatea,
iar cuţitele curbate iniţial
au fost uşor modifi cate.
Jaguar pentru probe a
avut 18x2 lame în zig-zag;
standardul britanic este
de 20.
Capacitatea de producţie a fost impresionantă, asa cum veţi
vedea în tabelele din paginile următoare. Tocând la lungimi de
la 6mm la 12,5mm şi excluzând intervalele de timp necesare
pentru întoarceri şi aşteptări, cantitatea de siloz prelucrată
a fost de 260t/oră - 308t/oră, ceea ce înseamnă o cantitate
de materie uscată de 94t/oră to 120t/oră. Privind toate acestea
într-un alt mod, putem concluziona că se produc 356
kg - 422 kg per fi ecare cp/oră. Analizând aceste producţii
din perspectiva consumului de combustibil putem concluziona
că pentru tocarea unei tone de porumb se consumă între
0,36 şi 0,49 litri de motorină, în funcţie de lungimea de
tocare. Echivalentul consumului în cazul silozului materie
uscată este între 0,93l/t şi 1,34l/t. Trebuie avut însă în vedere
că aceste valori sunt valabile fără întoarceri, opriri etc.
Personalul Institutului de Maşini Agricole din Bonn a apreciat
lungimea porumbului tocat cu Jaguar 970 prin teste de
teren; (vezi tabelul “Lungimea de tocare”). Setarea creşterea
lungimii de tocare face să crească uniform proporţia mărimii
Hederul Orbis 750 a
funcţionat bine, cu toate
că funcţia de auto-direcţie
asociată nu a fost la
înălţime. Cutiile de viteză
din aluminiu Walterscheid
ajută la menţinerea
greutăţii la 3.4t.
Cum evaluează Profi Jaguar 970 de
la Claas
Hederul pentru porumb Orbis 750
Conectare / înlocuire
Debitul la recoltare
Pierderi
Blocaj
Controlul porumbului depozitat
Urmărirea conturului terenului
Adaptarea vitezei
Direcţie automată
Trecerea câmp-drum
Hederul pentru colectarea ierbii
prin PU 300 Pro T
Conectare-înlocuire
Urmărirea conturului terenului
Direcţie automată şi Pierderi
Jaguar 970 pentru nutreţ
Caracteristicile motorului
Consum de carburant
Transmisie
Cantitatea de material procesat
Calitatea tocăturii
Detector metale
Detector pietre
Exhaustor
Jgheab
Automatizarea jgheabului
Cameră jgheab
Măsurare aditivi
Manevrabilitate
Umfl area cauciucului central
Masa/sarcina pe ax faţă
Transport
Zgomot în cabină
Comenzi
Înregistrarea activităţii
Măsurarea productivităţii
Detectarea nivelului umidităţii
Vizibilitate
Acces pentru service
Calitatea fabricaţiei
Sistemul de evaluare: foarte bine;
bine; mediu; sub medie;
slab.
bovismagazin
47

În specifi caţiile pentru
teste, Jaguar 970 a avut
masa substanţială de
19.3t, din care 12.7t sunt
distribuite pe axa faţă.
Remorca cu header este
opţională.
Porumbul siloz, Claas Jaguar 970
Porumb siloz 34%-42% materie uscată;
producţia 57,8t/ha-61,8t/ha; 21,5t/ha-24,0t/ha materie uscată
Porumb siloz Substanţă uscată Suprafaţa lucrată
Mărimea de
tocare
Producţie Consum de
combustibil
Producţie Consum de
combustibil
Producţie Consum de
combustibil
6 mm 260,1t/oră 0,49l/t 94,5t/oră 1,34l/t 4,40ha/oră 28,8l/ha
10 mm 273,1t/oră 0,46l/t 107,4t/oră 1,18l/t 4,73ha/oră 26,7l/ha
12,5 mm 308,4t/oră 0,36l/t 119,5t/oră 0,93l/t 5,00ha/oră 22,1l/ha
Toate aceste valori exclud întoarcerile, opririle etc. Determinările în cazul materiei uscate au fost efectuate de
către Institutul de Maşini Agricole din Bonn, Germania.
Cele 2 motoare Mercedes
sunt legate de o curea
scurtă cu 5 canale atunci
când este nevoie de
putearea lor combinată
537kW/730hp (hp metric,
ECE R24) Acest sistem
de funcţionare este
deconectat atunci când
combina funcţionează
la relanti.
tocăturii, către zona de mijloc
a benzii, la nivelul mediu de 6 -
15mm. Analizând rezultatele cu
mai multă atenţie, se poate observa
că la setarea dimensiunii
de tocare la 6 mm, aproximativ
75% dintre bucăţile de porumb
tocate vor avea între 3 şi 10mm.
Cu o mărime de tocare setată
la 12,5mm proporţia ajunge
la 64%. Indiferent de setarea
lungimii de tocare, s-a înregistrat
foarte puţine resturi vegetale
tocate mai lung (procentul
fi ind nesemnifi cativ) de 40 mm
şi nu foarte multe în intervalul
25 - 40mm. La capătul opus al
scalei, foarte puţine resturi vegetale
(sub 4%) au fost tocate la
mai puţin de 3 mm, ceea ce este
foarte bine. Pe de altă parte, la
setarea tocătorului de porumb
la o distanţă de 2mm, se zdrobesc
toate boabele. Corelând
acest rezultat şi cifrele de distribuire
a lungimii, putem spune
că, în condiţii de teste, Jaguar
970 a dovedit o calitate de tocare
bună.
CLAAS câteva opţiuni pentru
heder. Astfel, hederul pentru
proporţiile tocăturii
Proportion of sample
100%
6mm 10mm 12.5mm
Chop length set
48 bovismagazin septembrie 2011
80%
60%
40%
20%
0%
10 rânduri, Orbis 750, al combinei
de teste s-a comportat bine,
tăind la o lăţime de lucru de
7,5m şi bazându-se pe procesul
tehnologic de recoltare în linie
dreaptă al versiunii pentru opt
rânduri pe care specialiştii revistei
Profi au apreciat-o cu ceva
timp în urmă. Aceştia au apreciat
şi rata redusă a pierderilor
de porumb boabe.
Instalarea şi înlocuirea hederelor
sunt extrem de facile datorită
stativelor adecvate şi faptului că
transmisia se cuplează automat;
dacă este vorba să cauţi ceva de
care să te plângi, atunci te poţi plânge de faptul
că mânerul unic de închidere a heder-ului ar
trebui mai bine poziţionat, în apropierea masei.
Sistemul Auto Contour CLAAS este standard
şi, de altfel, esenţial în cazul acestor hedere atât
de late. Aşa cum stau lucrurile, viteza de tăiere
a heder-ului nu poate fi corelată cu lungimea
Distribuţia lungimii tocăturii,
CLAAS Jaguar 970
lungimea tocăturii
< 2mm
2 - 3mm
3 - 6mm
6 - 10mm
10 - 15mm
15 - 25mm
25 - 40mm
> 40 mm
de tocare. Dar acest lucru se
schimbă, odată cu decizia fabricantului
de a adăuga o a 2-a
cutie de viteze, astfel încât să
existe două viteze I-a. Rezultatul
va fi capacitatea combinei de a
reduce viteza heder-ului cu 22%,
ceea ce ar egaliza rata de alimentare
pentru o mai bună tocare la
dimensiuni reduse. Experienţele
anterioare cu heder-urile Orbis
au dovedit că acestea reuşesc să
toace până şi ultimele plante de
la capătul parcelei întrucât amestecul
de plante de porumb siloz
este încet transferat în zona de alimentare
în loc să fi e distrus. Au
fost rare problemele de blocare şi,
când s-a întâmplat, s-au rezolvat
doar prin întoarcerea hederulu.
Direcţia automată este opţională.
Aceasta se bazează la înaintarea
în lanul de porumb, pe braţe cu
senzori care acţionează de-a
lungul rândului, fi ind montate
în partea exterioară a maşinii.
Problema este că acestea sunt

fotografi i Landwirtschaftsverlag
Iarbă, CLAAS Jaguar 970
a 2-a coasă 36%-39% materie uscată;
producţia 9,8t/ha-11,2/ha; 3,7t/ha-4,2t/ha materie uscată. Lungimea de tocare 18mm.
Porumb siloz Substanţă uscată Suprafaţa lucrată
Motoare Producţie Consum
motorină
septembrie 2011
Producţie Consum
motorină
Producţie Consum
motorină
Două, max 1.800 rpm 49,4t/oră 1,16l/t 17,8t/oră 3.21l/t 4,43ha/oră 12,93l/ha
Unu, max 1.800 rpm 42,4t/oră 1,05l/t 16,6t/oră 2.67l/t 4,33ha/oră 10,23/ha
Toate aceste valori exclude întoarcerile, opririle etc. Determinările în cazul materiei uscate au fost
efectuate de către Institutul de Cercetare pentru Agricultură din Munster, Germania.
prea scurte pentru a realize operaţiuni difi cile.
CLAAS afi rmă că se lucrează la îmbunătăţirea
lor pentru următoarea generaţie.
Cu un heder pentru 10 rânduri şi 850 kg contragreutate
amplasată posterior, CLAAS Jaguar
970 cântăreşte peste 19t. Este vorba despre o
cantitate mare de metal, din care în jur
de 12,7t este amplasată pe axul frontal.
Chiar dacă sistemul opţional de umfl are
a cauciucurilor cedează, pentru cele
din faţă, ca urmare a apăsării pe câmp
se umfl ă din nou. CLAAS oferă un
heder auxiliar opţional. Umfl area cauciucurilor
centrale este confi gurată din
Sistemul nou de
colectare PU 300 Pro
T de 3 m a funcţionat
bine în iarbă, cu
camera Cam-Pilot
opţională (inclus)
care a centrat
maşina în mod
constant pe fân.
Claas a adăugat
un amortizor
la cilindrul de
compresie din spate
sus, parţial pentru a
îmbunătăţi sistemul
de detectare a
pietrelor “Stop Rock”,
parţial pentru a
reduce zgomotul la
funcţionare.
fabrică şi este unică la CLAAS. Modul
de operare este cu siguranţă convenabil:
şoferul folosind doar terminalul
Cebis pentru a introduce presiuni diferite
pentru câmp şi pentru drum, iar
apoi le schimbă printr-un comutator
montat pe capotă. Trecerea, de exemplu,
de la 1,2 bari la 2,4 bari ia aproximativ 5
Dimensiuni şi preţuri
Jaguar 970 CLAAS
Rezultat maxim la ECER24 537kW/730hp at 1,800rpm
Diametrul cilindrului 630mm
Lăţimea cilindrului 750mm
Cuţite 36 (2 x 18)
Zona în care acţionează axul burlanului (Pilot Spout) 225°
Timp de rotaţie burlan 16/34secs
Max loading height
Viteze maxime, înainte/înapoi
5.23m/5.85m
Viteza 1 (câmp) 16.2/9.0km/hr
Viteza a 2-a (câmp) 24.9/13.3km/hr
Viteza 1 (drum) 16.4/9.1km/hr
Viteza a 2-a (drum) 40.7/13.7km/hr
Cerc pentru întoarcere (l/r) 14.85m, 14.7m
Zgomot cabină 74dB(A)
Masă fără header 15.92t
Masă pe ax faţă 7.12t
Masă pe ax spate 8.8t
Anvelope faţă 800/70 R32
Anvelope spate 600/65 R28
Control presiune anvelope / umfl are 1,2 bar-2,4bar 5min
Dezumfl are, 2.4 bar to 1.2 bar 7min
Mese spate 5 x 170kg
Colectarea ierbii prin PU 300 Pro T
Lăţimea de lucru
Heder porumb, Orbis 750 Auto-Contur
3m
Rânduri 10
Lăţimea de lucru 7.60m
Lăţime la transport 2.96m
Masa 3.39t
Timp de extindere 74secs
Ultimul preţ, specifi caţii de bază
Jaguar 970 cu Orbis 750
£73,230
Lungime/lăţime/ înălţime 9.71m/3.35m/3.80m
Distanţa de sol 0.33m
Masa neîncărcat 19.31t
Masă pe ax faţă 12.71t
Masă pe ax spate 6.6t
Preţul acestui utilaj în România se constituie în funcţie de solicitarea
fi ecărui client privind dotarea cu echipamente anexe a maşinii de
baza. Informaţii suplimentare privind structura cât şi preţul acestui
utilaj precum şi a altor utilaje CLAAS se pot obţine de la importatorul
Agrocomert Holding (www.agrocomert.ro) cât şi de la dealerii săi.
bovismagazin
49

minute, iar timpul nu este prea
mare. Echipa Profi a testat de
asemenea Jaguar 970 pentru a
doua recoltare a silozului. Pentru
această activitate CLAAS s-a
pregătit cu noul heder de 3m pU
300 proT pick-up, care va intra
în producţie în acest an. Pentru
această generaţie Jaguar s-au actualizat
mai multe detalii legate
de elementele existente pentru
a se ajunge la performanţe superioare,
în timp ce toate piesele
care se uzează – inclusiv şnecul
pentru descărcare şi ansamblul
de urmărire a profi lului camei
– sunt fi xate în aşa fel încât să fi e
uşor de schimbat. Îmbunătăţirile
includ dispozitive de protecţie
mai bune împotriva înfăşurării
ierbii pe defl ectorul de recoltă
pentru tăvălugul dublu plus o
ţeavă de şnec cu un diametru
mărit de la 120 mm la 300 mm.
Pentru porumbul siloz mai scurt,
diametrul şnecului rămâne neschimbat.
Vârfurile de recoltare
sunt dispuse pe 5 rânduri şi cele
2 roţi de adâncime sunt plasate
pe cele 2 părţi ale cilindrului.
Alte îmbunătăţiri aduse includ
o a treia roată centrală pentru
recoltat şi un cuplaj conector
alăturat. Acest dispozitiv, datori-tă
roţilor anterioare ridicate
în faţă, creează premisele
pentru o bună capacitate de
urmărire a conturului terenului.
Am observat următoarele:
terenul denivelat nu a creat
probleme alimentării cu cereale
şi nici descărcării acestora
în remorcă. Dar există totuşi o
problemă: când se întoarce heder-ul,
protecţia tăvălugului nu
s-a ridicat la momentul potrivit.
CLAAS a recunoscut că este o
problemă cu utilajul. Ca şi la
heder-ul pentru porumb, transmisia
mecanică de recoltare a
ierbii implică faptul că rata de
absorbţie nu poate fi adaptată
automat pentru a se potrivi
lungimii de tăiere. Dar, este posibil
să modifi căm viteza şnecului,
ţinând cont de constrângerile
cutiei de viteze în 2 trepte.
Am apreciat opţiunea de pilotare
cu supraveghere video. Bazată pe
Amplasarea comenzilor,
inclusiv a joystick-ului,
este ergonomică. Acelaşi
lucru se poate spune despre
computerul Cebis terminal şi
meniurile sale. Acest lucru plus
nivelul scăzut de zgomot din
cabină transformă Jaguarul
într-un utilaj care se conduce
relaxant.
o cameră plasată sus, pe mijlocul
cabinei care are posibilitatea să
acopere zona din faţă şi partea
de jos până la dispozitivul de întoarcere,
această opţiune ajutând
utilajul să se direcţioneze cu
acurateţe, chiar şi atunci când
se deplasează la viteză mare. Nu
a fost posibil să se exploateze
potenţialul maxim al celor 2
motoare pe durata recoltei de
probă recoltate a doua oară. Aşa
că, ne-am bazat pe motorul primar,
menţinând turaţia la putere
maximă în timp ce recoltarea se
făcea la 18-20 mm. Rezultatul şi
consumul de carburant pe parcursul
utilizării unui motor sau
a ambelor se regăsesc în tabelul
de mai jos. Acesta arată că atunci
când se lucrează cu un singur
motor, cantitatea de porumb
proaspăt recoltat scade cu 14%,
iar cantitatea de materie uscată
cu 7% în comparaţie cu utilizarea
ambelor motoare. Simultan,
funcţionarea unui motor
îmbunătăţeşte conversia carburantului
cu 10% şi, respectiv, 17%
la materie proaspăt recoltată şi la
materia uscată. Pentru protecţie
au fost montate 2 sisteme de
detecţie pe utilajul testat: versiunea
standard cu 5 magneţi
şi echivalentul opţionalului
CLAAS “Oprire Piatră” (Rock
Stop) pentru a detecta pietrele.
Detectorul de metale a acţionat
rapid şi fi abil, exact cum ar trebui,
având în vedere timpul de lucru.
Îmbunătăţirea apare atunci când
monitorul Cebis arată localizarea
elementului care a declanşat
detectorul, aşa că detectarea lui
este relativ simplă. Detectorul
de piatră nu s-a ridicat însă la
nivelul aşteptărilor. Ideea este
că cilin-drul de compresie din
spate sus se mişcă înapoi în mod
inteligent imediat ce reperează
o piatră, determinând sistemul
să oprească zona de absorbţie
într-un mod similar detectorului
de metale. Problema este că,
şi când este setat la sensibilitate
minimă, detectorul de piatră
s-a blocat în timp ce lucra pe
un teren cu bulgări de pământ.
De aceea, CLAAS a modifi -
cat amortizorul cilindrului de
compresie. Întrucât cilindrii de
absorbţie sunt acţionaţi hidraulic,
ei se opresc imediat ce
un obiect străin este detectat
– pompa cu disc pendular se
mişcă rapid către zero, oprind
rotaţiile. Această pompă este
acţionată de o curea foarte lungă
care leagă motorul respectiv
motoarele de cilindrul de tăiere,
aşa că acţionează de asemenea
ca o frână activă pentru cilindru
atunci când zona de tăiere
este deconectată. Aceasta produce
o reglare sigură. Creşterea
securităţii utilajului este datorată
şi opţiunii “Opri-re directă” (Direct
Stop) care opreşte utilajul
dacă vreunul dintre cele 2 detectoare
(de metale sau piatră) se
declanşează.
Un utilaj modern precum o astfel
de combină auto-propulsată
prezintă prea multe detalii constructive
şi necesită o analiză
amănunţită, aşa că prezentăm
50 bovismagazin septembrie 2011
fotografi i Landwirtschaftsverlag

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 51

pe scurt elementele principale
care nu au fost abordate:
•Cilindrul de compresie din faţă
poate să aibă o lamă reversibilă,
care se înlocuieşte atunci când
se uzează. Pe o parte este dinţată,
iar pe cealaltă plană pentru a
împiedica înfăşurarea ierbii.
•Zona de alimentare pendulează
către partea din afară, permiţând
accesul la cilindrul central de
tăiere.
•Ascuţirea cuţitelor este integral
automată, cu un set de
bare de forfecare distanţate care
utilizează 2 senzori de separare/
lovire.
•Acceleratorul de recoltare este
proiectat sub formă de paletă
şi are o opţiune de reglare,
permiţând distanţarea între pale
şi depozitarea acestora pentru
a fi la îndemână pentru o cursă
mai bună când se încarcă liniar
într-o remorcă.
•Distanţa poate fi setată între 2 şi
10 mm din heder sau din cabină
prin Cebis.
•Jgheabul se deplasează pe un
arc de 210° astfel că descărcarea
se poate face pe ambele părţi.
Pilotul opţional Spout menţine
şnecul de descărcare paralel cu
direcţia de deplasare în timp ce
şnecul este mişcat şi se sprijină
pe un ax pivotant cu centru de
rotaţie de până la 225°. Permite
să se fi xeze 2 vârfuri ascuţite şi să
se mişte burlanul pe segmente
de 1m între ele şi opreşte şnecul
automat.
•Controlul direcţiei la axul spate
al Jaguarului nu este 100% fără
probleme. CLAAS menţionează
că o actualizare a soft ware-ului a
rezolvat această problemă între
timp.
•Comfortul şoferului este excelent,
datorită unui scaun hidraulic,
cu posibilitatea de reglare pe
3 zone şi un nivel scăzut de zgomot
74dB(A) care rămâne constant
chiar şi în sarcină maximă.
Amplasarea comenzilor, inclusiv
a joystick-ului, este ergonomică,
iar schimbarea vitezelor noaptea
este uşurată. Funcţiile relevante
sunt schimbate automat
atunci când combina trece de
la “modul de lucru” la “modul de
transport”.
•Ecranul color Cebis este supus
procesului de refl ecţie la lumină
puternică, dar meniurile sale şi
vederea de ansamblu sunt adecvate.
•Cu excepţia faptului că este
bine calibrat şi are un senzor de
umezeală destul de scump, sistemul-prototip
de monotorizare
a recoltării, Quantimeter, nu s-a
ridicat la înălţimea aşteptărilor.
Târgul Agromalim
locul de întâlnire al
agricultorilor deştepţi
Arad, 8-11 septembrie
22 de ani de Agromalim.
După 22 de ani de experienţă şi tradiţie în
organizarea evenimentelor agricole, Expo
Arad Internaţional propune şi de această
dată o ediţie specială pentru unul dintre
cele mai însemnate evenimente în domeniul
agriculturii din România. Marcând
XXII de ediţii, târgul internaţional de
agricultură, industrie alimentară şi ambalaje,
Agromalim, se va desfăşura în
perioada 8 – 11 septembrie în cadrul complexului
Expo Arad Internaţional ocupând
întreaga suprafaţă interioară (3.100mp)
şi exterioară (25.000mp) a acestuia. Acumularea
unei bogate experienţe de către
organizatori, parteneri, colaboratori şi
expozanţi, precum şi eforturile depuse
de aceştia au fost răsplătite de-a lungul
timpului prin succesul de care s-a bucurat
târgul Agromalim şi consacrarea acestuia
ca eveniment de marcă în domeniu.
40% din expozanţi se afl ă
la prima participare
Prin prezenţa celor 250 de expozanţi
din România, Ungaria, Germania, Italia,
Cehia, Marea Britanie şi Spania, evenimentul
se adresează atât fermierilor care
deţin exploataţii mari, cât şi micilor fermieri
şi agenţilor economici din industria
alimentară. Agromalim reprezintă, de
asemenea, o bună oportunitate pentru
stabilirea de noi contacte, informare
asupra ultimelor noutăţi în domeniu, promovare,
lansare de noi produse şi servicii,
testarea pieţei, analiza concurenţei, etc.
Un lucru îmbucurător este că aproximativ
40% din fi rmele expozante sunt la prima
participare la târgul Agromalim, acestea
venind cu oferte de produse şi servicii noi.
Expoziţia Naţională de
Animale a ajuns la cea
de-a VII-a ediţie
Zilele de 10 şi 11 septembrie, organizate
cu sprijinul asociaţiilor de crescători de
animale - ASVAC Arad, Păstorul Crişana,
Am observat inexactităţi de 10%
şi chiar mai mult, comportament
confi rmat ulterior de alţi
clienţi.
•O setare de măsurare a aditivilor
pentru rezervorul de 270 l
este în dotarea standard. Indicatorul
de nivel pentru conţinut
nu este sufi cient de precis şi pot
apărea scurgeri doar când motorul
este în funcţiune. Opţiunea
Actisilier de 20m poate rezolva
volumul redus de aditivi: am-
Mioriţa Chişineu Criş, AGCTR Arad - al
ANARZ Bucureşti şi OARZ Arad vor fi dedicate
crescătorilor de animale. În cadrul
celei de a VII-a ediţii a Expoziţiei Naţionale
de Animale, care e va desfăşura pe toată
perioada târgului, vor fi expuse taurine,
ovine şi caprine ale membrilor asociaţiilor
de crescători, vor avea loc întâlniri ale
acestora, vor fi bonitate (sâmbătă) şi
premiate (duminică) cele mai frumoase
exemplare expuse, va fi decernat titlul de
Miss Arad celui mai valoros exemplar de
Bălţată românească şi se va alege Campioana
la rasa Holstein Friză. Tot în cadrul
expoziţiei de animale vor mai fi expuse
cabaline şi animale de hobby.
Salonul produselor
tradiţionale şi ecologice
Agromalim organizează şi anul acesta mult
aşteptatul Salon al produselor tradiţionale
ecologice, care s-a bucurat de un real
succes la ediţiile anterioare, delicatesele
româneşti fi ind la mare căutare atât de
vizitatorii autohtoni cât şi de cei străini.
Conferinţe, prezentări şi
întâlniri de afaceri
Pe întreaga perioadă a târgului vor avea loc
întâlniri de afaceri, prezentări şi conferinţe
tematice. Joi, 8 septembrie în cadrul
proiectului „Energie fara frontiere - Facilitarea
accesului intreprinderilor maghiare
- romane la energiile neconventionale si
inovatia agrara” va avea loc un forum
româno-maghiar la care vor participa
ofi cialităţi, specialişti şi oameni de afaceri
din cele doua ţări şi în cadrul căruia
se vor prezenta teme de interes comun,
precum şi oportunităţi de afaceri. Vineri,
9 septembrie se va desfăşura Ziua
Agricultorului în cadrul căreia vor avea
loc întâlniri şi prezentări pe teme privind
sprijinul acordat de instituţiile statului
pentru agricultori, posibilităţi de accesare
a fondurilor destinate fermierilor, fi nanţări
şi programe de sprijin. Camera Agricolă
Arad împreună cu OARZ Arad, APIA Arad,
OJPDRP Arad şi DADR Arad vor sta la
dispoziţia celor interesaţi cu informaţii atât
în cadrul acestor prezentări cât şi pe toată
durata târgului în standurile din cele două
pavilioane. Sâmbătă, 10 septembrie se
bele sisteme pot fi programate
prin Cebis.
•Lubrifi erea adecvată menţine
cerinţele de întreţinere scăzute.
Rezumat: Jaguar 970 obţine
notă maximă la rezultate, calitatea
tocării şi consum de carburant.
Dar mai este nevoie de
muncă la direcţia în lanul de porumb,
măsurarea productivităţii
şi senzorul de umezeală.
va desfăşura întâlnirea anuală a Asociaţiei
Agricultorilor Maghiari din România la care
vor participa şi alte asociaţii de producători
şi crescători. Tot sâmbătă vor mai avea
loc şi întâlniri ale membrilor Federaţiei
Crescătorilor de Ovine din România cu cei
din Ungaria şi a Federaţiei Crescătorilor de
Bovine din România.
Premii şi surprize pentru
vizitatori
Pe lângă oferta bogată de produse şi
servicii vizitatorii vor avea parte de multe
surprize, premii şi momente speciale. Cu
sprijinul revistei Ferma va fi organizată
o tombolă cu premii oferite de fi rmele
expozante. Tot pentru vizitatori se
asigură transport gratuit în oraş, accesul
acestora la târg realizându-se fi e
contra cost pe baza biletului de intrare,
fi e gratuit pe baza invitaţiilor primite de
la organizatori sau expozanţi. „Expo
Arad Internaţional, cu sprijinul
partenerilor în organizarea şi promovarea
târgului şi nu în ultimul
rând al asociaţiilor de fermieri şi
al fi rmelor expozante doresc să realizeze
un eveniment unic, care să
ofere expozanţilor şi vizitatorilor
posibilitatea de a stabili contacte, de
a se informa despre noile tehnologii
din domeniul agriculturii, de a afl a
noutăţi legate de fi nanţările acordate
de statul român şi de Uniunea
Europeană. De asemenea dorim ca
vizitatorii să petreacă câteva ore
plăcute în târg, să se bucure de animalele
care vor fi expuse şi să plece
mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul
agricultorului român” afi rmă
Cimi Enache, manager de proiect al târgului
Agromalim.
Programul de vizitare
Joi 08.09 11 – 18
Vineri 09.09 10 – 18
Sâmbătă 10.09 10 – 18
Duminică 11.09 09 – 16
Pentru detalii
Cimi Enache – manager de proiect
expo3@ccia-arad.ro / 0257.216.520
0730.188.291
52 bovismagazin septembrie 2011

BOVISmagazin
septembrie 2011 bovismagazin 53

BOVISmagazin
GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor
Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.
CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3
Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj dorinachezan@yahoo.com ing. Dorina Chezan, Mob.> 32
Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 11
Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 4
ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti ioan.ladosi@pic.com ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 28 / 33
Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi ce@farmtech.ro Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 17
Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna intervetromania@intervet.com dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 27
Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău mba@vitfoss.ro ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 41
Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov alina.cretu@limagrainromania.ro ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4
IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov diana.sava@ipso.ro Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 45 / 51
TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa top.nutrition@yahoo.com ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 13
G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi ce@evialis.ro ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 39
Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 stoicescu.alexandru@gmail.com Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 37
REVISTÃ A CRESCÃTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA
noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare
Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru
BOVIS magazin
Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia
documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie,
str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.
NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................
TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................
Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei):
......................................................................................................................................................................................
strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........
sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................
Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: ..............................................
............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................
Am achitat suma de:
o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)
• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de .....................................................
pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la
Raiff eisen Bank Piatra Neamţ.
Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394
54 bovismagazin septembrie 2011

ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI
BOVISmagazin
2
Diagnosticarea
bolii
1
Identifi carea
bolii
Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1
3
Defi nirea unei
strategii de
lupta
5
Vaccin efi cace
si sigur
septembrie 2011 bovismagazin 55
Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com
Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60
®
4
Vaccinare
Imunizare
Protectie
COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate
vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de
la � nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus
vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt.
Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade
gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura
până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal,
fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine � aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e� cacitatea se
bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util
să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare
primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea primară să � e făcută cu 3
săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Revaccinare La � ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la
vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea
primară să � e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la
vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 � acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.