BOVISmagazin
BOVISmagazin
BOVISmagazin
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Test în câmp: Claas Jaguar 970 – combina de recoltat furaje<br />
“Ghearele Jaguarului”<br />
din nou în top<br />
pag. 46<br />
un material realizat cu sprijinul domnului Marian Ochea, Doctor de vaci<br />
ANUL 8 NR. 4 (33)<br />
septembrie 2011<br />
8,5 ron<br />
EcoFermn: Dominaţia conceptului<br />
simplu şi efi cient<br />
pag. 30<br />
4. Piaţa laptelui<br />
românesc între realităţi,<br />
teorii şi fi losofi i (II)<br />
SPECIAL<br />
include suplimentul<br />
HOLSTEINro magazin<br />
nr. 8 septembrie 2011<br />
6. Modelul olandez agreat<br />
de fermierii Miofan<br />
18. Creşterea vacilor în<br />
deşertul Arabiei Saudite<br />
24. Viziunea scandinavă<br />
FOTO: Landwirtschaft sverlag
STOP SINDROMULUI RESPIRATOR.<br />
RECUPERARE RAPIDĂ<br />
Resfl or - un mix efi cient între un antibiotic cu spectru larg de acţiune (Florfenicol) şi<br />
un antiinfl amator nesteroid (Flunixin).<br />
* combate rapid şi efi cient infecţiile bacteriene şi infl amaţiile acute ale pulmonului<br />
* reduce leziunile pulmonare, îmbunătăţind sporul mediu zilnic<br />
* este în egală măsură un antipiretic şi un analgezic<br />
* administrare unică, subcutanată, în doză de 2 ml/15 kg<br />
Intervet Romania<br />
Schering-Plough Animal Health<br />
Şos. de Centură nr. 27-28, Etj. 1, Sat. Chiajna, Com Chiajna<br />
077040, Jud. Ilfov, Romania<br />
Tel.: +40.21.311.83.11/12, Fax: +40.21.311.83.17<br />
E-mail: intervetromania@intervet.com
Cuprins<br />
N º 33<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
4. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi fi losofi i (II)<br />
Materia primă ma costă, ca procesator, între 5 şi 7 ron (pe 1 kg telemea) la care se adaugă costuri de colectare, analize,<br />
procesare, taxe, marketing ...etc. În aceste condiţii cât să ofere un procesator unui fermier ca să poată fi competitiv cu<br />
produsele “marcă propie” dacă, de exemplu, “laptele UHT” costă puţin peste 2 ron din care însă numai ambalajul este<br />
0,6 ron.<br />
Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / vicepreşedinte APRIL)<br />
6. Modelul olandez agreat de fermierii Miofan<br />
La fi nele anului 2005 am accesat un program SAPARD cu o valoare de 1.000.000 euro. Prin acesta am amenajat ferma<br />
cumpărând utilajele necesare. În câteva luni practic vom fi nalize acest proiect. Ferma noastră de vaci aparţinând unui<br />
fost IAS a fost achiziţionată prin licitaţie. În momentul achiziţiei, aşa cum ştim cu toţii că s-a întâmplat cu fostele ferme,<br />
cele 4 adăposturi erau distruse în mare parte. Am reuşit să investim şi să reabilităm 2 dintre ele pregătindu-le pentru un<br />
import de 100 vaci Holstein din Olanda şi Germania. Ştefan Marin (proprietar Miofan Agrotrans)<br />
18. Creşterea vacilor în deşertul Arabiei Saudite<br />
Având în vedere drumul încă anevoios al fermierilor români, producţiile care evoluează destul de greu şi nenumăratele scuze căutate uneori pentru<br />
a justifi ca performanţele lipsite de strălucire am decis să publicăm un material care a circulat pe internet în urmă cu câteva luni. Este vorba<br />
despre prezentarea unei companie gigant din Arabia Saudită care extrage apă pentru a produce furaje în mijlocul deşertului pe o suprafaţă de<br />
22.500 hectare pentru 105.000 vaci Holstein.<br />
22. SME BOVI TOP formula inovativă de protecţie împotriva stresului<br />
24. Viziunea scandinavă<br />
Asistăm de mai mulţi ani la un asediu al informaţiilor venite de peste ocean cu privire la genetica nord americană, dar acolo oare sunt taurii Holstein<br />
cu cea mai buna valoare de ameliorare din lume pentru producţia de lapte şi/sau componente, conformaţie, sănătate ori avem de a face cu<br />
un marketing organizat impecabil? Companiile europene furnizoare de genetică bovină şi asociaţiile de rasă suferă cronic, putem spune, de lipsă<br />
de informaţii prezentate publicului larg şi naţionalism toate acestea fi ind în ultimă instanţă valorifi cate de către competitorii nord americani.<br />
26. TOP 30 NTM internaţional - septembrie 2011<br />
28. ABS Global o poveste despre cercetare, inovaţie şi pasiune<br />
În acest an, 2011, ABS a celebrat 70 de ani de la debutul activităţii în domeniul ameliorării genetice a bovinelor. Povestea ABS se derulează de-a lungul<br />
celor 70 de ani de activitate printr-o o serie de succese, ABS dovedindu-şi, în toată această perioadă, poziţia de lider global de piaţă în domeniul<br />
geneticii şi inseminării artifi ciale.<br />
30. Dominaţia conceptului simplu şi efi cient<br />
În acest moment se mulg 155 animale producţia zilnică ridicându-se la 3.500 litri. Efectivul total al fermei este de 514 capete divizat în 189 vaci,<br />
124 junici şi restul tineret cu diferite vârste. Când am luat decizia de a face această reconversie pentru producţia de lapte atenţia noastră a fost<br />
canalizată nu asupra unor anumiţi tauri ci asupra unui singur taur care are caractere bune ce ne sprijină în tranziţia de la Montbeliard la Holstein.<br />
Principala noastră problemă a fost calitatea ugerului şi de aceea am ales un taur care ameliorează conformaţia, adică ugerul şi trăsătuirile corporale.<br />
dr. Marian Ochea<br />
40. Porumbul siloz, o alegerere profi tabilă<br />
46. “Ghearele Jaguarului” din nou în top<br />
Tehnologia de tocare a furajelor Class V-Max nu a avut cel mai bun start, aşa că, designerii grupului Class s-au întors la planşa de proiectare pentru<br />
a regândi întreg conceptul. După măsurători şi numeroase teste de teren, s-a reluat activitatea aducându-se în faţa fermierilor noi modele cu<br />
mult mai fi abile.<br />
septembrie 2011 bovismagazin 3
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Piaţa laptelui românesc între<br />
realităţi, teorii şi fi losofi i (II)<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Având în vedere<br />
capacitatea naţională de<br />
procesare mare (fabrici mari<br />
care nu au utilizată întreaga<br />
lor capacitate de producţie şi<br />
fabrici mici/medii construite<br />
cu fonduri europene câteva<br />
dintre ele fără activitate),<br />
capacitatea naţionala de<br />
producţie limitată şi cu<br />
“Materia primă mă costă, ca<br />
procesator, între 5 şi 7 ron<br />
(pe 1 kg telemea) la care se<br />
adaugă costuri de colectare,<br />
analize, procesare, taxe,<br />
marketing ...etc. În aceste<br />
condiţii cât să<br />
ofere un procesator<br />
unui fermier<br />
ca să poată<br />
fi competitiv...”<br />
Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România<br />
/ vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de<br />
dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fi e ea despre un caz<br />
punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia<br />
dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi<br />
la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>).<br />
o evoluţie pozitivă lentă,<br />
numărul mare de procesatori<br />
care deţin ştampilă ovală şi<br />
care aparţin unor grupuri<br />
europene importante (care<br />
deţin posibilităţi logistice şi<br />
de marketing mari) şi preţul<br />
laptelui spot adus din alte<br />
state UE cu cca. 6% mai mare<br />
decât laptele achiziţionat<br />
prin contract de la fermierii<br />
români, vă rugăm să ne<br />
precizaţi dacă există discuţii<br />
periodice între procesatorii<br />
mari din România prin care<br />
să se alinieze preţul laptelui<br />
achiziţionat de la fermierii<br />
români?<br />
Dorin Cojocaru: Deoarece este<br />
o reală competiţie între procesatori,<br />
atât la produsul fi nit cât<br />
şi la achiziţionarea materiilor<br />
prime şi în mod special la lapte,<br />
colaborarea între procesatorii<br />
din cadrul APRIL, se rezumă<br />
la schimburi comerciale de<br />
materii prime şi/sau semimaterii<br />
prime, respectând<br />
normele contractuale de<br />
confi denţialitate, iar preţul<br />
de tranzacţie este negociat în<br />
funcţie de preţul pieţii. Discuţii<br />
periodice se fac în legătură cu<br />
tendinţele pieţii, proiecte de<br />
lege, combaterea evaziunii<br />
fi scale, concurenţă neloială<br />
practicată de unii procesatori<br />
sau comercianţi. Laptele ma-<br />
terie primă şi preţurile acestuia<br />
din contractele cu fermierii<br />
este un subiect tabu şi nu se<br />
discută.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Având în<br />
vedere contracţiile pieţei<br />
lactatelor din România<br />
înţelegem din acţiunile concertate<br />
ale reprezentanţilor<br />
APRIL şi ANSVSA (vezi<br />
derogările obţinute pentru<br />
procesarea laptelui neconform),<br />
că atenţia procesatorilor<br />
care activează pe piaţa<br />
naţională este orientată<br />
către intern si mai puţin către<br />
export. Care sunt motivele<br />
pentru care procesatorii<br />
români nu sunt mult mai<br />
activi pe pieţele central şi vest<br />
europene, mobilizând astfel<br />
întreaga fi lieră a laptelui<br />
românesc?<br />
Dorin Cojocaru: Exportul este<br />
un obiectiv pentru toţi procesatorii<br />
din piaţa laptelui, dar<br />
în condiţiile actuale, există o<br />
competitivitatea inegală faţă<br />
de procesatorii din Comunitatea<br />
Europeană; şi putem<br />
enumera începând din varful<br />
“Piramidei”: brand-urile<br />
româneşti nu sunt cunoscute<br />
în vestul Europei, pentru a<br />
4 bovismagazin septembrie 2011
penetra o piaţă occidentală ai<br />
nevoie de fonduri importante<br />
pentru marketing şi costuri<br />
foarte scăzute de producţie<br />
(materii prime, utilităţi),<br />
taxe şi impozite scăzute,<br />
infrastructură pusă la punct,<br />
subvenţii şi programe de dezvoltare<br />
susţinute de guvernele<br />
occidentale începute cu zeci<br />
de ani în urmă.<br />
Un alt factor este calitatea<br />
materiei prime, laptele crud,<br />
care este curat microbiologic<br />
şi nu provine de la animale<br />
cu afecţiuni mamare. Cu toţii<br />
trebuie să conştintizăm faptul<br />
că nerespectând normele<br />
de calitate EU pentru laptele<br />
vândut, procesatorul va aplica<br />
metode suplimentare de procesare<br />
care implică costuri<br />
suplimentare. Aceste costuri<br />
se răsfrâng asupra preţului<br />
de achiziţie şi asupra preţului<br />
la raft al produsului fi nit. Toţi<br />
aceşti factori susţin producţia<br />
în ţările occidentale şi sprijină<br />
companiile din ţările UE să<br />
penetreze pieţele europene sau<br />
estice. Singura nişă disponibilă<br />
pentru procesatorii români<br />
este piaţa produselor bio sau a<br />
produselor tradiţionale. Pentru<br />
a fi competitivi cu companiile<br />
occidentale trebuie să<br />
începem o strategie de dezvoltare<br />
comună a aşa numitei<br />
“baze a piramidei”, deci a fermierilor.<br />
După această etapă<br />
putem iniţia şi alte programe<br />
de dezvoltare spre “vârful piramidei”<br />
sau a “fi lierei laptelui”.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Multe dintre<br />
fermele de vaci din România<br />
au probleme mai mari sau<br />
mai mici legate de fi nanţare<br />
şi mai ales de managementul<br />
intern. Cum apreciaţi, la nivel<br />
naţional, managementul<br />
unităţilor de procesare?<br />
Consideraţi că eventualele<br />
probleme de management<br />
şi pierderi de pe fl uxul<br />
tehnologic se pot răsfrânge<br />
asupra preţului de achiziţie al<br />
laptelui?<br />
Dorin Cojocaru: În România<br />
există 3 tipuri dimensionale de<br />
fabrici de procesare a laptelui:<br />
mică - procesează între 3.000-<br />
10.000 litri lapte pe săptămână<br />
şi în special brânzeturi pe<br />
care le vând în piaţa de proximitate<br />
sau fac produse din<br />
categoria “tradiţional”; medii<br />
- procesează între 10.000<br />
- 20.000 litri lapte zilnic sau<br />
chiar 40.000 litri/zi. Aceştia<br />
produc toată gama de produse<br />
proaspete, fermentate, brânzeturi,<br />
caşcaval, etc. Aceste fabrici<br />
îşi vând produsele în piaţa de<br />
proximitate, hipermarketuri<br />
şi uneori fac şi export. Aceste<br />
fabrici sunt preponderent cu<br />
capital românesc şi deţin departamente<br />
speciale de management,<br />
marketing, echipe<br />
de vânzări, etc. Fabricile mari<br />
şi mai nou au apărut fabrici<br />
cu capacităţi foarte mari pot<br />
asigura volume de produse<br />
lactate pentru întreaga ţară şi<br />
chiar pot face faţă unei cereri<br />
medii pe piaţa europeană<br />
(aici se încadrează companiile<br />
multinaţionale în care echipa<br />
de management şi marketing<br />
au ca bază de analiză costuri/<br />
preţuri la nivel european şi nu<br />
naţional). Toate aceste companii<br />
îşi crează managementul<br />
pe principiul de bază al<br />
economiei mondiale: cerere şi<br />
ofertă. Oriunde în lume preţul<br />
de vânzare este negociat în<br />
funcţie de cerere, calitate şi<br />
volum. Nu detaliez acum<br />
aceşti factori, dar trebuie să<br />
se înţeleagă că nu se poate ca<br />
pierderile tehnologice să se<br />
calculeze în preţul de vânzare.<br />
Dacă acestea nu se diminuează<br />
procesatorul este scos din<br />
piaţă datorită preţului necompetitiv.<br />
Deci, nu se resfrânge<br />
asupra preţului de achiziţie.<br />
Puteţi întreba fermieri care<br />
deţin dozatoare de lapte şi<br />
vând lapte crud în piaţă, cum<br />
îşi calculează preţul de desfacere?<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
numărul mediu de anagajaţi<br />
per tona de produs lactat procesat<br />
dintr-o farica românească<br />
şi care este numărul acestora<br />
în ţările vest europene?<br />
Dorin Cojocaru: Numărul mediu<br />
de angajaţi depinde de<br />
“portofoliul de produse”, de ce<br />
produci (lactate proaspete sau<br />
brânzeturi), unde şi cum vinzi,<br />
de dimensiunea companiei şi<br />
nu în ultimul rând de volumul<br />
procesat. Nu este un raport direct<br />
proporţional cu volumele<br />
procesate. Pentru produse<br />
proaspete ai nevoie de un<br />
număr mai mare de angajaţi<br />
decât pentru produsele maturate.<br />
Aceste valori sunt corelate<br />
şi cu gradul de automatizare<br />
al fabricii sau de cât de<br />
puternică vrei să fi e echipa de<br />
vânzări. Aceste aspecte depind<br />
de strategia şi politica fi ecărei<br />
companii.<br />
Personal mi-aş dori să întreb<br />
prin intermediul BOVIS<br />
magazin, orice fermier, cu<br />
cât trebuie cumpărat un litru<br />
de lapte atât timp cât în<br />
Bulgaria se vinde un kilogram<br />
de telemea (indiferent<br />
că este din lapte de vacă, oaie<br />
sau feta) cu 5 ron/kg? Oare<br />
la acest preţ de vânzare mai<br />
poate o fabrică românească să<br />
supravieţuiască? ...şi implicit<br />
o fermă românească?<br />
Materia primă ma costă, ca<br />
procesator, între 5 şi 7 ron (pe<br />
1 kg telemea) la care se adaugă<br />
costuri de colectare, analize,<br />
procesare, taxe, marketing<br />
...etc. În aceste condiţii cât să<br />
ofere un procesator unui fermier<br />
ca să poată fi competitiv<br />
cu produsele “marcă proprie”<br />
dacă, de exemplu, “laptele<br />
UHT” costă puţin peste 2 ron<br />
din care însă numai ambalajul<br />
este 0,6 ron.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
BIROUL EDITORIAL<br />
str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia,<br />
cod 077135, jud. Ilfov;<br />
tel. 0723-664.394<br />
e-mail: bovis.magazin@gmail.com<br />
Director de publicaţie<br />
Dr. Ionuţ Costin LUPU<br />
Senior Editor<br />
Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea<br />
Colaboratori<br />
Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu<br />
Dr. Cosmin Ghencioiu<br />
Dr. Marian Ochea<br />
Traduceri şi adaptări<br />
Conf. Univ. C. GEORGESCU<br />
Pre-Press & Tipar<br />
AUROprint Bucureşti<br />
CORESPONDENŢĂ<br />
Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre<br />
revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi<br />
despre ceea ce consideraţi că este inoportun<br />
să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate<br />
fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată<br />
cu un abonament pe un an.<br />
BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de<br />
Agricultural Media Group.<br />
Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.<br />
Este interzisă reproducerea parţială sau totală<br />
a materialelor cuprinse în această revistă.<br />
Opiniile publicate în articole nu refl ectă<br />
neapărat părerea editorilor ei.<br />
Agricultural Media Group nu răspunde<br />
pentru conţinutul materialelor publicitare şi<br />
nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi<br />
rezervă dreptul de a determina categoriile de<br />
cititori care primesc revista gratuit.<br />
ISSN 1841-0472<br />
E: bovis.magazin@gmail.com<br />
septembrie 2011 bovismagazin 5
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Vizita mea la Miofan Agrotrans (Ianca/Brăila) a fost în data de 15 august atunci când în Calendarul Ortodox se<br />
prăznueşte Adormirea Maicii Domnului sau Stânta Maria Mare. Fac această precizare pentru că inevitabil numele<br />
fermei de vaci de lângă Ianca a fost, este şi cu siguranţă va fi pentru mult timp de acum încolo legat de numele<br />
doamnei Mărioara Marin, cea care şi-ar fi serbat onomastica în acea dată dacă ar mai fi printre noi. Tot ceea ce<br />
am văzut în acea zi la ferma Miofan se datorează unei familii care a început afacerile în agricultură de<br />
la zero, a construit incredibil de multe şi nu pot decât să le accord întregul meu respect.<br />
• Modelul olandez agreat de fermierii Miofan<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
povestea Miofan Agrotrans?<br />
Ştefan Marin: Personal am o<br />
formare tehnică şi am lucrat<br />
foarte mulţi ani în aviaţie însă,<br />
în ultimii 10 ani am încercat<br />
să fac cu familia o afacere în<br />
agricultură. Iniţial, împreună<br />
cu soţia, am arendat teren şi<br />
am reuşit să ne dezvoltăm an<br />
după an reinvestind mereu. În<br />
jurul anului 2005 am decis că<br />
este foarte bine investim întro<br />
fermă zootehnică având în<br />
vedere faptul că ferma vegetală<br />
ne aducea venituri însă doar<br />
sezonier. În ferma vegetală<br />
lucrăm peste 2.000 ha de teren<br />
pe care în acest an le-am cultivat<br />
cu rapiţă (450ha), grâu<br />
(380 ha), orz (200 ha), fl oarea<br />
soarelui (170 ha), iar restul cu<br />
porumb siloz şi alte culture<br />
necesare obţinerii furajului<br />
din ferma zootehnică.<br />
La fi nele anului 2005 am accesat<br />
un program SAPARD<br />
cu o valoare de 1.000.000<br />
euro. Prin acesta am amenajat<br />
ferma cumpărând utilajele<br />
necesare. În câteva luni<br />
practic vom fi nali-za acest<br />
proiect. Ferma noastră de vaci<br />
aparţinând unui fost IAS a fost<br />
achiziţionată prin licitaţie. În<br />
momentul achiziţiei, aşa cum<br />
ştim cu toţii că s-a întâmplat<br />
cu fostele ferme, cele 4<br />
adăposturi erau distruse în<br />
mare parte. Am reuşit să investim<br />
şi să reabilităm 2 dintre ele<br />
pregătindu-le pentru un import<br />
de 100 vaci Holstein din<br />
Olanda şi Germania.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care sunt<br />
capacităţile de stocare pe care<br />
le deţineţi?<br />
Ştefan Marin: Din punct de<br />
vedere al spaţiilor de stocare,<br />
pentru ferma zootehnică, am<br />
reuşit să construim un fânar<br />
care să ne permită stocarea<br />
baloţilor de paie, fân de borceag<br />
sau lucernă pentru furajarea<br />
animalelor timp de 2 ani şi să<br />
reabilităm celulele pentru siloz<br />
care au o capacitate însumată<br />
de aproximativ 2.000 to. Anual<br />
se consumă în medie de către<br />
ferma zootehnică 200 to porumb<br />
boabe, 15 to de grâu, 60<br />
to orz, 45 to şrot de fl oarea<br />
soarelui şi 25 to şrot de soia.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Având în<br />
vedere faptul că activitatea<br />
de bază a Miofan este cultura<br />
mare aţi considerat sectorul<br />
zootehnic un centru de cost<br />
separat sau l-aţi inclus în<br />
afacerea societăţii?<br />
Ştefan Marin: Da, este un centru<br />
de cost separat. Din punctul<br />
nostru de vedere pentru<br />
ca o fermă de vaci să îţi aducă<br />
un venit constant şi considerabil,<br />
pe cât posibil, trebuie să îţi<br />
produci singur furajul. Un alt<br />
aspect pe care îl consider important<br />
este negocierea contractelor<br />
cu procesatorii. În<br />
general am reuşit să obţinem<br />
ceea ce ne doream din această<br />
perspectivă. Singura noastră<br />
problemă este cantitatea<br />
livrată zilnic însă în scurt timp<br />
vom atinge pragul pe care ni-l<br />
6 bovismagazin septembrie 2011
dorim şi din acest punct de vedere.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care sunt<br />
criteriile după care vă ghidaţi<br />
atunci când reformaţi animale?<br />
Laurenţiu Mircea: Primul<br />
criteriu este ca vaca să fi e<br />
negestantă, să se afl e la fi nalul<br />
lactaţiei, adică să mulgem de la<br />
ea sub 15 kg zilnic – producţie<br />
care pentru noi nu justifi că<br />
o cheltuială de întreţinere<br />
cu un animal şi mai ales să<br />
fi e considerată irecuperabilă<br />
din punct de vedere al problemelor<br />
de reproducţie, a problemelor<br />
podale şi nu în ultimul<br />
rând a problemelor legate de<br />
sănătatea ugerului.<br />
Ştefan Marin: Din efectivul<br />
de animale importate în 2005<br />
rămas în producţie după a 3-a<br />
lactaţie însă din discuţiile pe<br />
care le-am avut cu fermierii<br />
olandezi ştiu că ei au exploatat<br />
şi au gândit în acest fel aceste<br />
generaţii de animale.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: La ce oră<br />
începeţi în fi ecare dimineaţă<br />
mulsul?<br />
Laurenţiu Mircea: În jurul orei<br />
5:30 şi durează maxim o oră şi<br />
40 minute, iar seara începem<br />
mulsul celor aproximativ 80<br />
capete în lactaţie la ora 17:00.<br />
Înregistrăm zilnic o cantitate<br />
de aproximativ 2.000 kg de<br />
lapte produs, diferenţa dintre<br />
mulsoare de seară şi cea de<br />
dimineaţă fi ind de aproximativ<br />
250 kg în favoarea celei de<br />
dimineaţă. Cantitatea medie<br />
de lapte produsă per animal<br />
este in jur de 27 litri zilnic cu<br />
4,4% grăsime şi 3,4% proteină,<br />
vara. Recalculat la stas-ul 3,7%<br />
grăsime cantitatea de lapte este<br />
alta, în jur de 32 litri.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este efectivul<br />
importat în anul 2005?<br />
Laurenţiu Mircea: Importurile<br />
de animale au fost făcute în<br />
ferma noastră în anul 2005 cu<br />
animale aduse din Olanda (35<br />
capete) şi Germania (65 capete)<br />
însă procentual pot spune<br />
că genetica olandeză a fost cea<br />
care a dominat topul vacilor<br />
din ferma noastră din punct<br />
de vedere productiv. Iniţial,<br />
de la importul de animale şi<br />
până la începutul anului 2006<br />
am achiziţionat msc de la un<br />
adăpost tineret / maternitate<br />
adăpost vaci în lactaţie<br />
furnizor american însă din<br />
acel an şi până în prezent am<br />
colaborat doar cu un furnizor<br />
olandez de care suntem foarte<br />
mulţumiţi. Utilizăm în medie<br />
2,7 doze de msc per gestaţie şi<br />
în cea mai mare parte folosim<br />
doar msc sexat. Din momentul<br />
debutului colaborării cu furnizorul<br />
olandez de genetică am<br />
avut un singur produs mascul<br />
obţinut în urma unei fătări<br />
gemelare. Intervalul dintre<br />
fătări (calving-intervalul) este<br />
de aproximativ 415 zile.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câţi salariaţi<br />
aveţi în ferma de vaci?<br />
Laurenţiu Mircea: Avem 4 îngrijitori,<br />
un operator pentru<br />
sala de muls şi un mecanizator.<br />
La aceasta se adaugă asistenţa<br />
sanitar veterinară. Referitor la<br />
problemele sanitar veterinare<br />
pot spune că suntem deja în<br />
al 4-lea an de când vaccinăm<br />
pentru Corona şi Rotavirus<br />
la înţărcare şi cu rapel la 2<br />
săptămâni de la vaccinare. Am<br />
ales un furnizor din Cehia<br />
relativ necunoscut pe piaţa<br />
românească. Acesta ne oferă<br />
de mai bine de 4 ani, aşa cum<br />
spuneam, produsul Colibin<br />
RC Neo care s-a dovedit a fi<br />
foarte bun pentru condiţiile<br />
din ferma noastră.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
“managementul viţeilor”?<br />
Laurenţiu Mircea: Viţeii<br />
primesc 5 zile după fătare<br />
colostru matern după care<br />
timp de alte 7 - 10 zile intră<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
sală de muls / aşteptare<br />
pentru intrarea la muls<br />
într-o perioadă de tranziţie<br />
uşoară către laptele reconstituit.<br />
În acest interval li se<br />
administrează amestecat, lapte<br />
matern şi lapte reconstituit astfel<br />
încât la vârsta de 14 zile să fi e<br />
alimentaţi doar cu lapte reconstituit.<br />
Ca să nu avem probleme<br />
în situaţii speciale am<br />
puţine au fost vacile care au Ştefan Marin (manager Miofan Agrotrans)<br />
septembrie 2011 bovismagazin 7
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
sistemul de colectare a dejecţiile la capătul adăposturilor<br />
îngheţat colostru de la primele<br />
două mulsori dar folosim şi colostru<br />
pulbere. Noi am rezolvat<br />
relativ uşor această problemă<br />
a omogenizării laptelui praf:<br />
avem un boiler pentru apă caldă,<br />
am adus în fermă o maşină de<br />
spălat rufe de uz gospodăresc<br />
mai veche cu o vană de 40 litri,<br />
care era într-o stare foarte<br />
bună de funcţionare şi în care<br />
adăugăm apă preîncălzită la<br />
43 - 45°C. Cu ajutorul acesteia<br />
reuşim să omogenizăm foarte<br />
bine laptele pulbere. Când îl<br />
scoatem pentru administrare<br />
laptele are în jur de 38°C. În<br />
acest fel furajăm, în 3 tainuri<br />
zilnice a câte 2-2,5 kg fi ecare,<br />
viţeii de la 15 la 60 zile. Supli-<br />
mentar, viţeii au la disctreţie<br />
fân de cea mai bună calitate<br />
dar şi o măcinătură făcută de<br />
noi în fermă din porumb şi<br />
foarte puţin orz. După atingerea<br />
vârstei de 60 zile începem<br />
gradual să reducem numărul<br />
de tainuri. Astfel, timp de 7 zile<br />
va consuma de doar două ori<br />
lapte reconstituit, dimineaţa şi<br />
seara, iar apoi se va trece la o<br />
singură masă bazată pe lapte<br />
şi anume aceea de dimineaţă.<br />
Astfel, am reuşit să facem<br />
această tranziţie de la lapte la<br />
furaje grosiere fără o incidenţă<br />
sporită a problemelor digestive.<br />
Noi am acordat şi acordăm<br />
o atenţie foarte mare acestor<br />
categorii de vârstă şi cred că<br />
1: Granule de rapiţă protejată WisanRaps. 2: Amestec de fermă<br />
s-a observat acest lucru şi la<br />
expoziţiile de animale la care<br />
am participat. După înţărcare<br />
mutăm viţeii din boxe individuale<br />
în boxe comune de până la<br />
4 viţei. Pe lângă măcinătură şi<br />
fân la discreţie ne-am impus<br />
să administrăm viţeilor înainte<br />
şi după înţărcare infuzie (ceai)<br />
din fân de lucernă. În acest<br />
adăpost avem montat un boiler<br />
cu o capacitate de 90l. Acesta<br />
ne permite ca de două ori pe zi<br />
să utilizăm apă caldă pentru<br />
a face această infuzie, care are<br />
proprietăţi antidiareice. Astfel,<br />
reuşim să nu avem diaree în<br />
mod curent la această categorie<br />
de vârstă ci doar în mod<br />
izolat.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: De ce aţi<br />
renunţat la creşterea viţeilor<br />
în igloo-uri şi preferaţi să îi<br />
cazaţi în adăpost?<br />
În majoritatea fermelor din Europa există numeroase<br />
probleme cu apa destinată consumului<br />
animalelor şi a spălării sălilor de muls conducând<br />
în numeroase cazuri la probleme fi ziologice.<br />
Iată câţiva factori care sunt uşor de determinat:<br />
claritatea apei potabile, totalul de germeni<br />
(numărul de bacterii coliforme), temperatura<br />
apei (un lucru foarte important), nitraţii, nivelul<br />
pH-ului, biofi lmul şi nivelul mineralelor.<br />
Ecolab vine cu o soluţie inovatoare pentru<br />
tratarea apei pentru animale numită Incimax<br />
Aqua SD care curaţă şi dezinfectează apa în<br />
acelaşi timp. Această soluţie are în primă etapă<br />
a utilizării un efect de detartrare a instalaţiilor<br />
şi ulterior de menţinere a calităţii apei. Este<br />
vizată deci menţinerea unei calităţi constante a<br />
apei prin înlăturarea încărcăturii microbiene şi a<br />
biofi lmul dar şi a efectului de detartrare pentru<br />
8 bovismagazin septembrie 2011<br />
1 2
Laurenţiu Mircea: Vara la<br />
noi sunt temperaturi, uneori,<br />
foarte ridicate şi oricum am<br />
poziţiona igloo-urile viţeii<br />
vor suferi mult de căldură. De<br />
asemenea, iarna, afl ându-ne în<br />
mijlocul câmpului avem probleme<br />
cu viscolul. Au fost ierni<br />
în care zăpada viscolită a ajuns<br />
la 3 m înălţime. De aceea leam<br />
amenajat un rând de boxe<br />
în adăpost. Aici avem o foarte<br />
bună ventilaţie şi sunt în acelaşi<br />
timp feriţi de curenţii de aer. Le<br />
facem curăţenie de 2 ori pe zi şi<br />
în felul acesta evităm la maxim<br />
apariţia amoniacului în aerul<br />
inspirat.<br />
Ferma noastră face parte după<br />
cum am discutat deja dintr-o<br />
companie care exploatează o<br />
depuneri de carbonat de calciu şi alte<br />
minerale. În ferma Miofan Agrotrans am<br />
instalat un echipament de dozare (numit<br />
Incimaxx Compact) a soluţiei de tratare<br />
a apei pentru animale, Incimax Aqua SD.<br />
Dozarea efectivă se realizează cu această<br />
pompa direct în instalaţie, în funcţie de<br />
câţi litri de apă trec prin instalaţie echipamentul<br />
dozează cantitatea de dezinfectant<br />
necesară. Cantitatea de dezinfectant utilizat<br />
este între 100 şi 300 ml la 1.000 l de apă.<br />
Putem spune astfel că avem de a face cu<br />
costuri foarte mici comparativ cu avantajele<br />
oferite mai ales când vine vorba despre<br />
protecţia sistemelor de conducte şi pompe<br />
din sălile de muls... Pe termen lung, o<br />
astfel de investiţie este extrem de efi cientă<br />
deşi pe termen scurt ar putea părea că este<br />
suprafaţă de peste 2.000 ha de<br />
teren agricol iar paiele nu au<br />
fost niciodata o problemă. Noi<br />
nu am avut niciodată limită<br />
când s-a pus problema de a utiliza<br />
paie pentru a avea aşternut<br />
proaspăt la viţei şi la tineret pe<br />
perioada iernii. Astfel, ajungem<br />
să utilizăm anual până la 800<br />
de baloţi cilindrici.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este efectivul<br />
de viţei care se fată lunar<br />
la Miofan Agrotrans?<br />
Laurenţiu Mircea: Avem un<br />
număr de 10 viţei fătaţi lunar.<br />
Aşa că ne-am dimensionat<br />
destul bine spaţiile de cazare.<br />
De asemenea, am organizat<br />
cât am putut de bine acest<br />
ciclu al animalelor: 9 – 10 vaci<br />
o investiţie relativ importantă datorită<br />
costurilor pentru echipamentul de dozare<br />
Incimaxx Compact. Studiile efectuate<br />
în fermele din alte state arată că utilizarea<br />
unui astfel de sistem de tratare/purifi care<br />
a apei a condus la creşterea producţiei de<br />
lapte odată cu reglarea fl orei ruminale<br />
şi reducerea accesului de bacterii nocive<br />
prin apă.<br />
Tot conform studiilor efectuate de doctorul<br />
Neil Broadwater de la University of<br />
Minnesota - Dairy Extension la un consum<br />
de 3 litri de apă o vaca trebuie sa producă<br />
1 litru de lapte dar de multe ori calitatea<br />
apei de băut împiedică acest lucru.<br />
www.ro.ecolab.eu \ 0733.580.124<br />
Stronger<br />
than the<br />
others<br />
Stronger<br />
than the<br />
others<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
INNOVATION THROUGH THE POWER OF NATURE<br />
septembrie 2011 bovismagazin 9<br />
Local regulations should be consulted concerning the status of this product in the country of destination.
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
înţărcate lunar, 9 – 10 fătări<br />
lunare. Pentru a putea face o<br />
mai bună lotizare şi pentru a<br />
evita supradensitatea am decis<br />
să începem amenajarea unui<br />
padoc exterior nou. În acesta<br />
animalele vor sta pe pământ şi<br />
nu pe beton. Va exista în acest<br />
padoc doar o foarte îngustă<br />
alee de beton pe care vor sta<br />
animalele în timpul furajării.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Acordaţi o<br />
“Fiecare fermă are propria tehnică de pregătire si<br />
efectuare a igienei ugerului înainte şi după muls. Solutiile<br />
propuse de Ecolab la ferma Miofan Agrotrans sunt:<br />
Înainte de muls, în primă etapă o înmuiere cu apă a<br />
mizeriei de pe mameloane şi uger. Ştergerea ugerului<br />
se face apoi cu ajutorul unor lavete speciale numite<br />
Lavete Dermasoft care se utilizeaza impreuna cu<br />
solutia speciala Dermasoft. Laveta Dermasoft<br />
are o textura si forma speciala. Acest lucru permite ca<br />
în timpul ştergerii mamelonului să se capteze toate<br />
particulele de mizerie. Când se efectueaza mulsul,<br />
operatorul nu şterge cu Laveta Dermasoft doar<br />
vârful mameloanelor ci prinde mamelonul de la bază<br />
şi trage şi primul jet de lapte. Curăţarea Lavetelor<br />
Dermasoft este de asemenea extrem de facilă. O<br />
altă soluţie recomandată pentru utilizare înainte de<br />
muls, este soluţia spumantă Oxy Foam. Spuma activă<br />
Oxy Foam, care intră în contact cu mamelonul, are si<br />
efect mecanic deoarece când se aşează pe o suprafaţă,<br />
fi ind densă, bulele de aer ale spumei se sparg. Atunci<br />
apare un efect de prelingere însă ceea ce este cel mai<br />
importat: spargerea bulelor acesta este în sine un efect<br />
mecanic. Soluţia trebuie lăsată să acţioneze timp de<br />
maxim 30 de secunde.” Reprezentant Ecolab<br />
Încărcarea celulelor de siloz se face cu ajutorul<br />
unei lame speciale Vimac, importate din<br />
Italia, montate pe un tractor de 145 CP. Tasarea<br />
silozului se face cu un tactor de 275 CP.<br />
atenţie deosebită viţelelor<br />
înainte de însămânţare?<br />
Laurenţiu Mircea: Categoric,<br />
pe lângă lotizări succesive şi o<br />
mare atenţie acordată în timpul<br />
monitorizărilor zilnice<br />
suntem extrem de atenţi cu<br />
furajarea pentru această categorie<br />
de vârstă. Am încercat<br />
ca niciodată să nu scăpăm din<br />
mână furajarea viţelelor din<br />
această categorie şi am reuşit<br />
ca până acum să nu facem<br />
primele IA înainte de 15 luni<br />
atunci când trebuie să aibă obligatoriu<br />
peste 410 kg pentru a<br />
intra în grupa de montă. Monitorizarea<br />
viţelelor din punct de<br />
vedere al reproducţiei se face<br />
după 425 zile de viaţă. Pentru<br />
viţele, junici şi vaci în repaos<br />
mamar administrăm o singură<br />
dată în zi furaj pe când pentru<br />
vacile în lactaţie de 2 ori.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce se întâmplă<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Aplicarea unei astfel de<br />
soluţii şi timpii de aşteptare cresc durata<br />
cît stă vaca în sala me muls?<br />
Laurenţiu Mircea: Nu, deloc. Pregătirea întregii<br />
grupe care intră la muls durează maxim un minut; de<br />
la intrare în sală şi până când li se aplică manşoanele.<br />
La noi, o vacă stă, în medie, în sala de muls, câte 8<br />
minute , timp care include igiena mulsului, iar timpul<br />
de mulgere este în medie de 6,5- 7 minute.<br />
Reprezentant Ecolab: Operatorul trebuie să facă<br />
în concluzie doar 2 drumuri pe la fi ecare animal. Odată<br />
spală şi aplică soluţia spumantă Oxy Foam, iar apoi<br />
revine pentru a şterge şi a aplica manşoanele.<br />
După muls, mameloanele se imersează într-o soluţie,<br />
ce formeaza fi lm, pe bază iod numită Io-Shield care<br />
este o soluţie echilibrată din punct de vedere al factorilor<br />
dermatologici conţinuţi fi ind astfel mult mai<br />
sigură. Intenţia mea, în calitate de reprezentant al<br />
Ecolab România, este să venim in sprijinul fermierilor<br />
prin solutii innovative care sa fi e sigure, efi ciente si<br />
profi tabile economic.<br />
www.ro.ecolab.eu \ 0733.580.124<br />
Pulverizarea inoculantului SiLac Corn (este<br />
un inoculant importat din Germania care<br />
conţine 4 tulpini; are proprietăţi foarte bune<br />
atât în cazul silozului de lucernă, graminee cât<br />
şi porumb). Importator Top Nutrition<br />
România<br />
cu dejecţiile produse în fermă?<br />
Laurenţiu Mircea: Dejecţiile<br />
semi-lichide, provenite din<br />
adăpostul vacilor în lactaţie,<br />
sunt împinse la capătul halei,<br />
acolo unde avem amenajate<br />
fose, cu ajutorul uneia dintre<br />
încărcătoarele Schäff er<br />
pe care le deţinem. În acest<br />
punct ele sunt stocate temporar.<br />
Cu ajutorul cisternei<br />
Bauer vidanjăm aceste fose<br />
şi transportăm dejecţiile într-<br />
Laveta<br />
Dermasoft are o<br />
ţesătură cu ochiuri<br />
cu un diametru de<br />
câţiva mm. Acest<br />
lucru permite ca<br />
în timpul ştergerii<br />
mamelonului să se<br />
capteze toate particulele<br />
de mizerie.<br />
Curăţarea lavetei<br />
este de asemenea<br />
extrem de facilă.<br />
10 bovismagazin septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 11
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
un stocator de peste 1.300 m 3<br />
compartimentat în 3 bazine<br />
distincte. Din adăpostul<br />
viţeilor care include şi materni-<br />
Având în vedere probleme apărute ca urmare a îngheţării,<br />
iarna, a apei în conducte s-a apelat la o soluţie ieftină<br />
şi facil de pus în practică: s-a montat o rezistenţă<br />
cu încălzire de-a lungul conductelor care menţine<br />
temperatura sub izolaţie între 5 şi 13ºC. Pentru o lungime<br />
a reţelei de conducte de peste 50 m investiţa a fost de<br />
doar 200euro.<br />
tatea, scoatem cantităţi mari de<br />
dejecţii amestecate cu paie pe<br />
care le stocăm pe o platformă<br />
betonată. Aceasta are dimensi-<br />
uni foarte mari şi ne-a permis<br />
să acumulăm dejecţii şi paie<br />
aproximativ 2 ani, iar acum este<br />
mraniţă şi o vom împrăştia pe<br />
o parcelă afl ată în vecinătatea<br />
fermei. Soluţiile constructive<br />
alese pentru reorganizarea<br />
iniţială a adăposturilor nu a<br />
permis montarea plugurilor<br />
racloare motiv pentru care<br />
folosim un încărcător frontal<br />
pentru scoaterea dejecţiilor.<br />
Lipsa plugului raclor are însă<br />
şi o consecinţă pozitivă: ne-a<br />
permis să montăm o suprafaţă<br />
de 250m 2 de saltea chiar pe<br />
aleea de mişcare în faţa gardului<br />
unde animalele vin pentru<br />
furajare. Am decis în acest<br />
fel pentru că acolo animalele<br />
îşi petrec cel mai mult timp.<br />
Momentan avem o capacitate<br />
totală de cazare de 108 vaci în<br />
lactaţie.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este rata<br />
de înlocuire în fermă şi care<br />
sunt tendinţele din punct de<br />
vedere al creşeterii efectivului?<br />
Laurenţiu Mircea: Venim în<br />
permanenţă cu o rată de înlocuire<br />
bună, aproximativ 35%<br />
viţele raportat la efectivul muls.<br />
Avem în total un număr de<br />
aproximativ 180 capete dintre<br />
care 105 vaci în lactaţie, 25<br />
viţele cu gestaţie confi rmată<br />
de la 90 la 125 zile, 15 viţele cu<br />
vârste cuprinse între 14 şi 17<br />
luni dintre care unele au intrat<br />
deja la montă. Restul este reprezentat<br />
de tineret în diferite<br />
categorii de vârstă.<br />
Marea problemă a fermei<br />
noastre a apărut imediat după<br />
populare, în anul 2005. Atunci<br />
nu s-a luat în calcul faptul că<br />
animalele din prăsilă proprie<br />
care vor intra în producţie<br />
vor avea nevoie de peste doi<br />
ani. Atunci efectivul fermei a<br />
scăzut destul de mult.Tendinţa<br />
noastră actuală este aceea de<br />
a ajunge la un efectiv de 100<br />
vaci mulse zilnic, adică încă<br />
20 capete pe care le vom aduce<br />
în câteva luni, maxim 6, din<br />
prăsila proprie. Dacă este să<br />
compar ultimele generaţii de<br />
animale, suntem deja la a 3-a<br />
generaţie de vaci care a intrat în<br />
producţie, cu cele achiziţionate<br />
în urmă cu 6 ani pot spune că<br />
nu poate exista nici un termen<br />
de comparaţie. Suntem siguri<br />
că efectivele de Holstein din<br />
întreaga fac progrese din punct<br />
de vedere genetic însă avantajul<br />
oferit de selectarea unor<br />
animale produse şi crescute de<br />
tine este nepreţuit. Analizăm<br />
cu foarte mare atenţie efectivul<br />
actual îi vedem plusurile şi mai<br />
12 bovismagazin septembrie 2011
ales minusurile şi ştim ce să<br />
ameliorăm.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În ce constă<br />
colaborarea TopNutrition<br />
– Miofan Agrotrans?<br />
Daniela Bănescu: Am să fi u<br />
cât se poate de punctuală; am<br />
optimizat şi echilibrat pentru<br />
fi ecare categorie de animale o<br />
raţie specială. Astfel, în prima<br />
fază am luat mostre din materii-le<br />
prime pe care echipa de la<br />
Miofan le-a adus în capacităţile<br />
lor de stocare şi le-am analizat<br />
în laboratoarele colaboratorilor<br />
noştri germani. Având în<br />
vedere faptul că niciodată în<br />
această fermă nu s-a întâmplat<br />
să rămână “brusc” fără un anumit<br />
component al raţiei şi că<br />
am ştiut cu mult timp înainte<br />
ce schimbări vor fi în hrana animalelor,<br />
când şi cum vom face<br />
tranziţiile, am reuşit să avem<br />
rezultate foarte bune.<br />
Laurenţiu Mircea: De exemplu<br />
pentru vacile în lactaţie avem<br />
un amestec de concentrate format<br />
din 40% porumb, 22% orz,<br />
11% şrot de fl oarea soarelui, 9%<br />
şrot de soia, 3% premix vitaminizat<br />
şi 3% proteină protejată.<br />
Fânul de borceag este în jur de<br />
2kg per cap zilnic, 6 kg fân de<br />
lucernă şi 22kg siloz de lucernă.<br />
Utilizăm momentan silozul de<br />
lucernă însă când vom începe<br />
să consumăm din silozul de<br />
porumb de anul acesta, cel mai<br />
probabil în prima jumătate a<br />
lunii octombrie, vom adăuga<br />
în jur de 18kg. Volumul total<br />
al raţiei este în jur de 33-34 kg<br />
pentru o producţie de 27 litri<br />
(4,3% grăsime).<br />
Daniela Bănescu: Însă, toate<br />
aceste valori se modifi că foarte<br />
uşor de la an la an. Nu există<br />
standardizări decât orientative<br />
şi de aceea cel mai important<br />
lucru este furajarea din stoc tot<br />
timpul anului.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cât de<br />
important este din punctul<br />
dumneavoastră de vedere<br />
proteina protejată în aceste<br />
scheme de furajare?<br />
Daniela Bănescu: Este extrem<br />
de importantă pentru că am<br />
încercat să găsim un balans<br />
între partea economică şi<br />
proporţiile materiilor prime<br />
din raţie. Procesul termic<br />
de fabricaţie al şroturilor în<br />
România nu este la fel de performant<br />
ca în ţările vest europene.<br />
Practic, în România nu<br />
există instalaţii care să proceseze<br />
şrotirile la temperaturi<br />
de peste 130ºC pentru a putea<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
ing. Laurenţiu Mircea şef fermă<br />
distruge toţi factorii inhibitori.<br />
Astfel, la proteina pe care o are<br />
şrotul de soia şi cel de fl oarea<br />
soarelui nu putem merge cu<br />
peste 20% în raţie. Unii fermieri<br />
merg şi peste însă cu<br />
mari riscuri de apariţia sub-<br />
de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii<br />
performanţei în creşterea taurinelor<br />
HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA<br />
distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia<br />
• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente<br />
proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) •<br />
înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie<br />
Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841<br />
Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877<br />
septembrie 2011 bovismagazin 13
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
dr. Adrian Dina manager<br />
CRV Global / Cow Genetics<br />
acidozelor. Acesta este motivul<br />
pentru care îmbrăţişăm idea<br />
utilizării proteinei protejate.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Din punctul<br />
dumneavoastră de vedere<br />
ce lapte praf ar trebui să<br />
cumpere un fermier pentru<br />
viţeii din ferma lui?<br />
Daniela Bănescu: Nu unul ieftin<br />
care să nu conţină zer pudră.<br />
Piaţa a comprimat foarte mult<br />
şi strategiile de producţie de<br />
lapte praf ale furnizorilor şi<br />
mulţi dintre aceştia au ales<br />
să înlocuiască zerul pudră cu<br />
soia pentru a asigura totusi<br />
un optim de proteină. Totuşi,<br />
laptele parf care conţine soia se<br />
decantează imediat, iar viţelul<br />
ajunge să consume doar o<br />
suspenţie lichidă fără nici o<br />
valoare nutriţională.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În ce constă<br />
colaborarea CRV Global / Cow<br />
Genetics – Miofan Agrotrans?<br />
Adrian Dina: Ne-am început<br />
colaborarea în urmă<br />
cu aproximativ 5 ani, în decembrie<br />
2006. De atunci am<br />
încercat şi cred că am reuşit<br />
să furnizăm, nu cel mai bun<br />
m.s.c. din lume ci m.s.c.-ul de<br />
care fermierii Miofan Agrotrans<br />
au nevoie pentru a face<br />
performanţa dorită. Primele<br />
monte pe care le-am făcut la<br />
începutul colaborării noastre<br />
au vizat oferirea de m.s.c. care<br />
să permită uniformizarea efectivului<br />
având în vedere faptul<br />
că animalele erau aduse din<br />
mai multe surse, cu mulţi tauri<br />
parteneri de gestaţie. Am folosit<br />
tot timpul în această fermă<br />
tauri din partea superioară<br />
a clasamentelor olandeze<br />
urmărind mereu descendenţa<br />
sau ascendeţa lor în topurile<br />
din celelalte ţări. S-au folosit în<br />
Primipara 9767 este una dintre animalele “specile“ din fermă provenind dintr-o<br />
vacă din prăsila Miofan şi taurul olandez Canvas. Este în a 145-a zi de lactaţie iar<br />
până la această dată (15 august) producţiile au fost cuprinse între 28,2 şi 29,8 litri.<br />
După 30 zile de la prima IA, ca viţică, acest animal a început să evidenţieze ugerul<br />
iar după 180 de la IA fermierii au fost nevoiţi să o mulgă. Deşi pare destul de unic în<br />
lumea crescătorilor de vaci producţia, ca viţică în lactaţie, a fost de 15 - 16 litri/zi.<br />
cântarul de 1.000kg destinat monitorizării greutăţii animalelor<br />
pemanenţă câte 3 – 4 tauri cu<br />
o pondere de peste 80% material<br />
seminal sexat. Acesta este<br />
practic motivul pentru care în<br />
acest moment în ferma Miofan<br />
numărul viţelelor este dublu<br />
faţă de numărul vacilor afl ate<br />
în lactaţie. Vă va surpinde<br />
însă să ştiţi că în ultimii ani<br />
din materialul sexat CRV s-a<br />
obţinut un singur mascul, în<br />
rest numai femele. Caracterele<br />
urmărite au fost: longevitate<br />
productivă, picioare, uger, lapte<br />
şi componente. Animalele au<br />
fost împărţite în patru grupe<br />
în funcţie de defi cienţele pe<br />
un anumit character pe care<br />
doream să îl ameliorăm, iar<br />
fi ecare grupă de vaci a fost IA<br />
cu alt taur. Din luna octombrie<br />
vom începe să folosim programul<br />
de potrivire a perechilor<br />
CRV utilizând o bază de<br />
date care deţine înscrişi toţi<br />
taurii CRV Global. În această<br />
perioadă lucrăm pe cea de<br />
a 2-a generaţie de vaci CRV<br />
obţinute în ferma Miofan.<br />
S-a vorbit despre posibilităţile<br />
de import astfel încât să se<br />
poată creşte efectivul afl at la<br />
muls.<br />
Referitor la acest aspect, discutând<br />
exclusive despre Olanda,<br />
pot spune că dacă în acest<br />
moment majoritatea taurilor<br />
folosiţi de fermierii olandezi<br />
sunt cunoscuţi iar efectivele<br />
sunt atent monitorizate. În<br />
urmă cu mai bine de 5 ani<br />
aceste lucruri nu erau foarte<br />
sigure ne fi ind puţine cazurile<br />
în care ne confruntam<br />
cu monte naturale în harem<br />
sau cu tauri necunoscuţi. Deci,<br />
atunci majoritatea fermierilor<br />
au ales animalele bonitându-le<br />
(mai bines au mai puţin bine)<br />
pentru că pedigree-le de foarte<br />
multe ori nu ofereau foarte<br />
multe informaţii.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: De care<br />
taur, folosit în această fermă,<br />
sunteţi cel mai mândru?<br />
Adrian Dina: Deşi ca reprezentant<br />
CRV Global nu pot<br />
nominaliza un anumit taur<br />
pot să spun că sunt mândru<br />
de descendenţa taurului Paramount<br />
atât din ferma Miofan<br />
cât şi din alte ferme.<br />
Ştefan Marin: Eu simt la fel.<br />
Toate viţele din ferma noastră<br />
provenite din taurul Paramount<br />
cred că vor avea un viitor<br />
foarte bun.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Din mesajele<br />
transmise de dumneavoastră<br />
înţeleg că în maxim un an<br />
veţi atinge efectivul de vaci la<br />
muls pe care vi-l doriţi. Poate<br />
fi acela momentul în care se<br />
va putea începe vânzarea<br />
de junici din ferma Miofan<br />
Agrotrans?<br />
Ştefan Marin: Nu mă gândesc<br />
în viitorul apropiat să vând<br />
dar când vom ajunge la 300 de<br />
capete vom reanaliza această<br />
posibilitate. Deci, pentru moment,<br />
subiectul este închis<br />
având în vedere că dorinţa mea<br />
este aceea de a întineri 80% din<br />
efectivul matcă. Acum, majoritatea<br />
animalelor sunt la prima<br />
sau la a 2-a gestaţie.<br />
14 bovismagazin septembrie 2011
SUmm It-Ul CReSC�t ORIl OR<br />
de aNImale<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 15<br />
SOmmet de l’élevage - Tel. +33 (0) 4 73 28 95 13 - info@sommet-elevage.fr<br />
Octombrie<br />
v izitatorii externi<br />
FRANŢA<br />
� Se pot înregistra online pentru intrare<br />
gratuit� �i pentru turul fermelor<br />
www.sommet-elevage.fr<br />
www.sommet-elevage.fr<br />
www.facebook.com/sommet.elevage
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Arbitrul britanic<br />
John Gribbon care a jurizat în<br />
acest an ExpoBOVIS din cadrul<br />
Zilele Crescătorului de Taurine<br />
v-a felicitat pentru atitudinea<br />
în ring. De ce aţi dat atât de<br />
mare importanţă expoziţiilor<br />
la care aţi participat?<br />
Laurenţiu Mircea: O, este<br />
vorba despre mândria noastră.<br />
Creştem vaci, muncim aşa<br />
cum spunea domnul doctor<br />
Petcu ca în mină şi nu<br />
putem fi neatenţi cu imaginea<br />
noastră. Am fost la show-uri<br />
internaţionale şi am văzut că<br />
fermierii occidentali nu scapă<br />
din vedere nici un detaliu. Noi<br />
acolo ne dorim să fi m şi din<br />
cauza asta facem eforturi.<br />
Ştefan Marin: Acum 5 ani nici<br />
un fermier crescător de vaci nu<br />
ştia de investiţia de la Ianca, iar<br />
acum suntem Miofan Agrotrans,<br />
o fermă care a participat<br />
de 2 ori la o expoziţie naţională<br />
şi de 2 ori animalele au fost<br />
premiate. Efectiv pentru noi a<br />
fost o mândrie extraordinară şi<br />
mai ales o dovadă că nu facem<br />
treabă degeaba. Am expus animalele<br />
noastre, obţinute din IA<br />
gândite de noi, fătate şi crescute<br />
în ferma asta cu atenţia echipei<br />
şi cu furajarea decisă de noi.<br />
Animalele noastre au intrat în<br />
1. 2.<br />
3.<br />
5.<br />
4.<br />
6.<br />
7. 8.<br />
ring cu viţele obţinute din embrioni<br />
din tauri de top şi nu au<br />
fost cu nimic mai prejos.<br />
Laurenţiu Mircea: Din punctul<br />
nostru de vedere este extrem<br />
de important ca în show-urile<br />
naţionale de Holstein să se<br />
stabilească din start criteria<br />
după care să se organizeze apoi<br />
fermierii. Dacă venim mereu<br />
cu reguli noi pe care de cele<br />
mai multe ori le încălcăm din<br />
mii de motive, animale aduse<br />
din surse incerte, înscriem<br />
animale la categorii de vârstă<br />
incorect, o să ne facem mereu,<br />
mereu, mereu de râs. La nici<br />
un show internaţional aşa ceva<br />
nu este tolerat. Noi am analizat<br />
îndelung ce a apreciat arbitrul<br />
german Manfred Uhrig în<br />
anul 2010 la Râşnov, am cerut<br />
suportul partenerilor olandezi<br />
şi am ales pentru acest an viţele<br />
după anumite standarde. Am<br />
fost miraţi când am observat<br />
stilul total diferit de bonitare<br />
a lui John Gribbon comparativ<br />
cu cel al lui Manfred Uhrig.<br />
Ştefan Marin: Eu am apreciat<br />
foarte mult calitatea ambelor<br />
viţele care au fost premiate la<br />
Raşnov şi îi felicit atât pe domnul<br />
doctor Mihai Petcu cât şi<br />
pe domnul Viorel Ninulescu.<br />
“Parcul nostru de tractoare este cu<br />
precădere New Holland fi ind compus<br />
din 2 tractoare T6080 Range Command<br />
de 155 CP, 2 tractoare de 275 CP (foto<br />
1), un tractor T6070 Plus de 141 şi un TD<br />
5050 de 95 CP. Toate tractoarele pe care<br />
am ales să le exploatăm au kit-uri de aer<br />
pentru sistemul de frânare pneumatic.<br />
De asemenea, exploatăm două combine<br />
New Holland CS 540, iar ultima achiziţie<br />
cu care ne mândrim este combina New<br />
Holland CR 9060 (foto 5), deci din gama<br />
9000, aleasă pentru nivelul de dotare<br />
cu motor Iveco cu 6 cilindri turbo şi<br />
sistemde injecţie common rail, dar şi<br />
pentru performanţele excepţionale la<br />
viteză de recoltare şi pierderi. Remorcile<br />
pe care le utilizăm sunt Fiegel pe 3 axe<br />
(foto 8). Pentru tocarea porumbului siloz<br />
avem, de 6 campanii, un tocător pe<br />
3 rânduri Pöttinger care are montat pe<br />
el un zdrobitor pentru boabele de porumb<br />
(foto 7, 8). Pentru exploatarea lui<br />
este nevoie de un tractor cu o putere de<br />
minim 140 CP însă am ales, pentru a nu<br />
suprasolicita unul dintre tractoarele mai<br />
mici, să folosim pentru tractarea acestui<br />
tocător unul dintre tractoarele de 275 CP.<br />
Până în prezent nu a necesitat niciodată<br />
service. Marea problemă a oricărui fermier<br />
este ca în perioada campaniilor să<br />
nu aibă problem cu service-ul, iar noi<br />
până acum nu am avut nici o problemă.<br />
Acest lucru se datorează cel mai probabil<br />
faptului că furnizorul nostru de tractoare<br />
şi echipamente agricole are un birou de<br />
service în Brăila, deci în proximitatea<br />
fermei noastre. Deţinem de asemenea<br />
4 încărcătoare frontale dintre care 2 JCB<br />
(foto 3) şi alte 2 Schäff er.”<br />
Ştefan Marin<br />
16 bovismagazin septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 17
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
7 ferme în care sunt cazate<br />
105.000 vaci Holstein şi 1 fermă<br />
carantină (amplasate în jurul<br />
capitalei, Riyadh);<br />
7 ferme vegetale (amplasate la<br />
peste 900km, în nordul ţării);<br />
1 fabrică de procesare.<br />
Creşterea vacilor în<br />
deşertul Arabiei<br />
Saudite<br />
Având în vedere drumul încă<br />
anevoios al fermierilor români,<br />
producţiile care evoluează destul<br />
de greu şi nenumăratele scuze<br />
căutate uneori pentru a justifi ca<br />
performanţele lipsite de strălucire<br />
am decis să publicăm un material<br />
care a circulat pe internet în urmă<br />
cu câteva luni. Este vorba despre<br />
prezentarea unei companii gigant<br />
din Arabia Saudită care extrage<br />
apă pentru a produce furaje în<br />
mijlocul deşertului pe o suprafaţă<br />
de 22.500 hectare pentru 105.000<br />
vaci Holstein.<br />
Vă lăsăm pe dumneavoastră să<br />
găsiţi plusurile şi minusurile acestui<br />
sistem de creştere a vacilor.<br />
un peisaj caracteristic deşertului saudit un peisaj caracteristic deşertului saudit<br />
22.500 ha arondate unui centru pivot de irigaţii<br />
centru de pompare dotat cu motoare de 700 CP; 410 milioane m 3 apă<br />
consumată în 2009; 1 miliard litri diesel consumaţi<br />
puţurile cu pompe centrifuge extrag apa de la 200 m având o capacitate de 6.000 litri per minut<br />
18 bovismagazin septembrie 2011
otaţia culturilor: doi ani lucernă urmaţi de un an porumb siloz<br />
însămânţarea lucernei se face cu 20 kg/ha<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
11,000 tonnes DAP per year<br />
producţii: 400.000 tone lucernă, 300.000 tone porumb siloz, 30.000 tone graminee şi leguminoase<br />
la lucernă se realizează 10 coase anual cu o producţie de 22,5 t/ha; 21 zile intervalele dintre coase; 800 ha cosite zilnic între mai şi septembrie<br />
4.000 baloţi (peste 100 camioane încărcate) transportaţi în fi ecare noapte de la fermele vegetale la spaţiile de depozitare; 20.000 camioane transportate anual<br />
2 recolte de porumb siloz anual cu o producţie de 110 t/ha; camioanele pleacă de pe câmp direct la celulele de însilozare afl ate la peste 900 km distanţă.<br />
septembrie 2011 bovismagazin 19
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
descărcarea camioanelor ajunse la centrul de însilozare; fi ecare celulă are 2.200 tone siloz<br />
ferma Al Danah cu un efectiv de 15.800 vaci în lactaţie şi 18.000 capete tinere. Producţia medie este de 12.500 litri per lactaţie cu 3,3% grăsime<br />
940.000 litri produşi zilnic; 35 tancuri umplute şi livrate zilnic; un tanc<br />
la fi ecare 40 minute<br />
incidenţa mastitelor este de sub 0,5%, iar NTCS 160.000<br />
raţiile sunt monitorizate de către şeful de fermă direct din biroul său<br />
protecţia mamagerilor se face cu “bodyguard-zi” saudiţi 300 vaci per adăpost; 50m2 temperatura maximă din adăpost: 30ºC;<br />
per animal<br />
20 bovismagazin septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 21
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
SME BOVI TOP<br />
formula inovativă de protecţie împotriva stresului<br />
Vacile de lapte cu un randament<br />
ridicat sunt considerate<br />
“sportive fruntase”in domeniul<br />
lor. Metabolismul lor lucreaza<br />
la turatii inalte, impunand astfel<br />
cerinte speciale mediului<br />
inconjurator in ceea ce priveste<br />
grija fata de ele si de hrana care<br />
li se administreaza. Orice factor<br />
perturbator produce stres, ce<br />
poate duce la scaderi de randament.<br />
Urmatorii factori care pot declansa<br />
stresul sunt:<br />
• Factori dependenti de mediul<br />
inconjurator: caldura,<br />
umiditate,transport, durere,<br />
schimbarea lactatiei, cat si alte<br />
evenimente neobisnuite pentru<br />
animal.<br />
• Factori legati de hrana: calitatea<br />
hranei, lipsa hranei respectiv<br />
a elementelor energizante, o<br />
supradozare a elementului fi er.<br />
• Factori proprii fi ecarui animal:<br />
perioada de fatare, factori bacterieni,<br />
virali sau imbolnaviri<br />
datorita diferitelor ciuperci.<br />
Stresul trebuie evitat.<br />
Solutia inovatoare provine de la<br />
Schaumann: cu produsul SME<br />
BOVI TOP.<br />
Administrarea efi cienta a<br />
microelementelor<br />
Cuprul, zincul si manganul<br />
continuti de produsul SME<br />
BOVI TOP sunt legate 100%<br />
organic si au rolul de a opune<br />
rezistenta descompunerilor<br />
din mediul aspru al rumenului.<br />
Chiar si interactiunea cu<br />
alte elemente cum ar fi fi erul<br />
sau calciul, care ar putea infl uenta<br />
negativ asimilarea lor, este<br />
redusa de catre forma organica<br />
de legatura. Astfel se garanteaza<br />
ca substantele de mare valoare<br />
ajung la locul unde isi pot exercita<br />
actiunea. Seleniul exista<br />
sub forma de drojdie de seleniu<br />
si partial ca seleniu legat,<br />
deoarece la o supraalimentatie<br />
cu seleniu normal, numai un<br />
procent de 40-60% ajunge in<br />
intestinul subtire nemodifi cat.<br />
Motivul fi ind ca seleniul anorganic<br />
se transforma partial, in<br />
rumen, in seleniu elementar<br />
(30-40%) si partial incorporat<br />
in albumina microbiana (10-<br />
15%). Acest lucru poate fi evitat,<br />
partial, prin intrebuintarea de<br />
seleniu protejat si astfel ajunge<br />
aproximativ 70% nemodifi cat<br />
in intestinul subtire. In cazul<br />
drojdiei de seleniu nu se cunosc<br />
infl uente antagoniste care ar<br />
merita sa fi e enumerate. Drojdia<br />
de seleniu este mai disponibila<br />
cu 20-30% fata de seleniul<br />
anorganic si serveste la formarea<br />
de rezerve corporale. Studiile<br />
au aratat ca un transfer ridicat<br />
se produce in lapte respectiv in<br />
colostru si in embrion. Avanta-<br />
jele microelementelor organice<br />
pot fi rezumate si prezentate<br />
dupa cum urmeaza:<br />
Disponibilitatea microelementelor<br />
creste<br />
• Reducerea continutului de microelemente<br />
in nutretul mineral<br />
sau o adminstrare redusa<br />
de nutret mineral.<br />
• Reducerea pierderilor prin<br />
fecale<br />
• O sarcina mai redusa pentru<br />
sol si apa<br />
Retentia in organe si produse<br />
creste<br />
Transportul placentar creste<br />
• Capacitate embrionala crescuta<br />
• Imunitatea (nespecifi ca, specifi<br />
ca) creste<br />
Stimularea fertilitatii<br />
Fertilitatea vacilor poate fi infl<br />
uentata prin mai multi factori.<br />
O hranire conforma cu<br />
randamentul dorit este unul<br />
dintre acesti factori. Vitamina<br />
A, ca “vitamina de protectie<br />
a pielii”sustine reproducerea<br />
pielii, un factor decisiv special<br />
in cazul partilor sensibile ale<br />
pielii, cum ar fi mucoasele tractului<br />
genital.<br />
Antioxidanti<br />
Fara oxigen nu exista viata. Circa<br />
trei pana la cinci procente<br />
din oxigenul asimilat se transforma<br />
totusi, in animal, intr-o<br />
forma distrugatoare de celule,<br />
asa numitii radicali liberi. In<br />
conditii de stres, acest procentaj<br />
creste considerabil. Pentru<br />
a se proteja de acesti radicali<br />
liberi, natura a dezvoltat un<br />
sistem de autoprotectie. Antioxidantii,<br />
denumiti si “radicali<br />
capcana”, impiedica distrugerea<br />
oxigenului atat de necesar vietii.<br />
Daca, insa, formarea radicalilor<br />
liberi este atat de mare astfel<br />
incat mecanismul de aparare al<br />
corpului – capacitatea sa antioxidativa<br />
– nu intervine, apare<br />
stresul oxidativ. Substantele<br />
cu actiune antioxidativa sunt,<br />
printre altele, Vitamina E, beta<br />
carotenul, microelementele cupru,<br />
zinc, mangan si in special<br />
seleniu. Sistemul de aparare<br />
propriu corpului formeaza cu<br />
ajutorul acestor substante un<br />
mecanism de protectie limitat<br />
cu “un numar redus de ochiuri”,<br />
care se desfasoara in trei etape<br />
(imaginea 1)<br />
In prima etapa este vorba despre<br />
impiedicarea radicalilor<br />
liberi, in etapa a 2-a se neutralizeaza<br />
deja radicalii liberi formati<br />
si in etapa a 3-a se repara<br />
moleculele deja afectate. Acest<br />
sistem in 3 etape necesita, de<br />
aceea, un intreg complex de<br />
substante.<br />
Sistemul de protectie Oximin<br />
Oximin este rezultatul cel<br />
mai recent al cercetarilor<br />
Schaumann. Acest complex<br />
de substante active combina<br />
componentele vitaminei E,<br />
antioxidanti naturali si sintetici,<br />
seleniul disponibil in rumen si<br />
22 bovismagazin septembrie 2011
in intestinul subtire, cuprul cu<br />
legaturi organice, zincul si manganul<br />
intr-un singur sistem de<br />
protectie. Oximin furnizeaza<br />
organismului, intr-un mod optim,<br />
componentele cu actiune<br />
antioxidativa. Ele indeplinesc<br />
in sistemul de protectie sarcini<br />
diferite care se completeaza<br />
reciproc in actiunea lor (imaginea<br />
2).<br />
Statutul seleniului se<br />
imbunatateste<br />
Actiunea comuna, sinergetica, a<br />
vitaminei E si seleniului este de<br />
mult timp cunoscuta. Seleniul<br />
este microelementul cu cele<br />
mai multe functii antioxidative.<br />
Exista mai mult de 35 de enzime<br />
ce contin seleniu. Oximin<br />
ridica substantial aprovizionarea<br />
cu seleniu printr-o sursa de<br />
seleniu disponibila la nivelul<br />
rumenului si al intestinului<br />
subtire.<br />
Efectul vitaminei E creste<br />
Antioxidantul sintetic protejeaza<br />
nutretul si ratia de nutret<br />
contra distrugerii de catre<br />
oxigen si actioneaza pana in<br />
tractul digestiv al vacii. Acest<br />
mecanism de protectie nu consuma<br />
vitamina E. De aceea ea<br />
se afl a in totalitate la dispozitia<br />
metabolismului. Antioxidantul<br />
natural se resoarbe si sprijina<br />
vitamina E in procesul metabolic.<br />
Astfel creste efectul vitaminei<br />
E.<br />
Copitele sanatoase sustin<br />
producţia de lapte<br />
Actiunea zincului, foarte disponibil,<br />
legat organic, in combinatie<br />
cu biotina, stimuleaza<br />
formarea unor copite durabile<br />
si netede. Numai o vaca care se<br />
deplaseaza bine pe picioarele<br />
sale, va putea sa se hraneasca<br />
corespunzator si astfel sa produca<br />
mult lapte.<br />
Numeroase ferme au confi rmat:<br />
in produsul SME BOVI<br />
TOP se gaseste formula care<br />
are grija de sanatatea vacilor<br />
cu randament ridicat. Un lucru<br />
este sigur: vaci sanatoase – mai<br />
putine griji.<br />
Laptele de vacă colectat şi producţia de produse lactate în<br />
luna iunie şi semestrul I 2011. În luna iunie 2011, cantitatea de<br />
lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare<br />
de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu<br />
2,3%, iar faţă de luna iunie 2010 a scăzut cu 2,5%. În semestrul I 2011<br />
comparativ cu semestrul I 2010, cantitatea de lapte de vacă colectată<br />
de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile<br />
procesatoare a scăzut cu 7,7%.<br />
Iunie 2011 comparativ cu mai 2011. În luna iunie 2011 comparativ<br />
cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile<br />
procesatoare a scăzut cu 2086 tone (-2,3%).<br />
Iunie 2011 comparativ cu iunie 2010. Faţă de luna corespunzătoare<br />
din anul precedent, în luna iunie 2011 cantitatea de lapte de vacă<br />
colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 2.252 tone (-2,5%).<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Asociaţia Franceză<br />
a Crescătorilor de<br />
Vaci PrimHolstein<br />
anunţuri vânzări genetică preluate de pe: www.primholstein.com<br />
5 embrioni - 400 € - proveniţi din taurul Man-O-Man.<br />
Mama este o vacă primipară (25 luni; a 310-a zi de lactaţie; 8789 litri; 3,76%<br />
grăsime; 3,1% proteină; provenită din taurul Shottle). Contact fermier: Rouzes<br />
Jean Pierre, tel.: 00.33.561.56.74.41<br />
5 embrioni - 380 € - proveniţi din taurul Man-O-Man.<br />
Mama este o vacă provenită din taurul Baxter. Contact fermier: La Hasif<br />
Francoise (Gaec de Borborin) tel./fax: 00.33.297.60.05.29<br />
1 embrion - 600 € - provenit din taurul Baxter.<br />
Mama este o vacă secundipară (52 luni; la prima lactaţie de 667 zile a avut:<br />
22.689 litri; 4,67% grăsime; 3,36% proteină; provenită din taurul O-Man Just).<br />
Contact fermier: Challan Belval Francois, tel.: 00.33. 380.96.76.46 / fax:<br />
00.33.380.96.74.50<br />
7 embrioni - 300 € - proveniţi din taurul Shottle.<br />
Mama este o vacă secundipară (49 luni; prima lactaţie de 644 zile; 12.878 litri;<br />
4,22% grăsime; 3,68% proteină; provenită din taurul O-Man Just).<br />
Contact fermier: Rouzes Jean Pierre, tel.: 00.33.561.56.74.41<br />
5 embrioni - 400 € - proveniţi din taurul Goldwyn.<br />
Mama este o vacă la a 3-a lactaţie (55 luni; a 2a lactaţie de 412 zile; 13.926 litri;<br />
4,09% grăsime; 3,12% proteină; provenită din taurul Gibson).<br />
Contact fermier: Chedeville Edouard, tel.: 00.33.231.77.66.53<br />
vacă primipară - 1.500 € - provenită din taurul Shottle.<br />
Născută în data de 25.02.2009.<br />
Mama este o vacă la a 5-a lactaţie (83 luni; la a 5a lactaţie de 418 zile a produs<br />
12.899 litri; 5,3% grăsime; 3,77% proteină; provenită din taurul Goldriver).<br />
Contact fermier: Le Jeune Martine, tel./fax: 00.33.298.69.93.48<br />
vacă secundipară - 1.400 € - provenită din taurul Blitz.<br />
Născută în data de 23.07.2006. Prima fătare a fost la vârsta de 35 luni, iar în<br />
timpul lactaţiei (288 zile) a produs 6.273 litri; 3,52% grăsime şi 2,95% proteină.<br />
În lactaţia în curs ( după 293 zile) a produs 8.542 litri.<br />
Contact fermier: Gaec des Quatre Paves, tel.: 00.33.2761.10.24<br />
vacă secundipară - 1.500 € - provenită din taurul Calypso.<br />
Născută în data de 21.02.2008. Prima fătare a fost la vârsta de 25 luni, iar în<br />
timpul lactaţiei (316 zile) a produs 7.270 litri; 4,14% grăsime şi 3,23% proteină.<br />
IA a fost efectuată cu taurul Seaver iar fătarea este programată în 29.05.2012.<br />
Contact fermier: Le Jeune Martine, tel./fax: 00.33.298.69.93.48<br />
vacă secundipară - 1.400 € - provenită din taurul Garrison.<br />
Născută în data de 22.08.2007.<br />
Mama este o vacă la a 2-a lactaţie (48 luni; la prima lactaţie de 289 zile a<br />
produs 7.898 litri; 4,04% grăsime; 3,02% proteină; provenită din taurul<br />
Rumford).<br />
Contact fermier: Gaec des Quatre Paves, tel.: 00.33.2761.10.24<br />
septembrie 2011 bovismagazin 23
holsteinromagazin<br />
• Viziunea scandinavă<br />
Asistăm de mai mulţi ani la un<br />
asediu al informaţiilor venite de<br />
peste ocean cu privire la genetica<br />
nord americană, dar acolo oare<br />
sunt taurii Holstein cu cea mai<br />
buna valoare de ameliorare din<br />
lume pentru producţia de lapte<br />
şi/sau componente, conformaţie,<br />
sănătate ori avem de a face cu<br />
un marketing organizat impecabil?<br />
Companiile europene<br />
furnizoare de genetică bovină<br />
şi asociaţiile de rasă suferă<br />
cronic, putem spune, de lipsă de<br />
informaţii prezentate publicului<br />
larg şi naţionalism toate acestea<br />
fi ind în ultimă instanţă valorifi -<br />
cate de către competitorii nord<br />
americani.<br />
L-am provocat pe domnul Marcu<br />
Marius, directorul DaNutrition<br />
- reprezentant al Viking<br />
Genetics în România, la un scurt<br />
interviu despre ceea ce înseamă<br />
creşterea vacilor în Scandinavia,<br />
ce reprezintă NTM (Index-ul<br />
Nord European: Nordic Total<br />
Merit) şi nu în ultimă instanţă<br />
despre care este fi losofi a fermierilor<br />
danezi, suedezi şi fi nlandezi<br />
despre genetica bovină.<br />
24 holsteinromagazin<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce<br />
caraterizează Index-ul scandinav<br />
şi care sunt elementele<br />
care au condus la actuala<br />
confi gurare a acestuia?<br />
Marcu Marius: Index-ul din<br />
ţările nord europene este denumit<br />
NTM (Nordic Total Merit),<br />
NTM versus TPI<br />
% din<br />
NTM<br />
% din<br />
TPI<br />
Producţie 30 43<br />
Producţia de carne 3<br />
Fertilitatea fi icelor 13 11<br />
Fătări uşoare - datorate taurului 6<br />
Fătări uşoare ale fi icelor taurului 7 3<br />
Sănătatea ugerului / celule somatice 14 5<br />
Alte boli 4<br />
Tip / conformaţie 11<br />
Fundament 5 6<br />
Uger 7 12<br />
Viteza de mulgere 3<br />
Temperament 1<br />
Sănătate ongloane 3<br />
Longevitate 4 9<br />
scurt interviu cu<br />
dl. Marcu Marius,<br />
manager<br />
DaNutrition<br />
România<br />
este un index relativ nou pe<br />
scena geneticii bovine mondiale<br />
fi ind un prim pas făcut în<br />
anul 2008 odată cu fuziunea<br />
programelor de ameliorare din<br />
Suedia şi Danemarca. Ulterior,<br />
s-a alăturat şi Finlanda (2010).<br />
Acest Index este monitorizat şi<br />
Crescătorii de taurine din Suedia,<br />
Danemarca şi Finlanda sunt<br />
organizaţi de mai bine de 50 ani<br />
într-o cooperativă denumită Viking<br />
Genetics deţinută de peste 30.000<br />
fermieri cu aproximativ 165 salariaţi.<br />
Divizia de export a acestei cooperative,<br />
Viking Genetics International,<br />
este organizată sub forma unei<br />
societăţi comerciale însă este<br />
deţinută de fermieri. Conducerea<br />
cooperativei Viking Genetics este<br />
realizată de către 3 fermieri, fi ecare<br />
proveniţi din altă ţară. Astfel,<br />
preşedintele Viking Genetics este<br />
un fermier suedez care deţine o<br />
fermă de peste 400 capete Holstein,<br />
iar cei doi vicepreşedinţi provin<br />
din Finlanda şi Danemarca. Viking<br />
Genetics testează în cele 8 centre<br />
de tauri deţinute peste 525 tauri<br />
din rasele Holstein (225), VikingRed<br />
(225), Jersey (55), Red Holstein (10)<br />
şi din rasele de carne (10). Dintre<br />
aceştia doar 3 - 5% sunt consideraţi<br />
tauri de elită. Aceste centre sunt:<br />
câte două în Suedia, Finlanda şi<br />
patru în Danemarca dintre care unul<br />
conceput special pentru condiţiile<br />
de piaţă din China. Vânzările de<br />
doze de m.s.c. din centrele cooperativei<br />
Viking Genetics depăşesc anual<br />
valoare de 3,8 milioane iar creşterea<br />
este seminifi cativă: în fi ecare an se<br />
comercializează cu peste 45% mai<br />
multe doze decât în anul precedent.<br />
Prezenţa Viking Genetics este în<br />
aproximativ 50 ţări.<br />
Cauzele reformării vacilor în Danemarca:<br />
1. celule somatice şi mamite: 20.2%<br />
2. producţii mici de lapte: 16.7%<br />
3. probleme de reproducţie: 16.4%<br />
4. afecţiuni podale şi ale membrelor: 11.3%<br />
HOLSTEIN Danemarca Suedia Finlanda<br />
Producţia 9.576kg 9.736*kg 9.464 kg<br />
% (grăs/prot) 4,1 / 3,4 4,1 / 3,4 4,0 / 3,4<br />
Celule somatice 210.000 180.000 175.000<br />
Capete/fermă 150** 65 30<br />
*9.736kg (Finlanda) = nr. 1 în Europa şi nr. 2 în lume (dupa<br />
Israel) / 9.576 kg (Danemarca) = nr. 2 în Europa<br />
**150 (Danemarca) = nr 1 in europa in ceea ce priveste dimesiunea<br />
fermelor (media nr de vaci / ferma in Europa)<br />
Programul de selecţie genomică EUROGENOMICS<br />
lansat de Viking Genetics, UNCEIA Franţa, CRV Olanda,<br />
DHV şi VIT Germania este cel mai mare program din<br />
lume având o bază de date cu peste 19.000 fi ice de la<br />
tauri de elită testeţi în mod convenţional.<br />
septembrie 2011
imagini din ferma daneză Gunnar. Efectiv 436 vaci Holstein lactante şi 420 capete tineret<br />
producţia de lapte în 2010: media 12.208kg cu 3,92% grăsime şi 3,38% proteine<br />
dezvoltat de către Nordic EBV<br />
şi susţinut de către cooperativa<br />
Viking Genetics. Formarea<br />
acestui Index a fost facilitată de<br />
faptul că fi ecare ţară deţinea<br />
un sistem relativ similar de<br />
colectare a datelor şi obiective<br />
apropiate de ameliorare. Ceea<br />
ce trebuie menţionat încă de<br />
la început este că asociaţiile<br />
fermierilor din aceste ţări<br />
deţineau de peste 10 ani index-uri<br />
pentru sănătate. Astăzi,<br />
index-ul scandinav (NTM) al<br />
rasei Holstein este dominat în<br />
proporţie de 31% de producţia<br />
de lapte, 2% de producţia de<br />
carne (surprinzător sau nu<br />
scandinavii deţin ferme de<br />
îngrăşare pentru tineretul mascul<br />
Holstein, iar capacitatea<br />
acestora de îngrăşare este un<br />
element din ce în ce mai des<br />
urmărit), 5% longevitate, 13%<br />
fertilitatea fi icelor, 6% fătări<br />
uşoare, 7% fătări uşoare pentru<br />
fi icele obţinute, 14% sănătatea<br />
ugerului, 5% alte caratere de<br />
sănătate printre care cele mai<br />
importante sunt cele specifi ce<br />
sănătăţii ongloanelor, 6% picioare,<br />
7% uger, 3% viteza de mulgere<br />
şi 1% temperament.<br />
Este aşadar un Index echilibrat<br />
pentru care caracterele de<br />
sănătate sunt mult mai importante<br />
decât oriunde în lume.<br />
Având în vedere excelenta<br />
organizare a serviciului de<br />
centralizare a informaţiilor<br />
referitoare la vacile din Scan-<br />
septembrie 2011<br />
dinavia sunt nevoit să fac o<br />
paranteză. Astfel, în aceste trei<br />
ţări nordice obligativitatea<br />
centralizării pedigree-lor tuturor<br />
vacilor este reglementată<br />
prin lege, pedigree-le fi ind disponibile<br />
pentru toate animalele<br />
fătate din anul 1960 şi până în<br />
prezent. În Danemarca, Suedia<br />
şi Finlanda există un număr de<br />
616.800 vaci Holstein, 62.000<br />
Jersey şi 5.500 Red Holstein.<br />
Dacă facem referire la Holstein<br />
în Danemarca se afl ă 375.000<br />
vaci, 149.000 în Suedia şi 92.800<br />
în Finlanda. Din aceste efective<br />
peste 85%, ceea ce reprezintă<br />
aproximativ 1 milion de capete,<br />
sunt în COP. Colectarea<br />
de informaţii despre efective<br />
cuprinde nu doar producţia ci<br />
şi tratamentele sanitar veterinare<br />
efectuate (aceste informaţii<br />
sunt disponibile pentru 85%<br />
din vacile din COP), despre<br />
fertilitate (cca. 90% din vacile<br />
din COP), peste 90% din efectivul<br />
din COP au informaţii<br />
despre mărirea viţeilor fătaţi,<br />
a vitalităţii acestora şi despre<br />
uşurinţa la fătare. De asemenea,<br />
bonitorii asociaţiei reuşescă să<br />
boniteze anual în jur de 200.000<br />
capete. O altă informaţie pe care<br />
o consider de interes este că din<br />
anul 2010 s-au început centralizarea<br />
unor informaţii despre<br />
sănătatea ongloanelor. Astfel,<br />
în acest moment sunt disponibile<br />
astfel de informaţii de la<br />
un număr de 500.000 animale.<br />
Iniţial s-a dorit obţinerea de<br />
informaţii legate de incidenţa a<br />
17 afecţiuni podale însă având<br />
în vedere complexitatea chestionarului<br />
s-au păstrat doar 5<br />
afecţiuni în această primă fază<br />
printre care laminitele (hemoragiile<br />
podale, afecţiunile cutiei<br />
de corn sau ulcerele podale) şi<br />
infecţiile (dermatitele, eroziuni<br />
ale ongloanelor). Mulţi dintre<br />
fermierii scandinavi au subevaluat<br />
problemele podale şi la fel<br />
fac şi fermierii din restul Europei<br />
însă din nefericire incidenţa<br />
laminitelor pare în creştere,<br />
peste 35% pentru o anvergură a<br />
afecţiunilor între 0 şi 80%.<br />
Cu privire la aceste probleme<br />
chiar există o serie de calcule realizate<br />
în 2010. Astfel, problemele<br />
podale pot genera pierderi<br />
de până la 585€, ele incluzând:<br />
pierderi ale producţiei de lapte<br />
(cca. 500 kg), intervenţia operatorului<br />
specializat în podotehnie<br />
(4,5 ore), IA suplimentare<br />
(0,2), mărirea “calving intervalului”<br />
(18 zile), creşterea riscului<br />
de sacrifi care de necesitate (8%),<br />
creşterea riscului de moarte<br />
holsteinromagazin<br />
(5%), afecţiuni ireversibile (5%)<br />
şi riscul recidivelor (30%).<br />
Deci, Index-ul scandinav<br />
(NTM) este unul echilibrat<br />
dominat de dorinţa fermierilor<br />
de a ameliora problemele de<br />
sănătate ale rasei Holstein.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În aceste<br />
condiţii pe ce caractere au pus<br />
accentul fermierii scandinavi<br />
în anul 2010/2011 atunci când<br />
şi-au ales taurii?<br />
Marcu Marius: În cele 3 ţări<br />
nordice costurile sanitar veterinare<br />
sunt uriaşe şi cântăresc<br />
foarte mult în economia fermei.<br />
Acesta este motivul care i-a determinat<br />
pe fermieri să pună<br />
accentul, atunci când a venit<br />
vorba despre direţia cooperativei<br />
Vikinggenetics, dar şi când<br />
şi-au ales taurii pentru propria<br />
fermă pe caracterele de sănătate<br />
ale ugerului şi picioarelor. Nu<br />
au marginalizat caracterele de<br />
producţie dovadă fi ind media<br />
rasei Holstein din aceste ţări,<br />
medie care se plasează în top 5<br />
mondial.<br />
În Danemarca, Suedia şi Finalnda există printre cele mai efi ciente ferme din<br />
lume (procentul de grăsime şi proteină / vacă fi ind printre cele mai ridicate). De<br />
asemenea în aceste ţări scandinave 28% dintre ferme utilizează roboţi de muls.<br />
holsteinromagazin<br />
25
holsteinromagazin<br />
Nordic EBV<br />
cod taur<br />
nume taur<br />
NTM* info M-ind.<br />
G** P-ind.<br />
Felt1: 252478 (TY +37 115 116 105 98 101 120 92 100 116 118 109 112 90<br />
91 102<br />
117 125 116 87 97 RGK Bob CV<br />
VH Bismark -3 G 125 125 116 -2 111 122<br />
-1 1 -1 106<br />
103 97 98 110 95 95 105 115 103 126 87 97 S Jordan 3<br />
Felt1: 253856 (TY +33 115 115 107 111 92 109 111 108 120 98 120 106 84<br />
107 111<br />
120 125 119 94 120 Planet<br />
Bookem 0 G 121 122 115 1 117 120<br />
-1 2 -1 105<br />
104 109 112 106 102 108 94 121 115 119 103 122 Ramos<br />
Felt1: 249021 (TY +33 116 122 95 112 108 108 115 97 76 113 113 107 118 109<br />
107 83<br />
108 95 113 98 106 Oman Justi<br />
D Oscar 0 124 126 122 -1 102 111 103<br />
0 0 0 99 105 98 90 102 99 83 90 87 105 86 89 98 94 Juote<br />
Felt1: 248700 (TY +32 116 126 95 106 109 110 106 97 107 98 125 92 82 107<br />
122 121<br />
94 101 101 100 109 Lancelot<br />
D Limbo -1 123 125 126 -1 104 114 121<br />
-2 -2 0 95 98 95 104 102 92 94 104 113 103 92 103 101 104 T Funkis<br />
Felt1: 246705 (TY +32 117 119 99 109 112 115 107 95 90 107 97 112 127 110<br />
80 90<br />
105 88 106 95 105 Ha Manfred<br />
Oman Justi 1 126 127 119 0 92 119 115<br />
0 -1 0 113 2936 102 79 108 106 89 87 116 102 74 89 109 84 Emp Elton<br />
Felt1: 252562 (TY +32 107 113 95 124 106 107 105 97 98 114 106 107 92 96<br />
85 94<br />
105 116 113 103 107 DR Chassee<br />
S Ross<br />
0 120 122 113 0 99 108 105<br />
0 0 0 112 86 78 103 96 111 92 98 115 111 98 99 105 109 T Funkis<br />
Felt1: 251010 (TY +32 118 116 92 119 109 112 111 101 109 106 77 106 98 108<br />
88 111<br />
95 105 105 101 89 V GroovyBL<br />
D Grove 2 122 121 116 0 113 106 111<br />
0 -1 -2 117 74 87 93 99 107 101 115 96 106 89 97 93 82 D Novalis<br />
Felt1: 253548 (TY +31 113 116 111 103 113 107 88 109 114 104 89 101 90<br />
95 109<br />
111 108 109 109 105 D Onside<br />
VH Osmus 0 G 119 121 116 -3 102 124<br />
-1 0 -1 100<br />
98 100 85 96 108 105 96 97 107 92 101 100 V Exces<br />
Felt1: 253721 (TY +31 128 117 103 112 104 94 95 103 105 123 100 98 91<br />
108 117<br />
102 107 103 100 99 D Onside<br />
VH Op<br />
G 132 130 117 105 126<br />
103<br />
97 100 94 114 102 105 83 90 101 99 103 96 S Jordan 3<br />
Felt1: 253724 (TY +30 112 100 115 114 104 112 106 107 125 94 110 106 97<br />
101 108<br />
123 127 124 85 113 Planet<br />
VH Pop<br />
G 116 112 100 101 125<br />
109<br />
93 96 111 112 105 105 91 126 99 108 95 105 Ramos<br />
Felt1: 253356 (TY +30 129 112 112 106 101 100 108 106 107 114 112 101 102<br />
96 102<br />
101 119 105 114 106 D Cole<br />
VH Cadiz 1 G 132 128 112 1 97 110<br />
1 2 0 112<br />
98 112 91 121 96 98 111 103 107 114 96 120 S Jordan 3<br />
Felt1: 254275 +30 114 113 113 102 109 99 83 113 99 119 78 101 89<br />
96 113<br />
99 100 100 102 87 D Onside<br />
VH Opell<br />
G 124 124 113 103 128 92<br />
103 91 81 94 115 105 100 90 107 97 103 97 Mascol<br />
Felt1: 253416 (TV +30 115 106 115 107 105 107 98 105 123 106 113 98 96<br />
97 103<br />
113 115 124 92 126 Jet Stream<br />
Bowser<br />
0 G 119 116 106 1 106 123<br />
-1 2 -1 105<br />
81 96 107 94 102 101 109 105 112 97 102 118 E Boliver<br />
Felt1: 251114 (TY +30 118 116 91 108 95 111 112 87 116 108 100 99 106 92<br />
87 101<br />
105 105 110 102 99 Mascol<br />
D Mason -4 123 123 116 -3 104 107 106<br />
-3 0 0 102 75 94 85 91 99 115 111 109 107 109 110 94 104 Oman Justi<br />
Felt1: 250423 (TY +30 116 123 92 95 111 99 102 93 102 115 100 106 107 101<br />
93 87<br />
111 106 118 101 84 S Jordan 3<br />
D Jul<br />
1 132 134 123 4 97 109 101<br />
-1 1 0 112 69 100 95 91 90 107 93 111 106 99 110 97 94 Riverland<br />
F-ind.<br />
Y-ind.<br />
caractere funcţionale<br />
fertil.<br />
fi ice index<br />
fătări caract.<br />
sănăt. prod.<br />
carne conformaţiefundament<br />
uger<br />
valori publicate în data de 9.08.2011 / valorile anterioare: 2.05.2011<br />
vit.<br />
mulgere/<br />
tempe- fi ice în<br />
rament COP<br />
caractere liniare tatăl taurului<br />
tatăl mamei<br />
Felt1: 252020 (TY +30 114 116 104 110 107 108 99 100 109 107 105 108 102<br />
100 98<br />
109 100 114 92 108 Mascol<br />
VH Mogens 2 G 126 127 116 2 91 117<br />
0 -1 1 106<br />
102 101 100 101 98 102 104 90 95 106 102 106 Oman Justi<br />
Felt1: 252223 (TY +29 114 124 102 107 104 107 108 97 120 107 111 102 112<br />
99 102<br />
113 109 116 99 105 Oman Justi<br />
VH Ole-O 0 G 122 125 124 -1 93 117<br />
-2 -3 0 101<br />
97 101 103 99 93 102 107 106 96 97 104 98 Lancelot<br />
Felt1: 250354 (BY +29 108 113 93 119 113 114 107 96 107 116 95 99 110 97<br />
109 107<br />
115 111 109 101 94 P Shottle<br />
D Sol<br />
-1 113 114 113 -1 99 116 116<br />
-1 -1 0 107 79 112 100 97 97 107 99 107 96 101 106 104 92 T Funkis<br />
Felt1: 253986 +29 113 118 111 104 120 104 90 106 110 100 98 107 93<br />
102 100<br />
109 106 108 98 102 Rakuuna<br />
VH Rudolf 3 G 119 121 118 3 98 123 -4 0 0 112<br />
100 98 98 90 100 99 106 100 112 110 96 104 Ramos<br />
Felt1: 253823 (TY +29 102 118 119 123 108 111 107 104 104 97 108 109 96<br />
108 110<br />
98 108 106 85 117 Planet<br />
VH Philip<br />
G 112 116 118 102 113<br />
89<br />
100 105 105 103 107 111 88 107 104 103 92 104 Oman Justi<br />
Felt1: 253100 (TY +29 105 117 111 103 109 104 108 111 121 91 121 107 97<br />
82 100<br />
118 114 114 108 100 D Sammy<br />
VH Salomon -2 G 119 123 117 0 94 108<br />
0 -6 -1 100<br />
103 105 110 111 110 103 107 110 86 107 107 85 Oman Justi<br />
Felt1: 253463 (BY +29 98 107 111 117 108 117 85 115 117 106 89 90 99<br />
96 115<br />
117 113 118 81 123 Rakuuna<br />
VH Raket -1 G 106 109 107 -1 111 125<br />
-3 0 -2 108<br />
80 95 86 83 108 118 106 101 108 108 82 104 G Alexande<br />
Felt1: 252791 (TY +29 103 121 107 99 112 109 103 98 106 98 112 106 116<br />
94 102<br />
106 97 107 84 101 Oman Justi<br />
VH Oyvind -4 G 121 126 121 -1 98 110<br />
1 -2 -2 115<br />
97 91 107 100 94 95 109 109 89 93 95 93 V Exces<br />
Felt1: 252951 (TY +29 104 119 108 103 118 105 104 95 118 107 117 112 114<br />
106 96<br />
114 111 114 108 125 D Banker<br />
VH Bento 2 G 120 124 119 0 96 113<br />
1 0 -2 107<br />
104 102 110 102 100 92 111 109 106 106 101 111 Oman Justi<br />
Felt1: 249155 (TY +29 107 106 95 104 111 127 118 94 109 106 91 106 114 103<br />
90 103<br />
99 102 106 105 102 Oman Justi<br />
D Orange 0 116 115 106 -1 103 114 112<br />
0 -1 -1 110 85 102 99 86 92 102 99 118 95 117 100 115 106 T Funkis<br />
Felt1: 248938 (BY +28 119 122 94 104 105 109 103 121 94 108 103 117 103 99<br />
112 116<br />
108 109 105 92 104 Ramos<br />
D Rødding 1 125 126 122 -1 107 112 112<br />
0 0 0 105 85 107 119 99 101 103 97 68 108 89 109 107 89 V Brando<br />
Felt1: 253213 (TY +28 109 100 118 110 120 115 98 104 118 109 106 106 99<br />
95 107<br />
113 108 112 107 103 D Cole<br />
VH Cup -3 G 109 107 100 0 98 126<br />
-2 1 0 104<br />
97 95 97 103 108 96 99 119 94 92 97 89 RGK Bob CV<br />
Felt1: 253556 (TY +28 116 121 109 112 100 108 104 94 104 106 106 99 92<br />
113 108<br />
104 109 105 92 102 Planet<br />
VH Peder 4 G 118 120 121 1 110 118<br />
0 2 1 102<br />
95 108 102 96 89 104 80 105 117 100 99 114 V Elo<br />
Felt1: 253186 (TY +28 117 111 115 98 100 115 98 102 101 97 106 99 100<br />
108 100<br />
97 102 101 109 104 Bobas<br />
VH Black -2 G 119 118 111 -1 110 114<br />
-8 -3 4 102<br />
97 96 91 111 105 95 99 114 104 95 96 105 Oman Justi<br />
Felt1: 253217 (TY +28 109 115 103 117 99 108 110 121 121 96 120 98 106<br />
103 121<br />
112 122 117 98 103 B Goldwyn<br />
VH Grafit 2 G 115 117 115 1 112 113<br />
1 0 2 96<br />
96 113 93 101 113 112 107 117 93 104 98 89 Oman Justi<br />
26 holsteinromagazin<br />
TOP 30 NTM internaţional - septembrie 2011<br />
sursa: http://www.vikinggenetics.com/dk/sdm/diff erence090811.pdf. Comunitatea crescătorilor de vaci scandinavi este un<br />
mediu greu accesibil, cu rigori şi sisteme de valori specifi ce. Acesta este motivul pentru care tauri renumiţi nord americani<br />
nu se afl ă în TOP 30 NTM Internaţional.<br />
NTM* - Nordic Total Merit; info G** - taurii testaţi genomic sunt marcaţi cu G; M-ind.- index-ul producţiei de lapte; P-ind. - index-ul pentru proteină (kg); F-ind.- index-ul pentru grăsime (kg); Y-ind. - index-ul producţiei.<br />
septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 27
holsteinromagazin<br />
Frosty, primul viţel obţinut din material seminal congelat<br />
În acest an, 2011, ABS celebrează<br />
70 de ani de la debutul activităţii<br />
în domeniul ameliorării genetice<br />
a bovinelor.<br />
Povestea ABS se derulează<br />
de-a lungul celor 70 de ani de<br />
activitate printr-o o serie de<br />
succese, ABS dovedindu-şi, în<br />
toată această perioadă, poziţia<br />
de lider global de piaţă în domeniul<br />
geneticii şi inseminării<br />
artifi ciale.<br />
Fondată în 1941, de către J.R.<br />
„Rock” Prentice sub numele<br />
de American Breeders Service,<br />
ABS a infl uenţat industria<br />
ameliorării bovinelor prin activitatea,<br />
fi lozofi a şi dăruirea<br />
28 holsteinromagazin<br />
o poveste despre<br />
cercetare, inovaţie şi pasiune<br />
angajaţilor săi, dar mai ales prin<br />
inovaţii tehnice.<br />
La doar 12 ani de la înfi inţare,<br />
ABS devenea prima companie<br />
care utiliza tehnologia de conservare<br />
a materialului seminal<br />
bovin cu ajutorul azotului lichid.<br />
Din acel moment compania<br />
a investit din ce în ce mai<br />
mult în cercetare şi tehnologie<br />
avansată pentru a îndeplini<br />
cererile pieţei la nivel global.<br />
În aceeaşi perioadă se naşte<br />
Frosty, primul viţel obţinut prin<br />
inseminarea unei vaci cu material<br />
seminal congelat.<br />
În 1958 ABS, împreună cu<br />
Linde, proiectează primul tanc<br />
pentru stocarea materialului<br />
seminal în azot lichid.<br />
În 1960 ABS crează sistemul<br />
de evaluare genetică liniară,<br />
adoptat din 1974 de către US<br />
Holstein Association şi folosit<br />
ca atare până în prezent.<br />
În 1963 J.R. Prentice fi nanţează<br />
primul Sire Sumary editat de<br />
către Departamentul Agriculturii<br />
de Stat al SUA, utilizat şi<br />
azi ca şi clasament al taurilor<br />
în funcţie de valorarea lor<br />
genetică.<br />
În 1968 ABS a lansat Sistemul<br />
de Management Genetic<br />
(GMS), dezvoltat pentru a optimiza<br />
selecţia taurilor şi pentru<br />
a evita consangvinizarea, prin<br />
implementarea împerechierilor<br />
dirijate computerizat.<br />
Până în 1985, peste 500.000 de<br />
vaci de lapte din SUA au fost<br />
împerecheate prin acest sistem.<br />
Anul 1978 e an de referinţă pentru<br />
ABS, compania ajungând<br />
pe locul 1 în USDA Sire Summary<br />
cu taurul Valiant.<br />
În 1995 American Breeders<br />
Services a fost redenumită ABS<br />
Global, fi ind cunoscută sub<br />
acest nume şi în prezent.<br />
Tot în 1995, taurul Southwind<br />
devine primul taur milionar,<br />
producând peste un milion de<br />
doze de material seminal.<br />
septembrie 2011
septembrie 2011<br />
J.R. „Rock” Prentice<br />
În 1999, ABS este achiziţionată<br />
de grupul Genus plc., grup cu<br />
rol deosebit de important în domeniul<br />
geneticii şi ameliorării<br />
animale la nivel mondial, mai<br />
ales după preluarea PIC, cea<br />
mai mare companie de ameliorare<br />
a suinelor la nivel global.<br />
Acesta este şi anul în care se<br />
naşte taurul Shottle, fi ul taurului<br />
Mtoto. Shottle s-a situat<br />
pentru mult timp în fruntea<br />
topului american 100 TPI şi a<br />
reuşit să obţină rezultate deosebite<br />
în toată lumea, fi ind folosit<br />
şi a tată de tauri. În 2006,<br />
ABS începe în SUA producţia<br />
de material seminal sexat<br />
ca răspuns la cererile pieţei<br />
în toate cele peste 80 de ţări<br />
unde compania livrează material<br />
seminal congelat. În 2007<br />
începe construcţia centrului<br />
ABS Dekkora, care găzduieşte<br />
în prezent 350 de tauri cu o capacitate<br />
de producţie anuală de<br />
5 milioane de doze de material<br />
seminal. În ultimii ani compania<br />
a achiziţionat noi unităţi<br />
de producţie în China, India<br />
şi Rusia, acoperind o piaţă ce<br />
cuprinde peste 80 de ţări . În<br />
fi ecare an, ABS testează peste<br />
500 de tauri, din rase de lapte<br />
şi carne. Numărul 1 în testarea<br />
de tauri, ABS are 190 de tauri în<br />
topul celor mai importante ţări<br />
producătoare de lapte şi carne<br />
din lume, precum şi 6 centre<br />
de producţie a materialului<br />
seminal congelat, răspândite pe<br />
aproape toate continentele.<br />
De la înfi inţare şi până în<br />
prezent ABS a avut 10 tauri<br />
milionari, o parte din aceştia<br />
regăsindu-se şi în oferta ABS<br />
România.<br />
În calitatea sa de lider mondial<br />
în genetică bovină, ABS<br />
conduce detaşat în topul<br />
producătorilor de material<br />
seminal congelat, producând<br />
vaci cu longevitate şi durată de<br />
exploatare superioară.<br />
ABS în România<br />
Din 2007 PIC Romania, liderul<br />
incontestabil al pieţei de scrofi ţe<br />
şi vieruşi de prăsilă, a decis să îşi<br />
diversifi ce activităţile şi oferta,<br />
prin preluarea reprezentării<br />
celui mai important şi apreciat<br />
furnizor mondial de material<br />
seminal congelat bovin: ABS<br />
Global. În cei 4 ani de activitate<br />
pe segmentul bovin, echipa<br />
PIC Romania, a constatat că,<br />
în ciuda competitivităţii sectorului,<br />
fermierii români au tot<br />
mai mare nevoie de animale<br />
superioare din punct de vedere<br />
genetic şi productiv. În prezent<br />
oferta ABS România cuprinde<br />
material seminal congelat<br />
holsteinromagazin<br />
Sistemul de evaluare genetică liniară<br />
convenţional şi sexat de la tauri<br />
din rasele Holstein, Jersey, Angus,<br />
Belgian Blue şi Limousin,<br />
tauri între care se regăsesc şi 5<br />
„milionari”: Roy, Bolton, Frederick,<br />
Burt şi Garrison.<br />
În intenţia de a se situa şi în<br />
continuare în preferinţele fer-<br />
mierilor, ABS Global face eforturi<br />
şi investiţii continue, pentru<br />
a aloca resurse în domeniul<br />
cercetării şi dezvoltării, cu<br />
scopul de a îndeplini cerinţele<br />
agriculturii la nivel global,<br />
precum şi ale unei populaţii<br />
mondiale în creştere.<br />
holsteinromagazin<br />
29
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
• Dominaţia conceptului simplu şi efi cient<br />
dr. Marian Ochea<br />
partener asociat Doctor de vaci<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Începând cu primele luni<br />
ale anului 2011 managementul fermei<br />
de vaci EcoFerm este făcut împreună<br />
cu dumneavoastră domnule doctor<br />
Marian Ochea. Care sunt atribuţiunile<br />
dumneavoastră în această fermă?<br />
dr. Marian Ochea: Colaborarea mea cu<br />
ferma de la Boldeşti Scăieni durează din<br />
anul 2003 şi a avut suişuri şi coborâşuri<br />
asemeni oricărui parteneriat profesional.<br />
De fi ecare dată am reuşit însă să găsim<br />
cele mai bune variante de comunicare<br />
astfel încât să putem trece peste problemele<br />
inerente din orice echipă. Parteneriatul<br />
dezvoltat în ultimele 11 luni cu Eco-<br />
Ferm şi grupul CrisTim este unul bazat<br />
exclusiv pe rezultate, iar până în acest<br />
moment suntem cu toţii satisfăcuţi. Încă<br />
de la început am realizat împreună cu<br />
domnul Radu Timiş, preşedintele grupului<br />
CrisTim care deţine ferma EcoFerm,<br />
şi cu domnul Constantin Mirică, şeful<br />
de fermă, un plan de dezvoltare pentru<br />
următorii 5 ani de la care nu ne vom<br />
30 bovismagazin septembrie 2011
ing. Constantin Mirică<br />
director EcoFerm<br />
abate.<br />
Ceea ce mi-am propus să realizez<br />
în această fermă este să<br />
monitorizez şi să ma implic<br />
efectiv în problemele de nutriţie,<br />
în managementul sanitar veterinar<br />
şi al reproducţiei.<br />
Dacă este să analizăm exclusiv<br />
modul în care realizăm în<br />
această fermă furajarea pot face<br />
următoarele menţiuni: avem o<br />
raţie de bază pentru un nivel de<br />
producţie de 22,5 litri de lapte<br />
cu 4,1% grăsime şi 3,4% proteină.<br />
Raţia a fost optimizată în<br />
funcţie de aceşti parametri. Vacile<br />
care au un plus de producţie<br />
primesc un supliment de concentrate<br />
în funcţie de cantitatea<br />
realizată cu ajutorul unui<br />
sistem de echipamente special<br />
automate similar cu cele pe care<br />
deseori le observăm în fermele<br />
din Franţa. Acest sistem citeşte<br />
numărul vacii de pe transponder<br />
şi aşa cum am spus anterior,<br />
în funcţie de producţia realizată,<br />
primeşte o anumită cantitate<br />
de concentrate. Sunt animale<br />
care trebuie să primească de exemplu<br />
80 grame sau altele 3 kg.<br />
Această cantitate de concentrate<br />
este distribuită de către calculator<br />
la anumite intervale de timp.<br />
Văleanu Sergiu: Mai exact, cantitatea<br />
de furaje este împărţită<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
automat de către computer şi se<br />
administrează la interval de o<br />
oră şi 20 minute.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cunoaşteţi ambele<br />
sisteme de furajare şi acela<br />
cu administrare de furaj unic<br />
dar şi acesta cu raţie de bază şi<br />
suplimentare de concentrate.<br />
Care dintre ele poate fi considerat<br />
mai profi tabil?<br />
dr. Marian Ochea: În ambele sisteme<br />
există şi avantaje şi dezavantaje.<br />
În cazul acestui sistem de<br />
furajare cu raţie semi-completă<br />
şi supliment de concentrate ai<br />
avantajul unei administrări mai<br />
precise şi o mai bună monitorizare<br />
individuală a animalelor.<br />
De asemenea, acest sistem mai<br />
furnizează o serie de avantaje<br />
ca urmare a uşurinţei cu care<br />
se poate pregăti raţia şi nu în ultimul<br />
rând a costurilor logistice<br />
relativ reduse. Însă, nu trebuie să<br />
omitem faptul că pentru acest<br />
sistem de furajare sunt necesare<br />
investiţii în echipamente,<br />
investiţii într-un FNC şi oameni<br />
care să se ocupe cu atenţie de<br />
pregătirea amestecurilor unice<br />
de concentrate. La sistemul cu<br />
raţie unică ai avantajul că există<br />
o uniformizare a volumelor ingerate<br />
de animale dar şi datorită<br />
faptului că pregătirea furajului<br />
se face mult mai repede. Însă,<br />
cu siguranţă există în fi ecare<br />
efectiv animale care nu convertesc<br />
furajul în lapte conform<br />
calculelor şi astfel se îngraşă.<br />
În cazul EcoFerm am stabilit o<br />
raţie care să nu depăşească 8,3<br />
ron per zi. Acesta este practic<br />
costul cu furajarea pentru o vacă<br />
în lactaţie. Acest lucru conduce<br />
la obţinerea unui cost cu furajarea<br />
de aproximativ 0,39 ron<br />
per litru de lapte. În cazul altor<br />
ferme unde apelăm la un sistem<br />
de furajare cu o raţie unică, deşi<br />
media producţiei urcă mult mai<br />
mult, datorită raţiei costul zilnic<br />
cu furajarea ajungea la 14,5 ron,<br />
iar costul per litru de lapte atingea<br />
valoare de 0,44 ron.<br />
Deci, se pot trage o serie de con-<br />
septembrie 2011 bovismagazin 31
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
cluzii punând faţă în faţă cele<br />
două sisteme însă ele depind<br />
foarte mult de managementul<br />
general al fermei. Să nu uităm<br />
însă că la Holstein consumul<br />
unei cantităţi mai mari de concentrate<br />
o singură dată poate<br />
conduce într-o proporţie mai<br />
mare la deplasări de abomasums<br />
fi ind o rasă predispusă la<br />
astfel de complicaţii.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Acuzaţi proble-<br />
me podale în această fermă de<br />
Montbeliard mai multe decât în<br />
alte ferme de Holstein?<br />
dr. Marian Ochea: În general<br />
sunt similare; nu sunt diferenţe<br />
marcante. Am curăţat picioarele<br />
animalelor din această fermă de<br />
trei ori din octombrie 2010 şi<br />
până în prezent (15 august 2011).<br />
Incidenţa acestor afecţiuni este<br />
oarecum mărită având în vedere<br />
faptul că la mijlocul anului<br />
trecut peste 25% dintre animale<br />
stăteau în adăpost.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este efectivul<br />
muls, cantităţile produse<br />
şi taurii selectaţi pentru<br />
încrucişări?<br />
dr. Marian Ochea: În acest moment<br />
se mulg 155 animale<br />
producţia zilnică ridicându-se<br />
la 3.500 litri. Efectivul total al<br />
fermei este de 514 capete divizat<br />
în 189 vaci, 124 junici şi restul<br />
tineret cu diferite vârste. Când<br />
am luat decizia de a face această<br />
reconversie pentru producţia<br />
de lapte atenţia noastră a fost<br />
canalizată nu asupra unor<br />
anumiţi tauri ci asupra unui<br />
singur taur care are caractere<br />
bune ce ne sprijină în tranziţia<br />
de la Montbeliard la Holstein.<br />
Principala noastră problemă<br />
a fost calitatea ugerului şi de<br />
aceea am ales un taur care<br />
ameliorează conformaţia, adică<br />
ugerul şi trăsăturile corporale.<br />
Astfel, acest taur, AltaAmazing,<br />
cu un pedigree excelent<br />
(Goldwyn x Durham x Strom)<br />
are o valoare de ameliorare a<br />
ugerului foarte mare (+3,27) la<br />
aceasta contribuind o valoare<br />
a deviaţiei standard a înălţimii<br />
posterioare a ugerului (+5,09)<br />
şi o lărgime posterioară a ugerului<br />
de (+4,53). La toate acestea<br />
se adaugă un puternic ligament<br />
suspensor (+3,10). Trăsăturile<br />
corporale specifi ce rasei Holstein<br />
au valori ale deviaţiei<br />
standard de (+3,55). IA cu red<br />
Holstein au fost făcute utilizând<br />
msc de la taurul Audacity-red<br />
(Talent RC x Marshall), un taur<br />
remarcat pentru calităţile sale<br />
productive, fi ind un taur comercial<br />
înainte de toate. Personal<br />
am fost încântat şi de acest taur<br />
canadian pentru valoarea sa<br />
de ameliorare pentru caractere<br />
precum conformaţie (+0,91),<br />
viteză de muls şi mai ales longevitate<br />
(+ 0,1). De asemenea,<br />
apreciez fertilitatea acestui taur.<br />
Pot spunde că în această fermă<br />
am achiziţionat un număr de<br />
125 paiete din acest taur şi am<br />
obţinut 86 gestaţii.<br />
În anul 2010 au fost în producţie<br />
în medie 170 animale care au<br />
produs în 365 zile o cantitate<br />
medie de 6.458 litri de lapte. În<br />
acest an am schimbat în mod<br />
radical modul de furajare şi de<br />
alcătuire a raţiilor ceea ce sper să<br />
ne aducă o creştere substanţială.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este programul<br />
în fermă; când începeţi<br />
mulsul de dimineaţă?<br />
Văleanu Sergiu: La ora 5:00 începe<br />
mulsul şi durează puţin<br />
sub 3 ore. În general la ora<br />
8:00 se termină activitatea în<br />
sala de muls şi începe igienizarea<br />
ei. În paralel cu mulsul, atât<br />
dimineaţa cât şi seara, atunci<br />
când vacile sunt în sala de<br />
aşteptare avem doi îngrijitori<br />
care intră cu tractorul cu lamă<br />
şi curăţă adăposturile şi aduc<br />
32 bovismagazin septembrie 2011
70<br />
ANI<br />
Lider mondial în geneticã bovinã<br />
www.absglobal.com<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti<br />
Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931<br />
septembrie 2011 bovismagazin 33
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
paie pentru cuşete. La ora 5:30<br />
începe administrarea furajelor.<br />
Avem în ferma de vaci, în total,<br />
un număr de 10 salariaţi dintre<br />
care 8 îngrijitori. Poate fi un<br />
aspect amuzant pentru mulţi<br />
fermieri însă cu excepţia mea şi<br />
a încă doi îngrijitori barbaţi restul<br />
echipei este format doar din<br />
femei şi, lucrurile funcţionează<br />
chiar foarte bine.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care sunt costurile<br />
sanitar veterinare în ferma<br />
EcoFerm?<br />
dr. Marian Ochea: Costurile cu<br />
medicamentele sunt reduse, deoarece<br />
obiectivul nostru a fost<br />
acela de a implementa un management<br />
efi cient adaptat crizei.<br />
În general folosim produsele<br />
Intervet comercializate mai<br />
nou sub brandul MSD Animal<br />
Health, care şi-au dovedit<br />
efi cienţa şi raportul preţ calitate<br />
bun, atât în cazul produselor<br />
hormonale cât şi antibiotice<br />
şi antiinfl amatorii. Rezultate<br />
notabile am avut cu produsul<br />
Finadyne soluţie injectabilă, în<br />
tratarea afecţiunilor din sfera<br />
aparatului respirator, atât singur<br />
cît şi asociat cu antibiotice,<br />
ducând la restabilirea funcţiei<br />
respiratori şi implicit la revenirea<br />
sporului în greutate la<br />
tineretul afl at în tratament, fără<br />
constatarea recidivelor. În general,<br />
în tratarea infl amaţiilor<br />
de la nivelul ţesuturilor moi,<br />
muşchi şi glanda mamară, cu<br />
precădere în edemele infl amatorii<br />
ale glandei mamare am<br />
avut o perioada de recuperare a<br />
animalului mai redusă. În tratamentul<br />
mamitelor clinice asociat<br />
cu antibiotice, am constatat<br />
scăderea temperaturii locale<br />
şi generale dând posibilitatea<br />
antibioticului să penetreze mai<br />
bine în celule. Finadyne şi-a<br />
confi rmat efi cienţa şi ca adjuvant<br />
postoperator în deplasările<br />
de abomasum şi cezariene contribuind<br />
la reconstrucţia rapidă<br />
a ţesuturilor.<br />
Nu afi rm că acest produs este<br />
un panaceu, dar este un adjuvant<br />
efi cient în tratamentele<br />
curente din fermele comerciale.<br />
Văleanu Sergiu: Per ansamblu,<br />
inclusiv detergenţii pe care îi folosim<br />
în sala de muls, costurile<br />
nu se ridică la peste 4.000 ron<br />
lunar.<br />
dr. Marian Ochea: În general,<br />
acest echilibru sanitar veterinar<br />
este oferit fermei EcoFerm de<br />
catre strategia de a nu importa<br />
animale, dezvoltarea efectivului<br />
fi ind realizată de către prăsila<br />
proprie.<br />
Văleanu Sergiu: Această sumă<br />
menţionata anterior este<br />
dominată de către achiziţiile<br />
de hormonii pe care suntem<br />
nevoiţi să îi cumpărăm pentru<br />
vaci. În general încercăm să<br />
acordăm o atenţie foarte mare<br />
achiziţiilor şi să nu investim în<br />
produse netestate. Dacă este să<br />
ne referim de exemplu la colostru<br />
am primit în câteva rânduri<br />
oferte de a achiziţiona lapte praf<br />
pentru viţei însă de ceva timp<br />
congelăm colostru de la vacile<br />
care ne fată fără probleme şi<br />
avem cantităţi sufi ciente. Nu<br />
avem nici un program de vaccinare<br />
special, cu excepţia vaccinului<br />
anticărbunos pe care<br />
orice fermier îl face.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ferma are în apropierea<br />
sa păşune?<br />
Văleanu Sergiu: Avem aproximativ<br />
80 ha care sunt la o<br />
distanţă nu foarte mare de<br />
fermă. Atunci când ţinem<br />
animalele pe păşune avem<br />
fl uctuaţii mari ale producţiilor<br />
de lapte. Pe o parcelă nu putem<br />
ţine animalele mai mult de 4-5<br />
zile pentru că am observat faptul<br />
că mulgem o cantitate mai<br />
redusă de lapte după a 3-a zi<br />
de păşunat; vacile îşi pierd imediat<br />
apetitul dacă apar probleme<br />
neprevăzute precum alimentarea<br />
cu apă, căldură prea<br />
mare sau deteriorarea excesivă<br />
a păşunii. Noi am încercat de<br />
câţiva ani să amenajăm păşunile<br />
34 bovismagazin septembrie 2011
şi să avem sursă permanentă de<br />
apă şi umbrare însă problemele<br />
sunt inerente. Din punctul meu<br />
de vedere un efectiv de 50 – 80<br />
animale poate fi scos pe păşune<br />
fără nici o problemă însă dacă<br />
efectivul creşte prea mult deteriorarea<br />
păşunii este mult mai<br />
gravă şi mai rapidă. În cazul<br />
nostru o altă problemă care a<br />
generat repercusiuni încă observabile<br />
este faptul că deplasarea<br />
vacilor către păşune se făcea<br />
pe un drum pietruit. Acest lucru<br />
a condus la apariţia unor probleme<br />
podale destul de neplăcute<br />
şi care au adus costuri sanitar<br />
veterinare suplimentare. Rezultatul,<br />
aşa cum am mai spus,<br />
a fost apariţia unor fl uctuaţii<br />
destul de mari; de exemplu întro<br />
zi toridă puteam mulge 1.800<br />
litri, în ziua următoare 2.100, şi<br />
dacă în a treia zi schimbam<br />
păşunea 2.600. Astfel, grafi cul<br />
livrărilor ne era dat total peste<br />
cap, iar costul furajului per litru<br />
de lapte nu era cu mult mai mic.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
legătura între chişti ovarieni şi<br />
furajare?<br />
dr. Marian Ochea: Nu ştiu dacă<br />
este un secret pentru cineva însă<br />
noi am observat din experienţa<br />
noastră că aceşti chişti apar<br />
dacă nu ai un echilibru energo-proteic<br />
al raţiei. Dacă acest<br />
dezechilibru este în defavoarea<br />
energiei şi a excedentului<br />
de proteină incidenţa chiştilor<br />
ovarieni va fi foarte mare.<br />
Reacţia animalelor odată cu<br />
corectarea raţiei este rapidă. Eu<br />
am recomandat de fi ecare dată<br />
să se acorde o atenţie sporită<br />
cantităţii de borhot de bere<br />
adăugată în furaj.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În anul 2003, în<br />
ferma pe care o manageriaţi<br />
au fost importante animale din<br />
rasa Montbeliard. Acea decizie a<br />
fost luată având în vedere faptul<br />
că ferma de vaci este deţinută<br />
de cunoscutul grup de fi rme<br />
specializat în procesarea<br />
cărnii: CrisTim? Strategia a rămas<br />
identică faţă de exploatarea<br />
animalelor din această rasă?<br />
Mirică Constantin: Iniţial, strategia<br />
grupului CrisTim a fost<br />
aceea de a avea o fermă care să<br />
producă lapte şi carne în egală<br />
măsură. Rasa Montbeliard a fost<br />
aleasă tocmai din această cauză.<br />
În urmă cu aproximativ 2 ani<br />
am hotărât să încercăm să facem<br />
câteva metisări pe Montbeliard<br />
cu Holstein negru şi Charolaise.<br />
Rezultatele au fost foarte bune<br />
în cazul încrucişărilor cu Holstein<br />
motiv pentru care am decis<br />
împreună cu proprietarul grupului,<br />
domnul Radu Timiş, şi cu<br />
dr. Marian Ochea să concepem<br />
o strategie de conversie a întregului<br />
efectiv de Montbeliard<br />
către Holstein. Apariţia acestei<br />
strategii a venit şi ca urmare a<br />
analizării evoluţiei vânzărilor de<br />
produse lactate prin reţeaua de<br />
magazine CrisTim care dovedeau<br />
clar o creştere a apetitului<br />
cumpărătorilor faţă de această<br />
categorie de produse. În momentul<br />
în care în cadrul grupului<br />
funcţiona şi ferma de porci,<br />
per ansamblu, nu se producea<br />
mai mult de 1% din necesarul<br />
de carne pentru procesare al<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
este un proiect iniţiat de<br />
patru medici veterinari care<br />
au drept scop oferirea unor<br />
servicii complete în fermele<br />
de taurine<br />
CHIRURGIE ABDOMINALĂ<br />
operaţii de deplasare<br />
abomasum sau<br />
rumenotomii<br />
ANALIZE DE LABORATOR<br />
teste hepatice şi<br />
dozări de<br />
microelemente<br />
Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712<br />
Dr. Schenker Dana 0722.240.712<br />
Dr. Ochea Marian 0723.645.694<br />
Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.351.978<br />
www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com<br />
septembrie 2011 bovismagazin 35
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
echipa tehnică a fermei EcoFerm: Văleanu Sergiu, Cătălina Ilie şi dr. Marian Ochea<br />
grupului CrisTim. Astfel, având<br />
o logistică foarte bună am ales<br />
această variantă a creşterii<br />
producţiei de lapte şi deci am<br />
început IA cu red Holstein.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câte animale<br />
mai aveţi din cele importate din<br />
Franţa în urmă cu 9 ani?<br />
dr. Marian Ochea: În jur de 30%<br />
însă sunt sigur că acest procent<br />
ar fi fost altul dacă nu am fi avut<br />
probleme podale cauzate de o<br />
nefericită decizie de a deplasa<br />
efectivul de vaci mulgătoare, un<br />
întreg sezon cald, pe un drum<br />
pietruit.<br />
cantitate<br />
materie<br />
brută<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În acest moment<br />
produceţi aproximativ<br />
3.500 l lapte. Care este ţinta<br />
pentru următorii ani? Ce vă<br />
doriţi să obţineţi odată cu<br />
realizarea acestor metisări?<br />
Mirică Constantin: Sigur, ţinta<br />
noastră este foarte clară… ne<br />
dorim ca până în anul 2017<br />
să producem 12.000 litri cu<br />
animalele produse exclusiv din<br />
prăsila proprie.<br />
La fi nelele acestui an capacitatea<br />
actuală de cazare a fermei<br />
va ajunge să fi e insufi cientă<br />
odată cu mărirea efectivului<br />
şi intrarea în producţie a unui<br />
cantitate<br />
materie<br />
uscată<br />
substanţă<br />
uscată<br />
lot însemnat de junici. Practic,<br />
la inceputul anului 2011 am<br />
analizat care ne pot fi variantele:<br />
ori ne opri la un efectiv de 200<br />
vaci la muls vânzând de acum<br />
încolo animalele în surplus, ori<br />
ne mărim capacităţile de cazare<br />
astfel încât să ajungem la 500<br />
vaci la muls. Având în vedere<br />
faptul că strategia grupului<br />
CrisTim accentuează foarte<br />
mult dezvoltarea unei divizii de<br />
producere şi procesare a laptelui<br />
care va fi comercializat prin<br />
reţeaua proprie de magazine din<br />
Bucureşti şi localităţile limitrofe,<br />
am ales a doua variantă. Astfel,<br />
vom începe în câteva săptămâni<br />
construcţia unui adăpost nou<br />
de 300 capete. Acesta este un<br />
proiect greenfi eld în care vor<br />
fi cazate doar vacile în lactaţie.<br />
În adăposturile existente se vor<br />
face o serie de mici modifi cări<br />
în ele urmând să fi e exploatate<br />
vacile gestante, cele în repaos<br />
mamar, cele afl ate în tratament<br />
şi tineretul. Întregul nou proiect<br />
este gândit ca un complex el<br />
deţinând adăpostul principal<br />
cu o capacitate de 300 capete,<br />
aşa cum am menţionat anterior,<br />
o sală de muls 2 x 12, o lagună<br />
de 3.000 m 3 lângă adăpost şi o<br />
UEL UFL AMIDO PDIN PDIE PDIA MAD CB BACA CaAbs Pabs<br />
borhot de bere 3 0,83 27,6 0,01 0,25 22 58 51 41 0,00 50 0,00 0,00 0,00<br />
fân Dactylis 1 0,85 85 1,09 0,70 0,00 75 81 33 66 334 558 0,9 1,4<br />
lucernă înfoliată 12 2,76 23 1,10 0,72 0,00 109 52 20 131 349 522 3,6 1,3<br />
porumb siloz 20 7 35 0,96 0,91 290 42 67 15 35 201 133 0,8 1,3<br />
concentrate CrisTim 8 7,01 87,6 0,00 1,10 510 124 116 60 132 50 0,00 2,7 5,2<br />
drojdie 0,5 0,35 70,4 0,00 0,90 0,00 379 63 0,00 520 0,00 -656 1,1 0,6<br />
PVM 0,07 0,07 98 0,00 0,00 0,00 1472 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00<br />
sare 0,1 0,09 90 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00<br />
total per raţie 44,7 kg 19 17,27 17,19 5622 1813 1558 643 1771 3046 2613 35,5 50,2<br />
necesaruri 16,79 17,04 0,00 1560 1560 0,00 0,00 0,00 0,00 45,5 37,2<br />
concentraţie per kg 0,91 0,91 297 96 82 34 93 161 138 1,9 2,7<br />
conversie 103,00 101,00 0,00 116 100 0,00 0,00 0,00 0,00 78,0 135,0<br />
lapte permis 0,00 22,80 0,00 27 23 0,00 0,00 0,00 0,00 14,5 37,0<br />
UEL = Unitate Energetică Lapte • UFL = Unitate Furajeră Lapte • AMIDO = amidon • PDIN = Proteină Digestibilă din Intestin Permisă de Azot • PDIE<br />
= Proteină Digestibilă din Intestin Permisă de Energie • PDIA = Proteină Digestibilă din Intestin de Origine Alimentar[ nedegradabil[ ]n Rumen • MAD =<br />
Materie Azotată Digestibilă • CB = Celuloză Brută • BACA = Bilanţ Cationi / Anioni • CaAbs = Calciu Absorbit • Pabs = Fosfor Absorbit<br />
36 bovismagazin septembrie 2011
secţie de procesare cu o capacitate<br />
de 800 – 1.000 litri per oră.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ştim că în urmă<br />
cu câţiva ani EcoFerm deţinea<br />
şi un complex de îngrăşare a<br />
porcilor cu o capacitate de 8.000<br />
capete. Ce a stat la baza luării<br />
deciziei de a vă orienta către<br />
producţia de lapte renunţând<br />
la activitatea de creştere a<br />
SCHAUMANN AGRI SRL<br />
Str. Ramuri Tei, Nr. 20<br />
0020355 Bucuresti, Sector 2<br />
Tel. +40 735 548 803<br />
suinelor?<br />
Mirică Constantin: În momentul<br />
preluării fermelor de la Boldeşti<br />
Scăieni de către grupul Cris-<br />
Tim adăposturile de creştere a<br />
porcilor se pretau pentru o exploatare<br />
gospodărească sau cel<br />
mult semi-intensivă. A fost un<br />
efort extraordinar să susţinem<br />
câţiva ani creşterea porcilor<br />
în sistem industrial în aceste<br />
condiţii deşi au fost realizate o<br />
serie de modifi cări. Suplimentar,<br />
din decembrie 2010, CrisTim<br />
a primit dreptul de a face deşi<br />
export de preparate din carne.<br />
Ştim cu toţii că legislaţia UE<br />
nu permite procesarea pentru<br />
export a cărnii de porc provenit<br />
din fermele româneşti din cauza<br />
pestei porcine clasice. În aceste<br />
condiţii ferma de porci ajunsese<br />
ca o piatră de moară pentru noi.<br />
Toate aceste lucruri ne-au determinat<br />
să lichidăm întregul efectiv<br />
de porci, CrisTim importând<br />
în acest moment carcase de porc<br />
din state ale UE unde trasabilitatea<br />
nu mai poate fi pusă la<br />
îndoială.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Este un proiect<br />
mare, la ce valoare se ridică?<br />
Mirică Constantin: Este cu<br />
adevărat un proiect amplu mai<br />
ales pentru o perioadă difi cilă<br />
din punct de vedere fi nanciar<br />
aşa cum este pentru toată lumea.<br />
Valoarea lui se ridică la<br />
peste 900.000 euro fi ind realizat<br />
100% cu fonduri proprii.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Sistemul de<br />
furajare ales în adăposturile<br />
existente, cu automatele de<br />
furajare pentru animalele cu o<br />
bună producţie de lapte, vor fi<br />
păstrate şi în noul adăpost?<br />
Mirică Constantin: Cu siguranţă.<br />
Este un sistem care pe noi ne<br />
mulţumeşte şi ne aduce avantaje,<br />
motiv pentru care nu vom<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
renunţa la el cu atât mai mult<br />
cu cât în acel adăpost se vor<br />
afl a animalele noastre de top în<br />
producţie.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce se va întâmpla<br />
cu evoluţia efectivului din<br />
punct de vedere genetic, veţi<br />
urmări ameliorarea efectivului<br />
din perspectiva anumitor caractere?<br />
Mirică Constantin: Ca şi rasă,<br />
Montbeliard, este cu mult mai<br />
rezistentă decât Holstein din<br />
toate punctele de vedere fi e<br />
că este vorba despre red sau<br />
black Holstein. Acesta este un<br />
lucru cunoscut de toţi fermierii.<br />
În prima fază vom încerca să<br />
îmbunătăţim producţia de lapte.<br />
Concomitent vom încerca să<br />
îmbunătăţim celelalte caractere.<br />
Este foarte adevărat că din perspectiva<br />
producţiei de lapte suntem<br />
foarte mulţumiţi afl ândune<br />
în acest moment peste media<br />
SME BOVI TOP – mentine vacile in forma cu OXIMIN<br />
sprijina disponibilitatea<br />
pentru performanta<br />
intareste sistemul<br />
de aparare<br />
imbunatateste fertiliatea<br />
SME BOVI TOP este un supliment furajer special, cu o concentratie<br />
ridicata in vitamine si oligoelemente<br />
septembrie 2011 bovismagazin 37
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
producţie de lapte a rasei Montbeliard<br />
din Franţa, unde media<br />
este de aproximativ 22,5 kg, iar<br />
noi dorim să atingem odată cu<br />
reînceperea colaborării cu doctorul<br />
Ochea producţia medie de<br />
24 kg până la fi nele acestui an.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce suprafaţă de<br />
teren lucraţi?<br />
Mirică Constantin: Suprafaţa<br />
totală lucrată acum este de 830<br />
ha pe care o cultivăm cu cereale<br />
şi porumb. Structura culturilor<br />
în anul 2011 este: 80 ha păşune,<br />
80 ha de lucernă, 200 ha de grâu<br />
şi restul, de peste 370 ha, porumb.<br />
Porumbul siloz am avut în acest<br />
an cultivat pe aproximativ 60<br />
ha de pe care sperăm să producem<br />
între 2.800 şi 3.000 tone<br />
în condiţiile în care necesarul<br />
nostru este de aproximativ 2.600<br />
tone. Aproximativ 70% dintre<br />
cerealele produse sunt vândute<br />
restul fi ind stocate şi păstrate<br />
pentru necesarul fermei de bovine.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: EcoFerm deţine<br />
importante spaţii de depozitare.<br />
Acestea au fost construite<br />
din nevoia de a stoca cerealele<br />
pentru propriile nevoi sau pentru<br />
a adăuga valoare cerealelor<br />
şi pentru a reuşi comercializarea<br />
lor la un preţ important<br />
primăvara?<br />
Mirică Constantin: Capacitatea<br />
de stocare a noastră este de<br />
peste 5.500 tone. Silozurile au<br />
fost construite în anul 2005<br />
având ca destinaţie în acel<br />
moment stocarea cerealelor<br />
necesare producerii furajului<br />
pentru ferma de porci. Acum<br />
însă capacităţile de stocare sunt<br />
utilizate şi în scopul depozitării<br />
şi comercializării cerealelor în<br />
extrasezon, dacă pot spune aşa.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cum este<br />
organizată ferma din perspectiva<br />
forţei de muncă?<br />
Mirică Constantin: EcoFerm are<br />
43 de angajaţi ceea ce include<br />
partea administrativă, ferma de<br />
bovine, ferma de ovine, fema<br />
vegetală, o fermă piscicolă şi un<br />
sector viticol de 32 ha pe care lam<br />
înfi nţat chiar în acest an. În<br />
ferma vegetală sunt 5 salariaţi<br />
mecanizatori, iar în ferma<br />
zootehnică sunt 8.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cu ce utilaje<br />
este dotat sectorul vegetal?<br />
Mirică Constantin: În general<br />
am încercat să dezvoltam o colaborare<br />
cu un singur partener<br />
pentru a oferi şi primi o atenţie<br />
sporită. Astfel, am acordat exclusivitate<br />
companiei IPSO<br />
Agricultură având în acest moment<br />
o combină John Deere şi<br />
două tractoare John Deere 6920<br />
de 160cp şi un al treila, John<br />
Deere 6850 pe care îl folosim şi<br />
pentru încărcarea frontală. Am<br />
dotat ferma şi cu o presă de balotat<br />
rotundă, o altă presă pentru<br />
baloţi paralelipipedici ambele<br />
de la acelaşi producător şi<br />
un echipament de împrăştiere a<br />
îngrăşămintelor, cu o capacitate<br />
de 9 tone. Aceast ultim echipament<br />
l-am achiziţionat având<br />
în vedere faptul că fertilizăm în<br />
mare măsură cu îngrăşământ<br />
organic.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cum procedaţi<br />
cu dejecţiile produse în ferma<br />
de vaci?<br />
Mirică Constantin: Avem la<br />
capătul fi ecărui adăpost fose<br />
betonate. Cu ajutorul unei<br />
cisterne cu o capacitate de<br />
16m3 vidanjăm aceste fose şi<br />
transportăm dejecţiile într-o<br />
lagună de maturare de 5.000m3<br />
care se afl ă la o distanţă de<br />
aproximativ 5 km. Aceasta se<br />
afl ă într-o locaţie pe care în<br />
câţiva ani dorim să o convertim<br />
într-o altă fermă care să aibă o<br />
capacitate de aproximativ 500<br />
capete.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Deţineţi în acest<br />
an o păşune de 80 ha. Având în<br />
vedere mărirea efectivului veţi<br />
transforma păşunea în cultură<br />
de cereale sau porumb în anul<br />
2012? Sau vă veţi orienta către<br />
păşunarea doar a unor categorii<br />
de animale?<br />
Mirică Constantin: În nici un caz.<br />
Ceea ce ne dorim este să păstrăm<br />
o suprafaţă de minim 60 ha de<br />
păşune deşi în acest an majoritatea<br />
timpului animalele au stat<br />
în stabulaţie în adăposturi. Cel<br />
mai probabil, în luna septembrie,<br />
atunci când vom ajunge să<br />
facem cea de a 4-a coasă,vom<br />
scoate animalele din adăposturi.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Înţelegem că<br />
în acest moment EcoFerm are<br />
aproximativ 4-5 activităţi dis-<br />
tincte. Fiecare dintre acestea<br />
este analizată ca un centru de<br />
cost separat?<br />
Mirică Constantin: Categoric.<br />
Fiecărei activităţi i se alocă<br />
cheltuieli, i se înregistrează<br />
venituri şi ulterior se face o centralizare<br />
globală. Deci, în orice<br />
moment, preşedintele CrisTim<br />
poate analiza care este situaţia<br />
fi nanciară a fermei de bovine, a<br />
celei de ovine sau piscicole. Ferma<br />
de vaci are propriul plan de<br />
dezvoltare şi categoric trebuie să<br />
benefi cieze de sprijinul grupului<br />
deoarece nu putem accesa individual<br />
credite. Însă acest suport<br />
fi nanciar este acordat parţial şi<br />
sub premiza returnării lui întrun<br />
anumit interval de timp de<br />
3 ani.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Unitatea de<br />
procesare care va fi dezvoltată<br />
în viitorul apropiat va avea<br />
specialităţi sau doar va pasteuriza<br />
laptele şi va ambala doar<br />
lapte şi grăsime?<br />
Mirică Constantin: Departamentul<br />
de marketing al grupului<br />
CrisTim este deja în activitate şi<br />
monitorizează cu atenţie care<br />
sunt cerinţele pieţei din acest<br />
punct de vedere. Lucrul pe care<br />
vi-l pot spune în acest moment<br />
este că vom pasteuriza şi degresa<br />
lapte urmând să ambalăm lapte<br />
38 bovismagazin septembrie 2011
cu 1,5%, 2,8% şi 3,5% grăsime. De<br />
asemenea, vom aduce pe piaţă<br />
smântână ambalată în pahare de<br />
125 şi 250 grame dar şi unt în pachete<br />
de 125 şi 250 grame. Toate<br />
acestea se vor întâmpla în prima<br />
fază pentru că ulterior, după ce<br />
vom analiza impactul asupra<br />
pieţei vom stabili investiţii ulterioare<br />
în capacităţi de producţie<br />
ce ne vor ajuta să diversifi căm<br />
portofoliul de produse. Aşa cum<br />
spuneam anterior ne dorim o<br />
evoluţie lentă dar sigură care să<br />
se facă într-un interval mediu de<br />
timp şi mai ales fără credite din<br />
exteriorul grupului.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: V-am ascultat<br />
cu atenţie atunci când ne-aţi<br />
vorbit despre fi losofi a de<br />
dezvoltare a EcoFerm şi am o<br />
nelămurire: se fac investiţii de<br />
câteva sute de mii de euro în<br />
adăpost nou, sală de muls şi<br />
unitate de procesare, se decide<br />
ca fi ind prioritară producţia de<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
“Acord o atenţie mărită<br />
modului în care aleg o<br />
soluţie pentru protecţia<br />
ugerului după muls.<br />
Astfel, aceasta trebuie să<br />
fi e obligatoriu vâscoasă<br />
şi aderentă la mamelon.<br />
Personal dau o atenţie<br />
foarte mare aşa numitor<br />
proprietăţi “cosmetice“ ale<br />
acestei soluţii. Atunci când<br />
freci degetele, după ce ai<br />
atins soluţia, nu trebuie<br />
să ai senzaţia de rugos, iar<br />
degetele trebuie să alunece<br />
foarte uşor. Soluţia trebuie<br />
să fi e hidratantă în aceeaşi<br />
măsură. În ultimii ani am<br />
testat foarte multe soluţii<br />
de acest gen şi am observat<br />
că un mix precum: vacuumul<br />
defectuos în sala de<br />
muls şi o soluţie “postmuls“<br />
de proastă calitate conduce<br />
inevitabil la apariţia hiperkeratozei<br />
mameloanelor“...<br />
dr. Marian Ochea<br />
(Doctor de vaci)<br />
septembrie 2011 bovismagazin 39
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
lapte şi totuşi se preferă dezvoltarea<br />
efectivului prin IA cu<br />
red Holstein pe Montbeliard.<br />
Până când primele generaţii de<br />
metişi Monbeliard x Holstein<br />
vor intra în producţie vor trece<br />
multe luni. Nu consideraţi că<br />
poate fi mai utilă achiziţia unui<br />
lot de 150 – 200 animale Holstein<br />
în rasă pură?<br />
Mirică Constantin: Eu personal<br />
nu am preluat managementul<br />
fermei de vaci de la înfi inţarea<br />
ei iar ceea ce am încercat a fost<br />
să ameliorez din mers astfel<br />
încât să ne înscriem cu cât mai<br />
puţine costuri în linia de dezvoltare<br />
stabilită împreună cu<br />
preşedintele CrisTim. Ceea ce<br />
facem acum este să ne axăm<br />
doar pe autofi nanţare fără sprijin<br />
extern, iar suma de 900.000<br />
euro nu va fi investită toată în<br />
acest an ci stadial până la mijlocul<br />
anului 2012. În anul 2011<br />
se vor investi doar 500.000 euro<br />
urmând ca sala de muls nouă,<br />
laguna şi alte echipamente să fi e<br />
achiziţionate şi montate în prima<br />
jumătate a anului viitor. Pănă<br />
atunci, chiar dacă vom avea o<br />
mărire uşoară a efectivului la<br />
muls vom utiliza sala existentă<br />
chiar dacă vom creşte intervalul<br />
de timp în care mulgem. Anul<br />
acesta vom începe construcţia<br />
noului adăpost pentru că avem<br />
nevoie de spaţii de cazare cât<br />
mai curând şi vom începe să<br />
construim secţia de procesare<br />
pentru că avem nevoie de plus<br />
valoare pentru lapte. Această<br />
investiţie în procesare ne poate<br />
aduce chiar în acest an un venit<br />
substanţial care ne va sprijini să<br />
amortizăm o parte din investiţie.<br />
Dacă este să facem un calcul<br />
rapid, investiţia în 200 de junici<br />
depăşeşte uşor valoare de<br />
350.000 euro şi ştim cu toţii că<br />
durata de amortizare a investiţiei<br />
într-o vacă este între 5 şi 7 ani,<br />
poate uşor mai scăzută în cazul<br />
nostru când avem şi procesare.<br />
Porumbul siloz, o alegerere profi tabilă<br />
pentru crescătorii de animale<br />
ing. Alina Creţu - director marketing, Limagrain România<br />
LIMAGRAIN prin marca de seminte<br />
LG este compania care a determinat ce<br />
anume face ca silozul din porumb sa<br />
reprezinte principala sursa de energie<br />
in nutritia animala.<br />
Acest lucru este DIGESTIBILITATEA,<br />
parametru esential pentru analiza<br />
calitatii nutritive. LG cunoaste gena<br />
responsabila de digestibilitate in planta<br />
de porumb si de cativa ani selectia<br />
clasica a hibrizilor de porumb LG special<br />
recomandati pentru siloz se face in<br />
sensul alegerii in cadrul programelor<br />
de ameliorare doar a celor care contin<br />
aceasta caracteristica esentiala.<br />
De ce DIGESTIBILITATE?<br />
Pentru ca in momentul in care silozul<br />
este digerat usor si transformat in<br />
energie necesara producerii de lapte<br />
se poate constata intr-un termen de<br />
furajare minim cresterea productiei cu<br />
pana la 2 litri de lapte pe zi/vaca doar<br />
pentru ca s-a folosit un hibrid LG din<br />
gama Nutritie Animala.<br />
Porumbul siloz – recomandarea<br />
noastra pentru un furaj de calitate.<br />
Este dovedit: digestibilitatea<br />
plantei intregi de porumb special<br />
destinat utilizarii pentru siloz asigura<br />
un plus de performanta crescatorilor<br />
de animale. Astazi, prin studiile efectuate<br />
in fermele experimentale, LG<br />
merge mai departe prin cunoasterea<br />
fi na a mecanismelor fi ziologice ale<br />
plantelor.<br />
Hibrizii cu digestibilitate crescuta<br />
sunt confi rmati in camp si apoi<br />
testati in fermele experimentale.<br />
Dupa ce si-au dovedit efi cienta prin<br />
cresterea productiei de lapte sunt utilizati<br />
la scara larga de toti cei care i-au<br />
testat. Acesti hibrizi sunt selectionati<br />
datorita criteriilor agronomice (randament,<br />
vigoare la rasarire...) iar apoi<br />
este digestibilitatea fi brei cea care<br />
face diferenta de alti hibrizi. De fapt,<br />
fi brele digestibile din rumen sunt cele<br />
care asigura echilibrul dintre amidon<br />
si fi bra si care permit o mai buna functionare<br />
a rumenului.<br />
LG – EXPERTUL EUROPEAN IN<br />
NUTRITIE ANIMALA<br />
Programul special LG NUTRITIE<br />
ANIMALA se lanseza in Romania<br />
in noiembrie 2011<br />
O digestibilitate care merge dincolo de<br />
analizele de laborator.<br />
Prin consumul unui porumb LG special<br />
recomandat pentru siloz se produce o<br />
cantitate mai mare de energie/ha si se<br />
asigura o mai buna valorizare a furajului<br />
de catre animale. LG este cheia<br />
succesului pentru a obtine un rezultat<br />
bun cu porumbul siloz :<br />
Alegerea hibridului se face în<br />
funcţie de precocitate, randamentul<br />
Frunze 54%<br />
Tulpini<br />
Ştiuleţi Rahis<br />
Pănuşi<br />
Boabe 46%<br />
Repartiţia substanţei uscate<br />
plantei întregi, rezistenţa la cădere şi<br />
valoarea energetică<br />
Stadiul la recoltare; perioada optima<br />
de recoltare este între 30-35%SU<br />
(pentru a nu rata aceasta perioadă<br />
urmăriţi aspectul bobului: dentat/sticlos.<br />
(Cereţi sfatul consultantului LG<br />
din zona dvs.)<br />
Tocarea silozului; de fi neţea acesteia<br />
depinde uşurinta cu care se poate<br />
tasa dar, nu trebuie mărunţit pentru a<br />
putea fi sufi cient de usor masticabil<br />
pentru vaci.<br />
Conservarea silozului; după o<br />
tasare efi cientă, oxigenul trebuie să<br />
dispară din siloz pentru o derulare în<br />
condiţii bune a fermentării.<br />
Calitatea nutritivă a silozului LG a fost<br />
analizată în laboratoare independente<br />
din Romania!<br />
Partile verzi ale plantei contribuie la<br />
hranirea fl orei intestinale care asigura<br />
70/75 % din energia absorbita de animal.<br />
40 bovismagazin septembrie 2011
Danish know-how<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Premix<br />
Vitamine & Minerale<br />
Suplimente<br />
Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare,<br />
specializată în produse nutriţionale pentru vaci.<br />
Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul<br />
premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.<br />
Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău<br />
telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,<br />
e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com<br />
septembrie 2011 bovismagazin 41
Preţurile nu includ TVA<br />
9/2011<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
prezintă cu încredere<br />
1510390 Alfa Laval Duovac<br />
Detalii produs: an 2002, 700 €<br />
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,<br />
verkauf.zechmeister@aon.at<br />
9/2011<br />
www.traktorpool.ro<br />
1510393 Alfa Laval Milk-Master<br />
Detalii produs: an 2000, 900€<br />
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,<br />
verkauf.zechmeister@aon.at<br />
1422694 BSA Alfa<br />
1513657 Claas WAS 540<br />
Detalii produs: rezervoare pentru lapte, 154€ Detalii produs: greblă rotativă, 714€<br />
Contact: Günter Ordnung; tel.: +49 (0) 9251 994 542, Contact: Hans Ayrle Landtechnik,<br />
e-mail: verkauf@ordnung-muenchberg.de tel.: +49 (0) 9074 1010,<br />
email: kontakt@hans-ayrle.de<br />
1184608 Deutz-Fahr 9304<br />
Detalii produs: greblă rotativă, 350€<br />
Contact: Thomas Gruber KG.,<br />
tel.: +49 (0) 8636 502-92,<br />
e-mail: verkauf@gruber-landtechnik.de<br />
1478423 Fiat 750 - 1 DT<br />
Detalii produs: an 1975, 9.000 ore, 5.872€,<br />
Contact: Rester Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 09604 931990,<br />
e-mail: landtechnik.rester@t-online.de<br />
1141024 Eckart<br />
Detalii produs: 4.400 ore, an 1985, 1.429€,<br />
Contact: Daxenberger Georg,<br />
tel.: +49 (0) 8053 79 87 78,<br />
email: georg.daxenberger@t-online.de<br />
1437644 Fiat 80/90 DT<br />
Detalii produs: an 1989, 8.554 ore, 11.345€,<br />
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 4471189 15,<br />
email: winter.maik@abc-bruns.de<br />
1443870 AlfaLaval Pompă de vacuum<br />
Detalii produs: an 1982, 210€<br />
Contact: Günter Ordnung,<br />
tel.: +49 (0) 9251 99 45 42,<br />
email: verkauf@ordnung-muenchberg.de<br />
1510387 DeLaval Kühltank<br />
Detalii produs: an 1988, 1.000€<br />
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,<br />
email: verkauf.zechmeister@aon.at<br />
1499912 Fiat 72/94 DT<br />
Detalii produs: 4.400 ore, an 1994, 16.500€,<br />
Contact: Math. Gangolf GmbH & Co. KG,<br />
tel.: +49 (0) 6561 6003 24,<br />
email: lama@gangolf.de<br />
1489792 Fiat 80/90 DT Hi/Lo<br />
Detalii produs: an 1988, 6.530 ore, 9.800€,<br />
Contact: Thomas Gruber KG,<br />
tel.: +49 (0) 8636 502-92,<br />
email: verkauf@gruber-landtechnik.de<br />
1476157 Bauer 3000 l<br />
Detalii produs: 825€<br />
Contact: Stefan Gailer Landmashinen,<br />
tel.: +43 (0) 4715 2970,<br />
email: info@maschinen-gailer.at<br />
1510383 DeLaval VP 76<br />
Detalii produs: pompă vacuum, an 1997, 1.680€<br />
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,<br />
email: verkauf.zechmeister@aon.at<br />
1462750 Fiat 80/76<br />
Detalii produs: an 1991, 6.500 ore, 12.195€,<br />
Contact: Ostermayr Landmaschinen,<br />
tel.: +49 (0) 8783 96050,<br />
email: albin@ostermayr.com<br />
1520213 Fiat 80/90DT<br />
Detalii produs: an 1987, 6.100 ore, 7.600€,<br />
Contact: Lohr, tel.: +49 (0) 172 8547521,<br />
email: josnsepp@freenet.de<br />
1490674 Fiat 80/90 DT<br />
1487838 Fiat 80/90 DT<br />
1047661 Fliegl<br />
1510581 Fliegl Injektáló<br />
Detalii produs: 6.700 ore, 20.000€,<br />
Detalii produs: an 1991, 7.760 ore, 11.800€, Detalii produs: maşină împrăş. îngrăş, 1.292€, Detalii produs: an 2101, 9.250€<br />
Contact: Math. Gangolf GmbH & Co. KG,<br />
Contact: Land-technik Beck,<br />
Contact: LTC Kirchdorf,<br />
Contact: Pavaren Kft.,<br />
tel.: +49 (0) 6561 6003 24,<br />
tel. +49 (0) 37 35 2 31 35,<br />
tel.: +43 (0) 7582 64240 1070,<br />
tel. +36 (0) 30 306-3167,<br />
e-mail: lama@gangolf.de<br />
emial: info@beck-landtechnik.de<br />
email: robert.schroeckmair@lagerhaustc.at email: info@agropark.hu<br />
42 bovismagazin septembrie 2011
1433247 Güldner A9EV<br />
Detalii produs: an 1954, 5.000€<br />
Contact: Dallmann Landtechnik,<br />
tel.: +49 (0) 4763 477,<br />
email: dallmann-landtechnik@arcor.de<br />
1518213 International IHC 353<br />
Detalii produs: 6.458ore, an 1969, 3.900€<br />
Contact: tel. +49 (0) 174 3058715,<br />
email: traktor2@freenet.de<br />
1427913 John Deere 5500<br />
Detalii produs: 13.214 ore, an 2001, 19.000€<br />
Contact: Rebo Landmaschinen GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 4445 9621-0,<br />
email: gebraucht@rebo.de<br />
1507373 John Deere 6110<br />
Detalii produs: 5.550 ore, an 2001, 25.630€<br />
Contact: Kempter Landmaschinen GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 8285 92 83 80,<br />
email: landmaschinen.kempter@web.de<br />
1519126 John Deere 6210SE<br />
Detalii produs: 10.100 ore, an 1999, 23.445€<br />
Contact: Greving Landmaschinen,<br />
tel.: +49 (0) 2561 9846-13,<br />
email: werlemann@greving.de<br />
1518013 Güldner G40<br />
Detalii produs: an 1967, 3.499€<br />
Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,<br />
tel.: +49 (0) 421 259252,<br />
e-mail: info@brandt-traktoren.de<br />
1469870 International IHC 453<br />
Detalii produs: 6.745 ore, an 1973, 5.500€<br />
Contact: Wegema GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 9123 5859,<br />
email: wegema@t-online.de<br />
1256569 John Deere 5510<br />
Detalii produs: 5.820 ore, an 2001, 18.403€<br />
Contact: Ahlheim Landmaschinen GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 6251 93330,<br />
email: vk@ahlheim-landmaschinen.de<br />
1489824 John Deere 6110 SE<br />
Detalii produs: 4.770 ore, an 2003, 25.126€<br />
Contact: Busch Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 4835 908 0,<br />
email: verkauf@busch-landtechnik.de<br />
1476060 Kemper 6 t<br />
Detalii produs: an 1976, 629€<br />
Contact: Baywa<br />
tel.: +49 (0) 9421 985170,<br />
email: gm.straubing@baywa.de<br />
1465627 Güldner G25<br />
Detalii produs: an 1964, 3.300€<br />
Contact: Gebr. Lorch & Co. GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 7124 310,<br />
email: info@landtechnik-lorch.de<br />
1516042 John Deere 2850<br />
Detalii produs: 9.557 ore, 10.000€<br />
Contact: B+S Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 38756 33-20,<br />
email: seiserfrank@bs-landtechnik.de<br />
1499082 John Deere 5515<br />
Detalii produs: 1.750 ore, an 2007, 37.900€<br />
Contact: Gründlinger J. GmbH,<br />
landtechnik@gruendlinger.at<br />
1511383 John Deere 6120 SE<br />
Detalii produs: 2.290 ore, an 2002, 27.731€<br />
Contact: Jasper Land und Erntetechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 54 58 93 17 - 23,<br />
email: traktorpool@jasper-landtechnik.de<br />
1454272 Kuhn EuroMix<br />
Detalii produs: an 2001, 2.941€<br />
Contact: Degel GmbH<br />
tel.: +49 (0) 9295 97910,<br />
email: anddegel@aol.com<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
1415337 International 423<br />
Detalii produs: an 1974, 5.800 ore, 4.300€<br />
Contact: Theilmann Klaus,<br />
tel.: +49 (0) 6342 919106,<br />
email: TheilmannKlaus@t-online.de<br />
1502863 John Deere 5500<br />
Detalii produs: an 1999, 4.970 ore, 15.050€<br />
Contact: Baywa<br />
tel.: +49 (0) 9851 579552,<br />
email: gm.dinkelsbuehl@baywa.de<br />
1456356 John Deere 6010 SE - PQ-4<br />
Detalii produs: an 2000, 4.700 ore, 17.950€<br />
Contact: Westerink Landbouwmachines BV,<br />
email: hwesterink@zonnet.nl<br />
1398132 John Deere 6200<br />
Detalii produs: an 1995, 7.300 ore, 19.328€<br />
Contact: Bernhard Schütte GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 2991 96200,<br />
email: info@schuette-landtechnik.de<br />
1299658 Kuhn Euromix 850<br />
Detalii produs: an 1996, 4.900€<br />
Contact: Abrell Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 7565 1314,<br />
email: info@abrell-landtechnik.de<br />
1516401 Kverneland<br />
1520815 Massey Ferguson 130<br />
1411440 Massey Ferguson 155<br />
1461905 Massey Ferguson 165<br />
Detalii produs: semănătoare, an 1995, 2.101€ Detalii produs: an 1965, 8.000 ore, 2.100€ Detalii produs: an 1978, 3.162€<br />
Detalii produs: an 1966, 9.500 ore, 3.782€<br />
Contact: W. Schaller, tel.: +49 (0) 9292 417, Contact: Josef Joas, tel.: +49 (0) 8222 919715, Contact: Peter Heidester Landmaschinen GmbH, Contact: Baywa<br />
email: willi.schaller@t-online.de<br />
Josef.Joas@t-online.de<br />
tel.: +49 (0) 9444 340,<br />
tel.: +49 (0) 9421 985170,<br />
email: heidester@aol.com<br />
email: gm.straubing@baywa.de<br />
septembrie 2011 bovismagazin 43<br />
Preţurile nu includ TVA 9/2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
1513900 Massey Ferguson 35 X<br />
Detalii produs: an 1954, 3.000€<br />
Contact: tel.: +36 (0) 70 5142051,<br />
email: wqas@freemail.hu<br />
9/2011<br />
1515546 Massey Ferguson Balotiere<br />
Detalii produs: 244€<br />
Contact: Karl Mader e.K. Landmaschinen,<br />
tel.: +49 (0) 9421 31162,<br />
email: info@KaMad.de<br />
1520270 Mayer/Siloking Premium 12 1506858 Meprozet PN-50<br />
Detalii produs: an 2003, 10.504€<br />
Contact: Wilhelm Mayer Gottenheim Gmbh,<br />
tel.: +49 (0) 7665 9278 0<br />
email: service@wn-gottenheim.de<br />
1454124 Müller OM 400<br />
Detalii produs: 2.258€<br />
Contact: Abrell Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 7565 1314,<br />
email: info@abrell-landtechnik.de<br />
1510421 SACCO 1000<br />
Detalii produs: 1.980€<br />
Contact: Deschberger Adolf,<br />
tel.: +43 (0) 7751 8080,<br />
1494958 Seko SAM 4 VMT 110<br />
Detalii produs: an 2001, 7.983€<br />
Contact: , BayWa GMZ Schönau,<br />
tel.: +49 (0) 8065 90919-81<br />
email: georg.lunghammer@baywa.de<br />
Contact: Premium Trade Sp.z o.o,<br />
tel. +48 (0) 783 60 08 80,<br />
email: marketing@kozenin.pl<br />
1511292 Niemeyer HR 441 A<br />
Detalii produs: greblă rotativă, 420€<br />
Contact: BayWa Murnau,<br />
email: robert.knoll@baywa.de<br />
932826 SAMASZ Greblă tractată<br />
Detalii produs: an 2011, 2.095€<br />
Contact: Tempel Kft.,<br />
tel.: +36 (0) 76 441-794,<br />
email: kocsis.viktoria@tempel.hu<br />
Preţurile nu includ TVA<br />
1514060 Mayer Siloking Flix Box<br />
Detalii produs: 349€, an 2011<br />
Contact: Martin Gruber KG,<br />
tel.: +49 (0) 8082 9300-15,<br />
karl@gruber-kg.de<br />
1504390 Müller 4000L<br />
Detalii produs: 5.042€<br />
Contact: Baywa Bayreuth,<br />
tel.: +49 (0) 921 60271,<br />
email: thomas.wohlleben@baywa.de<br />
1486037 POMOT Chojna<br />
Detalii produs: 4.999€, an 2011<br />
Contact: Jaskot, tel.: +48 (0) (0)75 724 44 03,<br />
email: biuro@jaskot.pl<br />
1513231 Mayer/Siloking DA 2300<br />
Detalii produs: 420€, an 1994<br />
Contact: Eder Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 8067 181 700,<br />
email: e.mayer@eder-gmbh.de<br />
1516500 Müller MS250<br />
Detalii produs: 1.150€<br />
Contact: Linder Landtechnik Gmbh,<br />
tel.: +49 (0) 9657 91103,<br />
email: Josef@Lindner-Landtechnik.de<br />
1261473 Pronar PWP 770<br />
Detalii produs: 5.300€, an 2010<br />
Contact: Euro Jabelmann<br />
tel.: +49 (0) 59 48 93 39 0,<br />
email: info@euro-jabelmann.de<br />
1475637 SaMASZ KDL 240 1133606 SaMASZ mini<br />
1496441 Seko Samurai 3 /500-110 C 1493443 Sgariboldi DF 10 1514591 Sgariboldi Monofeeder<br />
Detalii produs: an 2000, 3.782€<br />
Contact: Baywa,<br />
tel.: +49 (0) 9572 381951,<br />
email: gm.burgkunstadt@baywa.de<br />
Detalii produs: an 2010, 4.450€<br />
Contact: Wölfeder Bernhard GmbH,<br />
tel.: +43 (0) 7764 6410,<br />
email: office@woelfleder-bernhard.de<br />
Detalii produs: an 2002, 7.000€<br />
Contact: Leitmann Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 9101 90890,<br />
email: rainer.oeder@leitmann-landtechnik.de<br />
Detalii produs: an 2011, 1.158€<br />
Contact: Tempel Kft.,<br />
tel.: +36 (0) 76 441-794,<br />
email: kocsis.viktoria@tempel.hu<br />
Detalii produs: 1.933€<br />
Contact: Baywa GMZ Mindelheim,<br />
tel.: +49 (0) 8261 991658,<br />
email: gmz.mindelheim@baywa.de<br />
1040360 Sgariboldi Monofeeder 1500554 Westfalia RPS 1000 1466686 Westfalia RPS 5 1442505 WestfaliaSurge Classic 30<br />
Detalii produs: an 1997, 2.437€<br />
Detalii produs: 500€<br />
Detalii produs: 399€<br />
Detalii produs: an 2010, 261€<br />
Contact: BayWa GMZ Schönau,<br />
Contact: Engelbert & Söhne Landmashinen, Contact: Auto und Landmashinen Novosel, Contact: Leitmann Landtechnik GmbH,<br />
tel.: +49 (0) 8065 90919-81<br />
tel.: +49 (0) 8232 96200,<br />
tel.: +49 (0) 7222 158036,<br />
tel.: +49 (0) 9657 91103,<br />
44 bovismagazin email: georg.lunghammer@baywa.de<br />
email: baur.landmashinen@t-online.de<br />
email: liliane.novosel@t-online.de<br />
email: josef@leitmann-landtechnik.de<br />
septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 45
Echipa redacţională a<br />
publicaţiei Profi din Marea<br />
Britanie a prezentat încă din<br />
anul 2007 primul cuţit cilindric<br />
curbat V-Max. Primele reacţii<br />
primite încă din timpul sezonului<br />
de recoltare 2008 au sugerat<br />
că durabilitatea echipamentului<br />
şi calitatea tocăturii nu au fost<br />
la nivelul cerut şi aşteptat de<br />
fermieri, şi deci, pentru sezonul<br />
următor, cele două motoare<br />
CLAAS, puternicul Jaguar 980<br />
şi 970 au benefi ciat de o regândire<br />
radicală. Schimbările au fost<br />
menite să reducă deformarea în<br />
sarcină a cuţitelor: cilindrul a<br />
Test în câmp: CLAAS Jaguar 970 – combina de recoltat furaje<br />
“Ghearele Jaguarului” din nou în top<br />
Tehnologia de tocare a furajelor Class V-Max nu a avut cel mai bun start,<br />
aşa că, designerii grupului Class s-au întors la planşa de proiectare pentru a<br />
regândi întreg conceptul. După măsurători şi numeroase teste de teren, s-a reluat<br />
activitatea aducându-se în faţa fermierilor noi modele cu mult mai fi abile.<br />
fost întărit prin adăugarea unui<br />
tub intern, închizându-l; lamele<br />
cuţitelor au fost stabilizate<br />
prin adăugarea unor braţe mai<br />
puternice şi a unor întărituri<br />
suplimentare; iar soft ware-ul a<br />
fost regândit aproape în totalitate.<br />
Mulţumiţi de rezultatul de<br />
după testare, managerii CLAAS<br />
pregătesc şi adaptează acum<br />
acest nou pachet de modifi cări<br />
pentru toate noile modele Jaguar<br />
din clasa 900.<br />
Pentru această nouă versiune<br />
cuţitele curbate proiectate iniţial<br />
au fost menţinute benefi ciind doar<br />
La porumb, Jaguar 970 cu motor dublu a obţinut<br />
rezultate excelente, o caitate foarte bună de recoltare şi<br />
un consum adecvat de carburant. Fotografi i: GE, ST<br />
fotografi i Landwirtschaftsverlag<br />
de modifi cări minore. Toba cu<br />
cuţite poate fi prevăzută cu 20,<br />
24, 28 sau 36 cuţite, în continuare<br />
amplasate în formatul V. Testul<br />
în câmp efectuat de echipa<br />
Profi a vizat Jaguar 970. Această<br />
combină de recoltat furaje este<br />
cea mai mică dintre cele două<br />
modele de top ale grupului<br />
CLAAS, fi ind dotată cu două<br />
motoare a câte şase cilindri,<br />
Mercedes OM 460 LA, care<br />
generează o putere totală de<br />
537kW/730cp la 1.800rpm. Puterile<br />
generate de către cele două<br />
motoare sunt uşor diferite. Astfel,<br />
motorul principal, poziţionat<br />
posterior, generează o<br />
putere de 276kW/<br />
365cp, iar cel din<br />
faţă 261kW/<br />
355cp. Motorul principal<br />
generează întreaga putere necesară<br />
deplasării combinei, caz în<br />
care economisirea energiei este<br />
principala ţintă, acest lucru fi ind<br />
observabil după transportul rutier<br />
al combinei. Al doilea motor<br />
intră în acţiune atunci când întreaga<br />
putere este necesară, moment<br />
în care cele două motoare<br />
sunt cuplate printr-o curea de<br />
transmisie scurtă, cu 5 canale.<br />
46 bovismagazin septembrie 2011
Acest sistem de funcţionare este<br />
deconectat atunci când combina<br />
funcţionează la relanti.<br />
Motoarele nu au dezamăgit în<br />
ceea ce priveşte caracteristicile<br />
de putere si consumul de combustibil.<br />
Când tocăm porumb,<br />
viteza se poate reduce până la<br />
1.400 rpm, fără a avea probleme<br />
cu nici unul dintre motoare, ceea<br />
ce dovedeşte un cuplu mare şi o<br />
bună stabilitate. Turaţiile motorului<br />
revin rapid la această<br />
viteză, cureaua de transmisie<br />
dovedindu-se fără probleme<br />
elementul cel mai util. S-ar<br />
putea crede că cele două motoare<br />
implică un consum dublu<br />
de combustibil. În realitate, nu<br />
este cazul: inclusiv pentru întoarcerile<br />
de la capătul parcelei,<br />
staţionarea la relanti şi transport<br />
rutier, consumul mediu de combustibil<br />
ajunge la 30l/ha – 35l/<br />
ha, crescând la 40l/ha în cazul<br />
parcelelor cu culturi de porumb<br />
cu o densitate mare.<br />
septembrie 2011<br />
Cilindrul V-Max regândit<br />
s-a îmbunătăţit prin<br />
întărirea tubului interior,<br />
pentru a creşte rigiditatea,<br />
iar cuţitele curbate iniţial<br />
au fost uşor modifi cate.<br />
Jaguar pentru probe a<br />
avut 18x2 lame în zig-zag;<br />
standardul britanic este<br />
de 20.<br />
Capacitatea de producţie a fost impresionantă, asa cum veţi<br />
vedea în tabelele din paginile următoare. Tocând la lungimi de<br />
la 6mm la 12,5mm şi excluzând intervalele de timp necesare<br />
pentru întoarceri şi aşteptări, cantitatea de siloz prelucrată<br />
a fost de 260t/oră - 308t/oră, ceea ce înseamnă o cantitate<br />
de materie uscată de 94t/oră to 120t/oră. Privind toate acestea<br />
într-un alt mod, putem concluziona că se produc 356<br />
kg - 422 kg per fi ecare cp/oră. Analizând aceste producţii<br />
din perspectiva consumului de combustibil putem concluziona<br />
că pentru tocarea unei tone de porumb se consumă între<br />
0,36 şi 0,49 litri de motorină, în funcţie de lungimea de<br />
tocare. Echivalentul consumului în cazul silozului materie<br />
uscată este între 0,93l/t şi 1,34l/t. Trebuie avut însă în vedere<br />
că aceste valori sunt valabile fără întoarceri, opriri etc.<br />
Personalul Institutului de Maşini Agricole din Bonn a apreciat<br />
lungimea porumbului tocat cu Jaguar 970 prin teste de<br />
teren; (vezi tabelul “Lungimea de tocare”). Setarea creşterea<br />
lungimii de tocare face să crească uniform proporţia mărimii<br />
Hederul Orbis 750 a<br />
funcţionat bine, cu toate<br />
că funcţia de auto-direcţie<br />
asociată nu a fost la<br />
înălţime. Cutiile de viteză<br />
din aluminiu Walterscheid<br />
ajută la menţinerea<br />
greutăţii la 3.4t.<br />
Cum evaluează Profi Jaguar 970 de<br />
la Claas<br />
Hederul pentru porumb Orbis 750<br />
Conectare / înlocuire<br />
Debitul la recoltare<br />
Pierderi<br />
Blocaj<br />
Controlul porumbului depozitat<br />
Urmărirea conturului terenului<br />
Adaptarea vitezei<br />
Direcţie automată<br />
Trecerea câmp-drum<br />
Hederul pentru colectarea ierbii<br />
prin PU 300 Pro T<br />
Conectare-înlocuire<br />
Urmărirea conturului terenului<br />
Direcţie automată şi Pierderi<br />
Jaguar 970 pentru nutreţ<br />
Caracteristicile motorului<br />
Consum de carburant<br />
Transmisie<br />
Cantitatea de material procesat<br />
Calitatea tocăturii<br />
Detector metale<br />
Detector pietre<br />
Exhaustor<br />
Jgheab<br />
Automatizarea jgheabului<br />
Cameră jgheab<br />
Măsurare aditivi<br />
Manevrabilitate<br />
Umfl area cauciucului central<br />
Masa/sarcina pe ax faţă<br />
Transport<br />
Zgomot în cabină<br />
Comenzi<br />
Înregistrarea activităţii<br />
Măsurarea productivităţii<br />
Detectarea nivelului umidităţii<br />
Vizibilitate<br />
Acces pentru service<br />
Calitatea fabricaţiei<br />
Sistemul de evaluare: foarte bine;<br />
bine; mediu; sub medie;<br />
slab.<br />
bovismagazin<br />
47
În specifi caţiile pentru<br />
teste, Jaguar 970 a avut<br />
masa substanţială de<br />
19.3t, din care 12.7t sunt<br />
distribuite pe axa faţă.<br />
Remorca cu header este<br />
opţională.<br />
Porumbul siloz, Claas Jaguar 970<br />
Porumb siloz 34%-42% materie uscată;<br />
producţia 57,8t/ha-61,8t/ha; 21,5t/ha-24,0t/ha materie uscată<br />
Porumb siloz Substanţă uscată Suprafaţa lucrată<br />
Mărimea de<br />
tocare<br />
Producţie Consum de<br />
combustibil<br />
Producţie Consum de<br />
combustibil<br />
Producţie Consum de<br />
combustibil<br />
6 mm 260,1t/oră 0,49l/t 94,5t/oră 1,34l/t 4,40ha/oră 28,8l/ha<br />
10 mm 273,1t/oră 0,46l/t 107,4t/oră 1,18l/t 4,73ha/oră 26,7l/ha<br />
12,5 mm 308,4t/oră 0,36l/t 119,5t/oră 0,93l/t 5,00ha/oră 22,1l/ha<br />
Toate aceste valori exclud întoarcerile, opririle etc. Determinările în cazul materiei uscate au fost efectuate de<br />
către Institutul de Maşini Agricole din Bonn, Germania.<br />
Cele 2 motoare Mercedes<br />
sunt legate de o curea<br />
scurtă cu 5 canale atunci<br />
când este nevoie de<br />
putearea lor combinată<br />
537kW/730hp (hp metric,<br />
ECE R24) Acest sistem<br />
de funcţionare este<br />
deconectat atunci când<br />
combina funcţionează<br />
la relanti.<br />
tocăturii, către zona de mijloc<br />
a benzii, la nivelul mediu de 6 -<br />
15mm. Analizând rezultatele cu<br />
mai multă atenţie, se poate observa<br />
că la setarea dimensiunii<br />
de tocare la 6 mm, aproximativ<br />
75% dintre bucăţile de porumb<br />
tocate vor avea între 3 şi 10mm.<br />
Cu o mărime de tocare setată<br />
la 12,5mm proporţia ajunge<br />
la 64%. Indiferent de setarea<br />
lungimii de tocare, s-a înregistrat<br />
foarte puţine resturi vegetale<br />
tocate mai lung (procentul<br />
fi ind nesemnifi cativ) de 40 mm<br />
şi nu foarte multe în intervalul<br />
25 - 40mm. La capătul opus al<br />
scalei, foarte puţine resturi vegetale<br />
(sub 4%) au fost tocate la<br />
mai puţin de 3 mm, ceea ce este<br />
foarte bine. Pe de altă parte, la<br />
setarea tocătorului de porumb<br />
la o distanţă de 2mm, se zdrobesc<br />
toate boabele. Corelând<br />
acest rezultat şi cifrele de distribuire<br />
a lungimii, putem spune<br />
că, în condiţii de teste, Jaguar<br />
970 a dovedit o calitate de tocare<br />
bună.<br />
CLAAS câteva opţiuni pentru<br />
heder. Astfel, hederul pentru<br />
proporţiile tocăturii<br />
Proportion of sample<br />
100%<br />
6mm 10mm 12.5mm<br />
Chop length set<br />
48 bovismagazin septembrie 2011<br />
80%<br />
60%<br />
40%<br />
20%<br />
0%<br />
10 rânduri, Orbis 750, al combinei<br />
de teste s-a comportat bine,<br />
tăind la o lăţime de lucru de<br />
7,5m şi bazându-se pe procesul<br />
tehnologic de recoltare în linie<br />
dreaptă al versiunii pentru opt<br />
rânduri pe care specialiştii revistei<br />
Profi au apreciat-o cu ceva<br />
timp în urmă. Aceştia au apreciat<br />
şi rata redusă a pierderilor<br />
de porumb boabe.<br />
Instalarea şi înlocuirea hederelor<br />
sunt extrem de facile datorită<br />
stativelor adecvate şi faptului că<br />
transmisia se cuplează automat;<br />
dacă este vorba să cauţi ceva de<br />
care să te plângi, atunci te poţi plânge de faptul<br />
că mânerul unic de închidere a heder-ului ar<br />
trebui mai bine poziţionat, în apropierea masei.<br />
Sistemul Auto Contour CLAAS este standard<br />
şi, de altfel, esenţial în cazul acestor hedere atât<br />
de late. Aşa cum stau lucrurile, viteza de tăiere<br />
a heder-ului nu poate fi corelată cu lungimea<br />
Distribuţia lungimii tocăturii,<br />
CLAAS Jaguar 970<br />
lungimea tocăturii<br />
< 2mm<br />
2 - 3mm<br />
3 - 6mm<br />
6 - 10mm<br />
10 - 15mm<br />
15 - 25mm<br />
25 - 40mm<br />
> 40 mm<br />
de tocare. Dar acest lucru se<br />
schimbă, odată cu decizia fabricantului<br />
de a adăuga o a 2-a<br />
cutie de viteze, astfel încât să<br />
existe două viteze I-a. Rezultatul<br />
va fi capacitatea combinei de a<br />
reduce viteza heder-ului cu 22%,<br />
ceea ce ar egaliza rata de alimentare<br />
pentru o mai bună tocare la<br />
dimensiuni reduse. Experienţele<br />
anterioare cu heder-urile Orbis<br />
au dovedit că acestea reuşesc să<br />
toace până şi ultimele plante de<br />
la capătul parcelei întrucât amestecul<br />
de plante de porumb siloz<br />
este încet transferat în zona de alimentare<br />
în loc să fi e distrus. Au<br />
fost rare problemele de blocare şi,<br />
când s-a întâmplat, s-au rezolvat<br />
doar prin întoarcerea hederulu.<br />
Direcţia automată este opţională.<br />
Aceasta se bazează la înaintarea<br />
în lanul de porumb, pe braţe cu<br />
senzori care acţionează de-a<br />
lungul rândului, fi ind montate<br />
în partea exterioară a maşinii.<br />
Problema este că acestea sunt
fotografi i Landwirtschaftsverlag<br />
Iarbă, CLAAS Jaguar 970<br />
a 2-a coasă 36%-39% materie uscată;<br />
producţia 9,8t/ha-11,2/ha; 3,7t/ha-4,2t/ha materie uscată. Lungimea de tocare 18mm.<br />
Porumb siloz Substanţă uscată Suprafaţa lucrată<br />
Motoare Producţie Consum<br />
motorină<br />
septembrie 2011<br />
Producţie Consum<br />
motorină<br />
Producţie Consum<br />
motorină<br />
Două, max 1.800 rpm 49,4t/oră 1,16l/t 17,8t/oră 3.21l/t 4,43ha/oră 12,93l/ha<br />
Unu, max 1.800 rpm 42,4t/oră 1,05l/t 16,6t/oră 2.67l/t 4,33ha/oră 10,23/ha<br />
Toate aceste valori exclude întoarcerile, opririle etc. Determinările în cazul materiei uscate au fost<br />
efectuate de către Institutul de Cercetare pentru Agricultură din Munster, Germania.<br />
prea scurte pentru a realize operaţiuni difi cile.<br />
CLAAS afi rmă că se lucrează la îmbunătăţirea<br />
lor pentru următoarea generaţie.<br />
Cu un heder pentru 10 rânduri şi 850 kg contragreutate<br />
amplasată posterior, CLAAS Jaguar<br />
970 cântăreşte peste 19t. Este vorba despre o<br />
cantitate mare de metal, din care în jur<br />
de 12,7t este amplasată pe axul frontal.<br />
Chiar dacă sistemul opţional de umfl are<br />
a cauciucurilor cedează, pentru cele<br />
din faţă, ca urmare a apăsării pe câmp<br />
se umfl ă din nou. CLAAS oferă un<br />
heder auxiliar opţional. Umfl area cauciucurilor<br />
centrale este confi gurată din<br />
Sistemul nou de<br />
colectare PU 300 Pro<br />
T de 3 m a funcţionat<br />
bine în iarbă, cu<br />
camera Cam-Pilot<br />
opţională (inclus)<br />
care a centrat<br />
maşina în mod<br />
constant pe fân.<br />
Claas a adăugat<br />
un amortizor<br />
la cilindrul de<br />
compresie din spate<br />
sus, parţial pentru a<br />
îmbunătăţi sistemul<br />
de detectare a<br />
pietrelor “Stop Rock”,<br />
parţial pentru a<br />
reduce zgomotul la<br />
funcţionare.<br />
fabrică şi este unică la CLAAS. Modul<br />
de operare este cu siguranţă convenabil:<br />
şoferul folosind doar terminalul<br />
Cebis pentru a introduce presiuni diferite<br />
pentru câmp şi pentru drum, iar<br />
apoi le schimbă printr-un comutator<br />
montat pe capotă. Trecerea, de exemplu,<br />
de la 1,2 bari la 2,4 bari ia aproximativ 5<br />
Dimensiuni şi preţuri<br />
Jaguar 970 CLAAS<br />
Rezultat maxim la ECER24 537kW/730hp at 1,800rpm<br />
Diametrul cilindrului 630mm<br />
Lăţimea cilindrului 750mm<br />
Cuţite 36 (2 x 18)<br />
Zona în care acţionează axul burlanului (Pilot Spout) 225°<br />
Timp de rotaţie burlan 16/34secs<br />
Max loading height<br />
Viteze maxime, înainte/înapoi<br />
5.23m/5.85m<br />
Viteza 1 (câmp) 16.2/9.0km/hr<br />
Viteza a 2-a (câmp) 24.9/13.3km/hr<br />
Viteza 1 (drum) 16.4/9.1km/hr<br />
Viteza a 2-a (drum) 40.7/13.7km/hr<br />
Cerc pentru întoarcere (l/r) 14.85m, 14.7m<br />
Zgomot cabină 74dB(A)<br />
Masă fără header 15.92t<br />
Masă pe ax faţă 7.12t<br />
Masă pe ax spate 8.8t<br />
Anvelope faţă 800/70 R32<br />
Anvelope spate 600/65 R28<br />
Control presiune anvelope / umfl are 1,2 bar-2,4bar 5min<br />
Dezumfl are, 2.4 bar to 1.2 bar 7min<br />
Mese spate 5 x 170kg<br />
Colectarea ierbii prin PU 300 Pro T<br />
Lăţimea de lucru<br />
Heder porumb, Orbis 750 Auto-Contur<br />
3m<br />
Rânduri 10<br />
Lăţimea de lucru 7.60m<br />
Lăţime la transport 2.96m<br />
Masa 3.39t<br />
Timp de extindere 74secs<br />
Ultimul preţ, specifi caţii de bază<br />
Jaguar 970 cu Orbis 750<br />
£73,230<br />
Lungime/lăţime/ înălţime 9.71m/3.35m/3.80m<br />
Distanţa de sol 0.33m<br />
Masa neîncărcat 19.31t<br />
Masă pe ax faţă 12.71t<br />
Masă pe ax spate 6.6t<br />
Preţul acestui utilaj în România se constituie în funcţie de solicitarea<br />
fi ecărui client privind dotarea cu echipamente anexe a maşinii de<br />
baza. Informaţii suplimentare privind structura cât şi preţul acestui<br />
utilaj precum şi a altor utilaje CLAAS se pot obţine de la importatorul<br />
Agrocomert Holding (www.agrocomert.ro) cât şi de la dealerii săi.<br />
bovismagazin<br />
49
minute, iar timpul nu este prea<br />
mare. Echipa Profi a testat de<br />
asemenea Jaguar 970 pentru a<br />
doua recoltare a silozului. Pentru<br />
această activitate CLAAS s-a<br />
pregătit cu noul heder de 3m pU<br />
300 proT pick-up, care va intra<br />
în producţie în acest an. Pentru<br />
această generaţie Jaguar s-au actualizat<br />
mai multe detalii legate<br />
de elementele existente pentru<br />
a se ajunge la performanţe superioare,<br />
în timp ce toate piesele<br />
care se uzează – inclusiv şnecul<br />
pentru descărcare şi ansamblul<br />
de urmărire a profi lului camei<br />
– sunt fi xate în aşa fel încât să fi e<br />
uşor de schimbat. Îmbunătăţirile<br />
includ dispozitive de protecţie<br />
mai bune împotriva înfăşurării<br />
ierbii pe defl ectorul de recoltă<br />
pentru tăvălugul dublu plus o<br />
ţeavă de şnec cu un diametru<br />
mărit de la 120 mm la 300 mm.<br />
Pentru porumbul siloz mai scurt,<br />
diametrul şnecului rămâne neschimbat.<br />
Vârfurile de recoltare<br />
sunt dispuse pe 5 rânduri şi cele<br />
2 roţi de adâncime sunt plasate<br />
pe cele 2 părţi ale cilindrului.<br />
Alte îmbunătăţiri aduse includ<br />
o a treia roată centrală pentru<br />
recoltat şi un cuplaj conector<br />
alăturat. Acest dispozitiv, datori-tă<br />
roţilor anterioare ridicate<br />
în faţă, creează premisele<br />
pentru o bună capacitate de<br />
urmărire a conturului terenului.<br />
Am observat următoarele:<br />
terenul denivelat nu a creat<br />
probleme alimentării cu cereale<br />
şi nici descărcării acestora<br />
în remorcă. Dar există totuşi o<br />
problemă: când se întoarce heder-ul,<br />
protecţia tăvălugului nu<br />
s-a ridicat la momentul potrivit.<br />
CLAAS a recunoscut că este o<br />
problemă cu utilajul. Ca şi la<br />
heder-ul pentru porumb, transmisia<br />
mecanică de recoltare a<br />
ierbii implică faptul că rata de<br />
absorbţie nu poate fi adaptată<br />
automat pentru a se potrivi<br />
lungimii de tăiere. Dar, este posibil<br />
să modifi căm viteza şnecului,<br />
ţinând cont de constrângerile<br />
cutiei de viteze în 2 trepte.<br />
Am apreciat opţiunea de pilotare<br />
cu supraveghere video. Bazată pe<br />
Amplasarea comenzilor,<br />
inclusiv a joystick-ului,<br />
este ergonomică. Acelaşi<br />
lucru se poate spune despre<br />
computerul Cebis terminal şi<br />
meniurile sale. Acest lucru plus<br />
nivelul scăzut de zgomot din<br />
cabină transformă Jaguarul<br />
într-un utilaj care se conduce<br />
relaxant.<br />
o cameră plasată sus, pe mijlocul<br />
cabinei care are posibilitatea să<br />
acopere zona din faţă şi partea<br />
de jos până la dispozitivul de întoarcere,<br />
această opţiune ajutând<br />
utilajul să se direcţioneze cu<br />
acurateţe, chiar şi atunci când<br />
se deplasează la viteză mare. Nu<br />
a fost posibil să se exploateze<br />
potenţialul maxim al celor 2<br />
motoare pe durata recoltei de<br />
probă recoltate a doua oară. Aşa<br />
că, ne-am bazat pe motorul primar,<br />
menţinând turaţia la putere<br />
maximă în timp ce recoltarea se<br />
făcea la 18-20 mm. Rezultatul şi<br />
consumul de carburant pe parcursul<br />
utilizării unui motor sau<br />
a ambelor se regăsesc în tabelul<br />
de mai jos. Acesta arată că atunci<br />
când se lucrează cu un singur<br />
motor, cantitatea de porumb<br />
proaspăt recoltat scade cu 14%,<br />
iar cantitatea de materie uscată<br />
cu 7% în comparaţie cu utilizarea<br />
ambelor motoare. Simultan,<br />
funcţionarea unui motor<br />
îmbunătăţeşte conversia carburantului<br />
cu 10% şi, respectiv, 17%<br />
la materie proaspăt recoltată şi la<br />
materia uscată. Pentru protecţie<br />
au fost montate 2 sisteme de<br />
detecţie pe utilajul testat: versiunea<br />
standard cu 5 magneţi<br />
şi echivalentul opţionalului<br />
CLAAS “Oprire Piatră” (Rock<br />
Stop) pentru a detecta pietrele.<br />
Detectorul de metale a acţionat<br />
rapid şi fi abil, exact cum ar trebui,<br />
având în vedere timpul de lucru.<br />
Îmbunătăţirea apare atunci când<br />
monitorul Cebis arată localizarea<br />
elementului care a declanşat<br />
detectorul, aşa că detectarea lui<br />
este relativ simplă. Detectorul<br />
de piatră nu s-a ridicat însă la<br />
nivelul aşteptărilor. Ideea este<br />
că cilin-drul de compresie din<br />
spate sus se mişcă înapoi în mod<br />
inteligent imediat ce reperează<br />
o piatră, determinând sistemul<br />
să oprească zona de absorbţie<br />
într-un mod similar detectorului<br />
de metale. Problema este că,<br />
şi când este setat la sensibilitate<br />
minimă, detectorul de piatră<br />
s-a blocat în timp ce lucra pe<br />
un teren cu bulgări de pământ.<br />
De aceea, CLAAS a modifi -<br />
cat amortizorul cilindrului de<br />
compresie. Întrucât cilindrii de<br />
absorbţie sunt acţionaţi hidraulic,<br />
ei se opresc imediat ce<br />
un obiect străin este detectat<br />
– pompa cu disc pendular se<br />
mişcă rapid către zero, oprind<br />
rotaţiile. Această pompă este<br />
acţionată de o curea foarte lungă<br />
care leagă motorul respectiv<br />
motoarele de cilindrul de tăiere,<br />
aşa că acţionează de asemenea<br />
ca o frână activă pentru cilindru<br />
atunci când zona de tăiere<br />
este deconectată. Aceasta produce<br />
o reglare sigură. Creşterea<br />
securităţii utilajului este datorată<br />
şi opţiunii “Opri-re directă” (Direct<br />
Stop) care opreşte utilajul<br />
dacă vreunul dintre cele 2 detectoare<br />
(de metale sau piatră) se<br />
declanşează.<br />
Un utilaj modern precum o astfel<br />
de combină auto-propulsată<br />
prezintă prea multe detalii constructive<br />
şi necesită o analiză<br />
amănunţită, aşa că prezentăm<br />
50 bovismagazin septembrie 2011<br />
fotografi i Landwirtschaftsverlag
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 51
pe scurt elementele principale<br />
care nu au fost abordate:<br />
•Cilindrul de compresie din faţă<br />
poate să aibă o lamă reversibilă,<br />
care se înlocuieşte atunci când<br />
se uzează. Pe o parte este dinţată,<br />
iar pe cealaltă plană pentru a<br />
împiedica înfăşurarea ierbii.<br />
•Zona de alimentare pendulează<br />
către partea din afară, permiţând<br />
accesul la cilindrul central de<br />
tăiere.<br />
•Ascuţirea cuţitelor este integral<br />
automată, cu un set de<br />
bare de forfecare distanţate care<br />
utilizează 2 senzori de separare/<br />
lovire.<br />
•Acceleratorul de recoltare este<br />
proiectat sub formă de paletă<br />
şi are o opţiune de reglare,<br />
permiţând distanţarea între pale<br />
şi depozitarea acestora pentru<br />
a fi la îndemână pentru o cursă<br />
mai bună când se încarcă liniar<br />
într-o remorcă.<br />
•Distanţa poate fi setată între 2 şi<br />
10 mm din heder sau din cabină<br />
prin Cebis.<br />
•Jgheabul se deplasează pe un<br />
arc de 210° astfel că descărcarea<br />
se poate face pe ambele părţi.<br />
Pilotul opţional Spout menţine<br />
şnecul de descărcare paralel cu<br />
direcţia de deplasare în timp ce<br />
şnecul este mişcat şi se sprijină<br />
pe un ax pivotant cu centru de<br />
rotaţie de până la 225°. Permite<br />
să se fi xeze 2 vârfuri ascuţite şi să<br />
se mişte burlanul pe segmente<br />
de 1m între ele şi opreşte şnecul<br />
automat.<br />
•Controlul direcţiei la axul spate<br />
al Jaguarului nu este 100% fără<br />
probleme. CLAAS menţionează<br />
că o actualizare a soft ware-ului a<br />
rezolvat această problemă între<br />
timp.<br />
•Comfortul şoferului este excelent,<br />
datorită unui scaun hidraulic,<br />
cu posibilitatea de reglare pe<br />
3 zone şi un nivel scăzut de zgomot<br />
74dB(A) care rămâne constant<br />
chiar şi în sarcină maximă.<br />
Amplasarea comenzilor, inclusiv<br />
a joystick-ului, este ergonomică,<br />
iar schimbarea vitezelor noaptea<br />
este uşurată. Funcţiile relevante<br />
sunt schimbate automat<br />
atunci când combina trece de<br />
la “modul de lucru” la “modul de<br />
transport”.<br />
•Ecranul color Cebis este supus<br />
procesului de refl ecţie la lumină<br />
puternică, dar meniurile sale şi<br />
vederea de ansamblu sunt adecvate.<br />
•Cu excepţia faptului că este<br />
bine calibrat şi are un senzor de<br />
umezeală destul de scump, sistemul-prototip<br />
de monotorizare<br />
a recoltării, Quantimeter, nu s-a<br />
ridicat la înălţimea aşteptărilor.<br />
Târgul Agromalim<br />
locul de întâlnire al<br />
agricultorilor deştepţi<br />
Arad, 8-11 septembrie<br />
22 de ani de Agromalim.<br />
După 22 de ani de experienţă şi tradiţie în<br />
organizarea evenimentelor agricole, Expo<br />
Arad Internaţional propune şi de această<br />
dată o ediţie specială pentru unul dintre<br />
cele mai însemnate evenimente în domeniul<br />
agriculturii din România. Marcând<br />
XXII de ediţii, târgul internaţional de<br />
agricultură, industrie alimentară şi ambalaje,<br />
Agromalim, se va desfăşura în<br />
perioada 8 – 11 septembrie în cadrul complexului<br />
Expo Arad Internaţional ocupând<br />
întreaga suprafaţă interioară (3.100mp)<br />
şi exterioară (25.000mp) a acestuia. Acumularea<br />
unei bogate experienţe de către<br />
organizatori, parteneri, colaboratori şi<br />
expozanţi, precum şi eforturile depuse<br />
de aceştia au fost răsplătite de-a lungul<br />
timpului prin succesul de care s-a bucurat<br />
târgul Agromalim şi consacrarea acestuia<br />
ca eveniment de marcă în domeniu.<br />
40% din expozanţi se afl ă<br />
la prima participare<br />
Prin prezenţa celor 250 de expozanţi<br />
din România, Ungaria, Germania, Italia,<br />
Cehia, Marea Britanie şi Spania, evenimentul<br />
se adresează atât fermierilor care<br />
deţin exploataţii mari, cât şi micilor fermieri<br />
şi agenţilor economici din industria<br />
alimentară. Agromalim reprezintă, de<br />
asemenea, o bună oportunitate pentru<br />
stabilirea de noi contacte, informare<br />
asupra ultimelor noutăţi în domeniu, promovare,<br />
lansare de noi produse şi servicii,<br />
testarea pieţei, analiza concurenţei, etc.<br />
Un lucru îmbucurător este că aproximativ<br />
40% din fi rmele expozante sunt la prima<br />
participare la târgul Agromalim, acestea<br />
venind cu oferte de produse şi servicii noi.<br />
Expoziţia Naţională de<br />
Animale a ajuns la cea<br />
de-a VII-a ediţie<br />
Zilele de 10 şi 11 septembrie, organizate<br />
cu sprijinul asociaţiilor de crescători de<br />
animale - ASVAC Arad, Păstorul Crişana,<br />
Am observat inexactităţi de 10%<br />
şi chiar mai mult, comportament<br />
confi rmat ulterior de alţi<br />
clienţi.<br />
•O setare de măsurare a aditivilor<br />
pentru rezervorul de 270 l<br />
este în dotarea standard. Indicatorul<br />
de nivel pentru conţinut<br />
nu este sufi cient de precis şi pot<br />
apărea scurgeri doar când motorul<br />
este în funcţiune. Opţiunea<br />
Actisilier de 20m poate rezolva<br />
volumul redus de aditivi: am-<br />
Mioriţa Chişineu Criş, AGCTR Arad - al<br />
ANARZ Bucureşti şi OARZ Arad vor fi dedicate<br />
crescătorilor de animale. În cadrul<br />
celei de a VII-a ediţii a Expoziţiei Naţionale<br />
de Animale, care e va desfăşura pe toată<br />
perioada târgului, vor fi expuse taurine,<br />
ovine şi caprine ale membrilor asociaţiilor<br />
de crescători, vor avea loc întâlniri ale<br />
acestora, vor fi bonitate (sâmbătă) şi<br />
premiate (duminică) cele mai frumoase<br />
exemplare expuse, va fi decernat titlul de<br />
Miss Arad celui mai valoros exemplar de<br />
Bălţată românească şi se va alege Campioana<br />
la rasa Holstein Friză. Tot în cadrul<br />
expoziţiei de animale vor mai fi expuse<br />
cabaline şi animale de hobby.<br />
Salonul produselor<br />
tradiţionale şi ecologice<br />
Agromalim organizează şi anul acesta mult<br />
aşteptatul Salon al produselor tradiţionale<br />
ecologice, care s-a bucurat de un real<br />
succes la ediţiile anterioare, delicatesele<br />
româneşti fi ind la mare căutare atât de<br />
vizitatorii autohtoni cât şi de cei străini.<br />
Conferinţe, prezentări şi<br />
întâlniri de afaceri<br />
Pe întreaga perioadă a târgului vor avea loc<br />
întâlniri de afaceri, prezentări şi conferinţe<br />
tematice. Joi, 8 septembrie în cadrul<br />
proiectului „Energie fara frontiere - Facilitarea<br />
accesului intreprinderilor maghiare<br />
- romane la energiile neconventionale si<br />
inovatia agrara” va avea loc un forum<br />
româno-maghiar la care vor participa<br />
ofi cialităţi, specialişti şi oameni de afaceri<br />
din cele doua ţări şi în cadrul căruia<br />
se vor prezenta teme de interes comun,<br />
precum şi oportunităţi de afaceri. Vineri,<br />
9 septembrie se va desfăşura Ziua<br />
Agricultorului în cadrul căreia vor avea<br />
loc întâlniri şi prezentări pe teme privind<br />
sprijinul acordat de instituţiile statului<br />
pentru agricultori, posibilităţi de accesare<br />
a fondurilor destinate fermierilor, fi nanţări<br />
şi programe de sprijin. Camera Agricolă<br />
Arad împreună cu OARZ Arad, APIA Arad,<br />
OJPDRP Arad şi DADR Arad vor sta la<br />
dispoziţia celor interesaţi cu informaţii atât<br />
în cadrul acestor prezentări cât şi pe toată<br />
durata târgului în standurile din cele două<br />
pavilioane. Sâmbătă, 10 septembrie se<br />
bele sisteme pot fi programate<br />
prin Cebis.<br />
•Lubrifi erea adecvată menţine<br />
cerinţele de întreţinere scăzute.<br />
Rezumat: Jaguar 970 obţine<br />
notă maximă la rezultate, calitatea<br />
tocării şi consum de carburant.<br />
Dar mai este nevoie de<br />
muncă la direcţia în lanul de porumb,<br />
măsurarea productivităţii<br />
şi senzorul de umezeală.<br />
va desfăşura întâlnirea anuală a Asociaţiei<br />
Agricultorilor Maghiari din România la care<br />
vor participa şi alte asociaţii de producători<br />
şi crescători. Tot sâmbătă vor mai avea<br />
loc şi întâlniri ale membrilor Federaţiei<br />
Crescătorilor de Ovine din România cu cei<br />
din Ungaria şi a Federaţiei Crescătorilor de<br />
Bovine din România.<br />
Premii şi surprize pentru<br />
vizitatori<br />
Pe lângă oferta bogată de produse şi<br />
servicii vizitatorii vor avea parte de multe<br />
surprize, premii şi momente speciale. Cu<br />
sprijinul revistei Ferma va fi organizată<br />
o tombolă cu premii oferite de fi rmele<br />
expozante. Tot pentru vizitatori se<br />
asigură transport gratuit în oraş, accesul<br />
acestora la târg realizându-se fi e<br />
contra cost pe baza biletului de intrare,<br />
fi e gratuit pe baza invitaţiilor primite de<br />
la organizatori sau expozanţi. „Expo<br />
Arad Internaţional, cu sprijinul<br />
partenerilor în organizarea şi promovarea<br />
târgului şi nu în ultimul<br />
rând al asociaţiilor de fermieri şi<br />
al fi rmelor expozante doresc să realizeze<br />
un eveniment unic, care să<br />
ofere expozanţilor şi vizitatorilor<br />
posibilitatea de a stabili contacte, de<br />
a se informa despre noile tehnologii<br />
din domeniul agriculturii, de a afl a<br />
noutăţi legate de fi nanţările acordate<br />
de statul român şi de Uniunea<br />
Europeană. De asemenea dorim ca<br />
vizitatorii să petreacă câteva ore<br />
plăcute în târg, să se bucure de animalele<br />
care vor fi expuse şi să plece<br />
mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul<br />
agricultorului român” afi rmă<br />
Cimi Enache, manager de proiect al târgului<br />
Agromalim.<br />
Programul de vizitare<br />
Joi 08.09 11 – 18<br />
Vineri 09.09 10 – 18<br />
Sâmbătă 10.09 10 – 18<br />
Duminică 11.09 09 – 16<br />
Pentru detalii<br />
Cimi Enache – manager de proiect<br />
expo3@ccia-arad.ro / 0257.216.520<br />
0730.188.291<br />
52 bovismagazin septembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
septembrie 2011 bovismagazin 53
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor<br />
Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.<br />
CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3<br />
Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj dorinachezan@yahoo.com ing. Dorina Chezan, Mob.> 32<br />
Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 11<br />
Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 4<br />
ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti ioan.ladosi@pic.com ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 28 / 33<br />
Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi ce@farmtech.ro Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 17<br />
Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna intervetromania@intervet.com dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 27<br />
Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău mba@vitfoss.ro ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 41<br />
Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov alina.cretu@limagrainromania.ro ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4<br />
IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov diana.sava@ipso.ro Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 45 / 51<br />
TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa top.nutrition@yahoo.com ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 13<br />
G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi ce@evialis.ro ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 39<br />
Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 stoicescu.alexandru@gmail.com Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 37<br />
REVISTÃ A CRESCÃTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA<br />
noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare<br />
Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru<br />
BOVIS magazin<br />
Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia<br />
documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie,<br />
str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.<br />
NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................<br />
TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................<br />
Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei):<br />
......................................................................................................................................................................................<br />
strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........<br />
sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................<br />
Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: ..............................................<br />
............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................<br />
Am achitat suma de:<br />
o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)<br />
• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de .....................................................<br />
pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la<br />
Raiff eisen Bank Piatra Neamţ.<br />
Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394<br />
54 bovismagazin septembrie 2011
ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
2<br />
Diagnosticarea<br />
bolii<br />
1<br />
Identifi carea<br />
bolii<br />
Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1<br />
3<br />
Defi nirea unei<br />
strategii de<br />
lupta<br />
5<br />
Vaccin efi cace<br />
si sigur<br />
septembrie 2011 bovismagazin 55<br />
Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com<br />
Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60<br />
®<br />
4<br />
Vaccinare<br />
Imunizare<br />
Protectie<br />
COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate<br />
vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de<br />
la � nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus<br />
vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt.<br />
Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade<br />
gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura<br />
până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal,<br />
fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine � aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e� cacitatea se<br />
bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util<br />
să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare<br />
primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea primară să � e făcută cu 3<br />
săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Revaccinare La � ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la<br />
vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea<br />
primară să � e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la<br />
vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 � acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.
Change language