Buletin såptåmânal PSD - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu ...

Anul III, nr. 48 (137) 

5 - 11 decembrie 2003 

Rubrici 

Rela¡ii 

externe 

PSD 

Sediul central 

Palatul 

Parlamentului 

Palatul 

Victoria 

Ministere 

Curier 

jude¡ean 

Buletin 

såptåmânal PSD 

Newsletter 

Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“ 

¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD 

Sumar 

� Vizita de lucru a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, în Germania ........ 2 

� Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase primul ministru al României la Centrul European 

pentru Studii de Politicå de Securitate ,,George C. Marshall” 

(Garmisch Partenkirchen, 9 decembrie 2003) ....................................................... 2 

� Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, ¿i ale domnului 

John Rose, director al Centrului pentru studii de politicå de securitate „George C. Marshall“, 

în urma participårii la festivitatea de absolvire a cursan¡ilor de la Centru pentru studii 

de politicå de securitate „George Marshall“ (Garmisch, 9 decembrie 2003) ....................... 7 

� Declara¡iile primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, ale consulului României 

la München, domnul Mihai Botorog, ¿i ale domnului Hans Spitzner, secretar de stat în 

Ministerul Economiei, Infrastructurii, Circula¡iei ¿i Tehnologiei, din Bavaria, cu ocazia inaugurårii 

noului sediu al Consulatului General al României la München (München, 9 decembrie 2003) ..... 8 

� Conferin¡a de preså comunå a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

¿i a domnului Edmund Stoiber, prim-ministru al landului Bavaria (10 decembrie 2003) ......... 10 

� Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase asupra stadiului reformelor în România 

la Masa rotundå pe teme economice: ,,Evolu¡ii curente în România” (10 decembrie 2003) ...... 12 

� Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României 

¿i a domnului Klaus Mangold, pre¿edinte al Comitetului pentru Est al R.F. Germania 

(Stuttgart, 10 decembrie 2003) .................................................................... 15 

� Declara¡ii de preså ale primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, 

¿i ale primului ministru al Landului Baden-Würtemberg, domnul Erwin Teufel 

(Stuttgart, 10 decembrie 2003) ..................................................................... 17 

� Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, 

la Conferin¡a economicå organizatå cu reprezentan¡i ai concernelor, båncilor ¿i firmelor 

din landul Baden-Würtemberg (Complexul „Daimler-Chrisler”, Stuttgart, 10 decembrie 2003) ... 18 

� Din presa interna¡ionalå ...................................................................... 21 

� Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Conferin¡a mini¿trilor de finan¡e 

din statele Europei de Sud-Est (Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) ........................ 24 

� Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

dupå Conferin¡a mini¿trilor de finan¡e din ¡årile Europei de Sud-Est 

(Bucure¿ti, Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) ............................................. 26 

� Cuvântul domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Gala Premiilor 

Clubului Român de Preså – Edi¡ia a V-a (8 decembrie 2003) ...................................... 27 

� Declara¡ie de preså a domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

dupå Gala Premiilor Clubului Român de Preså .................................................... 28 

� Precizåri ....................................................................................... 28 

� Discursul domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României ¿i pre¿edintele 

Partidului Social Democrat, la Consfåtuirea „Prezentul ¿i perspectivele parcurilor industriale 

¿i tehnologice în România“, organizatå de PSD 

(Bucure¿ti, Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) ............................................. 29 

� Scrisoare deschiså a domnului Adrian Nåstase, 

pre¿edintele Partidului Social Democrat, adresatå partidelor politice ............................. 31 

� Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

pre¿edintele Partidului Social Democrat, dupå Consfåtuire ........................................ 33 

� 50 de copii din Piatra Neam¡, din familii monoparentale, 

au fost vizita¡i de Mo¿ Nicolae ..................................................................... 33 

� Comunicat de preså ........................................................................... 34 

� Iresponsabilitatea PNL fa¡å de pensionari .................................................... 35 

� Ingerin¡e ale politicului în actul de justi¡ie, acuze fårå temei ................................. 35 

� PSD dezminte informa¡iile false privind colaborarea sa cu PRM ............................. 36 

� Briefing de preså dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD (8 decembrie 2003) .......... 36 

� Ac¡iunile Organiza¡iei de Femei a PSD în såptåmâna 8-14 decembrie 2003 ................. 38 

� Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Viorel Hrebenciuc, 

vicepre¿edinte, ¿i Bogdan Niculescu Duvåz, purtåtor de cuvânt (9 decembrie 2003) ............ 38 

� Comunicat de preså ........................................................................... 39 

� Declara¡ie politicå ............................................................................. 39 

� ªedin¡a de Guvern din 11 decembrie 2003 .................................................. 40 

� Dejun de lucru cu producåtorii germani ...................................................... 40 

� Condamnare a actelor teroriste ............................................................... 41 

� Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti (vineri, 5 decembrie 2003) ............. 46 

� Ministere ...................................................................................... 51 

� Curier jude¡ean ............................................................................... 81 

Newsletter – PSD, nr. 48 (137), 5 - 11 decembrie 2003 1

Profilul strategic al României ca viitor membru 

al NATO ¿i al Uniunii Europene 

Domnule Rose, 

Distin¿i participan¡i, 

Doamnelor ¿i domnilor, 

A¿ dori så încep prin a vå mul¡umi dumneavoastrå ¿i 

prestigiosului Centru European de Studii de Securitate pentru 

amabila dumneavoastrå invita¡ie. Ca fost profesor, sunt 

încântat så må adresez studen¡ilor ori de câte ori am aceastå 

posibilitate. Momentul absolvirii se numårå printre pietrele 

de temelie ale vie¡ii noastre. El marcheazå realizårile din tre- 

2 

Eveniment 

Vizita de lucru a domnului Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, în Germania 

În zilele de 9 ¿i 10 decembrie 2003, domnul Adrian 

Nåstase, prim-ministru al României, înso¡it de un important 

grup de oameni de afaceri români, a efectuat o vizitå de lucru 

în Germania, landurile Bavaria ¿i Baden Württemberg, la 

invita¡ia primilor mini¿tri ai acestor douå landuri, domnii 

Edmund Stoiber ¿i Erwin Teufel. 

¥ntâlnirile ¿i convorbirile cu cei doi prim-mini¿tri de land, 

precum ¿i cu personalitå¡i parlamentare din Bavaria reprezintå 

o continuare a dialogului deschis ¿i apropiat dintre România 

¿i Germania ¿i se înscriu în evolu¡ia dinamicå, pragmaticå 

¿i constructivå, de largå deschidere pe care o cunosc 

rela¡iile dintre România ¿i Germania în ultimii ani, bazate pe 

încredere reciprocå ¿i stimulate de obiectivul comun al edificårii 

Europei unite. 

Convorbirile s-au axat asupra dimensiunii economice a 

rela¡iilor cu aceste douå landuri, care de¡in o pondere substan¡ialå 

în schimburile comerciale româno-germane (circa 

40%), dar ¿i o experien¡å aparte în modernizarea modelului 

economiei sociale de pia¡å. 

România acordå o aten¡ie sporitå diversificårii rela¡iilor 

economice tradi¡ionale cu Bavaria ¿i Baden-Württemberg, 

douå landuri care concentreazå o mare parte a capacitå¡ii 

productive moderne a Germaniei, pozi¡ionându-se între cele 

mai dinamice ¿i performante zone economice pe plan european 

¿i mondial. Totodatå, ele oferå o bunå platformå de 

acces la experien¡a adaptårii la rigoarea aquis-ului comunitar 

¿i a gestionårii fondurilor comunitare. 

Programul vizitei ¿efului executivului român a inclus, 

totodatå, o întrevedere cu Otto Wiesheu, ministru de stat al 

Bavariei pentru economie, infrastructurå, circula¡ie ¿i teh- 

nologie, cu Gerhard Randa, membru al Grupului Hypo-Vereins-Bank, 

pre¿edintele Bank Austria ¿i discu¡ii cu reprezentan¡i 

ai unor concerne, firme ¿i bånci cu sediul în Bavaria, 

în contextul participårii la deschiderea lucrårilor Mesei 

rotunde cu tema ‘’Evolu¡ii actuale din România’’, organizatå 

de Ministerul Economiei ¿i Camera de Comer¡ ¿i Industrie 

din Bavaria. Vizita primului ministru la Munchen a fost prefa¡atå 

de recenta întâlnire la Bucure¿ti a Comisie mixte de 

colaborare România-Bavaria, care a avut un rol însemnat în 

pregåtirea dosarelor economice ce vor fi abordate cu prilejul 

vizitei sale în acest land. 

În landul Baden-Württemberg, primul ministru român a 

avut o întâlnire ¿i cu domnul Klaus Mangold, membru în 

Consiliul de Administra¡ie al Concernului DaimlerChrysler, 

pre¿edinte al Comisiei pentru Est al Economiei Germane, 

personalitate marcantå a mediului economic german ¿i a participat 

la Conferin¡a economicå organizatå de acest concern. 

Cu acest prilej, a prezentat o expunere în fa¡a reprezentan- 

¡ilor unor concerne, bånci ¿i firme din Baden-Württemberg 

¿i a sus¡inut o conferin¡å de preså. 

În cursul vizitei, primul ministru a vizitat Centrul pentru 

Studii de Politicå de Securitate „George W. Marshall“ din 

Garmisch-Partenkirchen, unde a avut o întrevedere cu John 

Rose, director al Centrului, ¿i va sus¡ine o conferin¡å în fa¡a 

cursan¡ilor. De asemenea, a participat la inaugurarea noului 

sediu al Consulatului General al României la München ¿i 

s-a întâlnit, la München, în cadrul unui mic dejun de lucru, 

cu reprezentan¡i ai presei scrise din Bavaria ¿i coresponden¡i 

ai ziarelor economice din Gemania. 

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase 

primul ministru al României la Centrul European pentru 

Studii de Politicå de Securitate ,,George C. Marshall” 

(Garmisch Partenkirchen, 9 decembrie 2003) 

cut, anticipând, în acela¿i timp, viitorul. Acest lucru este valabil 

pentru dumneavoastrå, viitori absolven¡i ai cursurilor 

Centrului European George C. Marshall, o institu¡ie prestigioaså, 

care poartå numele unui mare vizionar american. Så 

ne imaginåm cum ar fi aråtat lumea cu cincizeci de ani mai 

târziu dacå Occidentul ar fi ascultat de cei care au manifestat 

scepticism în privin¡a planului Marshall. Acest plan istoric 

a condus la unificarea ¿i stabilitatea Europei de Vest. 

Centrul este expresia contemporanå a spiritului Planului 

Marshall, al cårui obiectiv a fost reinstaurarea ,,încrederii 

na¡iunilor europene în viitorul ¡årilor lor ¿i în viitorul întregii 

Europe”. Este, de asemenea, un simbol al cooperårii trans- 

Newsletter – PSD, nr. 48 (137), 5 - 11 decembrie 2003

atlantice. Centrul a acordat asisten¡å fostelor ¡åri comuniste 

din centrul ¿i estul Europei prin instruc¡ia genera¡iilor tinere, 

capabile de a promova o nouå viziune ¿i de a contribui la 

desåvâr¿irea procesului de integrare europeanå ¿i euroatlanticå 

a ¡årilor lor. A devenit astfel un adevårat ,,mentor” 

pentru foarte mul¡i studen¡i din toatå lumea în în¡elegerea 

valorilor democra¡iei ¿i a cooperårii, care stau la baza familiei 

transatlantice. Centrul a furnizat României, începând cu 

1994, 173 de exper¡i pe probleme de securitate. Încå 13 români 

vor absolvi în decembrie 2003. Vå felicit pentru performan¡a 

dumneavoastrå. Vå felicit, de asemenea, pentru aniversarea 

a 10 ani de la crearea centrului. Îl citez pe George 

C. Marshall ,,Nu trebuie så vå spun domnilor cå situa¡ia în 

lume este foarte gravå. Acesta trebuie så fie evident pentru 

to¡i oamenii inteligen¡i”. Situa¡ia cu care ne confruntåm 

aståzi este diferitå de cea cu care s-a confruntat genera¡ia 

Marshall, dar problema securitå¡ii apare încå o datå ca fiind 

una foarte serioaså. Acest lucru este veridic din mai multe 

puncte de vedere. 

I. Noul cadru al securitå¡ii 

Un studiu istoric aratå cå mediul de securitate, provocårile 

¿i råspunsurile sunt dinamice ¿i sunt strâns legate 

unele de altele, cå, în prezent, intervine o schimbare revolu¡ionarå 

în natura mediului de securitate, apar noi riscuri ¿i 

amenin¡åri la adresa securitå¡ii ¿i, în consecin¡å, este nevoie 

de noi råspunsuri pentru asigurarea securitå¡ii tuturor na- 

¡iunilor. Nu mai este nici o îndoialå cå suntem acum în mijlocul 

unei schimbåri revolu¡ionare – o schimbare de paradigmå, 

cum ar putea afirma cineva, deschiså sau creatå de 

sfâr¿itul råzboiului rece ¿i de evolu¡iile dramatice din ultimul 

deceniu ¿i aduså în centrul aten¡iei de evenimentele de la 11 

septembrie 2001. 

A¿a cum a afirmat Chris Donnely cu un deceniu în urmå, 

,,securitatea na¡ionalå era sinonimå cu apårarea”. Estul ¿i 

vestul au înfruntat sfidårile celui de-al doilea råzboi mondial. 

A fost o amenin¡are comunå, dupå cum a fost ¿i råspunsul 

- armate ample în ¡årile de pe continent, bazate pe mobilizarea 

maselor ¿i serviciul militar obligatoriu. Aståzi, ,,securitatea” 

înseamnå mai mult decât putere militarå. În timp ce 

,,securitatea” ¿i-a påstrat semnifica¡ia militarå, ea a devenit, 

de fapt, o chestiune mai complexå. Atât pentru America, cât 

¿i pentru Europa, securitatea este calculatå mai ales în termeni 

nemilitari, iar amenin¡årile la adresa securitå¡ii nu au o 

naturå militarå, în cele mai multe cazuri. În¡elegem pe deplin 

cå mediul de securitate, aståzi, aratå total diferit fa¡å de ceea 

ce era în urmå cu mai mult de un deceniu. Noi amenin¡åri 

letale ¿i provocåri au apårut dupå încheierea råzboiului rece, 

izvorând din triada alarmantå a terorismului, din regimuri 

nedemocratice sau instabile ¿i din råspândirea armelor de 

distrugere în maså. Recentele atacuri de la Istanbul au adus 

terorismul mai aproape de grani¡ele României ¿i, de asemenea, 

de grani¡ele Europei. Ceea ce spunea lordul Robertson - 

,,geografia nu va mai ac¡iona ca un scut protector pentru noi” 

- este mai valabil ca oricând, dar dacå geografia nu ne poate 

Eveniment 

proteja, credem cå dezvoltarea democraticå, integrarea ¿i 

cooperarea interna¡ionalå pot face acest lucru. 

II. Evolu¡iile democratice 

¿i continuarea reformelor 

Imediat dupå 1989, România a pornit pe drumul ireversibil 

cåtre democra¡ie. Datoritå realizårilor care ne-au 

adus înapoi în familia vesticå a na¡iunilor democratice, de 

care am fost izola¡i în atât de mul¡i ani, România este acum 

o democra¡ie consolidatå, bazatå pe domnia legii, pe respectul 

drepturilor omului ¿i al libertå¡ii de expresie, pe o economie 

solidå, func¡ionând conform principiilor economiei de 

pia¡å. Mai mult, Summitul NATO de la Praga ¿i Consiliul 

European de la Copenhaga au adus România pe drumul sigur 

al aderårii la NATO în 2004 ¿i al integrårii în Uniunea 

Europeanå în 2007. 

Dupå ani de recesiune, economia a crescut constant în 

ultimii trei ani, pe fundalul unor indicatori macroeconomici 

sånåto¿i. S-a înregistrat o cre¿tere economicå de 4,3% în 

prima jumåtate a anului 2003, estimându-se atingerea nivelului 

de 4,8% pe tot anul. Rate de cre¿tere anualå mai mari 

de 5% sunt estimate în 2004. Contribu¡ia sectorului privat la 

PIB a atins 67%. Ca o recunoa¿tere a realizårilor sale economice, 

pe 15 octombrie 2003 România a încheiat pentru 

prima oarå dupå 1989 un acord stand-by cu FMI-ul. Regândim 

acum structura economiei române¿ti, sprijinind domenii 

care pot fi competitive într-o pia¡å comunå a Uniunii 

Europene. Un sector IT activ, re¡ele de transporturi mai 

bune, un mediu înconjuråtor mai curat, infrastructuri energetice 

îmbunåtå¡ite, dezvoltarea resurselor umane, o agriculturå 

productivå, un progres constant în toate regiunile ¿i un 

cadru industrial competitiv sunt numai câteva din prioritå¡ile 

noastre curente. Toate acestea sunt parte a unui proiect social 

creat în jurul obiectivelor de aderare la Uniunea Europeanå 

¿i NATO. 

Lupta împotriva corup¡iei, consolidarea independen¡ei 

justi¡iei, precum ¿i reforma juridicå ¿i a administra¡iei publice 

au fost prioritare pentru Guvernul român în ultimii trei 

ani. Cadrul legal s-a dezvoltat în continuare, o legisla¡ie anticorup¡ie 

cuprinzåtoare adoptatå la începutul anului 2003 reglementeazå 

conflictele de interese, incompatibilitå¡ile, declararea 

averilor pentru oficiali ¿i demnitari ¿i consolideazå 

ac¡iunea împotriva infrac¡ionalitå¡ii economice ¿i informatice. 

Pe 9 octombrie, Guvernul a adoptat un plan de måsuri 

prioritare menit så accelereze lupta împotriva corup¡iei, 

printr-o aten¡ie crescutå acordatå consolidårii transparen¡ei ¿i 

responsabilitå¡ii administra¡iei publice. 

Fiind con¿tientå cå infrac¡ionalitatea transfrontalierå 

poate alimenta cu u¿urin¡å terorismul, România s-a angajat 

într-un efort sus¡inut în eradicarea traficului de persoane atât 

intern, cât ¿i înspre sud-estul Europei. Ne-am angajat, de asemenea, 

så cooperåm la nivel regional, mai ales în cooperarea 

pentru aplicarea legii în cadrul Centrului Regional SECI de 

combatere a criminalitå¡ii transfrontaliere cu sediul la Bucure¿ti. 

În septembrie anul acesta, România s-a alåturat celor- 


lal¡i 11 parteneri ai Centrului SECI într-o opera¡ie regionalå 

de aplicare a legii, în cadrul cåreia s-au identificat, investigat 

¿i condamnat sute de trafican¡i. Centrul Regional SECI împårtå¿e¿te 

expertiza sa cu ¡årile GUUAM pentru a le ajuta så 

promoveze o abordare mai cuprinzåtoare a provocårilor 

specifice regiunilor. 

4 

III. Integrare ¿i contribu¡ie 

la securitatea regionalå ¿i interna¡ionalå 

Invita¡ia de a adera la NATO a fost o realizare istoricå 

pentru România. A consacrat revenirea României la identitatea 

sa vesticå ¿i la continuarea unui progres accelerat. Decizia 

de la Praga ¿i perspectiva aderårii la Uniunea Europeanå 

în 2007 au contribuit la redobândirea încrederii noastre 

¿i au consolidat contribu¡ia noastrå la securitatea ¿i stabilitatea 

interna¡ionalå. În acela¿i timp, noi vom avea onoarea 

så prezidåm, anul viitor, procesul de cooperare sud-est 

europeanå ¿i så fim un membru al Consiliului de Securitate 

al Na¡iunilor Unite pentru urmåtorii doi ani. Aceste misiuni 

provocatoare dar semnificative vor consolida profilul nostru 

strategic ¿i capacitatea de a juca un rol important în combaterea 

noilor amenin¡åri. 

Care va fi traiectoria politicii externe a ¡årii mele în acest 

nou stadiu al istoriei? 

1. Promovarea securitå¡ii ¿i stabilitå¡ii 

în Balcanii de Vest, Europa de Est, Regiunea 

Mårii Negre, a Caucazului ¿i în Asia Centralå 

Mai întâi România va råmâne angajatå în regiunea sa ¿i 

se va folosi de viitoarea sa calitate de membru NATO ¿i al 

Uniunii Europene pentru promovarea valorilor transatlantice 

¿i proiectarea stabilitå¡ii ¿i securitå¡ii în Balcanii de 

Vest, Europa de Est, Regiunea Mårii Negre, a Caucazului ¿i 

Asia Centralå. 

Europa nu va fi unificatå ¿i liberå pânå când ¡årile balcanice 

nu se vor integra pe deplin în NATO ¿i în Uniunea 

Europeanå. Integrarea lor este urmarea fireascå a procesului 

care a început în Europa Centralå ¿i a ajuns la Marea Balticå 

¿i Marea Neagrå. Agenda Uniunii Europene pentru Balcanii 

de Vest adoptatå la Summitul de la Salonic, în acest an, este 

o decizie majorå. Hotårârea Albaniei, Croa¡iei ¿i Macedoniei 

de a colabora în procesul Cartei Adriaticii este alt pas important. 

Serbia ¿i Muntenegru, Bosnia ¿i Her¡egovina sunt, de 

asemenea, indispensabile pentru securitatea ¿i stabilitatea 

regionalå. De altfel, este în interesul nostru så le ajutåm så 

devinå ¡åri membre ale PfP cât mai curând posibil, dacå nu 

se va putea în cadrul Summitului NATO de la Istambul, condi¡ia 

fiind ca ele så îndeplineascå criteriile necesare. Recenta 

întâlnire ministerialå a Consiliului Alian¡ei Nord Atlantice a 

transmis un semnal încurajator în aceastå privin¡å. 

România va sprijini extinderea viitoare a NATO ¿i a Uniunii 

Europene în Balcanii de Vest, noi fiind pregåti¡i så împårtå¿im 

experien¡a noastrå în domeniul integrårii euroatlantice. 

Împreunå cu partenerii no¿tri din sud-estul Europei 

Eveniment 

am sprijinit procesul de stabilitate în Balcani. Acum, obiectivul 

nostru comun ar fi så trecem de la stabilitatea regiunii 

la integrarea ei. 

Ca pre¿edinte al procesului de cooperare sud-est european, 

România va sprijini principiile conducerii regionale, 

transformând acest proces într-o platformå pentru integrare, 

deci pentru integrarea statelor sale membre în structurile 

europene ¿i euro-atlantice ¿i pentru consolidarea ini¡iativelor 

NATO ¿i ale Uniunii Europene în regiune. Securitatea euroatlanticå, 

este legatå strâns de securitatea Regiunii Mårii 

Negre ¿i de ceea ce ar putea fi numit Orientul Mijlociu 

extins. Multe din amenin¡årile trans-na¡ionale la adresa 

Europei provin din aceste regiuni. Dar, de asemenea, multe 

dintre noile oportunitå¡i pentru extinderea cooperårii, comer¡ului, 

parteneriatului economic în Europa depind de 

aprofundarea legåturilor noastre cu o zonå extinså de stabilitate 

întinzându-se din Marea Neagrå la Caucaz, din Asia 

Centralå în Orientul Mijlociu. 

România se angajeazå så construiascå pun¡i prin promovarea 

libertå¡ii, a democra¡iei ¿i stabilitå¡ii în Caucaz ¿i 

Asia Centralå. Vom promova, de asemenea, o abordare integratoare 

a Regiunii Mårii Negre ¿i Caucazului din partea 

NATO, Uniunii Europene ¿i OSCE-ului ¿i ne vom strådui så 

contribuim împreunå cu partenerii ¿i alia¡ii no¿tri la configurarea 

¿i implementarea unei asemenea politici. În acela¿i 

timp, România va sprijini aspira¡iile europene ale Republicii 

Moldova ¿i cooperarea Ucrainei cu NATO ¿i cu Uniunea 

Europeanå. 

Avem nevoie de solidaritatea pentru combaterea terorismului. 

Trebuie så aflåm cine încurajeazå terorismul, fie 

state, fie actori non-statali. Trebuie så gåsim o solu¡ie justå 

pentru conflictele înghe¡ate în imediata vecinåtate a frontierelor 

noastre. Entitå¡ile din Republica Moldova ¿i din sudul 

Caucazului necontrolate de autoritå¡ile statale legitime sus¡in 

crima organizatå, genereazå traficul de fiin¡e umane ¿i de 

arme ¿i adåpostesc terorismul. Liderii acestor entitå¡i sunt 

dictatori locali. Ei nu î¿i reprezintå cona¡ionalii, ei nu le 

apårå interesele. Câ¡iva dintre ei au fost marginaliza¡i de 

Uniunea Europeanå. Simpla lor izolare nu este o solu¡ie. 

Este necesarå o implicare mai fermå a acestor organiza¡ii 

a cåror valoare a fost doveditå în timp – OSCE, Uniunea 

Europeanå, NATO. Ca sus¡inåtori ai democra¡iei, avem cu 

to¡ii datoria moralå de a oferi oamenilor din aceste regiuni 

oportunitatea de a alege libertatea. Din ra¡iuni istorice ¿i 

regionale evidente, România manifestå un interes european 

firesc în evolu¡iile politice ¿i de securitate care au loc în Republica 

Moldova. Acest interes este cel pu¡in la fel de important 

ca al fiecårui membru al OSCE. În aceste vremuri de încercåri, 

România î¿i exprimå, încå o datå, deplinul ei sprijin 

pentru Republica Moldova, în vederea ajungerii la o solu- 

¡ionare politicå, durabilå ¿i cuprinzåtoare a conflictului transnistrean, 

cu men¡inerea integritå¡ii teritoriale ¿i a suveranitå- 

¡ii acestui stat. O solu¡ie politicå viabilå, dezvoltatå într-un 

cadru interna¡ional agreat ¿i acceptabilå pentru cetå¡enii 

acestui stat ar consolida stabilitatea democraticå a Republicii 


Moldova. Ea ar spori ¿ansele sale în privin¡a unui viitor european 

– un destin în care to¡i am crezut, credem ¿i vom continua 

så credem cu tårie ¿i pe care îl vom sprijini în mod 

activ. Prezen¡a unei misiuni multina¡ionale de consolidare a 

påcii – multilateralå ¿i limitatå ca numår ¿i duratå – având 

mandatul OSCE-ului, în strânså cooperare cu Uniunea 

Europeanå, reprezintå cea mai potrivitå garan¡ie pentru o 

desfå¿urare cu succes a negocierilor ¿i implementarea în- 

¡elegerii politice rezultate. Vecinåtatea noastrå este un factor 

de stabilitate, care poate fi pus în practicå, de asemenea, prin 

intermediul Consiliului Parteneriatul Euro-Atlantic. Cu noi 

alia¡i, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic devine o ,,coali¡ie 

unicå” în combaterea noilor amenin¡åri ¿i în extinderea 

frontierelor libertå¡ii cåtre est. România se angajeazå så 

aducå o contribu¡ie substan¡ialå ¿i activå la realizarea acestui 

obiectiv. 

2. Contribu¡ia la noul rol ¿i misiunile NATO 

Anul viitor, România va participa la Summit-ul din 

Istanbul ca membru cu drepturi depline ale celei mai de succes 

alian¡e din istorie. Am început deja så ne asumåm 

aceastå responsabilitate într-un mod complex. Participåm la 

noile misiuni ale NATO. Ne îndeplinim misiunea ce ne 

revine, contribuind la asigurarea succesului Alian¡ei în Afganistan, 

bazându-ne pe propriile noastre capacitå¡i militare 

¿i strategice de transport aerian. Contribuim alåturi de alia¡ii 

NATO la stabilizarea ¿i reconstruc¡ia Irak-ului, succesul 

acestui proces fiind esen¡ial nu numai pentru Orientul Mijlociu 

ci ¿i pentru securitatea euro-atlanticå. Vom continua så 

ne implicåm în råzboiul împotriva terorismului, contribuind 

nu numai cu mijloace militare, ci ¿i luptând împotriva infrac- 

¡ionalitå¡ii transfrontaliere, a spålårii de bani ¿i a proliferårii 

armelor de distrugere în maså, precum ¿i împårtå¿ind informa¡ii 

cu alia¡ii no¿tri. Am construit capacitå¡i interoperabile 

cu NATO; am contribuit la formarea primului batalion 

NATO de apårare împotriva atacurilor chimice, biologice, 

radiologice ¿i nucleare ¿i ne pregåtim så participåm la For¡a 

de Råspuns NATO. 

3. Consolidarea legåturii transatlantice 

Facem toate aceste lucruri fiind con¿tien¡i cå o puternicå 

legåturå transatlanticå este acum mai importantå ca oricând, 

atât pentru America, cât ¿i pentru Europa, pentru a se putea 

face fa¡å provocårilor politice, culturale ¿i economice ale 

unei lumi globale. America are nevoie de o Europå puternicå, 

pentru a putea fi un partener eficient în cåutarea libertå¡ii 

globale, a påcii ¿i a dreptå¡ii. Europa are nevoie ca 

Statele Unite ale Americii så priveascå în afara grani¡elor 

sale pentru a fi un partener eficient în eforturile europene de 

promovare a progresului politic, social ¿i economic, printr-o 

mai mare integrare. În¡elegerea gre¿itå a acestui cadru ar 

putea crea linii de demarca¡ie între America ¿i Europa ¿i, 

chiar mai mult, între europeni. 

Nu este momentul så discutåm asupra diferen¡elor, chiar 

dacå ele ar exista, ci, mai mult asupra ceea ce ne aduce mai 

Eveniment 

aproape ¿i conduce la unitatea noastrå: valorile democra¡iei 

împårtå¿ite de ambele pår¡i ale Atlanticului ¿i provocårile 

fundamentale la adresa securitå¡ii din secolul XXI. 

Desigur, chiar dacå alia¡ii sunt de acord, în majoritatea 

cazurilor aceia¿i alia¡i pot så aibå uneori opinii diferite. Nimeni 

nu neagå faptul cå sunt diferen¡e de politicå de ambele 

pår¡i ale Atlanticului, dar, în mod remarcabil, în privin¡a comunitå¡ii 

transatlantice, fie cå este vorba despre Kyoto, fie 

de Curtea penalå Interna¡ionalå, comer¡ul interna¡ional sau 

politica în privin¡a Irakului, aceste diferen¡e sunt mai mult de 

abordare ¿i de mijloace, decât de substan¡å ¿i viziune strategicå. 

De la încheierea celui de-al doilea råzboi mondial, Uniunea 

Europeanå, împreunå cu NATO, a servit ca pilon de 

stabilitate, securitate ¿i prosperitate în Europa. Recent, deciziile 

istorice de la Praga ¿i Copenhaga au creat cadrul pentru 

o Europå unitå, bazatå pe o nouå identitate, capabilå så 

joace un rol global semnificativ. Dar extinderea Uniunii 

Europene ¿i a NATO nu trebuie våzutå ca o competi¡ie, dimpotrivå 

aceastå extindere dublå va genera sinergie între 

NATO ¿i Uniunea Europeanå ¿i mai multe responsabilitå¡i 

pentru noile state membre. Credem cå numai coeren¡a ¿i 

complementaritatea între politica de apårare ¿i de securitate 

a NATO ¿i a Uniunii Europene vor face posibilå o abordare 

comunå din partea NATO ¿i a Uniunii Europene a noilor 

riscuri la adresa securitå¡ii, cu care se confruntå comunitatea 

democra¡iilor euro-atlantice. Ca viitor membru al NATO ¿i 

al Uniunii Europene, România va fi promotoarea unei 

Alian¡e Nord-Atlantice puternice cu capacitå¡i militare sporite 

¿i un rol global extins, completat de o politicå europeanå 

de securitate ¿i apårare eficientå, care så råspundå procesului 

de transformare a NATO ¿i al unui profil interna¡ional al Europei 

în schimbare. O Europå ¿i o Alian¡å Nord-Atlanticå 

puternice, un Occident credibil ar trebui så fie viziunea, ambi¡ia 

¿i ¡inta noastre. Coeziunea este cea mai importantå ¿i 

eficientå armå a Alian¡ei, mai eficientå decât capacitå¡ile 

sale. Nu numai cå România nu va uita acest lucru, dar va fi 

ac¡iunea noastrå ca membru al Alian¡ei. 

4. România ca membru al Uniunii Europene: 

contribu¡ia la o Europå puternicå 

România dore¿te så participe alåturi de alte na¡iuni europene 

la construc¡ia unei Europe puternice ¿i unite din punct 

de vedere politic, capabilå så furnizeze securitate atât în interiorul 

cât ¿i în afara Europei ¿i, mai presus de toate, un model 

de dezvoltare viabilå în beneficiul cetå¡enilor såi, cât ¿i al 

lumii întregi. 

România va fi capåtul de pod al Europei în proiectarea 

valorilor ¿i viziunii ei europene în regiune, cåtre Europa de 

est ¿i de sud-est, precum ¿i într-o zonå cheie pentru securitatea 

europeanå ¿i globalå: Orientul Mijlociu extins. Nu 

existå contradic¡ie între orientarea pro-atlanticå a României 

¿i puternicul ei entuziasm pentru proiectul politic european. 

România dore¿te så fie un aliat european solid al Americii ¿i 

un membru european respectat al unei Alian¡e Nord- 


Atlantice robuste ¿i al unei puternice Uniunii Europene la 

nivel global. 

Cum poate România så contribuie la îndeplinirea promisiunilor 

strategice, pe care Uniunea Europeanå le-a fåcut 

vecinilor ei, precum ¿i comunitå¡ii interna¡ionale? Cred cå 

råspunsul rezidå, mai ales, în previzibilitatea ¿i consisten¡a 

profilului såu strategic, bazat pe un profund angajament 

pentru valorile democratice. România va sprijini progresul 

Europei pentru dobândirea unui rol global. ºara noastrå va 

ajuta Europa så-¿i redescopere contururile sale originale, 

prin apropierea de ¡årile europene, care au întâmpinat greutå¡i 

în decursul istoriei ¿i prin sprijinirea lor så-¿i redobândeascå 

încrederea în viitorul lor. Ne putem aduce contribu¡ia 

astfel încât Europa så radieze o unicå vibra¡ie pentru na- 

¡iunile ¿i popoarele care au tråit co¿marul nedreptå¡ii ¿i al 

totalitarismului, prin promovarea globalizårii valorilor democratice 

¿i umane, precum ¿i printr-un model etic de dezvoltare 

bazat pe cooperare ¿i integrare, participare ¿i responsabilitate 

în beneficiul tuturor cetå¡enilor lumii. Contribu¡ia 

României la abordarea comunå europeanå a vecinilor såi 

estici poate ajuta la articularea obiectivelor strategice a politicii 

comune a Uniunii Europene ca un prim pas necesar 

pentru ca Uniunea Europeanå så devinå mai activå la nivel 

interna¡ional. 

România va sprijinul råspândirea evaluårilor europene ¿i 

euro-atlantice comune noilor frontiere ale libertå¡ii. Ca viitor 

membru al NATO ¿i al Uniunii Europene, împårtå¿im un 

interes strategic fundamental în a avea vecini stabili ¿i previzibili 

a cåror evolu¡ie så nu mai fie determinatå de vechi 

dileme istorice privitoare la zona geostrategicå în care ei se 

aflå. 

Totu¿i, când vorbim despre profilul strategic al 

României, ca viitor membru al Uniunii Europene, trebuie så 

gândim dincolo de obiectivele de securitate pe termen scurt 

ale Uniunii Europene cu privire la grani¡e mai sigure, la un 

control mai bun al emigra¡iei, combaterea infrac¡ionalitå¡ii 

trans-frontaliere ¿i orice alt trafic ilegal. Trebuie de asemenea 

så fim con¿tien¡i de nevoia acutå de a investi în stabilitatea 

democraticå, în securitatea economicå ¿i socialå a ceea 

ce Uniunea Europeanå dore¿te så defineascå vecinåtatea 

unei Europe lårgite. 

6 

5. Consolidarea rolului Na¡iunilor Unite 

Eveniment 

în men¡inerea securitå¡ii interna¡ionale 

Europenii ¿i americanii colaboreazå pentru a combate 

råul produs de purificarea etnicå în Balcani ¿i, împreunå, 

combat råul pe care l-a generat tiranul din Bagdad, dar întreaga 

comunitate interna¡ionalå trebuie så joace un rol sporit 

în abordarea provocårilor majore ale secolului XXI. Tulburårile 

din Irak ¿i agendele nefinalizate din Balcani ¿i Afganistan 

cer o mai mare implicare a fiecårei na¡iuni. Având 

¿ansa de a fi membrå al Consiliului de Securitate al Na¡iunilor 

Unite, dupå un deceniu, România va contribui la consolidarea 

¿i reformarea rolului Na¡iunilor Unite în men¡inerea 

securitå¡ii interna¡ionale. O aten¡ie specialå va fi acordatå 

creårii de pun¡i între na¡iuni în Caucaz ¿i Asia Centralå prin 

promovarea libertå¡ii, democra¡iei ¿i stabilitå¡ii ¿i prin sprijinirea 

implicårii sporite a Na¡iunilor Unite ¿i a OSCE-ului în 

aceste regiuni. 


V-am prezentat mai multe aspecte care configureazå profilul 

României ca viitoare membrå NATO ¿i a Uniunii Europene. 

Nu existå o foaie de parcurs care så asigure succesul 

nici pentru persoane, nici pentru genera¡ii. În ultimå instan¡å, 

este o problemå de voin¡å ¿i o chestiune de alegere, dar noi 

suntem cei care ac¡ioneazå. Avem responsabilitatea de a nu 

fi prizonierii istoriei, trebuie ca noi så prefiguråm istoria. 

Avem responsabilitatea de a construi împreunå cu al¡ii o re- 

¡ea globalå de valori ¿i principii care-i va proteja pe cetå¡enii 

no¿tri, ne va apåra interesele ¿i va asigura viitoarelor genera¡ii 

o mo¿tenire la fel de valoroaså ca cea pe care o onoråm 

aståzi. Vom continua så contribuim la securitatea regionalå 

euro-atlanticå ¿i interna¡ionalå, pregåtindu-ne pe mai departe 

pentru reintegrarea în marea familie democraticå, cåreia îi 

apar¡inem. În vederea acestei misiuni, vå asigur cå voi depune 

eforturi pe mai departe ¿i cå vå voi încuraja la rândul 

meu. Doresc så vå felicit pentru viitoarea absolvire ¿i vå încurajez 

så råmâne¡i angaja¡i ca absolven¡i ai Centrului Marshall 

prin împårtå¿irea experien¡ei dumneavoastrå acaså ¿i 

prin a fi activi în domeniul respectiv. Depinde de dumneavoastrå, 

viitoarea genera¡ie de lideri, så continua¡i consolidarea 

acestui proces în viitor. 


Eveniment 

Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, 

prim-ministru al României, ¿i ale domnului John Rose, director al Centrului 

pentru studii de politicå de securitate „George C. Marshall“, 

în urma participårii la festivitatea de absolvire a cursan¡ilor de la Centru 

pentru studii de politicå de securitate „George Marshall“ 

Dr. John Rose: 


Må numesc John Rose, sunt directorul Centrului pentru 

studii de politicå de securitate „George C. Marshall“. Sunt 

într-adevår onorat så am un oaspete atât de distins, domnul 

prim-ministru al României. Este o ocazie deosebitå så avem 

printre noi un om cu asemenea realizåri, de un asemenea 

prestigiu, este o onoare så fie cu noi ¿i så împårtå¿eascå cu 

noi ¿i cu studen¡ii no¿tri unele dintre provocårile pe care le 

înfruntåm aici, în fiecare zi. 

L-a¡i auzit pe domnul prim-ministru oferind o imagine de 

ansamblu asupra Europei de est ¿i a Euro-Asiei, accentuând 

unele dintre cele mai dificile aspecte ale politicii de apårare 

¿i de securitate cu care ne confruntåm colectiv. Studen¡ii de 

aici, printre care sunt ¿i 12 studen¡i români care urmeazå 

cursurile noastre ¿i cred cå sunt prezen¡i ¿i aici sunt o parte 

fundamentalå a stråduin¡elor noastre, vorbesc de studen¡ii 

germani care au studiat aici între 9 ¿i 15 luni împreunå cu 

studen¡i din alte 30 de na¡iuni. Au avut timp destul pentru a 

schimba idei, påreri ¿i în consecin¡å så continue så le dezvolte 

ca urmare a acestor contacte. 

Vor merge mai departe cu noi cuno¿tin¡e ¿i sper cå vor 

valorifica în viitorul contactele pe care le au cu Europa de est 

¿i cu regiunea Euro-asiaticå. În aceasta constå valoarea centrului 

Marshall, de aceea suntem a¿a de mândri cå avem în 

România un partener atât de puternic în derularea cursurilor 

noastre de aici. De aceea suntem mândri så-i avem lângå noi 

în tot ceea ce facem. Ei participå la activitå¡ile noastre , încurajeazå 

al¡i studen¡i så facå acest lucru, au un rol important 

în desfå¿urarea cursurilor noastre ¿i suntem chiar mândri cå 

ei sunt parte a organiza¡iei noastre. Sunt cu adevårat încântat 

cå îl avem pe domnul prim-ministru aici, suntem cu to¡ii 

foarte implica¡i în aceastå institu¡ie. 

Dl.Adrian Nåstase: 


A fost un deosebit privilegiu så prezint în fa¡a unui auditoriu 

deosebit de competent aici, la Centrul „George Marshall“ 

pentru Studii de Securitate, unele gânduri, unele ini- 

¡iative, unele preocupåri legate de activitatea viitoare a României, 

ca membru al NATO ¿i ca viitor membru al Uniunii 

Europene. 

Am dorit så subliniez profilul strategic al României, ac- 

¡iunile pe care le poate desfå¿ura din punctul de vedere al 

situårii sale geo-strategice ¿i, de asemenea, am dorit, pe cât 

a fost posibil, så dezvolt unele dintre preocupårile noastre 

(Garmisch, 9 decembrie 2003) 

legate, pe de o parte, de colaboararea noastrå în cadrul 

Alian¡ei Atlantice, pe de altå parte, în contextul mai larg al 

negocierilor cu Uniunea Europeanå, în cadrul OSCE-ului, 

sau în cadrul mandatului pe care îl vom avea de îndeplinit, 

timp de doi ani, ca membru nepermanent al Consiliului de 

Securitate. Må bucur så fiu aståzi aici, la Centrul pentru 

studii de politicå de securitate, „George Marshall“, în momentul 

în care se împlinesc 10 ani de la crearea acestui important 

centru de studii trans-atlantice, unde s-au format 

circa 200 de speciali¿ti români, ultimul grup de exper¡i în 

România încheindu-¿i stagiul de pregåtire peste câteva zile 

aici, la Garmisch. Mi se pare important ca ace¿ti speciali¿ti, 

ace¿ti viitori reprezentan¡i ai no¿tri în structurile atlantice, 

eventual înal¡i func¡ionari în ministerele din România, så 

aibå o viziune clarå a ceea ce înseamnå evaluårile la nivel 

european ¿i la nivel american în legåturå cu evolu¡iile ¿i cu 

situa¡iile mondiale. 

Pe de altå parte, conteazå mult stabilirea unor rela¡ii personale 

directe cu unii dintre cei care vor reprezenta, în viitor, 

o re¡ea de decizie în cadrul a mai mult de 30 de ¡åri din care 

ace¿tia provin. Timp de mai mul¡i ani aici, la Garmisch, s-au 

format peste 3000 de speciali¿ti, iar România este, probabil, 

pe locul doi între ¡årile care au trimis aici oameni tineri pentru 

a se pregåti împreunå cu unii dintre cei mai buni profesori 

în teoria militarå, ¿i a participa la activitå¡i fie în Statele 

Unite, fie la sediul NATO. 

De aceea, trebuie încurajate aceste schimburi de expertizå, 

trebuie så participåm tot mai mult la astfel de activitå¡i 

care så permitå noii genera¡ii de lideri din România ca, în 

momentul în care vor intra, cu adevårat, la butoanele de comandå, 

så fie pregåti¡i pentru a discuta mai ales despre situa¡iile 

eventuale de crizå, despre felul în care acestea pot fi 

dezamorsate ¿i, nu în ultimul rând, despre felul în care pot fi 

apårate interesele na¡ionale. 

Adeseori, avem impresia cå tråim într-o lume romanticå, 

credem lucrul acesta, uneori, cu multå naivitate. Dar, chiar 

dacå råzboiul rece s-a încheiat, chiar dacå multe din problemele, 

din pericolele tradi¡ionale au dispårut, au apårut noi 

pericole ¿i, în orice caz, fiecare na¡iune î¿i apårå propriile 

sale interese. Este esen¡ial pentru noi så fim parte a unui sistem 

de apårare, de securitate colectiv ¿i care så ne permitå, 

pe de o parte så aducem contribu¡ia noastrå la ceea ce reprezintå 

cel mai puternic mecanism de alian¡å din lumea modernå, 

iar pe de altå parte, så încercåm så modernizåm structurile 

de apårare ¿i de securitate din România în concordan¡å 

cu aceste modele. 


De aceea, sunt extrem de îndatorat doctorului Rose pentru 

invita¡ia pe care mi-a adresat-o, aceea de a veni så prezint 

acum, la finalul acestor cursuri, unele gânduri despre profilul 

strategic al României, la acest moment de cumpånå atunci 

când Europa ¿i Statele Unite încearcå så construiascå un pod 

de încredere bazat pe valori comune ¿i pe interese comune. 

Dr. John Rose: 

Dacå centrul George Marshall î¿i face datoria, atunci tinerii 

care sunt aståzi cu noi vor deveni liderii dumneavoastrå 

de mâine, ambasadorii dumneavoastrå, poate chiar primii 

mini¿trii de mâine. Îi voi invita pe studen¡ii români så vinå 

aici så facem o pozå pentru presa românå. 

Întrebare: Cum a evoluat nivelul de pregåtire al 

cursan¡ilor centrului pentru studii de politicå de securitate, 

„George C. Marshall“? 

8 

Eveniment 

Dr. John Rose: Sunt doar de un an aici deci nu de¡in 

datele pe care le dori¡i. Chiar înaintea de venirea mea aici, 

studen¡ii români erau foarte buni, desfå¿urau o activitate 

intenså, aveau un nivel de pregåtire ridicat, observ cå aceea¿i 

tradi¡ie continuå ¿i aståzi. 

Dl. Adrian Nåstase: Dacå dori¡i så ¿ti¡i unde lucreazå 

cei care au absolvit cursurile acestui centru ve¡i afla cå unul 

dintre ei este consilier diplomatic al pre¿edintelui, altul este 

consilierul meu pe probleme de securitate, un alt fost cursant 

conduce Casa NATO din Bucure¿ti fiind ¿i consilierul meu. 

În consecin¡å pentru cei care vor så devinå consilieri ai 

primului ministru, acesta este un program foarte bun. 

Dr. John Rose: ªi singurul lucru pe care trebuie så-l facå 

este så munceascå 12 ore în fiecare zi. 

Declara¡iile primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, 

ale consulului României la München, domnul Mihai Botorog, 

¿i ale domnului Hans Spitzner, secretar de stat în Ministerul Economiei, 

Infrastructurii, Circula¡iei ¿i Tehnologiei, din Bavaria, cu ocazia inaugurårii 

noului sediu al Consulatului General al României la München 

Dl. Mihai Botorog: 


Este pentru noi o deosebitå onoare cå în aceastå searå 

avem o ceremonie de inaugurare unicå, în prezen¡a primului 

ministru al României, a ministrului afacerilor externe, a ministrului 

Industriei ¿i Resurselor, a celor mai înal¡i demnitari 

pe care România îi are în func¡iune. 

Da¡i-mi voie ca, în numele dumneavoastrå, så le mul¡umesc 

pentru faptul cå ne onoreazå în aceastå searå cu 

prezen¡a. 

Stimate domnule prim-ministru, vå rog frumos så ne 

adresa¡i câteva cuvinte. 

Dl. Adrian Nåstase: 

Domnule secretar de stat, 

Înalt Prea Sfin¡ia Voastrå, 


Ne bucuråm foarte mult så fim în aceastå caså 

româneascå în Germania. Felul în care aratå acest spa¡iu 

românesc ne încurajeazå så credem cå existå un proces de 

modernizare, atât în ceea ce prive¿te rela¡ia noastrå cu 

Germania, cât ¿i în felul în care noi în¿ine ne identificåm, ne 

respectåm pe noi în¿ine ¿i îi respectåm pe cei care vor så aibå 

legåturi, cu locurile natale, cu România. 

(München, 9 decembrie 2003) 

De aceea, era nevoie så facem aceastå schimbare de 

loca¡ie, era nevoie så aducem în centrul ora¿ului München 

aceastå fereastrå spre România. Rela¡iile noastre politice au 

evoluat într-un mod excep¡ional. De aceea, dincolo de ceea 

ce înseamnå rela¡ia directå între România ¿i Germania, a¿ 

vrea så salut felul în care, în special datoritå unei Comisii 

bilaterale guvernamentale pe care am realizat-o în rela¡ia cu 

Bavaria, am reu¿it så facem ca acest land så reprezinte ¿i din 

punct de vedere economic un partener privilegiat pentru 

România. 

Am sårbåtorit, de curând, Ziua Na¡ionalå a României. 

Sim¡im din nou aici, atunci când se cântå Imnul nostru na- 

¡ional ¿i se ridicå drapelul României în fa¡a acestei clådiri, 

demnitatea renåscutå a românilor într-o Europå care devine 

din ce în ce mai puternicå ¿i unitå. 

Contåm, în continuare, pe sprijinul Bavariei, pe sprijinul 

Germaniei în proiectele noastre de viitor. Anul acesta, probabil 

cå schimburile comerciale româno-germane vor depå¿i 

6 miliarde de euro. 

Peste câteva zile, ¿i cu sprijinul Germaniei, probabil cå 

membrii Uniunii Europene vor accepta un calendar al integrårii 

europene extrem de favorabil pentru România. A¿teptåm 

întâlnirile de mâine atât la nivelul oamenilor de afaceri, 

cât ¿i la nivel politic. Consideråm cå parteneriatul nostru 


deosebit de intens cu Bavaria a produs deja numeroase rezultate 

pozitive. 

Îmi aduc aminte cu plåcere de vizita mea precedentå aici 

¿i de întâlnirile deosebite pe care le-a avut cu domnul primministru 

Steiber. A¿teptåm så gåsim, în continuare, proiecte 

comune de interes ¿i contåm - spun acest lucru încå o datå - 

pe o prietenie care s-a consolidat în ultima vreme ¿i pe o 

cooperare tot mai intensificatå. 

Fie ca aceastå clådire, care îi va primi pe românii ¿i pe 

to¡i cei care vor dori så priveascå spre România, så fie un 

simbol al acestei relansåri a rela¡iilor strânse dintre România 

¿i Bavaria, un loc unde sa¿ii transilvåneni, ¿vabii, românii 

care se gåsesc pentru o vreme sau pentru multå vreme în 

Germania vor dori så restabileascå un contact de suflet mai 

intens cu cei de acaså! 

Så fie într-un ceas bun! Mul¡umesc! 


Domnule prim-ministru, 

Doamnelor, domnilor, 

Avem plåcerea de a avea ¿i un înalt reprezentant al Guvernului 

Bavariei la aceastå manifestare solemnå de aståzi. 

Permite¡i-mi så-l invit så ia cuvântul, pentru a prezenta mesajul 

de salut al Guvernului, pe domnul secretar de stat Hans 

Spitzner, din partea Ministerului Economiei. 

Dl. Hans Spitzner: 

Stimate domnule prim-ministru, 

Stimate domnule consul general, 

A¿ vrea så vå spun bun venit în numele primului ministru 

al Bavariei, domnul Stoiber, în numele Guvernului bavarez, 

pentru noua clådire a Consulatului General al României. 

Bine a¡i venit! Ne bucuråm foarte mult cå vizita¡i din nou 

Bavaria. Ultima dumneavoastrå vizitå ne-o reamintim cu 

multå plåcere. Permite¡i-mi så spun ¿i ceva personal. Am 

avut ocazia så vå cunosc în 1991, când am vizitat România. 

Atunci dumneavoastrå avea¡i func¡ia de ministru de Externe. 

Sunt 12 ani de atunci ¿i în ace¿ti 12 ani foarte multe lucruri 

s-au schimbat în pozitiv în România. 

Domnule consul general, pe dumneavoastrå vå felicit 

pentru aceste minunate noi spa¡ii. Consulatul trebuie så fie 

Eveniment 

un punct unde se pot adresa cei 20 de mii de români care tråiesc 

aici - sa¿i, ¿vabi, bånå¡eni. Ca secretar de stat în Ministerul 

Economiei, dorim, în primul rând, ca reprezentan¡i ai 

firmelor bavareze så vinå aici så se informeze, så fie îndruma¡i 

pentru a ini¡ia rela¡ii ¿i a putea întreprinde afaceri în 

România. 

Volumul schimburilor comerciale dintre România ¿i 

Bavaria a crescut, avem la ora actualå un volum de 1 miliard 

de euro. Aproape 900 de firme bavareze au contacte cu firme 

din România ¿i 90 de milioane de euro au fost investite de 

întreprinzåtori bavarezi în România. 

Cine cunoa¿te ¡ara dumneavoastrå minunatå, cel care 

cunoa¿te poten¡ialul ei va ajunge la concluzia cå încå nu s-a 

atins maximul poten¡ial pe care îl poate oferi pentru un întreprinzåtor. 

Noi trebuie så folosim acest poten¡ial. De aceea, 

vreau så vå mul¡umesc cå mâine ve¡i prezenta în fa¡a întreprinzåtorilor 

bavarezi ¡ara dumneavoastrå, economia ¡årii 

dumneavoastrå. 

În 2007 România va adera la Uniunea Europeanå. În 

Germania se vorbe¿te mereu despre lårgirea spre est a 

Uniunii Europene. Eu consider nu prea corect acest fel de 

exprimare. Eu consider cå nu este vorba de o lårgire spre est 

a Uniunii Europene, ci de o reunificare a Europei. Cred cå 

acesta este felul în care trebuie privit acest proces. 

De aceea, ne bucuråm cå sunte¡i aici. Spun bun venit ¿i 

delega¡iei care vå înso¡e¿te. 

Vå doresc, domnule consul general, precum ¿i colaboratorilor 

dumneavoastrå, mult succes în noile spa¡ii ¿i vå 

doresc ¿i multå muncå. Eu sper cå în urmåtoarele såptåmâni, 

fiindcå foarte mul¡i întreprinzåtori vor veni pentru consultan¡å 

în aceste spa¡ii, încât le ve¡i påråsi doar seara târziu. 

Cred cå aceste spa¡ii ilustreazå foarte bine climatul politic ¿i 

economic foarte bun care existå între ¡ara dumneavoastrå ¿i 

Bavaria. Încå o datå, bine a¡i venit! 



Da¡i-ne voie så vå invitåm pe to¡i acum så ridicåm o cupå 

de ¿ampanie pentru bunul început al acestei noi activitå¡i 

într-o nouå clådire. 


Dl. Edmund Stoiber: 

Este pentru mine o deosebitå bucurie cå pot så-i urez 

„Bun venit“ Excelen¡ei Sale, domnului prim-ministru al României, 

la München. Este o cinste pentru Bavaria cå, dupå 

doi ani de zile, din iulie 2001, domnia sa este din nou prezent 

la noi. Subliniez în acela¿i timp, rela¡iile bune ¿i intensive 

dintre cele douå ¡åri ale noastre. Bavaria se considerå a fi o 

punte de legåturå între actualii membri ¿i noile state care vor 

så adere la Uniunea Europeanå, iar România va deveni ¿i ea, 

în scurt timp, membrå în Uniunea Europeanå. Avem un 

schimb comercial deosebit de intensiv. Am ajuns anul trecut 

la suma de 1,2 miliarde de euro - deci vå pute¡i imagina la ce 

nivel s-a ajuns. Bineîn¡eles cå vedem ce ¿anså mare reprezintå 

aderarea României la Uniunea Europeanå, pentru ambele 

¡åri. 

Colegul meu, domnul prim-ministru Nåstase, mi-a prezentat 

un nou proiect referitor la tehnologii de vârf, IT, biotehnologie. 

România urmåre¿te så devinå un reper de dezvoltare 

în aceste domenii ¿i dore¿te o intenså colaborare cu 

firmele din Bavaria. Domnul secretar de stat Spizner va invita 

firmele specializate în acest domeniu, tocmai pentru a accelera 

acest proiect. În curând, deci, România va securiza o 

parte grani¡ele exterioare ale Uniunii Europene, proiect uria¿ 

la care speråm cå vor participa ¿i mari firme bavareze. Våd 

o foarte bunå ¿anså de colaborare, mai ales, de exemplu, în 

domeniul modernizårii infrastructurii în telecomunica¡ii, 

prin participarea unor firme bavareze la aceste proiecte importante. 

Dar nu vreau så men¡ionez doar rela¡iile economice care, 

desigur, sunt foarte importante, vreau så må refer ¿i la cele 

culturale. Noi avem, în fapt, ni¿te rela¡ii emo¡ionale tradi- 

¡ionale îndelungate cu România, cu cultura româneascå - ¿i 

aici vreau doar så numesc ora¿e cum este Sibiul, care sunt 

ora¿e formate de cultura germanå. Pentru noi, sårbåtorirea a 

50 de ani de existen¡å a Teatrului de Stat German din Timi¿oara, 

a însemnat un punct culminant în via¡a culturalå. 

Faptul cå în Timi¿oara existå o tradi¡ie îndelungatå în domeniul 

teatral, demonstreazå, încå o datå, importan¡a minoritå¡ii 

germane pentru România, care are o lungå tradi¡ie. 

Am subliniat cå întâlnirile la vârf ale Uniunii Europene, 

de vineri ¿i sâmbåtå, sunt deosebit de importante pentru 

finalizarea Constitu¡iei Europene. 25 de state, apoi 27 de 

state sub un singur acoperi¿, vor însemna o adevåratå provocare, 

dar sunt sigur cå vom face fa¡å acestor provocåri. Vreau 

så vå asigur cå rela¡iilor dintre România ¿i Bavaria le acordåm 

o deosebitå importan¡å în cadrul rela¡iile noastre 

externe. 

Tocmai o våd pe doamna Stamm însårcinata cu afacerile 

cu România! Må bucur cå pot så-i urez „bun venit“! 

10 

Eveniment 

Conferin¡a de preså comunå a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al 

României, ¿i a domnului Edmund Stoiber, prim-ministru al landului Bavaria 

(10 decembrie 2003) 


Domnule prim-ministru 


Må aflu din nou la München, dupå vizita din iulie 2001, 

cu un sentiment foarte plåcut, acela de a fi realizat foarte 

multe lucruri între timp, pentru rela¡ia noastrå bilateralå. Nu 

este vorba doar de sprijinul pe care l-am ob¡inut prin investi¡iile 

bavareze în România, ci este vorba de lucruri concrete 

care s-au întâmplat în legåturile noastre politice ¿i economice. 

În afarå de Comisia guvernamentalå care func¡ioneazå 

foarte bine - ultima întâlnire a avut loc, de altfel, la 

Bucure¿ti såptåmâna trecutå, putem constata cå în ultimii doi 

- trei ani, schimburile comerciale s-au dublat. 

De Bavaria ne-a legat întotdeauna Dunårea ¿i o rela¡ie 

politicå deosebitå. Într-un fel, am avut de fiecare datå sentimentul 

cå suntem vecini, dar acum constat cå aceastå rela¡ie 

este, pânå la urmå, o rela¡ie de prietenie, de parteneriat bazat 

pe interese economice, dar ¿i pe prietenie. ªtim foarte bine 

povestea de succes a Bavariei, ¿tim ce a însemnat dezvoltarea 

acestui land într-o formulå absolut extraordinarå. Am 

vrea så urmåm un astfel de exemplu ¿i am venit aici pentru 

a învå¡a care sunt cele mai bune cåi de a accelera modernizarea 

unei ¡åri cum este România. De aceea, nu am considerat 

aceastå vizitå ca o vizitå protocolarå, ci ca pe o vizitå 

care så ne ofere o ocazie, så ne permitå o reflexie comunå 

asupra cåilor pe care så le urmåm în perioada care urmeazå. 

În acest spirit s-au desfå¿urat discu¡iile noastre ¿i vreau så-i 

mul¡umesc, încå o datå, domnului Edmund Stoiber, primministru 

al landului Bavaria, pentru ospitalitate, dar ¿i pentru 

efortul pe care l-a dedicat acestei priviri atente asupra rela¡iilor 

bilaterale în ultimii ani, cu România. Am avut numeroase 

întâlniri ieri ¿i aståzi cu oameni de afaceri, cu reprezentan¡ii 

comunitå¡ii de afaceri din Bavaria. În aceastå diminea¡å, 

au venit aproximativ 300 de reprezentan¡i ai industriei 

bavareze, la o întâlnire care s-a desfå¿urat cu speran¡a cå 

vom identifica noi proiecte. Am discutat ¿i despre proiecte 

pe care cele douå guverne ar putea så le sprijine sau, mai 

bine spus, så le lanseze. Am vorbit despre eventualitatea 

unui parc tehnologic bavarez în România, tocmai pentru a 

folosi experien¡a de aici în domeniul biotehnologiei, IT-ului 

¿i telecomunica¡iilor. În urmåtoarele zile, vor avea loc deja 

primele contacte pentru a se evalua posibilitatea realizårii 

unui astfel de proiect. 

Sunt bucuros cå am avut posibilitatea de a-i întâlni pe 

reprezentan¡ii Parlamentului bavarez. Am avut onoarea de a 

må întâlni cu domnul Alois Gluck, pre¿edintele Landtagului, 

dar ¿i cu doamna Barbara Stamm, o veche prietenå a României 

¿i o veche prietenå a noastrå. Am întrebat-o pe doamna 

Stamm care sunt problemele de rezolvat în continuare. 

Mi-a dat o singurå problemå pentru rezolvat acaså; sunt con- 


vins cå vom rezolva aceastå chestiune foarte rapid. Cred cå 

acest lucru aratå cå am reu¿it så eliminåm foarte multe dintre 

obstacolele care, la un moment dat, blocau o desfå¿urare 

normalå a rela¡iilor nu numai în plan economic, dar ¿i în 

planul ajutoarelor umanitare. 

România se aflå într-o fazå extrem de importantå, aceea 

de finalizare a negocierilor cu Uniunea Europeanå. Îi spuneam 

domnului prim-ministru cå, atunci când am venit, în 

2001, aici, am solicitat sprijinul Bavariei pentru eliminarea 

vizelor pentru cetå¡enii români - am avut acest sprijin ¿i 

vreau så-i mul¡umesc pentru acest lucru. Acum am venit 

pentru a-i cere sprijinul ¿i pentru a cere sprijinul Germaniei 

în ceea ce prive¿te proiectul nostru de finalizare a negocierilor 

¿i de finalizare a procedurilor prin care România poate 

så devinå cât mai curând parte a Uniunii Europene. 

Sunt multe proiecte pe care nu le-am realizat pentru cå nu 

le-am inventat încå, dar existå un poten¡ial extraordinar ¿i 

trebuie så gåsim acele elemente care så uneascå creativitatea 

¿i resursele pe care le avem în cele douå ¡åri. Este extrem de 

important så multiplicåm contactele politice, dar, mai ales, 

så creåm speran¡å la nivelul oamenilor de afaceri, cå existå o 

¿anså foarte bunå de a investi în România. Trebuie så le 

spunem oamenilor de afaceri bavarezi cå a investi în România 

nu mai este, de acum, un act de curaj, ci este o dovadå de 

în¡elepciune, iar acest mesaj trebuie så-l transmitem cât mai 

des. 

Am ¡inut så må întâlnesc ¿i cu reprezentan¡ii asocia¡iilor 

germanilor originari din România, stabili¡i, de-a lungul timpului 

în Bavaria, ¿i m-am bucurat så inauguråm, ieri, noul 

sediu al Consulatului General al României de la München. 

În final, vreau så reamintesc faptul cå l-am invitat pe 

domnul prim-ministru Edmund Stoiber så viziteze România 

anul viitor, ¿i am în¡eles din partea sa cå aceastå vizitå ar 

putea så aibå loc în lunile urmåtoare. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, Adrian Nåstase, 

ne-a¡i putea men¡iona care ar fi interesele unor bånci 

bavareze de a veni în România? Ne pute¡i da mai multe 

detalii despre acest lucru? 

Dl. Adrian Nåstase: Pot så confirm, am avut mai multe 

discu¡ii în aceste ore ¿i asearå, cu reprezentan¡i ai unor bånci 

importante din Germania, inclusiv cu reprezentan¡ii lui 

Hipoferantbank care ar dori, este adevårat, så participe la 

câteva proiecte importante în domeniul bancar din România. 

Ar dori så investeascå ¿i în România în sectorul bancar ¿i 

acest lucru m-a bucurat în mod deosebit. Dupå pårerea mea, 

etapa urmåtoare de investi¡ii germane în România va depinde 

de sentimentul de siguran¡å, inclusiv de prezen¡a unor 

bånci importante din Germania, în sistemul bancar românesc. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, cu ocazia întâlnirii 

avute, domnul prim-ministru român ¿i-a exprimat 

dorin¡a de a dubla schimburile comerciale cu Bavaria 

Eveniment 

între 2001-2004. Care sunt propunerile dumneavoastrå, 

cum vede¡i dumneavoastrå acest aspect? 

Dl. Edmund Stoiber: Economia bavarezå nu este 

reprezentatå doar de mari firme cum ar fi Siemens, ci de o 

multitudine de firme mici ¿i mijlocii, care au 150-200 de colaboratori, 

iar aceste firme våd în noile pie¡e din ¡årile esteuropene 

o nouå ¿anså de a investi, de a se dezvolta ¿i sunt 

gata så participe la aceste activitå¡i. 

Dacå s-ar putea realiza acest proiect pe care domnul 

prim-ministru l-a numit „parcul de înaltå tehnologie, de biotehnologie”, 

acesta ar constitui un punct de atrac¡ie pentru 

firme mici ¿i mijlocii care ar putea så vinå în România ¿i så 

lucreze acolo. 

Cre¿terea volumului comercial înregistrat cu 25 la sutå 

anul acesta aratå cât de intense sunt schimburile noastre 

comerciale ¿i cred cå dorin¡a exprimatå de domnul primministru, 

de a dubla volumul schimburilor pânå în 2007 este 

realizabilå foarte u¿or. 

Comisia guvernamentalå româno-bavarezå, care a avut 

loc såptåmâna trecutå ¿i în cadrul cåreia s-au ini¡iat 70 de 

proiecte, este, bineîn¡eles, un sus¡inåtor foarte bun pentru 

tinerele întreprinderi bavareze care doresc så devinå active în 

România. 

Întrebare: Dacå-mi permite¡i, primul-ministru al 

Bavariei a vorbit cu multå cåldurå ¿i destule argumente 

despre rela¡iile excelente economice dintre Landul Bavaria 

¿i România. 

Cu aceea¿i cåldurå a vorbit despre rela¡iile culturale. 

Nu a vorbit înså despre rela¡iile politice. Så fie explica¡ia 

în faptul cå sunte¡i din familii politice diferite? 

Mi-a¿ permite o întrebare. Toatå lumea ¿tie cå Bavaria 

este o ¡arå a cre¿tin-democra¡iei pronun¡ate, pe când, 

în România aceastå familie politicå este mai turtitå un 

pic. Probabil cå s-a autodecimat. Nu ¿tiu care ar fi explica¡ia. 

A¿ vrea så închei cu o întrebare pentru premierul 

român, înruditå cu aceasta. Cum se explicå faptul cå, în 

mod ciudat, unii dintre cei mai apropia¡i colaboratori, ¿i 

prieteni a¿ zice, ai dumneavoastrå din ¡årile europene 

sunt din altå zonå politicå. Îl numesc ¿i pe Berlusconi, de 

pildå, ¿i våd cå ¿i aici premierul român se simte foarte 

bine, se simte între prieteni. 

Dl. Edmund Stoiber: Aici, este vorba de rela¡ii între 

douå state ¿i vreau så accentuez cå rela¡iile dintre statele 

noastre sunt excelente. Suntem împreunå, vom fi împreunå 

în NATO, vom fi parteneri în lupta împotriva terorismului. 

În scurt timp, vom fi împreunå ¿i în Uniunea Europeanå. 

Deci, ni se deschid cu totul alte perspective pentru viitor. 

Orice fel de bariere existente încå între Bavaria ¿i România 

vor dispårea. Acestea sunt rela¡iile pe care le-am discutat. 

Acum nu este vorba de rela¡ii dintre partide. 

Dl. Adrian Nåstase: Am så adaug ¿i eu câteva cuvinte, 


ca råspuns la aceastå întrebare. Domnul Avramescu a vrut så 

ne punå într-o situa¡ie dificilå, dar råspunsul e foarte simplu: 

noi reprezentåm, de fapt, interesele României ¿i ale Bavariei, 

¿i aceste interese cred cå le-am reprezentat foarte bine în 

ace¿ti ani ¿i dåm expresie unor a¿teptåri fire¿ti din partea 

celor pe care noi îi reprezentåm. Noi trebuie så dovedim în- 

¡elepciune în mandatul pe care îl avem. Pe de altå parte, 

sigur, problemele ideologice sunt importante în dezbaterile 

interne privind cåile pe care trebuie så meargå ¡årile noastre 

¿i sigur cå putem så avem op¡iuni diferite. 

Dragå domnule Spitzner, 

Dragi prieteni, 


Este o mare plåcere pentru mine ¿i pentru colegii mei så 

må adresez dumneavoastrå aståzi ¿i så mul¡umesc domnului 

ministru Otto Wiesheu, secretarului de stat, domnul Hans 

Spitzner, precum ¿i Oficiului ,,Bavaria Interna¡ional” pentru 

ini¡iativa organizårii unei mese rotunde, a unui seminar sau 

a unei discu¡ii asupra procesului de reformå în România ¿i 

asupra noilor oportunitå¡i de investi¡ii din ¡ara noastrå. De 

fapt, noi dorim så vå convingem cå suntem pe drumul cel 

bun, dorim så vå întårim convingerea cå în România se desfå¿oarå 

un proces de reformå. Trebuie så acceptåm într-un 

mod pozitiv faptul cå, în ultimii patru ani, nivelul schimburilor 

economice bilaterale între România ¿i Bavaria s-a 

dublat ¿i sunt sigur cå acest lucru ar putea fi un stimulent 

pentru unii dintre membrii comunitå¡ii de afaceri din 

Bavaria, care ar dori så aibå o imagine a noii situa¡ii economice 

din România sau ar dori så vinå la fa¡a locului så 

observe noile evolu¡ii. 



Ultima datå când am fost în Bavaria, în 2001, am subliniat, 

cå dupå alegerile care au avut loc în 2000 în România, 

existå o mare disponibilitate a Guvernului României de a 

îndeplini un program de reforme atât în domeniul economic, 

cât ¿i în cel social. Performan¡ele macroeconomice din acea 

perioadå erau încå la un nivel foarte scåzut. Så ne amintim 

cå rata infla¡iei în 2000, în România, a fost uria¿å, mai mult 

de 40%. Evolu¡iile care au avut loc de atunci sunt foarte 

încurajatoare ¿i ne permit så continuåm procesul de reformå 

în ¡ara noastrå. Suntem pe calea cea bunå, a¿a cum anticipam 

în 2001. Rata infla¡iei a atins acum 14% ¿i speråm ca anul 

viitor så scadå la 8% sau 10%. Indicatorii macroeconomici 

aratå cå economia româneascå a înregistrat rate de cre¿tere 

12 

Eveniment 

Nu-mi este teamå så spun cå ¿i rela¡iile personale conteazå, 

iar ele sunt în afara ideologiilor. Atunci când i-am 

cerut sprijinul domnului prim-ministru pentru eliminarea vizelor, 

independent de ideologii, dânsul a acordat acest sprijin 

într-un moment important pentru noi. Cred cå, la rândul 

meu, am råspuns de fiecare datå atunci când a existat o preocupare 

legatå de o anumitå chestiune de func¡ionare a 

rela¡iilor dinspre România spre Bavaria. De ce så nu folosim 

o rela¡ie bunå ¿i la nivel personal, în interesul ¡årilor noastre? 

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

asupra stadiului reformelor în România la Masa rotundå pe teme economice: 

,,Evolu¡ii curente în România” 


mari, fårå precedent. În ultimii trei ani am avut una dintre 

cele mai ridicate rate de cre¿tere în Europa Centralå ¿i de Est, 

situatå în jurul a 5% ¿i ¿tiu cå în Germania acesta este un 

lucru pe care trebuie så-l men¡iona¡i, dar så fim sinceri, noi 

suntem con¿tien¡i cå am început de la un nivel foarte scåzut. 

De aceea, rata cre¿terii economice nu este singurul indicator 

care trebuie luat în considerare. Rata ¿omajului a scåzut de la 

10% în 2000 la aproape 7% anul acesta. Deficitul bugetar 

estimat va fi în jurul a 2,7% din PIB ¿i datoria publicå va fi 

în jur de 30%. Men¡inerea ritmului reformei ne va ajuta så ne 

atingem obiectivele, va demonstra stabilitatea pie¡ei române¿ti 

¿i va determina potrivit evaluårilor noastre un important 

aflux de capital stråin. Finalizarea cu succes a acordului 

stand-by cu FMI-ul, pentru prima oarå dupå 1989, dovede¿te 

soliditatea politicilor noastre macroeconomice ¿i realizarea 

reformelor structurale. 

Acordul stand-by a fost încheiat cu câteva såptåmâni în 

urmå. Acum, negociem cu FMI-ul un alt tip de acord, un 

acord de precau¡ie, care va fi foarte folositor pentru noi, pentru 

coordonarea politicilor noastre macroeconomice cu cele 

ale Uniunii Europene în urmåtoarele luni ¿i urmåtorii ani. 

Permite¡i-mi så vå spun cå sunt foarte bucuros så vå anun¡ cå 

ieri (9.12.2003) am încheiat încå douå capitole de negocieri 

cu Uniunea Europeanå, inclusiv capitolul asupra transporturilor, 

la care am întâmpinat dificultå¡i. Mai avem încå opt 

capitole de negociat în urmåtoarele luni, dar consideråm cå 

trebuie så finalizåm negocierile cu Uniunea Europeanå în 

decursul anului 2004, så semnåm acordul de pre-aderare în 

2005 pentru a deveni membrå a UE în 2007. Datoråm cre¿terea 

economicå ¿i îmbunåtå¡irile majore aduse climatului de 

afaceri din România nu numai reformelor administrative ¿i a 

celor legislative care au fost deja realizate, ci ¿i partenerilor 

no¿tri economici stråini, care ¿i-au orientat comer¡ul ¿i prioritå¡ile 

de investi¡ii cåtre România având încredere în poten¡ialul 

nostru. Germania ocupå locul trei între investitorii 

stråini din România, cu un capital investit de mai mult de un 


miliard de euro. Capitalul german este prezent aståzi în mai 

mult de zece mii de companii din România. În domeniul comer¡ului 

exterior Germania se aflå pe locul doi precedatå de 

Italia. 

Capitalul bavarez este reprezentat foarte bine de holdinguri 

precum Siemens ¿i BMW ¿i de companii: 

DRAXLMEIER (care are deja ¿ase unitå¡i de produc¡ie ¿i 

mai mult de zece mii de angaja¡i în România), Allianz, 

Leoni, Linde Gaz, Gealan, Kathrein Werke, Hochland, Ina 

Schafler sunt de asemenea companii care au investit sute de 

milioane de euro în România. ªi sunt sigur cå sunt multe alte 

exemple, care pot fi men¡ionate aici. România a contractat 

credite în valoare de peste un miliard de euro de la båncile 

germane. Totu¿i, este påcat cå o parte semnificativå a creditelor 

a fost direc¡ionatå cåtre importuri, conducând astfel la 

amplificarea deficitului comercial ¿i în consecin¡å a deficitului 

de cont curent. Astfel, noi dorim så încurajåm investi¡iile 

în produc¡ie ¿i så evitåm tenta¡ia de a investi prea mult în 

consum, pentru a nu crea o presiune asupra importurilor ¿i, 

mai târziu, asupra ratei infla¡iei. Dorim så continuåm så fim 

fermi, urmårind cu vigilen¡å stabilitatea macroeconomicå. 

Aceasta este temelia oricårei dezvoltåri care se bazeazå pe 

un mediu economic sånåtos în ¡ara noastrå. De altfel, noi încurajåm 

¿i urmårim politica de atragere a investi¡iilor directe 

stråine, mai ales în domeniul exportului. 

Ambi¡ia noastrå este ca Germania så devinå primul partener 

economic al României ¿i sunt bune premise în aceastå 

direc¡ie. Ne-am angajat så dublåm schimburile comerciale 

cu landul dumneavoastrå, cu Bavaria. Ne-am angajat så convingem 

companiile germane cå este profitabil så facå comer¡ 

cu România ¿i så convingå capitalul german så se axeze pe 

dezvoltarea ¿i modernizarea infrastructurii în România, så 

realizeze cu succes privatizarea sectorului energetic ¿i så creeze 

o re¡ea modernå de furnizare a apei în România. Dorim 

så convingem companiile mici ¿i mijlocii din Germania så 

ne devinå parteneri în procesul de modernizare al economiei 

române¿ti. La început, erau prezente numai companiile mari, 

acum, cå existå mai multå încredere, sunt sigur cå existå 

¿ansa ca ¿i companiile mici ¿i mijlocii din Bavaria ¿i nu 

numai, så vinå în ¡ara noastrå. Salutåm, de asemenea, contribu¡ia 

germanå substan¡ialå în reînnoirea tehnologiei industriale 

¿i pentru sus¡inerea dezvoltårii întreprinderilor mici ¿i 

mijlocii, a agriculturii ¿i a activitå¡ilor bazate pe tehnologia 

informa¡iei. Am discutat de asemenea ieri cu ministrul Otto 

Wiesheu ¿i cu al¡i colegi despre posibilitatea dezvoltårii, în 

România, a unui proiect pentru care Bavaria este bine cunoscutå 

– investi¡ia în biotehnologie. Am oferit de asemenea o 

bunå loca¡ie. Seara trecutå, am purtat o discu¡ie importantå 

cu un mare numår de industria¿i din România ¿i Bavaria, 

repet ¿i aståzi faptul cå sper ca acest lucru så se realizeze, cå 

este un proiect care poate fi lansat într-o loca¡ie specialå, 

foarte aproape de Bucure¿ti, la aproape 10-15 kilometri, la 

câteva minute de Otopeni, în incinta foarte cunoscutului 

Centru Geriatric ,,Ana Aslan”. Sunt mai mult de 30 de hectare 

de teren ¿i construc¡ii. Este evident cå acest centru nou 

Eveniment 

al tehnologiei ar reprezenta o replicå a unor locuri medievale 

din Bavaria ¿i ar fi revelator pentru regiunea balcanicå ¿i 

regiunea Europei de Sud-Est. De aceea, poate companii care 

sunt deja prezente în România, în domeniul IT ¿i în biotehnologie, 

ar putea fi interesate så participe la acest proiect, bazându-se 

pe un acord bilateral între Guvernul român ¿i 

autoritå¡ile bavareze. Deci, så privim cu aten¡ie acest proiect 

¿i dacå se manifestå suficient interes suntem pregåti¡i så oferim 

loca¡ie pentru diferite proiecte ambi¡ioase. Cred cå putem 

considera acum cå dezvoltarea pe viitor a comer¡ului nu 

va necesita neapårat o implicare directå a guvernelor noastre. 

Companiile se cunosc unele pe altele, poate sunt unele disfunc¡ionalitå¡i, 

dar vom aborda acest lucru mai târziu. Trebuie 

så ne concentråm mai mult asupra unor proiecte concrete, 

unde ini¡iativa va consta în atragerea a cât mai multe 

companii în proiectele noastre. Guvernul român acordå o 

aten¡ie deosebitå încurajårii rela¡iilor economice preferen- 

¡iale cu Germania. De altfel, suntem neråbdåtori så consolidåm 

parteneriatul nostru strategic. Dinamica cooperårii 

economice cu Bavaria este esen¡ialå pentru ca un asemenea 

obiectiv så fie îndeplinit pe deplin, datå fiind importan¡a 

schimburilor româno-bavareze, care reprezintå 20% din totalul 

schimburilor economice cu Germania. Liniile strategice 

ale dezvoltårii economice a României iau în considerare ¿i 

prioritå¡ile noastre pe termen lung, mai ales aderarea României 

la Uniunea Europeanå în 2007. Avem o mul¡ime de 

lucruri de învå¡at din experien¡a Bavariei, care a reprezentat 

odatå frontiera externå a Uniunii Europene. Am în vedere nu 

numai managementul frontierei, ci ¿i tot felul de proiecte, 

urmårind consolidarea coeziunii cu vecini no¿tri. 


Scåderea riscului de ¡arå al României pe toate agen¡iile 

interna¡ionale de rating ¿i succesele înregistrate în rela¡ia cu 

organismele interna¡ionale financiare sunt o reflectare a îmbunåtå¡irilor 

majore aduse mediului de afaceri românesc. 

Schimburile comerciale au atins cifra de 31 miliarde dolari 

în 2002, din care exporturile reprezintå 14 miliarde dolari. 

Tendin¡ele curente din structura exporturilor noastre reflectå 

schimbåri în structura economiei. Schimbul de ma¿ini, de 

elemente de echipamente electrice ¿i produse chimice a crescut 

constant, în detrimentul bunurilor cu valoare adåugatå 

scåzutå. Schimburile comerciale româno-bavareze s-au dublat 

în 2002, atingând cifra de 1,2 miliarde de euro. Balan¡a 

noastrå comercialå cu Bavaria a fost întotdeauna pozitivå în 

ciuda celei negative cu Germania, dar unele dintre exporturile 

pe care le facem cåtre Germania se datoreazå unor inputuri 

fåcute înainte de guvernarea noastrå. Nu vreau så insist 

asupra acestui lucru, dar sunt sigur cå neconcordan¡ele în 

domeniul costului mâinii de lucru în România sunt stimulente 

importante pentru unele dintre companiile germane. 

Sunt încå multe lucruri de realizat, dar noi vom încerca så 

consolidåm mediul de afaceri pentru a avea cât mai multe 

companii din Bavaria ¿i din Germania în România. 

Rolul Comisiei guvernamentale dintre România ¿i Ba- 


varia este foarte important cu atât mai mult cu cât acesta a 

deschis calea unei ac¡iuni comune a unei modalitå¡i de a 

lucra în strâns parteneriat cu landurile germane. Recenta sesiune 

a comisiei comune organizatå, såptåmâna trecutå, la 

Bucure¿ti, a accentuat voin¡a comunå de a discuta ¿i de a rezolva 

proiecte concrete pentru a atinge rezultate pragmatice. 

Aceste rezultate trebuie så fie vizibile nu numai în statistici, 

dar mai ales în schimbårile efective pe care crearea de noi 

facilitå¡i de produc¡ie le-a adus în via¡a comunitå¡ilor locale. 

De altfel, a¿ dori så reiterez angajamentul nostru de implementare 

a celor mai eficiente proiecte ¿i de atragere a investi¡iilor 

germane, prin acest mecanism, care ¿i-a dovedit deja 

beneficiile. Înalta calificare a mâinii de lucru în România s-a 

bucurat întotdeauna de recunoa¿tere interna¡ionalå. În fiecare 

an, aproape 70 de mii de absolven¡i de învå¡åmânt superior 

intrå pe pia¡a muncii, dintre care un procent ridicat este 

reprezentat de profesioni¿tii competen¡i pe plan interna¡ional, 

mai ales în domeniul IT ¿i al tehnologiei de vârf. Permite¡i-mi 

så vå reamintesc, unii dintre dumneavoastrå ¿tiu 

deja acest lucru, cå am eliminat impozitul pe venit pentru cei 

care lucreazå în sectorul IT ¿i cå, în ultimii doi ani cifra de 

afaceri în acest domeniu s-a triplat în România. Aceasta a 

fost o modalitate de extindere a afacerilor din acest domeniu, 

de încurajare a tinerilor profesioni¿ti din sectorul IT så råmânå 

în ¡arå deoarece, precum ¿ti¡i, majoritatea dintre ei erau 

tenta¡i så emigreze din pricina salariilor pe care le puteau 

ob¡ine în stråinåtate. 


Pia¡a româneascå este a doua ca mårime în Europa Centralå 

dupå Polonia ¿i oferå acces la peste 200 de milioane de 

poten¡iali consumatori. Are un rol cheie pentru Germania, 

inclusiv pentru Bavaria, în Europa Centralå ¿i de Est. Trei 

coridoare importante de transport se intersecteazå aici, legând 

Berlinul de Constan¡a, Istanbul ¿i Georgia, nordul baltic 

de sudul mediteranean. În iulie 2003 volumul total al investi¡iilor 

stråine în România a atins aproape 10 miliarde de 

dolari. În ultimii trei ani, România a fost singura ¡arå sud-est 

europeanå cu un aflux constant de investi¡ii stråine directe. 

Agen¡ia Românå pentru Investi¡ii Stråine, creatå în iunie 

2002 a avut un rol esen¡ial în stimularea afluxului de capital 

stråin. Agen¡ia permite o comunicare directå între guvernul 

nostru ¿i investitorii stråini ¿i îi asistå în vederea adaptårii la 

ofertele ¿i posibilitå¡ile locale. Ea face de asemenea recomandåri 

cu privire la îmbunåtå¡irea ¿i simplificarea cadrului 

legislativ existent în ¡arå. Toate sectoarele economiei române¿ti 

sunt deschise investi¡iilor stråine. Nu existå bariere în 

calea repatrierii în valutå forte a capitalurilor ¿i a profitului. 

Investi¡iile ¿i proprietatea sunt protejate împotriva expatrierii 

¿i na¡ionalizårii. Investitorilor stråini li se garanteazå un tratament 

egal. Noua noastrå Constitu¡ie, orientatå spre Europa 

stipuleazå aceste facilitå¡i pentru partenerii no¿tri din stråinåtate. 

Guvernul român a dezvoltat ¿i implementat måsuri în 

vederea îmbunåtå¡irii mediului de afaceri prin simplificarea 

14 

Eveniment 

procedurilor administrative pentru înregistrarea companiilor 

¿i elaborarea unui nou cadru privitor la muncå ¿i competi¡ie. 

Am regândit mecanismele privatizårii pentru a asigura 

transparen¡å ¿i celeritate. Poate cea mai importantå dintre 

realizårile noastre în acest domeniu este noua lege referitoare 

la promovarea investi¡iilor stråine directe, care prevede reduceri 

ale taxelor ¿i deducerea cheltuielilor pentru investi¡iile 

mai mari de un milion de dolari. Un impact semnificativ 

asupra economiei l-a avut Legea din 2002 cu privire la 

crearea ¿i func¡ionarea parcurilor industriale, ca zone în interiorul 

cårora cercetarea economicå ¿i ¿tiin¡ificå ¿i activitatea 

de dezvoltare tehnologicå sunt realizate folosindu-se poten¡ial 

uman ¿i material disponibil din regiune. 

Companiile care opereazå în parcurile industriale beneficiazå 

de importante stimulente, cum ar fi deduceri în cuantum 

de 20% din valoarea noilor investi¡ii, acoperindu-se 

pierderile fiscale prin plata impozitului pe profit, amânarea 

plå¡ii TVA pe urmåtorii cinci ani ulteriori efectuårii investi¡iei. 

Noua legisla¡ie a fost adoptatå pentru cre¿terea transparen¡ei 

în administra¡ia publicå, în achizi¡iile publice ¿i în 

procesul de privatizare. Aståzi, achizi¡iile publice sunt fåcute 

electronic, printr-un sistem de licita¡ie publicå electronicå, 

care asigurå importante câ¿tiguri reducând în acela¿i timp 

birocra¡ia ¿i corup¡ia. 

În 2002, Guvernul nostru a elaborat un plan de ac¡iune 

pentru eliminarea barierelor administrative în mediul de 

afaceri ¿i aståzi majoritatea måsurilor au fost deja implementate. 

Dezvoltarea de software a fost un succes în România, 

acest sector a avut o mai mare ratå de cre¿tere decât 

celelalte sectoare ale economiei iar exporturile de software 

au cunoscut cea mai dinamicå evolu¡ie din totalul exporturilor. 

A¿ dori så men¡ionez, în acest context, cå România se 

numårå printre primele ¡åri europene în ceea ce prive¿te speciali¿tii 

din domeniul IT. Am eliminat a¿a cum am men¡ionat 

deja, impozitele pe salariu pentru profesioni¿tii din sectorul 

IT ¿i aceasta a dus la cre¿terea calitå¡ii activitå¡ii. Spre exemplu, 

foarte recent, Microsoft a preluat un producåtor român 

de antivirus ale cårui aplica¡ii vor fi reintegrate în edi¡iile 

viitoare ale programului Windows. S-au înregistrat deja investi¡ii 

germane de succes în sectorul IT& C, de la gigan¡ii 

de înaltå tehnologie, precum Simens, la creatorii de software, 

precum Phenomedia, Deuromedia sau ASP GmbH. 

Domnule pre¿edinte, 


Suntem încrezåtori cå România nu se va concentra numai 

asupra subiectelor interne, ci va încerca så gåseascå în acela¿i 

timp cea mai bunå modalitate de modernizare a societå¡ii 

¿i a economiei. 

Am decis så ne integråm în familia europeanå extinså, 

precum ¿i în familia euro-atlanticå. De aceea, consideråm cå 

eliminarea vizelor pentru românii care cålåtoresc în spa¡iul 

Schengen a fost un succes uria¿ ¿i poate unul foarte tangibil 

de¿i românii fac parte din aceastå familie. A fost important 


pentru ei så constate la fa¡a locului cum func¡ioneazå o economie 

de pia¡å, institu¡iile democratice ¿i aderarea la NATO 

a fost o chestiune de asemenea importantå pentru noi deoarece 

în acest mod am eliminat o anumitå ambiguitate referitoare 

la pozi¡ia noastrå la råscrucea diferitelor zone de interes 

¿i de asemenea referitoare la un posibil statut de zonå de 

tampon între Est ¿i Vest. 

În privin¡a investi¡iilor pe termen lung, aderarea la 

NATO înseamnå pentru cei care vin så investeascå în România, 

cå acum România este parte a familiei euro-atlantice, 

parte a unei zone de securitate, care este apåratå prin mijloace 

comune. Acest lucru a fost extrem de important pentru 

noi. Unii dintre prietenii no¿tri n-au în¡eles de ce problema 

aderårii la NATO a fost atât de importantå pentru români. 

În prezent, ne concentråm asupra procesului de negocieri 

cu Uniunea Europeanå ¿i avem o agendå foarte clarå în 

aceastå privin¡å. Suntem de altfel convin¿i cå prietenii no¿tri 

din capitalele europene vor sprijini agenda noastrå ¿i eforturile 

noastre de integrare europeanå. 

Speråm ca hotårârea Consiliului European care va avea 

loc la sfâr¿itul acestei såptåmâni så confere României ¿i Bulgariei 

o foaie de parcurs clarå pentru negocierile care vor 

avea loc anul viitor ¿i de asemenea så transmitå un mesaj clar 

în privin¡a finalizårii acestor negocieri în timpul mandatului 

actualei comisii. 

Vom avea de asemenea posibilitatea så finalizåm negocierile 

asupra capitolelor financiare, care sunt cele mai dificile, 

înainte ca Uniunea Europeanå så hotårascå asupra bugetului 

såu începând cu 2007. 

În consecin¡å avem multe lucruri de realizat, nu numai în 

interiorul ¡årii, dar dorim så continuåm så dezvoltåm legåturile 

între România ¿i mediul european pentru a conta pe 

aceastå complementaritate de ¿anse, de oportunitå¡i ¿i de resurse 

¿i så ne integråm cu demnitate ¿i energie într-un nou 

mediu european. De aceea, participåm la redactarea noii 

Constitu¡ii europene pentru cå viitorul României va fi legat 


Domnule Mangold, 


Este un privilegiu pentru mine ¿i pentru colegii mei så 

fim aici, så întâlnim atât de mul¡i reprezentan¡i ai comunitå¡ii 

de afaceri din Baden Würtemberg. 

Adevårata provocare pentru noi este cum så prezentåm 

informa¡iile pozitive, cum så convingem al¡i investitori cå 

România este o ¡arå cu bogate tradi¡ii – veche, dar adaptatå 

Eveniment 

de noua Uniune Europeanå, remodelatå, reconfiguratå, recreatå 

în care ne integråm mai mult pentru a dobândi o dimensiune 

politicå clarå ¿i nu numai o dimensiune economicå, 

a¿a cum a fost cazul pânå acum. 

Nu doresc så insist asupra eforturilor noastre la nivelul 

dialogului cu Uniunea Europeanå. Acesta este parte a misiunii 

Guvernului care trebuie så restabileascå o rela¡ie func- 

¡ionalå între România ¿i institu¡iile financiare interna¡ionale, 

FMI-ul ¿i Banca Mondialå. 

Este important pentru noi så clarificåm statutul ¡årii noastre 

în Europa ¿i cred cå acest lucru a fost deja realizat. Acum, 

sunt mai multe chestiuni tehnice, dar a¿ spune cå devreme ce 

nimeni nu va schimba decizia aderårii României la Uniunea 

Europeanå în 2007 se pune mai mult problema agendei, a 

eforturilor care trebuie fåcute ¿i a metodelor care vor fi folosite. 

Aceasta este parte a ceea ce încercåm så realizåm 

acum. Dacå românii vor continua så progreseze, dacå vom 

reu¿i så îmbinåm dezvoltarea economicå cu programele 

sociale ¿i så convingem poporul român cå sacrificiile ¿i eforturile 

care se fac sunt necesare pentru un viitor mai bun ¿i cå 

vor exista beneficii sociale nu numai pentru un segment 

redus al popula¡iei ci pentru marea majoritate a românilor, cå 

statul poate continua så-i ajute pe cei mai såraci ¿i så-i încurajeze 

så cei care vor så munceascå mai mult, dacå reu¿im 

så-i facem pe români så se simtå europeni în privin¡a mentalitå¡ilor 

¿i a competi¡iei pe pia¡a muncii, atunci cred cå 

munca noastrå va fi încununatå cu succes. 

Contåm foarte mult pe dumneavoastrå, mul¡i dintre dumneavoastrå 

cunosc deja realizårile economice ale României, 

dar sunt mul¡i care ar dori så încerce så evalueze care sunt cu 

adevårat oportunitå¡ile în ¡ara noastrå. Vå invitåm så veni¡i ¿i 

så continua¡i dialogul cu colegii mei. În ceea ce må prive¿te 

pe mine ¿i pe colegii mei prezen¡i aici, vom încerca så råspundem 

la întrebårile dumneavoastrå ¿i så vå încurajåm så 

considera¡i România ca o destina¡ie interesantå pentru investi¡ii 

în urmåtorii ani. 

Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, 

primul ministru al României ¿i a domnului Klaus Mangold, 

pre¿edinte al Comitetului pentru Est al R.F. Germania 

(Stuttgart, 10 decembrie 2003) 

la o nouå realitate, cum putem så-i convingem de acest nou 

con¡inut pe cei care påstreazå încå în memorie unele imagini 

negative din trecut. 

Sunt o mul¡ime de lucruri noi pe care le pute¡i observa 

acum. Fårå a–mi citi discursul am så încerc doar så creez 

impresia valului de schimbåri care a devenit acum o realitate 

în România. Sunt cel pu¡in 10.000 de companii germane care 

pot dovedi acest lucru, sunt mai mult de 10.000 de societå¡i 

mixte cu capital german în România. Cred cå schimburile 


comerciale bilaterale au atins 6 miliarde de euro, aceasta 

fiind o altå realitate. 

Cred cå dolean¡ele exprimate în timpul discu¡iilor noastre 

¿i, de asemenea, aståzi, au gåsit pe cineva cu adevårat 

nemul¡umit, dornic så punå întrebåri despre climatul de afaceri 

din România. De aceea, acum depinde de noi så transmitem 

un mesaj foarte clar, fårå ambiguitå¡i, cå România 

este o destina¡ie excelentå pentru investi¡iile stråine în urmåtorii 

ani. România este parte a unei foarte importante regiuni 

economice, România va deveni parte a Uniunii Europene, 

fiind, prin cultura sa, membrå de mult timp a familiei europene. 

Acesta este, de fapt, mesajul pe care doream så-l transmit, 

aceasta a fost modalitatea în care am continuat så lucråm, 

deoarece doctor Mangold a fost de mult timp un prieten 

foarte apropiat al României. Vom continua så contåm 

pe dumnealui ¿i pe dr. Schmitz pentru a ob¡ine sprijinul lor 

în abordarea unor subiecte concrete, în schimbarea percep- 

¡iei negative care exista demult ¿i în Germania referitoare la 

evolu¡iile din România. 

De aceea, am dorit ca în timpul acestei vizite så ne concentråm 

nu numai asupra contactelor la nivel înalt, asupra 

contactelor politice care sunt foarte importante dar dincolo 

de care eu cred cå putem trece foarte concret, cu ajutorul 

comunitå¡ilor de afaceri din diferite landuri, de aceea ne-am 

concentrat asupra Bavariei ¿i, de asemenea, asupra landului 

Baden Würtemberg, deoarece schimburile comerciale ale 

României cu Germania, aproape în totalitate, s-au dezvoltat 

prin intermediul acestor economii. 

De aceea, încå o datå, permite¡i-mi så spun cå sunt foarte 

bucuros så fiu aici, cå am avut posibilitatea så må adresez 

atâtor reprezentan¡i ai comunitå¡ii de afaceri din Baden- 

Würtemberg ¿i sunt sigur cå, de acum înainte rela¡iile noastre 

se vor amplifica ¿i datoritå faptului am decis så creåm un 

grup permanent pentru cooperare economicå ¿i politicå dintre 

România ¿i Baden-Würtemberg, care se va întâlni de 

douå ori pe an, având un mandat clar så sprijine proiecte de 

interes comun ¿i fiind condus de domnul Durring. Acest 

grup va fi, de fapt, cel mai important instrument care va conduce 

la mai multe realizåri în domeniul afacerilor ¿i al proiectelor 

importante. 

Întrebare: A¿ fi interesat de situa¡ia minoritå¡ilor din 

¡ara dumneavoastrå, a germanilor care au plecat din 

¡ara dumneavoastrå, din care mul¡i s-au întors. Sunt 

inten¡ii de îmbunåtå¡ire a situa¡iei celorlalte minoritå¡i, 

pentru cå existå teama cå ¡iganii vor emigra în Uniunea 

Europeanå când ¡ara dumneavoastrå va adera la Uniune 

în 2007 

Dl. Adrian Nåstase: Minoritå¡ile din România reprezintå, 

potrivit recensåmântului, mai pu¡in de 10% din popula¡ia 

¡årii. Din nefericire, cetå¡enii de origine germanå, mul¡i dintre 

ei au decis så plece, dar am fost interesat de comentariul 

fåcut de o persoanå pe care am întâlnit-o aici, o distinså 

doamnå. Mi-a spus cå fiul ei a plecat în România pentru cå a 

16 

Eveniment 

avut o mo¿tenire de la o måtu¿å, o fermå în Transilvania. 

Primul gând a fost så meargå acolo s-o vândå ¿i apoi prietenii 

lui i-au spus cå majoritatea lor cumpårå ferme în Spania 

¿i în alte locuri, l-au sfåtuit så o påstreze. A mers acolo ¿i s-a 

decis s-o påstreze ¿i î¿i petrece timpul acolo în timpul verii 

¿i al iernii. 

Cred cå majoritatea germanilor care au plecat se vor decide 

ca, cel pu¡in så påstreze legåturile cu România, cel pu¡in 

cu Sibiu. Primarul Sibiului stå chiar în spatele dumneavoastrå 

¿i sunt sigur cå poate så vå spunå mai bine ca mine cum 

putem rezolva problema frustrårilor celor care au påråsit 

România ¿i care doresc så se întoarcå înapoi. 

Maghiarii reprezintå o altå minoritate importantå, ei reprezintå 

aproape 7% din popula¡ie, 20% în Transilvania. ªti¡i 

dezbaterile care au loc mereu în Ungaria, ¿ti¡i care sunt discu¡iile 

între opozi¡ie ¿i Guvern, nu doresc så intru în detalii, 

dar cred, cå faptul, cå partidul meu a semnat un acord cu partidul 

minoritå¡ii maghiare din România pentru cooperare la 

nivel parlamentar a ajutat foarte mult la identificarea intereselor 

¿i domeniilor în care drepturile minoritå¡ilor trebui 

luate în considerare. S-a pus problema limbii, spre exemplu, 

ei î¿i pot folosi limba în administra¡ie ¿i în localitå¡ile în care 

ei reprezintå mai mult de 20%. Sunt multe alte chestiuni 

care i-au determinat så voteze în favoarea noului text al Constitu¡iei, 

lucru care nu s-a întâmplat la fel în 1991. Au avut 

loc schimbåri importante în acest mod de abordare. 

V-a¡i referit de asemenea la popula¡ia de origine rromå. 

Ei sunt singurii care nu a¿teaptå 2007 pentru a face o alegere. 

Chiar înainte de 1989 era o glumå, ni¿te cetå¡eni de etnie 

rromå cer vizå så meargå în stråinåtate, nu au ob¡inut viza 

trei sau ¿ase luni ¿i în sfâr¿it autoritå¡ile îi anun¡å: „Vede¡i, în 

sfâr¿it a¡i ob¡inut viza”, la care ei råspund: „ªti¡i, noi tocmai 

ne-am întors“. Problema situa¡iei popula¡iei de aceastå etnie 

nu este numai problema Serbiei, Ungariei sau României, este 

o chestiune europeanå ¿i am început så discutåm acest lucru, 

am participat la o întâlnire importantå în Ungaria, anul trecut, 

sau în acest an ¿i am decis så adoptåm o strategie 

comunå în cooperare cu Uniunea Europeanå ¿i, de asemenea 

cu Banca Mondialå. 

Dl. Klaus Mangold: Pot så fac o scurtå declara¡ie în calitatea 

mea dublå. Dupå cum ¿ti¡i, sunt în Comitetul de est 

al economiei germane care este o institu¡ie de marcå în Germania 

pentru rela¡iile cu centrul ¿i sud estul Europei ¿i fac 

acest lucru ¿i în calitatea mea de responsabil cu rela¡iile dintre 

compania Daimler Crysler ¿i sud estul Europei, mai ales 

România. 

Din punct de vedere al afacerilor, sunt cinci importante 

motive când este vorba de România. Mai întâi, a¡i men¡ionat 

acest lucru înainte, România este ¡ara cu tineri foarte bine 

forma¡i, având un spirit dinamic, fiind instrui¡i la un nivel 

foarte ridicat, atât în România, cât ¿i în altå parte. 

În al doilea rând, România este o pia¡å foarte importantå 

pentru afaceri, deoarece este a doua ¡arå ca popula¡ie printre 

¡årile care aderå, dupå Polonia, este pe locul doi între ¡årile 


care aderå. Este o pia¡å importantå pentru noi. 

În al treilea rând, este o ¡arå excelentå pentru structura 

costurilor sale, deoarece îndatå ce trec grani¡a, oamenii se 

gândesc la avantajele legate de costuri. Acest al treilea punct 

este foarte important, dacå mergi în România, care este o ¡arå 

pilon, o bazå pentru afaceri în alte pår¡i în întreaga regiune. 

ªi acesta este un punct foarte important. ªi, nu în cele din 

urmå, nu uita¡i soft factors - factorii sensibili care sunt a¿a de 

importan¡i. Trebuie så fi¡i încrezåtori, så continua¡i reformele, 

lucru precizat de domnul prim-ministru ¿i de acest Cabinet. 

Cred cå este momentul så con¿tientizåm faptul cå o 

¡arå care realizeazå atât de multe reforme într-o perioadå a¿a 

scurtå de timp, ar trebui så ne dea încredere pentru alte 

domenii. 

ªi, în ultimul rând, nu trebuie så uitåm angajamentul pentru 

calitate, vorbeam înainte despre fabrica noastrå de la 

Cugir. Aceasta face produse de înaltå calitate, deci este ceva 

care aduce multe lucruri pozitive. În consecin¡å, cred cå România 

este prima ¡arå pe agenda noastrå. 

Întrebare: Domnule Mangold, sunte¡i membru în 

Dl. Erwin Teufel: 

Am avut privilegiul, doamnelor ¿i domnilor, så-l întâmpin 

în aceastå re¿edin¡å pe domnul prim-ministru al 

României, împreunå cu o înaltå delega¡ie care a venit pentru 

discu¡ii de lucru. I-am spus domnului prim-ministru cå am 

avut rareori ocazia, atât din punct de vedere personal, cât ¿i 

în calitatea mea oficialå de prim-ministru al landului, så constat 

cå existå o ¡arå cu care så avem rela¡ii atât de bune, atât 

economice cât ¿i culturale, cum este România. Colaboråm în 

foarte multe domenii cu România. Existå foarte multe firme 

de la noi care lucreazå ¿i sunt active în ¡ara dumneavoastrå. 

Existå foarte multe rela¡ii culturale. Nu mai pu¡in de 19 

universitå¡i din landul nostru au parteneriat cu universitå¡i 

din România. Mul¡i fo¿ti cetå¡eni din România, cetå¡eni respectabili, 

sunt aståzi foarte bine våzu¡i ¿i foarte activi în landul 

nostru. 

Este o deosebitå bucurie pentru mine ca domnul Johanes, 

primarul Sibiului så facå ¿i el parte din delega¡ia domnului 

prim-ministru. Existå în landul nostru foarte multe ini¡iative 

cetå¡ene¿ti prin care se transportå ajutoare ¿i contribu¡ii pentru 

diferite institu¡ii din România pe linie culturalå domnul 

ministru al economiei, Walter Döring, a întreprins mai multe 

cålåtorii în România ¿i s-a ocupat foarte intens de bunele 

rela¡ii între cele douå ¡åri. 

Eveniment 

Consiliului Strategic al Agen¡iei Române pentru investi¡ii 

stråine. Pute¡i så ne da¡i câteva detalii despre activitatea 

dumneavoastrå în aceastå calitate? 

Dl. Klaus Mangold: Sunt foarte fascinat de aceastå 

întrebare, dar acum trebuie så vorbesc sub ochii ¿efului meu. 

Dar nu facem decât så monitorizåm climatul de investi¡ii, de 

afaceri din punct de vedere al celor care vin så investeascå în 

România. 

Cred cå analizåm acele domenii de afaceri pe care 

România dore¿te så le stabileascå în ¡arå. Nu are nici un sens 

så cåutåm så facem afaceri, ¿i domnul prim-ministru a men- 

¡ionat acest lucru, care nu sunt atractive pentru România. 

Servicii, domeniul IT, bånci sunt cele care se dezvoltå foarte 

puternic ¿i cred cå provocarea constå în faptul de a fi atractiv 

nu numai pentru companiile mari, ci ¿i pentru companiile 

mici ¿i mijlocii. În acest caz, bånci, precum banca domnului 

Schmitz, au un rol important de jucat în gåsirea de modalitå¡i 

de finan¡are interesante pentru a aduce båncile, asigurårile, 

leasing ¿i orice este legat de serviciile de finan¡are, 

spre România, dacå dorim så facem atractivå aceastå zonå. 

Declara¡ii de preså ale primului ministru al României, 

domnul Adrian Nåstase, ¿i ale primului ministru 

al Landului Baden-Würtemberg, domnul Erwin Teufel 

(Stuttgart, 10 decembrie 2003) 

Am purtat cu domnul prim-ministru o discu¡ie foarte 

fructuoaså ¿i, cu aceastå ocazie, am putut discuta ¿i cu domnul 

ºiriac, care s-a ocupat ¿i se ocupå foarte intens de bunele 

rela¡ii dintre ¡årile noastre. 

Am convenit så constituim un grup de lucru care så se 

întâlneascå de douå ori pe an ¿i care så stabileascå o continuitate 

în rela¡iile noastre culturale, economice ¿i politice. 

L-am rugat pe ministrul Economiei, domnul Döring, cu 

acordul domniei sale, så preia conducerea din partea germanå 

a acestui grup de lucru. Domnul prim-ministru Adrian 

Nåstase va desemna în urmåtoarea ¿edin¡å de guvern pe 

reprezentantul român în cadrul acestui grup. Vå mul¡umesc, 

încå o datå, pentru vizitå ¿i vå rog så lua¡i cuvântul. 


Domnule prim-ministru, 


Este o mare onoare pentru delega¡ia noastrå så se afle 

aici, la Stuttgart. Chiar dacå vizita este foarte scurtå, am 

apreciat foarte mult disponibilitatea ¿i caracterul deosebit de 

constructiv al dialogului nostru. 

Rela¡iile la nivel politic sunt foarte bune. Rela¡iile la 

nivel economic sunt foarte bune. Vrem så facem înså ¿i mai 

mult ¿i atunci ne-am gândit împreunå cå un astfel de grup de 


examinare, un grup de parteneriat ne-ar putea ajuta så gåsim 

noi ¿i noi proiecte cu care så mobilizåm mai multe întreprinderi, 

mai mul¡i cetå¡eni din România ¿i din Baden- Würtemberg. 

Discu¡iile pe care le-am avut s-au concentrat pe chestiuni 

foarte concrete. Nu voi trece în revistå toate aceste aspecte 

ale unui dialog deosebit de pragmatic ¿i orientat spre viitor. 

Am privit cu mai multå seriozitate ¿i mai multå aten¡ie o 

problemå în privin¡a cåreia noi, în România, am dat dovadå 

de o anumitå ingratitudine. Ajutoare importante umanitare 

sau de nivel tehnic, computere, venite din partea unor funda¡ii 

din Baden-Würtemberg nu primesc tratamentul cel mai 

corect din punct de vedere vamal. 

Pentru a evita înså eludarea legii ¿i posibilitatea ca acest 

mecanism generos så poatå så fie utilizat de cei care vor så 

facå contrabandå, am hotårât, împreunå cu domnul primministru, 

så-mi fie trimiså o listå cu funda¡iile agreate de 

cåtre domnia sa ¿i de cåtre colegii domniei sale având, în 

acest fel, siguran¡a cå acestea desfå¿oarå exclusiv aceste 

18 

Eveniment 

activitå¡i de tip umanitar. 

Am apreciat foarte mult hotårârea ca domnul doctor 

Döring så se ocupe de conducerea din partea germanå a acestui 

grup mixt de cooperare. Vom hotårî la ¿edin¡a de guvern, 

la rândul nostru cine va fi ¿i vom cåuta cea mai bunå solu¡ie 

pentru a desemna din partea noastrå un reprezentant care så 

conducå din partea noastrå, repet, acest grup de colaborare 

economicå. 

Apreciem foarte mult colaborarea noastrå în domeniul 

¿tiin¡ific, în domeniul universitar ¿i speråm så ob¡inem ¿i mai 

multe burse pentru tinerii români care så vinå så studieze în 

universitå¡ile din Baden-Würtemberg. Dorim så sprijinim ¿i 

rela¡ii directe, înfrå¡iri directe între localitå¡i din România ¿i 

localitå¡i din Baden-Würtemberg. 

Timi¿oara, Sibiu ¿i-au stabilit deja rela¡ii privilegiate. 

Este important så gåsim ¿i alte localitå¡i care vor putea, în 

felul acesta, så se dezvolte printr-un transfer de cuno¿tin¡e, 

printr-un transfer, pânå la urmå, de experien¡å din zona localitå¡ilor 

din Baden-Würtemberg spre România. 

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, 

la Conferin¡a economicå organizatå cu reprezentan¡i ai concernelor, 

båncilor ¿i firmelor din landul Baden-Würtemberg 

(Complexul „Daimler-Chrisler”, Stuttgart, 10 decembrie 2003) 



Nu a¿ putea exprima mai bine realitå¡ile române¿ti decât 

le-a¡i fåcut dumneavoastrå domnule Mangold. Nu doresc så 

par prea optimist. Cred cå este timpul potrivit acum så luåm 

în considerare o nouå fazå de dezvoltare care are loc în România. 

Am trecut în ultimii ani de ultima perioadå a tranzi¡iei ¿i 

poate cå nu a fost atât de clar de ce a fost dureros, de ce, în 

unele cazuri, am pierdut ocazii importante. Românii s-au 

sim¡it frustra¡i dupå cel de-al doilea Råzboi mondial, pentru 

cå au råmas în partea negativå a istoriei ¿i au trecut decenii 

pânå când am început så întrezårim un viitor pozitiv pentru 

o ¡arå care a devenit, în ultima perioadå, cea mai mare din 

sud-estul Europei. 

A fost nevoie så trecem printr-o perioadå dificilå deoarece, 

în termeni economici, nu era necesarå doar o restructurare 

a economiei, ci de o schimbare a statutului proprietå¡ii. 

Trebuie så explic acest lucru. Unul dintre obiectivele 

cheie pentru toate Guvernele din Europa centralå ¿i de est a 

fost privatizarea, acesta a fost ca un sindrom. Privatizarea nu 

a fost conceputå ca un mod de atingere a unei mai mari eficien¡e, 

fiind mai mult legatå de ideologia cå proprietatea publicå 

este un lucru negativ ¿i proprietatea privatå este un 

lucru bun. A fost o viziune maniheistå. 

Nu am în¡eles atunci cå problema managementului era 

esen¡ialå. De fapt, am abordat economia noastrå a¿a cum era 

înainte de 1989 ¿i am påstrat-o func¡ionând în aceea¿i direc- 

¡ie ¿i cu aceea¿i structurå ca înainte, cu o singurå diferen¡å: 

proprietatea nu a mai fost publicå, ea a devenit privatå. Dar 

încå mai avem combinatele siderurgice, exploatårile miniere, 

industria petrochimicå, toate acestea construite într-un 

timp când problema energiei era abordatå altfel. Aceste probleme 

erau parte a tranzi¡iei ¿i aceastå perioadå a tranzi¡iei 

aproape cå s-a încheiat. 

De aceea, a¿ vrea så subliniez, acum, cå noi eliminåm 

unele dintre sindromurile trecutului ¿i intråm într-o nouå 

fazå. Românii, înainte de 1989, puteau produce aproape totul 

¿i chiar produceau aproape totul, înså ei nu realizau cå într-o 

economie de pia¡å este mai important så vinzi decât så produci. 

Spre exemplu, românii produceau înainte de 1989 avioane, 

aproape zece avioane pe an, cu o companie britanicå 

producåtoare de avioane, dar nu am putut så vindem nici 

unul. Am considerat, de asemenea, cå trebuie så ne concentråm 

asupra men¡inerii locurilor de muncå, existente ¿i, 

fire¿te, aceasta a fost o gre¿ealå, a fost o gre¿ealå pentru cå 

am plåtit oameni care erau necalifica¡i din punct de vedere 

profesional. De aceea, în ultimii ani, ne-am concentrat mai 

mult asupra investi¡iilor green field. Am în¡eles cå, spre 

exemplu, în industria constructoare de ma¿ini nu este important 

unde sunt asamblate componentele, ci este important cât 

produci din aceste componente. 


Înainte de a veni aici, am avut la Bucure¿ti o întâlnire cu 

unii dintre reprezentan¡ii companiilor germane, care produc 

acum în România o parte semnificativå din componentele 

destinate industriei de automobile. Au o cifrå de afaceri în 

România de aproape 630 de milioane de euro ¿i folosesc 

aproape 25.000 de angaja¡i. Aceastå industrie s-a dezvoltat 

în ultimii ani, iar numårul oamenilor care lucreazå pentru 

componentele destinate industriei germane s-a dublat fa¡å de 

numårul celor care lucreazå pentru Compania Renault, pentru 

asamblarea componentelor în România. 

Iatå pentru ce cred cå este momentul cuvenit så reconsideråm 

strategia noastrå în domeniul economic ¿i este important 

pentru noi så în¡elegem cå rela¡iile politice sunt importante, 

dar cå trebuie realizat un transfer al rela¡iilor politice, 

a bunei atmosfere existente în politicå, în mai multå substan¡å 

din domeniul economic. De aceea am vizitat ora¿ul 

Münchenl, de aceea am venit la Stuttgart ¿i au avut loc întâlniri 

nu numai la nivelul primilor mini¿tri ¿i ai reprezentan- 

¡ilor guvernelor, ci încercåm så transmitem un mesaj direct 

comunitå¡ii de afaceri cå România a reu¿it så depå¿eascå 

problemele din domeniul economic. Indicatorii macroeconomici 

au reprezentat o problemå de-a lungul mai multor 

ani. Acum, majoritatea problemelor au fost rezolvate. ªi ne 

putem angaja într-un proiect mult mai ambi¡ios de investi¡ii 

¿i så încercåm så ne concentråm mai mult asupra productivitå¡ii. 

Nu vreau så vå råpesc din timp pentru a vå da detalii 

despre economia româneascå. ªtiu cât de important este så 

ob¡in adevårata percep¡ie despre o realitate care a devenit din 

ce în ce mai pozitivå. Lua¡i în considerare faptul cå acum 

românii sunt cu adevårat parte a familiei europene, deoarece 

pot cålåtori în Europa, ei nu mai au nevoie de vize, sunt parte 

a familiei euroatlantice, inclusiv pentru faptul cå România 

devine membrå a NATO ¿i nimeni nu mai considerå cå 

råmânem într-o zonå gri, situatå între est ¿i vest. 

România va deveni curând o membrå a Uniunii Europene, 

dar pentru a atinge pe deplin aceste obiective, trebuie 

så ne dezvoltåm economia, trebuie så continuåm så avem o 

ratå de cre¿tere economicå ridicatå. Într-adevår, am avut în 

ultimii trei ani o ratå economicå de 5%, dar nu este suficient, 

deoarece am început de la nivel scåzut. Dar ceea, ce este 

important este cå noi, în România, învå¡åm din lec¡iile trecutului, 

în¡elegem constrângerile venind din partea unei pie¡e 

foarte competitive. Începusem, la un moment dat, så pierdem 

mul¡i tineri în domeniul sectorului IT. Cum am procedat? 

Am eliminat impozitul pe venituri celor care lucreazå în sectorul 

IT ¿i majoritatea tinerilor foarte buni în domeniul computerelor 

au decis så råmânå în România ¿i multe companii 

din domeniul computerelor au decis så-i angajeze så lucreze 

în domeniul programelor de software în România. Din acest 

motiv, în München, am propus crearea în România a unui 

parc tehnologic, unde companiile germane ar putea contribui 

la aducerea tehnologiilor în România. 

Cred cå este important så în¡elegem care sunt încå punctele 

slabe ale economiei noastre, unde avem nevoie de investi¡ii 

pe mai departe ¿i este clar cå unul dintre aceste do- 

Eveniment 

menii este energia. Energia a fost ieftinå deoarece a fost subven¡ionatå 

de stat mult timp. Nu poate continua aceastå situa¡ie. 

De aceea, ¿i factorul competitiv trebuie abordat într-un 

mod diferit ¿i este important pentru noi så investim mai mult 

în sectorul energetic, pentru cå energia va fi unul dintre elementele 

cheie când economia româneascå va trebui så se 

confrunte cu o pia¡å europeanå foarte durå. În acest sens, 

dupå încheierea procesului de privatizare, în majoritatea sectoarelor 

industriale, trebuie så ne concentråm mult asupra 

sectorului energetic, så acceptåm privatizarea unora dintre 

componentele din sector, så acceptåm a¿a cum am început så 

facem privatizarea distribu¡iei energiei electrice ¿i, de asemenea, 

så ne concentråm asupra aducerii capitalului privat în 

producerea energiei. România are câteva avantaje, dar totu¿i, 

suntem nevoi¡i så importåm încå gaze naturale, petrol ¿i mai 

rebuie så investim în sectorul energiei nucleare. Am realizat 

deja multe lucruri în aceste domenii, dar trebuie så continuåm 

¿i avem nevoie de sprijinul ¿i de participarea dumneavoastrå. 

Avem multe alte domenii pe care a¿ dori så le vizita¡i, 

pentru a vedea care sunt oportunitå¡ile. Importan¡a comer- 

¡ului cu amånuntul este evidentå. Metro se numårå printre 

succesele comer¡ului cu amånuntul în România ¿i investi¡iile 

au fost chiar substan¡iale, dar totu¿i, sectorul comer¡ului cu 

amånuntul nu trece încå dincolo de 15-20% ¿i trebuie ca, în 

câ¡iva ani, acesta så atingå un procent de 70-80%. Este clar 

cå acesta este un sector foarte important ¿i vom sprijini 

aceastå tendin¡å cu o singurå condi¡ie: produsele comercializate 

så vinå preponderent din România. Dorim så cooperåm 

cu dumneavoastrå pentru a putea så avem acest mod de abordare, 

pentru a încuraja afacerile agro-industriale. Sunt sute 

de proiecte în cooperare cu Uniunea Europeanå, bazate pe 

Programul SAPARD, care ne va ajuta så dezvoltåm aceste 

oportunitå¡i. 

Dorim så aflåm, de asemenea de la dumneavoastrå, care 

sunt dificultå¡ile de eliminat. În sectorul bancar, chiar dacå 

vom atinge anul acesta un nivel de 6 miliarde euro, în comer¡ 

sau în schimburile comerciale chiar dacå sunt mai mult de 

10.000 de companii mixte cu capital german în România, 

prezen¡a båncilor germane în România se men¡ine încå la un 

nivel scåzut. De aceea, am propus ¿i am avut discu¡ii excelente 

¿i cu HBB, pentru a încuraja prezen¡a unei bånci germane 

în sectorul bancar în România. Pot så abordez toate 

sectoarele în care avem nevoie de know how, de instruire 

modernå ¿i sunt sigur cå toate aceste lucruri se întâmplå de 

multe ori fårå cuno¿tin¡a Guvernului. Am cålåtorit de multe 

ori în ¡arå ¿i am descoperit, întotdeauna cu multå surprindere, 

cå sunt peste tot oamenii inteligen¡i care dezvoltå întreprinderi 

mici ¿i mijlocii, ini¡iind noi afaceri ¿i am fost surprins 

så constat cå un român a produs un program antivirus 

care a fost cumpårat de Microsoft. 

Astfel de lucruri se întâmplå în fiecare zi, iar datoria 

Guvernului este så în¡eleagå unde sunt obstacolele ¿i så le 

înlåture, pentru a încuraja astfel de ac¡iuni. În agriculturå, a 

trebuit så trecem prin formele secolului XIX pentru a ajunge 


în secolul XX. A trebuit så restituim påmântul, a fost necesar 

politic, important din punct de vedere psihologic, dar am 

creat 6 milioane de proprietari pentru 10 milioane de hectare. 

A fost clar cå acest tip de agriculturå nu putea func¡iona, de 

aceea, urmåtorul pas a fost încurajarea creårii unor ferme 

moderne ¿i acum 47% din påmânt este organizat potrivit 

standardelor moderne. 

Avem nevoie de o mul¡ime de investi¡ii în domeniul 

echipamentului pentru agriculturå, am reu¿it så aducem un 

investitor stråin pentru modernizarea uzinei noastre de tractoare, 

dar este clar cå nu putem continua cu tractoare de 45 

cai putere sau 60 sau 70 ¿i cå trebuie så construim tractoare 

de 200-250 de cai putere. Problema eficien¡ei nu se pune 

numai în industrie, ci ¿i în agriculturå. Serviciile sunt importante. 

Turismul a fost unul dintre atuurile României. Nu putem 

continua cu aceea¿i filozofie, este clar cå, în termeni comparativi, 

alte ¡åri au oportunitå¡i mai bune pentru turismul de 

varå. Dar sunt ¿i alte oportunitå¡i pe care nu le-am folosit 

suficient, trebuie så ne reorganizåm sta¡iunile ¿i avem nevoie, 

de asemenea, de investi¡ii. 

Nu doresc så-mi citesc discursul, care este foarte bun ¿i 

con¡ine foarte multe detalii despre economia noastrå, doresc 

så în¡elege¡i mesajul principal: România meritå o nouå cercetare, 

meritå aten¡ie din partea dumneavoastrå, deoarece 

existå multe oportunitå¡i, unele dintre ele au apårut mai târziu, 

reprezentåm o societate care are 22 de milioane de cetå¡eni, 

cea mai mare ¡arå din sud estul Europei dupå dezmembrarea 

Iugoslaviei, poate una dintre ¡årile cele mai stabile 

politic din regiunea noastrå, cu o ie¿ire importantå la 

Marea Neagrå, având controlul asupra unei treimi din Dunåre, 

care leagå, într-un fel, Germania de România, având o 

fantasticå Deltå a Dunårii, o ¡arå care este importantå în termeni 

geopolitici din cauza posibilitå¡ii sale de deschidere 

spre Caucaz ¿i spre Orientul Mijlociu. Este o ¡arå care poate 

influen¡a ¿i profita de pe urma tuturor coridoarelor de energie 

care vor fi construite în viitor, o ¡arå care va reprezenta 

centrul unei pie¡e de aproape 200 milioane de locuitori, capabilå 

så cumpere produse realizate în România. Avem acor- 

20 

Eveniment 

duri de liber schimb cu ¡åri din vecinåtatea României, mai 

ales cu statele din fosta Iugoslavia, ¿i sunt sigur cå putem 

avea o pia¡å integratå pentru afaceri importante ¿i pentru 

investitorii din Germania. 

Permite¡i-mi så spun doar câteva cuvinte despre viziunea 

noastrå europeanå, despre interesul nostru de a negocia cu 

Uniunea Europeanå în luna urmåtoare. Este important pentru 

noi så încheiem în ultima lunå trei capitole de negocieri 

cu Comisia Europeanå. Mai avem opt capitole de finalizat în 

urmåtoarele douå luni, dar ne-am angajat så finalizåm negocierile 

cu Uniunea Europeanå în timpul actualei Comisii. 

Am dori så reîncepem negocierile, sau parte din ele, cu o 

Comisie care va reprezenta interesele nu numai ale unui 

numår de 15 ¡åri, ci a 25 de ¡åri pânå la sfâr¿itul anului 2005. 

Am dori så semnåm Tratatul de Aderare în 2005 ¿i speråm 

cå vom deveni membru al Uniunii în 2007. 

Permite¡i-mi så vå spun cå noi consideråm cå avem o 

oportunitate fantasticå, viitorul României va depinde de ceea 

ce se va întâmpla în urmåtoarele luni, avem o fereastrå de 

oportunitå¡i care nu va dura ¿i dorim så profitåm de avantajele 

oferite de ea, så ne facem datoria, dar, în acela¿i timp, 

avem nevoie de parteneriate foarte clare ¿i foarte puternice ¿i 

am descoperit în ultimii ani cå atunci când avem o problemå 

foarte serioaså ¿i avem nevoie de un parteneriat foarte clar, 

Germania a fost aproape de noi. 

Permite¡i-mi så vå amintesc faptul cå în 2001 problema 

vizelor era esen¡ialå ¿i reac¡ia autoritå¡ilor germane a fost 

excelentå. Acest lucru a fost esen¡ial pentru noi la acea 

vreme. Chestiunea NATO a fost, de asemenea, importantå. 

A fost importantå colaborarea noastrå pentru crearea cadrului 

de negocieri cu Uniunea Europeanå. Dar acum, trebuie så 

trecem de la rela¡iile dintre cele douå capitale, rela¡iile între 

Bucure¿ti ¿i Berlin la un contact foarte direct ¿i foarte pragmatic 

între oamenii de afaceri români ¿i comunitå¡ile de 

afaceri din diferite landuri. În Bavaria, în Baden-Würtemberg 

a trebuit så identificåm diverse tipuri de interese, så 

explicåm celor care erau interesa¡i så investeascå în est cå 

cea mai bunå destina¡ie pentru investi¡ii acum este România. 

Acesta a fost mesajul meu cåtre dumneavoastrå. 


TURKISH DAILY 

NEWS 

România în curs 

de a-¿i afirma un nou 

profil geostrategic 

TURKISH DAILY 

NEWS (Turcia), 5 decembrie 

2003. Cålåtoria poporului 

român, începutå în decembrie 

1989, a fost una 

lungå ¿i dificilå, dar România 

a trecut cu succes prin 

toatå perioada de tranzi¡ie ¿i 

este aproape de a intra într-o 

nouå fazå, aceea a pre-aderårii 

la structurile politice, 

economice ¿i strategice 

euro-atlantice. 

Dupå decizia istoricå de 

la summitul NATO de la 

Praga, din noiembrie 2002, 

de a invita România så se 

alåture Alian¡ei, România a 

semnat Tratatul de Aderare 

în aceastå primåvarå ¿i va 

deveni oficial membru deplin 

al NATO în primåvara 

anului 2004. Totu¿i, de¿i 

abia atunci România va fi 

membrå „de jure“ a NATO, 

cea mai de succes alian¡å 

militarå a lumii, trebuie så se 

eviden¡ieze cå România s-a 

comportat deja „de facto“ ca 

membrå a Alian¡ei, asumându-¿i 

acelea¿i riscuri ¿i responsabilitå¡i, 

dar fårå så se 

bucure de acelea¿i beneficii, 

cum a fost în cazul crizei din 

Kosovo, în 1999, ¿i în lupta 

globalå contra terorismului. 

De asemenea, anul 2003 a 

adus România mai aproape 

de Uniunea Europeanå. Prin 

consolidarea continuå a democra¡iei 

¿i guvernårii legii, 

prin revizuirea recentå a 

Constitu¡iei ¿i prin ac¡iuni 

ferme de reformare a întregii 

economii, administra¡ii ¿i 

societå¡i, România se aflå 

într-un proces intens de negocieri 

cu Uniunea Euro- 

Din presa interna¡ionalå 

peanå, pe care sperå så le 

încheie în 2004, astfel încât 

så poatå semna Tratatul de 

Aderare în 2005 ¿i så devinå 

membrå în ianuarie 2007, 

obiectiv împårtå¿it ¿i de România 

¿i de UE. România e 

în proces de a-¿i afirma un 

nou profil geostrategic, pe 

baza propriilor experien¡e 

post-comuniste, precum ¿i în 

contextul noii situa¡ii geostrategice 

interna¡ionale de 

dupå atacurile teroriste de la 

11 septembrie din SUA. 

Poporul român crede în mod 

hotårât cå este de datoria lui 

så împårtå¿eascå lec¡iile învå¡ate 

pe parcursul acestor 

14 ani, så împårtå¿eascå valorile 

democra¡iei, ale economiei 

de pia¡å ¿i a respectului 

pentru drepturile ¿i 

via¡a omului. România dore¿te 

råspândirea acestor valori 

mai departe spre est, în 

întregul bazin al Mårii 

Negre, în Caucaz ¿i Asia 

Centralå. De-a lungul decadei 

anilor ‘90, România a 

fost recunoscutå ca pilon de 

stabilitate ¿i securitate în 

Europa de Sud-Est, iar acum 

aspirå så contribuie la pacea 

¿i securitatea întregii comunitå¡i 

interna¡ionale, extinzând 

aria geograficå a implicårii 

sale. De¿i resursele 

sale sunt încå limitate, România 

ar dori så fie participant 

la råzboiul global contra 

terorismului international. 

Dupå ce a îndeplinit cu 

succes misiunea de pre¿edinte 

al OSCE, în 2001, România 

a câ¿tigat o nouå 

recunoa¿tere a prestigiului 

såu international, la 23 octombrie, 

când, la Adunarea 

Generalå a ONU, 147 de 

state au votat pentru sprijinirea 

candidaturii României 

de a deveni membru nepermanent 

al Consiliului de 

Securitate în perioada 2004- 

2005. Trendul economic 

pozitiv pe care-l înregistreazå 

România în ultimii 

ani s-a consolidat în anul 

2003, a¿a cum aratå rata estimatå 

a cre¿terii economice 

sus¡inute de 4,8 la sutå, de 

rata estimatå a infla¡iei de 14 

la sutå, cu perspectiva de 

reducere la nivel unidigital 

în 2004, de recordul consolidårii 

rezervelor valutare 

ale Båncii Na¡ionale, de 

deficitul bugetar de 2,7 la 

sutå ¿i de o cre¿tere a schimburilor 

comerciale care au 

un volum estimat la 40 miliarde 

de dolari, de participarea 

tot mai mare a sectorului 

privat la Produsul Intern 

Brut (în acest moment fiind 

de 70 la sutå, comparativ cu 

1 la sutå în 1989) ¿i de continuarea 

procesului de privatizare. 

Pe baza acestor evolu¡ii, 

în aceastå primåvarå 

Departamentul Comer¡ului 

SUA a recunoscut România 

ca economie de pia¡å func- 

¡ionalå, iar UE, în raportul 

såu dat publicitå¡ii la începutul 

lunii noiembrie, a decis 

cå România poate fi consideratå 

economie de pia¡å 

func¡ionalå odatå ce bunele 

progrese fåcute pânå acum 

vor continua în mod decisiv. 

Inten¡ionând så transforme 

România într-o destina¡ie 

mult mai atractivå pentru investi¡iile 

stråine, guvernul 

român a demarat pa¿i decisivi 

în lupta contra corup¡iei 

¿i pentru a simplifica procedurile 

birocratice ¿i administrative, 

a¿a cum demonstreazå 

adoptarea ¿i implementarea 

legisla¡iei anti-corup- 

¡ie, crearea Parchetului Na- 

¡ional Anticorup¡ie ¿i crearea 

biroului unic pentru înregistrarea 

companiilor noi. 

România cere UE 

så dea Turciei 

o perspectivå mai clarå 

Ieri, România ¿i-a declarat 

sprijinul såu fa¡å de 

candidatura Turciei de aderare 

la Uniunea Europeanå, 

adåugând cå o perspectivå 

mai clarå din partea UE pentru 

Turcia ar fi ¿i în beneficiul 

blocului celor 15 na- 

¡iuni. „Speråm cå Turcia va 

începe negocierile de aderare 

cu Uniunea, anul viitor“, a 

declarat pre¿edintele României, 

Ion Iliescu, dupå 

întrevederea avutå la Ankara 

cu omologul såu turc, Ahmet 

Necdet Sezer. Pre¿edintele 

Iliescu a sosit, la Ankara 

într-o vizitå menitå så impulsioneze 

rela¡iile bilaterale. 

Pre¿edintele Sezer a declarat 

cå actualul volum al 

schimburilor comerciale 

dintre cele douå ¡åri, care în 

2002 a fost de circa 1,2 miliarde 

de dolari, trebuie så 

creascå. 

„Dorim så continuåm cooperarea 

noastrå cu România 

la nivel bilateral ¿i în 

forurile interna¡ionale“, a 

declarat pre¿edintele Sezer 

la conferin¡a de preså sus- 

¡inutå împreunå cu pre¿edintele 

Ion Iliescu. România, 

împreunå cu Bulgaria, urmeazå 

så adere la UE, în 

2007. Turcia este ¿i ea candidatå 

la aderare, dar nu a 

început negocierile de aderare 

cu UE. Liderii UE vor 

evalua performan¡ele de 

aderare ale Turciei în decembrie 

2004, cu viziunea 

începerii negocierilor de 

aderare „fårå întârziere“. Pe 

parcursul vizitei sale în 

Turcia, pre¿edintele Iliescu 

este înso¡it de o delega¡ie de 

oameni de afaceri. 

MPA 

BERD constatå cå 

România a înregistrat 

progrese în procesul 

de reforme 

MPA (Grecia), 5 decem- 


ie 2003. Banca Europeanå 

pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare 

(BERD) afirmå întrun 

raport cå România a înregistrat 

progrese în procesul 

de reforme, subliniind, totodatå, 

totu¿i, cå România trebuie 

så se ocupe ¿i de alte 

patru puncte de reformå. 

BERD recomandå planificatorilor 

politicii economice 

din România så îmbunåtå¡eascå 

mediul de afaceri, 

så finalizeze privatizarea, så 

întåreascå disciplina financiarå 

în sectorul de stat ¿i så 

îmbunåtå¡eascå modul de 

folosire a fondurilor UE. În 

raportul BERD se subliniazå 

cå România trebuie så fie în 

situa¡ia de a se putea integra 

în UE în 2007, dacå ritmul 

reformelor este continuu. 

22 

REUTERS 

România 

î¿i va reafirma rolul 

în cåutarea påcii 

în Moldova 

REUTERS (Marea Britanie), 

5 decembrie 2003. 

România ¿i-a aråtat vineri, 

5.12.2003, sus¡inerea pentru 

propunerile SUA privind 

crearea unei for¡e interna¡ionale 

de pace pentru a pune 

capåt conflictului care dureazå 

de 13 ani în Moldova 

învecinatå ¿i a anun¡at cå 

dore¿te så-¿i reafirme rolul 

în eforturile de identificare a 

unei solu¡ii. „Rolul României, 

care a fost în mod deliberat 

temperat ¿i mai tåcut 

în ultimii câ¡iva ani... ar trebui 

så devinå pu¡in mai proeminent“, 

a spus ministrul 

român de externe, Mircea 

Geoanå. „România este un 

jucåtor important ¿i influent 

¿i men¡inerea credin¡ei cå 

noi nu avem un interes legitim 

- cel pu¡in la fel de 


important ca al Ucrainei ¿i 

Rusiei - în evolu¡iile Transnistriei 

¿i Moldovei ar fi o 

iluzie contraproductivå“, a 

spus el reporterilor la sediul 

NATO. Situatå între Ucraina 

¿i România, Moldova are o 

majoritate românofonå. Este 

una din cele mai sårace ¡åri 

ale Europei ¿i va avea grani¡å 

comunå cu UE din 

2007, dacå Bucure¿tiul va 

adera la bloc atunci, conform 

a¿teptårilor. Trupe ruse¿ti 

au ajutat la men¡inerea 

unui armisti¡iu dificil în statul 

fost sovietic, de la interven¡ia 

în 1992 pentru a pune 

capåt råzboiului civil din 

regiunea Transnistria, fâ¿ie 

rusofonå de påmânt care s-a 

separat de restul ¡årii în anii 

‘90. 

Plan rusesc respins 

Luna trecutå, Moscova a 

oferit militari ru¿i pentru 

patrularea unui stat moldovenesc 

federal demilitarizat 

pânå în 2020, dar planul a 

înfuriat opozi¡ia na¡ionalistå 

¿i centristå, care a spus cå 

acesta ar transforma ¡ara 

într-un protectorat rusesc. 

OSCE, organiza¡ie pentru 

drepturile omului ¿i democra¡ie 

care numårå 55 de 

state membre, a dat gre¿ în 

încercarea de a formula un 

consens asupra propunerilor 

ruse¿ti. ªi, în urma protestelor 

na¡ionali¿tilor, pre¿edintele 

moldovean, Vladimir 

Voronin, ¿i-a retras sprijinul 

ini¡ial pentru plan. Dupå 

respingerea planului de 

pace, såptåmâna aceasta secretarul 

de stat american, 

Colin Powell, a fåcut apel la 

OSCE så creeze o for¡å de 

stabilizare multina¡ionalå 

pentru a permite continuarea 

negocierilor privind o reglementare 

a conflictului. „Din 

analizele noastre, propunerea 

ruseascå... este în esen¡å 

moartå“, a spus Geoanå. 

„Este limpede cå acum trebuie 

så gåsim un nou avânt 

politic. Noi credem cå implicarea 

explicitå a UE ¿i SUA, 

sub egida OSCE, ar fi un 

lucru de ajutor în acest 

sens“. El a spus cå for¡a din 

Transnistria ar trebui conduså 

sau puternic reprezentatå 

de UE. Dar mandatul 

såu ar trebui limitat atât ca 

obiectiv cât ¿i ca duratå astfel 

încât comunitatea interna¡ionalå 

så nu „substituie o 

prezen¡å cu alta“, a adåugat 

el, referindu-se la prezen¡a 

militarå ruseascå aici. Guvernele 

din OSCE ¿i occidentale 

doresc ca Rusia så-¿i 

retragå trupele ¿i depozitele 

uria¿e de armament din 

epoca sovieticå din Transnistria. 

IL MESSAGGERO 

Europa va deveni 

„a celor 27“, cu 

România ¿i Bulgaria 

IL MESSAGGERO 

(Italia), 9 decembrie 2003. 

Peste trei ani, Uniunea Europeanå 

va trece de la 25 la 

27 de membri. Luni, 8 decembrie 

- n.r.) mini¿trii de 

externe ai Europei lårgite au 

propus intrarea României ¿i 

a Bulgariei începând cu 1 

ianuarie 2007. Evident, 

ultimul cuvânt va apar¡ine 

summitului de vinerea ¿i 

sâmbåta viitoare de la 

Bruxelles, dar acesta nu va 

putea fi decât afirmativ. 

Calendarul referitor la 

intrarea în „clubul“ european 

a celor douå state balcanice 

aflate în acest moment 

pe lista de a¿teptare suferå 

deci o netå accelerare: 

pânå la sfâr¿itul lui 2004 vor 

fi încheiate negocierile; în 

2005 vor fi semnate tratatele 

de aderare, iar în 2007, 

„Marea Europå“ va numåra 

30 de milioane de locuitori 

în plus - românii ¿i bulgarii. 

Implicatå în facilitarea 

apropierii Bucure¿tiului ¿i 

Sofiei, pre¿edin¡ia italianå a 

avut un rol relevant în 

aceastå trecere destinatå deschiderii 

grani¡elor Uniunii 

spre Turcia ¿i alte state din 

Balcani. 

În legåturå cu Turcia, 

schi¡a concluziilor Consiliului 

European - aprobatå luni 

de ¿efii diploma¡iilor UE - 

precizeazå cå „sunt necesare 

încå eforturi, în special pentru 

a consolida independen¡a 

magistraturii ¿i exerci¡iul libertå¡ilor 

fundamentale“, 

dar recunoa¿te cå Ankara a 

realizat „eforturi considerabile 

¿i decise în vederea 

accelerårii drumului reformelor, 

multe dintre acestea 

semnificative în termeni 

legali ¿i politici“. Dacå extinderea 

nu figureazå printre 

„temele fierbin¡i“ ale viitorului 

summit, råmâne nesiguran¡a 

referitoare la rezultatul 

final al negocierilor 

privind viitoarea Constitu¡ie 

europeanå. Råspunzând apelului 

lui Carlo Azeglio 

Ciampi, pre¿edintele Republicii 

Federale Germania, 

Johannes Rau, a dat asiguråri 

cå „Germania va råmâne 

alåturi de pre¿edin¡ia italianå 

a UE pentru ca CIG (Conferin¡a 

Interguvernamentalå) 

så se încheie cu succes în 

termenele prevåzute“. Decizia 

germanå a fost confirmatå 

de cåtre Joschka Fischer, 

potrivit cåruia „o 

Constitu¡ie rea nu este o op- 

¡iune“ ¿i, în absen¡a unui 

acord, „se va ajunge la o 

Europå cu douå viteze“. În 

afarå de depå¿irea obstacolelor 

referitoare la sistemul 

de vot ¿i la numårul eurocomisarilor, 

premierii vor 


trebui så aprobe ini¡iativa lui 

Romano Prodi privind relansarea 

cre¿terii economice ¿i 

o serie de documente privind 

politica externå, lupta împotriva 

terorismului - consideratå 

una din prioritå¡ile UE -, 

imigra¡ia, justi¡ia ¿i afacerile 

interne. 

Este prevåzut, printre altele, 

ca la summit så fie exprimatå 

îngrijorarea europenilor 

ca urmare a cre¿terii 

manifestårilor de antisemitism 

¿i intoleran¡å religioaså, 

„inclusiv a atentatelor asupra 

låca¿urilor de cult ¿i a 

persoanelor“. 

MTI 

Negocieri 

româno-americane 

MTI (Ungaria), 10 decembrie 

2003. Miercuri, la 

Bucure¿ti, au avut loc negocieri 

ale subsecretarului 

american al apårårii, Douglas 

Feith, privind viitoarele 

baze americane din Româ- 


nia, dar acestea s-au purtat 

doar la nivel de generalitå¡i. 

Feith s-a întâlnit cu ministrul 

român al apårårii, Ioan Mircea 

Pa¿cu, ¿i cu ministrul de 

externe, Mircea Geoanå, 

respectiv cu consilierul preziden¡ial 

Ioan Talpe¿ ¿i generalul 

Mihail Popescu, ¿eful 

Statului Major General. 

Dupå cum au informat mijloacele 

de informare din România, 

Feith a prezentat oficialitå¡ilor 

române noua concep¡ie 

strategicå a SUA, potrivit 

cåreia, în viitor, aceasta 

dore¿te så-¿i reamplaseze 

unele baze militare ale sale, 

care func¡ioneazå în diferite 

puncte ale lumii. În cadrul 

infomårii de preså de dupå 

convorbiri, oficialul american 

a vorbit doar în linii generale 

despre aceastå strategie. 

Astfel, americanii doresc 

så lucreze cu for¡e mai 

elastice, mai mici ca numår 

¿i mai bune ca mobilitate, 

care så poatå fi func¡ionale 

în orice clipå. Nu se ¿tie încå 

ce rol îi va reveni României 

în aceastå strategie, respectiv 

ce baze militare americane 

vor fi amplasate în România. 

Pår¡ile nu au dezvåluit 

amånunte nici în ceea ce prive¿te 

efectivul unitå¡ilor militare 

sau armamentul cu 

care vor fi dotate acestea. 

Aceste aspecte depind de rezultatele 

negocierilor pe care 

le va purta Washingtonul cu 

celelalte ¡åri membre sau 

candidate NATO. Douglas 

Feith urmeazå så aibå negocieri 

¿i în Bulgaria. În legåturå 

cu aceasta, Ioan Mircea 

Pa¿cu a declarat în fa¡a ziari¿tilor 

cå Bucure¿tiul nu 

considerå Bulgaria ca un 

„concurent“. Subsecretarul 

american al apårårii a încercat 

miercuri (10.12.n.r.) så-i 

lini¿teascå pe partenerii såi 

de discu¡ie de la Bucure¿ti, 

afirmând cå România va fi 

trecutå pe lista ¡årilor cu merite 

deosebite în lupta împotriva 

terorismului, care se 

vor putea a¿tepta la participare 

în procesul de reconstruc¡ie 

a Irakului. 

MPA 

România se îndreaptå 

spre integrarea în 

Uniunea Europeanå 

MPA (Grecia), 11 decembrie 

2003. România se 

îndreaptå spre integrarea în 

Uniunea Europeanå, întrucât 

au mai råmas încå opt capitole 

de finalizat în cadrul negocierilor 

de integrare, estimeazå 

demnitarii români. 

Ieri, Bucure¿tiul a încheiat 

alte douå capitole de 

negocieri cu UE, cele referitoare 

la Transporturi ¿i Libera 

Circula¡ie a Persoanelor, 

au anun¡at ministrul integrårii 

europene, Alexandru 

Farca¿, ¿i negociatorul-¿ef 

cu UE, Vasile Pu¿ca¿. Vasile 

Pu¿ca¿ a declarat cå prin încheierea 

acestor douå capitole, 

românii vor putea så 

munceascå în ¡årile UE, dar 

¿i så cålåtoreascå mai u¿or în 

Europa, adåugând cå România 

este pe drumul cel bun 

pentru cå alte ¡åri au mai 

multe capitole de încheiat. 


Domnule secretar general adjunct, 

Domnilor mini¿tri, 

Dragi colegi, 


Este o mare plåcere ¿i onoare pentru mine så må adresez 

dumneavoastrå la a treia reuniune a Pactului de Stabilitate 

pentru ¡årile din sud estul Europei, care are loc la Bucure¿ti. 

A¿ dori så mul¡umesc Organiza¡iei pentru Cooperare economicå 

¿i dezvoltare, care este co-organizator a acestei manifeståri 

împreunå cu Ministerul Finan¡elor Publice român. 

Salut reprezentan¡ii comunitå¡ii de afaceri, ai institu¡iilor 

financiare interna¡ionale ¿i ai Comisiei europene care sunt 

aståzi prezen¡i la conferin¡å. Regiunea sud-est europeanå a 

cunoscut un proces dinamic de cre¿tere economicå în 2002. 

PIB real din aceste ¡åri a crescut cu aproape 4, 5 procente 

mai mult decât cele trei procente cu care s-a estimat cå va 

cre¿te economia mondialå ¿i mai mult decât rata de cre¿tere 

de 2 procente cunoscutå de ¡årile din Europa centralå ¿i de 

est (Slovenia, Ungaria, Polonia, Republica Cehå, Republica 

Slovacå). Aceastå performan¡å este impresionantå dacå ne 

gândim cå Statele Unite ¿i zona euro au înregistrat performan¡e 

de cre¿tere mai scåzute decât ratele de cre¿tere a 

poten¡ialului economic pe termen lung. Totu¿i investi¡iile 

stråine directe din regiunea sud-est europeanå au fost mai 

reduse decât investi¡iile din ¡årile centrale ¿i est europene. 

Procesul de redresare din Statele Unite ¿i evolu¡iile care 

sunt a¿teptate în economia interna¡ionalå mai ales în Europa 

vor crea un mediu mai bun pentru economiile noastre în vederea 

sus¡inerii cre¿terii economice, atragerii investi¡iilor 

stråine ¿i creårii de noi locuri de muncå. 

Trebuie men¡ionat faptul cå solu¡ia cheie pentru atingerea 

obiectivelor mai sus men¡ionate va fi configurarea, aprobarea 

¿i implementarea politicilor economice interne corespunzåtoare 

care vor crea mediul potrivit pentru convergen¡å 

¿i dezvoltare. 

Multe dintre ¡årile din regiune sunt angajate în procesul 

de integrare în Uniunea Europeanå ¿i acest proces reprezintå 

o importantå ancorå pentru îndeplinirea a¿teptårile ¿i promovarea 

reformelor. 

Extinderea Uniunii Europene oferå ¡årilor candidate ¿i 

celor în curs de aderare (Polonia, Republica Cehå, Ungaria 

¿i Slovacia) ocazia unei cre¿teri economice mai rapide. Totu¿i, 

în timp ce aderarea la Uniunea Europeanå faciliteazå 

adevårata convergen¡å pe termen lung, convergen¡a nu este 

un proces automat sau u¿or. 

Într-adevår, de¿i reprezentativ pentru performan¡a economicå 

în perioada post aderare, exemplul Greciei este instructiv 

în aceastå privin¡å, produsul intern brut per capita al 

Greciei la paritatea valutarå pe criteriul puterii de cumpårare 

a reprezentat exact 69, 1 procente din media înregistratå de 

24 

Declara¡ii, discursuri, mesaje 

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

la Conferin¡a mini¿trilor de finan¡e din statele Europei de Sud-Est 

(Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) 

cåtre Uniunea Europeanå în 2002, cu pu¡in mai mult decât în 

momentul aderårii la Uniunea Europeanå cu 20 de ani în 

urmå. 

Ritmul cre¿terii economice pentru a ajunge din urmå 

¡årile membre depinde de cât de eficiente vor fi politicile 

economice ale ¡årilor candidate în utilizarea în mod eficient 

a fondurilor Uniunii Europene ¿i în atragerea investi¡iilor 

stråine directe. Investi¡iile stråine directe sunt esen¡iale pentru 

dezvoltarea priceperii ¿i abilitå¡ilor, pentru transferul de 

tehnologie, crearea de locuri de muncå, sprijinirea ¿i determinarea 

convergen¡ei venitului per capita. În acest context, 

ritmul ¿i calitatea politicilor de privatizare, calitatea infrastructurii 

umane ¿i de capital, chestiunile legate de impozite, 

legisla¡ie, administra¡ie fiscalå, mediul de afaceri ¿i cadrul 

institu¡ional sunt esen¡iale în atragerea investi¡iilor stråine. 

Experien¡a ¡årilor în tranzi¡ie mai dezvoltate este folositå de 

economiile în tranzi¡ie mai pu¡in dezvoltate. Printre metodele 

de privatizare, vânzarea bunurilor de¡inute de stat cåtre 

investitori strategici interna¡ionali a fost consideratå cea mai 

eficientå metodå de privatizare. Experien¡a Ungariei este 

foarte interesantå din acest punct de vedere deoarece companiile 

privatizate în acest mod au înregistrat cele mai eficiente 

rezultate din punctul de vedere al gradului de restructurare, 

al competitivitå¡ii produselor ¿i al modernizårii 

tehnologice. 

Totu¿i, odatå ce procesul de privatizare se apropie de 

sfâr¿it, capacitatea ¡årilor în tranzi¡ie de atragere a 

investi¡iilor greenfield pentru a putea finan¡a deficitul de 

cont curent ¿i pentru a continua modernizarea economiilor 

lor devine vitalå. 

Calitatea mediului de afaceri este un factor foarte important 

care poate spori gradul de atractivitate pentru investitorii 

stråini. Din acest punct de vedere, ¡årile candidate la Uniunea 

Europeanå de¡in un avantaj legat de eliminarea barierelor 

administrative, comerciale ¿i institu¡ionale råmase. 

Chiar dacå pe termen scurt, se va înregistra o oarecare cre¿tere 

în viteza adoptårii unor schimbåri la nivel institu¡ional ¿i 

legislativ, implementarea Acquis Uniunii Europene care este 

familiar pentru investitorii interna¡ionali va avea un efect 

pozitiv ¿i va conduce la sporirea investi¡iilor stråine. 

Unul dintre principalele motive men¡ionate de investitorii 

stråini pentru a investi în ¡årile candidate cele mai dezvoltate 

este apropierea geograficå ¿i calitatea infrastructurii 

respectivelor ¡åri. În acest context, este esen¡ial så se identifice 

resursele publice disponibile pentru proiectele de infrastructurå 

¿i de asemenea så se încurajeze dezvoltarea parteneriatelor 

între sectorul public ¿i cel privat, în domenii 

cheie precum: proiectele de construc¡ie de ¿osele, autostråzi, 

cåi ferate, telecomunica¡ii ¿i sectorul energetic. În anumite 

sectoare, privatizarea trebuie încurajatå ¿i costurile de in- 


vesti¡ii trebuie externalizate ¿i spre sectorul privat. 

Cooperarea regionalå trebuie så continue så se dezvolte 

în acest domeniu pentru a identifica proiecte, a face prioritare 

investi¡iile ¿i a realiza conexiuni între pie¡ele ¡årilor din 

regiune. 

Totu¿i arareori, avem tendin¡a de a focaliza discu¡iile ¿i 

procesul de luare a deciziilor asupra calitå¡ii infrastructurii, 

uitându-se de necesitatea de a investi ¿i de a spori calitatea 

capitalului uman prin alocarea de resurse suplimentare domeniului 

sånåtå¡ii, educa¡iei ¿i protec¡iei mediului. Modelul 

irlandez este foarte folositor din acest punct de vedere. Economia 

româneascå cunoa¿te un proces de transformare care 

fårå îndoialå va fi în concordan¡å cu transformårile de la nivelul 

economiei europene. La capåtul acestui drum, economia 

româneascå î¿i va gåsi locul såu în economia europeanå 

care o va integra în final. Agenda noastrå include o economie 

româneascå cu un mare grad de flexibilitate ¿i adaptabilitate 

la globalizare. România nu trebuie så råmânå un 

furnizor de mânå de lucru ieftinå ¿i trebuie så schimbåm 

acest cli¿eu. Calitatea mâinii de lucru va deveni principala 

atrac¡ie pentru un investitor stråin. De aceea, cred cå economia 

româneascå trebuie så treacå de la o economie bazatå 

preponderent pe resurse naturale la o economie bazatå pe 

resurse umane. Probabil, în viitorul nu prea îndepårtat, 

România va produce mai pu¡in decât în urmå cu zece ani dar 

fårå îndoialå î¿i va vinde produsele ¿i serviciile de câteva ori 

mai mult. Cred cå viitorul economiei române¿ti va include 

multe dintre ramurile tehnologiei de vârf precum: IT, telecomunica¡iile, 

sectorul energiei neconven¡ionale. Acestea înseamnå 

noi industrii modulare, eficiente ¿i flexibile. Din acest 

motiv, este obligatorie continuarea reformelor structurale ¿i 

sectoriale cu know- how-ul pe care îl primim de la Uniunea 

Europeanå, FMI, Banca Mondialå ¿i al¡ii. România a realizat 

un progres semnificativ în ultimii ani în procesul de reforme 

economice. Am îmbunåtå¡it stabilitatea macroeconomicå 

prin diminuarea ratei infla¡iei de la aproape 40 de procente în 

2000 la aproape 14 procente în 2003 în timp ce economia a 

înregistrat o ratå medie de cre¿tere de 5 procente. S-a înregistrat 

un progres substan¡ial în domeniul reformei structurale, 

în procesul de restructurare ¿i privatizare. S-au operat 

disponibilizåri consistente în marile întreprinderi de stat (în 

domeniul cåilor ferate, a sectorului minier, a companiilor 

aflate în proces de privatizare) estimate la 50000 de angaja¡i. 

În 2003, am reu¿it så vindem 17 întreprinderi mari aflate 

în proprietatea statului investitorilor stråini. Mai multe întreprinderi 

de stat mari (Siderurgica, Tractorul) foarte bine 

cunoscute pentru problemele lor au fost vândute unor inves- 


titori strategici. Ne-am angajat så continuåm aceste reforme 

în 2004 pentru a pregåti economia noastrå pentru concuren¡a 

din cadrul pie¡ei unice. 

Au fost de asemenea implementate reforme în domeniul 

impozitelor ¿i al mediului de afaceri. România are rate de 

impozite comparabile sau mai scåzute la majoritatea taxelor 

(impozitul pe profit, impozitul pe salariu, TVA), cu excep¡ia 

impozitelor pe protec¡ia socialå. Am redus ratele la impozitele 

pe protec¡ie socialå de la 60 de procente în 2000 la 

52 de procente în 2003 ¿i inten¡ionåm o reducere cu 3 procente 

în 2004. 

Totu¿i, suntem con¿tien¡i cå stabilitatea, previzibilitatea 

¿i transparen¡a sistemelor fiscale ¿i de taxe sunt mult mai 

importante decât ratele efective de impozit. În acest domeniu, 

am stabilit în 2002 legi cu privire la TVA, la impozitul 

pe profit, care au înlåturat multe stimulente fiscale ¿i au generat 

un nivel uniform de ac¡iune pentru investitori. În acest 

an, am unificat reglementårile cu privire la impozite într-un 

cod de impozite cuprinzåtor care va fi implementat începând 

cu 2004. 

Depunem de asemenea eforturi pentru reformarea administra¡iei 

fiscale în vederea diminuårii barierelor administrative 

din calea companiilor, îmbunåtå¡irii disciplinei fiscale ¿i 

sporirii veniturilor colectate la bugetul public. În acest context, 

ne aflåm în procesul de unificare a colectårii, a auditului 

¿i de consolidare a impozitelor pe protec¡ia socialå ¿i inten¡ionåm 

includerea lor în nou stabilita administra¡ie a impozitelor 

na¡ionale. 

Un plan pentru înlåturarea barierelor administrative din 

calea mediului de afaceri a fost aprobat ¿i implementat începând 

cu 2002. Am fåcut progrese în diverse domenii inclusiv 

în accelerarea procesului de înregistrarea companiilor, 

în îmbunåtå¡irea procedurilor de audit a taxelor ¿i în facilitarea 

comunicårii dintre guvern, asocia¡iile de afaceri ¿i sectorul 

privat. 

Am înregistrat un progres semnificativ în campania anticorup¡ie 

prin adoptarea unui nou pachet de legi în acest 

domeniu ¿i prin crearea Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie. 

Ne vom continua eforturile pentru îmbunåtå¡irea implementårii 

reglementårilor curente în vederea diminuårii barierelor 

¿i a costurilor suplimentare pentru mediul de afaceri. 


Este o mare plåcere pentru mine så vå spun cå a¿ dori så 

aflu de la dumneavoastrå care sunt cele mai bune solu¡ii pentru 

îmbunåtå¡irea climatului economic în ¡ara noastrå ¿i în 

regiunea noastrå. 


Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

dupå Conferin¡a mini¿trilor de finan¡e din ¡årile Europei de Sud-Est 

Dl. Adrian Nåstase: Bunå ziua. Ave¡i întrebåri? 

Råspund la toate întrebårile. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, care sunt capitolele 

de negociere cu Uniunea Europeanå cele mai 

grele? 

Dl. Adrian Nåstase: Foarte dificile sunt cele care au 

implica¡ii financiare, în special cel legat de competi¡ie, care 

este foarte dificil ¿i trebuie så luåm måsuri nespecifice economiei 

de tranzi¡ie sau economiei de dinainte de 1989. Ajutoarele 

de stat ne creeazå ¿i ne-au creat, de-a lungul anilor, 

mari probleme. Trebuie så facem ajuståri necesare în acest 

plan. Agricultura este, de asemenea, un domeniu foarte dificil. 

Aceste capitole, sigur, le negociem. Ele vor intra în 

urmåtoarele luni în malaxorul discu¡iilor, mai curând ¿i mai 

puternic. Deocamdatå, ne concentråm foarte tare pe finalizarea 

unor negocieri, în special legate de transporturi. Sper 

så reu¿im acest lucru în zilele urmåtoare. Avem o agendå 

foarte încårcatå. 

Este adevårat, ¿i Polonia, în ultimul an, înainte de a 

încheia negocierile, mai avea încå 11 capitole de finalizat, 

deci nu este ceva deosebit. Noi speråm så mai încheiem încå 

1-2 capitole pânå la sfâr¿itul acestui an ¿i, în felul acesta, 

vom intra probabil cu 8 sau 9 capitole de negociere în anul 

2004. 

26 

Întrebare: Ce a¡i discutat cu domnul Berlusconi? 

Dl. Adrian Nåstase: Cu domnul Berlusconi am discutat, 

în primul rând, despre interesele noastre legate de Uniunea 

Europeanå. Pre¿edin¡ia italianå a reprezentat o foarte mare 

¿anså pentru noi, pe de o parte, în ceea ce prive¿te organizarea, 

de pe acum, a negocierilor pentru capitolele råmase, 

dar, în mod special, pregåtirea textului referitor la România 

în concluziile Consiliului European, care va avea loc såptåmâna 

viitoare la Bruxelles. Aceste lucruri mi s-au pårut 

deosebit de importante pentru noi, pentru cå, în func¡ie de 

acest mandat pe care Consiliul European îl va da Comisiei 

Europene, vom putea så realizåm, sau nu, anumite lucruri în 

2004. Deci, pentru noi este extrem de criticå, extrem de 

importantå forma în care vor fi redactate recomandårile ¿i 

pozi¡iile în legåturå cu România ¿i Bulgaria în textul final, în 

concluziile Consiliului European. 

Sigur, înså, existå o anumitå problemå, ca întotdeauna, 

nu legatå de noi, dar legatå de func¡ionarea Uniunii Europene. 

Sunt multe dezbateri, discu¡ii, unele nefinalizate, în legåturå 

cu Constitu¡ia Europeanå. Foarte mul¡i a¿teptau sau 

a¿teaptå încå finalizarea acestui text pânå la sfâr¿itul pre- 

¿edin¡iei italiene. Sunt încå unele probleme legate, mai ales, 


(Bucure¿ti, Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) 

de pozi¡iile exprimate de anumite ¡åri - Polonia sau Spania 

- în legåturå cu felul în care ar trebui så se facå reprezentarea 

sau modul de vot în cadrul structurilor viitoare ale Uniunii 

Europene. Sunt probleme destul de delicate, care necesitå 

discu¡ii foarte atente în continuare ¿i destul de complexe. 

Noi, înså, suntem deja parte, participåm la aceste discu¡ii, 

ceea ce este foarte important, ¿i, repet, avem nevoie de tot 

sprijinul prietenilor no¿tri europeni, nu numai din capitalele 

importante, ci, practic, din toate capitalele europene, pentru 

a ne realiza agenda politicå importantå pentru România în 

anul 2004. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, care sunt principalele 

politici fiscale cu care ve¡i merge înainte? 

Dl. Adrian Nåstase: Bun, nu ne propunem så facem 

minuni, ne propunem så fim riguro¿i. ªti¡i aporiile lui Zeman, 

broasca ¡estoaså care îl învinge pe Ahile cel iute de 

picior, pentru cå ea merge constant, merge în direc¡ia corectå. 

Este, în definitiv, ¿i o politicå pe care noi ne-am propus-o. 

Po¡i så ai un Ferrari care merge cu 300 de kilometri pe orå, 

dar dacå drumurile au gropi, cum se întâmplå uneori în 

Bucure¿ti în alte localitå¡i din România, mergi zece minute, 

pe urmå stai câteva ore så se repare gropile. Ceea ce este 

important pentru noi, ¿i aceasta a fost strategia noastrå în 

ace¿ti trei ani ¿i va fi ¿i anul viitor, este så nu mergem foarte 

rapid, så alergåm foarte tare, iar pe urmå så ne oprim din nou 

sau så revenim la punctul de plecare. Va trebui så evitåm o 

astfel de politicå, pentru cå ea nu ar însemna decât pierderea 

credibilitå¡ii noastre în exterior. Noi, practic, în ultima 

vreme, în momentul în care am dat semnalele foarte clare de 

macrostabilizare economicå, a apårut un foarte mare entuziasm 

la nivelul popula¡iei, la nivelul båncilor ¿i la nivelul 

unora dintre furnizori, de aceea, trebuie så fim foarte riguro¿i, 

så ¿tim cât se întinde plapuma, efectiv så nu facem excese 

care ar putea så creeze din nou pusee infla¡ioniste, care 

din nou så ne creeze probleme în anii viitori. De aici, îngrijorårile 

exprimate de guvernatorul Båncii Na¡ionale, cu care 

sunt absolut de acord în comentariile pe care le-a fåcut. Nu 

a¿ vrea så aruncåm pisica de la Guvern la Banca Na¡ionalå 

sau înapoi, pentru cå avem o responsabilitate comunå pentru 

a men¡ine acest climat serios, stabil din punct de vedere 

macroeconomic ¿i, în acest mod, så încurajåm investi¡ii 

stråine ¿i investi¡ii interne cât mai mari. De aceea, o så încercåm 

så vedem dacå putem så mai examinåm o datå problema 

impozitului pe profitul reinvestit, pentru cå, sigur, consumul 

este important ¿i el poate så fie unul dintre factorii de 

cre¿tere economicå, dar cu o singurå condi¡ie, ca el så ducå 

la o cre¿tere a produc¡iei interne ¿i, în felul acesta, a exportului. 

Dacå cre¿terea consumului se bazeazå mai ales pe 


cre¿terile de import, creându-se în felul acesta un deficit 

comercial ¿i mai mare, avem o problemå legatå, bineîn¡eles, 

de credibilitatea ac¡iunii economice macroeconomice ¿i trebuie 

så luåm ni¿te decizii. Am avut o lungå discu¡ie, de altfel, 

în Guvern asearå cu to¡i colegii no¿tri, pentru cå este 

deosebit de important så fim riguro¿i ¿i în anul electoral 

2004. Noi guvernåm nu doar pentru un singur ciclu electoral, 

guvernåm pentru viitorul României, pentru viitorul societå¡ii 

române¿ti, avem ni¿te responsabilitå¡i care, indiferent de rezultatele 

votului ¿i de ce s-ar putea întâmpla în 2004, de¿i eu 

sunt convins cå vom câ¿tiga din nou alegerile, indiferent de 

aceste lucruri, noi trebuie så fim pregåti¡i så mergem rapid ¿i 

puternic, hotårât, spre anul 2007, anul în care vom fi membri 

ai Uniunii Europene. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, între politicile 

acestea economice care trebuie detaliate a¿a cum au fost 

anun¡ate de domnul ministru Tånåsescu pânå în 15 

decembrie, ce ar trebui så transmitem opiniei publice? 

Dacå de la Banca Na¡ionalå lucrurile sunt clare, a¿teptåm 

decizia Consiliului de Administra¡ie pe aceste norme pruden¡iale 

- limitå, din partea Guvernului ce trebuie så a¿tepte 

popula¡ia, ce trebuie så a¿tepte agen¡ii economici? 

Dl. Adrian Nåstase: Agen¡ii economici pot så a¿tepte 

din partea noastrå, ¿i au dreptul så ne cearå, claritate în ceea 

ce prive¿te taxele ¿i impozitele, modul în care se face controlul 

activitå¡ilor, pot så se a¿tepte la foarte multå rigoare în 

ceea ce prive¿te colectarea taxelor ¿i impozitelor. Codul fiscal 

va fi un instrument foarte bun de a pune împreunå un 

mecanism care era împrå¿tiat în foarte multe legi cu reglementåri 

foarte diverse. Pe de altå parte, de la începutul anului 

viitor va exista un sistem de verificare mai bun, inclusiv 

pentru contribu¡iile sociale, pentru care mecanismul va fi 

acela¿i, realizat prin intermediul Ministerului de Finan¡e ¿i 

speråm så nu mai fim în situa¡ia de a constata deficite foarte 

mari pe aceastå zonå ¿i neplata unora dintre aceste contri- 


bu¡ii de cåtre întreprinderi importante. În orice caz, noi dorim 

foarte mult pentru anul viitor så aråtåm modera¡ie, dar, 

în acela¿i timp, ¿i foarte multå hotårâre în ceea ce prive¿te 

punerea în aplicare a unor reguli de disciplinå financiarå ¿i a 

unor reguli pruden¡iale care så ne ajute la o dezvoltare durabilå, 

nu doar la o dezvoltare conjuncturalå. 

Întrebare: Domnule prim-ministru, o clarificare, 

dacå se poate. În setul acesta de måsuri ave¡i în vedere, 

de exemplu, måsuri cum ar fi ståvilirea anumitor importuri, 

pentru cå unii anali¿ti au acuzat Guvernul cå a fåcut 

importuri, companiile din subordinea Guvernului cå au 

fåcut unele importuri care poate nu se justificau ¿i din 

aceastå cauzå s-a ajuns la acest deficit sau ce alte tipuri 

de måsuri. Poate ne pute¡i spune ceva mai detaliat? 

Dl. Adrian Nåstase: Deocamdatå, nu pot så vå dau 

detalii, pot înså så vå spun cå studiem un complex de måsuri 

care så ne ajute în a planifica mai bine pentru anul viitor un 

deficit fiscal care så nu creeze presiuni infla¡ioniste. Din 

acest punct de vedere, ¡inând seama de regulile europene, va 

trebui så vedem, inclusiv în ceea ce prive¿te importurile, 

dacå în baza unor reglementåri de competi¡ie foarte clar stabilite 

în cadrul Uniunii Europene, vom putea, totu¿i, pentru 

anumite categorii de obiecte de lux, spre exemplu, dau un 

exemplu, så introducem un sistem de accizare mai ridicat la 

importuri, dar este prea devreme så intru în amånunte aici. 

V-am spus, pornind de la discu¡iile pe care le-am avut în 

aceastå perioadå, vrem så realizåm un pachet de måsuri care 

så vizeze nu doar problemele legate de creditul pentru consum, 

cum a apårut la un moment dat, cå aceasta ar fi singura 

preocupare pentru noi sau pentru Banca Na¡ionalå, ci så 

vedem o întreagå zonå în care putem så intervenim pentru a 

asigura modera¡ia ¿i echilibrul firesc între export ¿i import, 

între consum ¿i produc¡ie, între cheltuielile publice ¿i nivelul 

de investi¡ii. Vå mul¡umesc foarte mult. 

Cuvântul domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

la Gala Premiilor Clubului Român de Preså – Edi¡ia a V-a 



Bunå seara! 

În primul rând, doresc så-i felicit pe to¡i cei care au fost 

premia¡i, jurnali¿ti de talent, oameni deosebi¡i care au marcat 

via¡a noastrå din ace¿ti ani, oameni care au scris despre 

ceea ce se întâmplå în ¡arå. A¿ vrea så adaug ¿i gândul meu 

pentru cel care a fost numit ultimul. 

Vreau, apoi, så sper cå anul viitor se va da un premiu spe- 


cial pentru sumele de publicitate în mass-media ¿i sunt convins 

cå acest premiu va fi câ¿tigat de Guvernul României. 

Faptul cå economia a func¡ionat foarte bine a fåcut ca sumele 

de publicitate så creascå extraordinar în ace¿ti ani ¿i vå felicit 

pentru acest lucru. De asemenea, a¿ vrea så vå spun, cu 

aceea¿i sinceritate, cå nu fac parte dintre cei care considerå 

cå Guvernul gre¿e¿te întotdeauna sau cå presa are dreptate 

întotdeauna. Consider înså cå dialogul nostru permanent ne-a 

ajutat så fim mai în¡elep¡i dupå tot felul de experien¡e, dupå 


tot felul de încercåri. Dacå aståzi lucrurile merg, da¡i-mi voie 

så sper cå ve¡i fi de acord cu mine, mai bine, dacå în ¡arå este 

pace, este stabilitate, dacå ne putem bucura så credem cå 

viitorul ne va fi mai bun, aceste lucruri se datoreazå tuturor 

românilor. 

ªi, da¡i-mi voie, de aceea, så închei, amintind de ceea ce 

28 


spunea Indira Ghandi, în urmå cu mul¡i ani: ,,nu po¡i så dai 

mâna cu cineva, atunci când ai pumnul strâns”. De aceea, 

acum, înainte de sårbåtorile de iarnå, vreau så sper cå vom 

avea cu to¡ii în¡elepciunea, nu doar de a vorbi, ci ¿i de a 

asculta. 

Declara¡ie de preså a domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

dupå Gala Premiilor Clubului Român de Preså 

Întrebare: Considera¡i cå presa este destul de obiectivå? 

Dl. Adrian Nåstase: Presa din România este extrem de 

complexå, are mesaje foarte diferite, mi-e foarte greu så generalizez. 

În principiu, cred cå este obiectivå, dar ar trebui så 

vå råspund la câte o întrebare pentru fiecare articol sau fiecare 

ziar. Sunt lucruri cu care eu, uneori, nu sunt de acord, 

dar asta nu înseamnå neapårat cå eu am dreptate, a¿a cum nu 

cred cå întotdeauna, ¿tiu eu, un articol care este scris într-o 

revistå sau alta neapårat prezintå un punct de vedere corect. 

Referitor la interpretårile jurnalistice generate de 

alocu¡iunea premierul Adrian Nåstase, în cadrul Galei 

Premiilor Clubului Român de Preså, se impun câteva 

precizåri. 

Primul ministru a afirmat, printre altele: “Sper cå 

anul viitor se va da un premiu pentru sumele de publicitate 

în mass-media ¿i sunt convins cå acest premiu va 

fi câ¿tigat de Guvernul României”. Afirma¡ia premierului 

se referå la cre¿terea economicå constantå din 

ultimii ani, a cårei consecin¡å logicå este cre¿terea investi¡iilor 

în publicitate a agen¡ilor economici. Aceastå 

evolu¡ie pozitivå a sumelor pentru publicitate media se 

datoreazå programelor guvernamentale de reformå 

Precizåri 

Ceea ce cred cå este important este ca deontologia profesionalå 

så nu permitå nici un fel de excep¡ii. În felul acesta, 

pânå la urmå, cititorul va câ¿tiga, el va trebui så afle, a¿a cum 

este normal, o informa¡ie care a fost verificatå. 

ªi pentru noi este important, pentru cå, adeseori, mergem 

pe urmele unui articol ¿i descoperim, spre exemplu, la un 

moment dat, cå informa¡ia respectivå s-a dat pentru cå cineva 

vroia så se råzbune pe altcineva ¿i aici cred cå apare 

nevoia unei abordåri, care så fie extrem de atentå ¿i så se 

bazeze pe respectul pentru celålalt, så existe, în acela¿i timp, 

o prezum¡ie de bunå credin¡å la fiecare dintre noi. 

care au generat aceastå realitate. Infirmåm categoric 

orice aluzie referitoare la repartizarea reclamei de stat 

cåtre ceea ce a fost editorial definit ca fiind “publica- 

¡iile Puterii”. De altfel, un studiu recent al Societå¡ii 

Academice din România, intitulat “Transparen¡å pentru 

o preså independentå”, prezintå cheltuielile de publicitate 

ale ministerelor ¿i destinatarii acestora. Publica¡ii 

independente, care sunt citate în monitorizarea 

men¡ionatå, precum “Adevårul”, “Ziua”, Evenimentul 

Zilei”, România Liberå” sau “Na¡ional”, atât prin diversitatea 

ofertei, cât ¿i prin prestigiul de pia¡å, sunt 

mai presus de bånuielile vehiculate. 


Partidul Social Democrat - Sediul Central 

Discursul domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României 

¿i pre¿edintele Partidului Social Democrat, la Consfåtuirea 

„Prezentul ¿i perspectivele parcurilor industriale ¿i tehnologice în România“, 

organizatå de PSD 

(Bucure¿ti, Palatul Parlamentului, 5 decembrie 2003) 

Stima¡i colegi, 

Stima¡i invita¡i, 

Må bucur cå tema supuså dezbaterii de aståzi, sugeratå de 

Departamentul politici industriale ¿i comerciale din cadrul 

Consiliului Na¡ional al partidului, a atras a¿a de mul¡i invita¡i, 

foarte mul¡i oameni cu experien¡å ¿i, în acela¿i timp, 

eventuali parteneri într-un efort pe care îl facem la nivelul 

¡årii de a nu ne ocupa doar de restructurarea întreprinderilor 

de dinainte de 1989. 

Principala noastrå problemå în România în ultimii 14 ani 

- sigur, o så må refer mai mult la ultimii trei ani - a fost aceea 

de a accepta, pe de o parte, nevoia unei restructuråri economice 

în zone sensibile, inclusiv din punct de vedere social, 

zone care depind, uneori, de structuri monoindustriale sau 

reprezintå structuri monoindustriale. Restructurårile, adeseori, 

sunt determinate, fie de tehnologiile depå¿ite pe care 

întreprinderile respective le foloseau, multe dintre ele din 

anii 1970, consumatoare de energie, fie se impun în întreprinderi 

unde, de-a lungul anilor, într-un sistem economic 

care avea alte valen¡e înainte de 1989, se concentrase o 

foarte mare cantitate de for¡å de muncå greu de pus în acord 

cu cerin¡ele unei competi¡ii dure pe pia¡a mondialå. 

ªi atunci, ¿tiindu-se cå acest lucru, oricum, este inevitabil 

¿i cå restructurarea va crea o foarte mare presiune asupra 

nivelului ¿omajului, ne-am gândit cå este important så 

gåsim, så creåm locuri alternative de muncå. ªi aici existå 

douå direc¡ii posibile. Poate cå sunt ¿i altele, dar, probabil, cå 

o så le discutåm cu un alt prilej. O primå direc¡ie, cea mai 

u¿oarå, a fost aceea de a încuraja întreprinderi mici ¿i 

mijlocii, ini¡iativa antreprenorialå, dar care are nevoie de 

destul de mult timp pentru a genera o produc¡ie foarte solidå 

¿i care, nu întotdeauna, poate så se realizeze pe anumite 

domenii de vârf ale economiei globale. Pe de altå parte - ¿i 

aceasta a fost o altå idee pe care am dorit s-o lansåm - a fost 

ideea de a oferi infrastructura necesarå unor investitori care 

så poatå veni pentru a instala rapid anumite hale de produc¡ie, 

anumite societå¡i comerciale care så asigure locuri de 

muncå în zone care, într-un fel, nu mai erau atractive prin 

profilul lor anterior. 

Aceasta a fost ideea cu care am plecat la drum ¿i care 

este, deocamdatå, într-o fazå incipientå. Avem anumite realizåri, 

dar este acum un moment important så vedem ce ar 

trebui så facem mai departe din punctul de vedere al reglementårilor 

¿i din punctul de vedere al ac¡iunii Guvernului. 

Va fi important så realizåm ¿i un schimb de informa¡ii. 

Sunt zone în care parcurile industriale chiar au devenit o 

realitate. În Prahova, din câte sunt informat, în ultimele luni, 

dar ¿i în perspectiva urmåtoarelor luni, în unele dintre zonele 

care au apar¡inut complexului militar din România, industriei 

de apårare, s-au realizat deja unele dintre proiecte 

extrem de utile. Sunt alte zone unde, din påcate, entuziasmul 

a fost mai mic, iar parteneriatul pe care noi l-am sugerat, de 

fiecare datå, între administra¡ia localå ¿i anumite sectoare ale 

administra¡iei centrale nu a func¡ionat foarte bine. 

Din punctul nostru de vedere, pentru anul urmåtor, pe 

baza unor acumulåri care s-au realizat, ar trebui så ob¡inem 

mult mai multe locuri de muncå în parcurile industriale ¿i ele 

så ne ajute så continuåm procesele de restructurare care sunt 

absolut necesare. Noi nu vom putea opri, ¿i nici nu vrem så 

oprim, reformele economice în anul electoral 2004, deci cu 

atât mai mult avem nevoie så oferim locuri de muncå. ªi aici, 

sigur, Guvernul poate så ajute cu ceva, administra¡ia localå 

cu altceva. Spre exemplu, noi am ajutat destul de mult 

crearea unor posturi trafo, a unor facilitå¡i în ceea ce prive¿te 

energia electricå, astfel încât consumatorii industriali, 

investitorii respectivi så poatå veni ¿i så înceapå de îndatå 

activitatea pe o platformå bine stabilitå ¿i bine puså la punct 

sub aspect logistic. Problema unor aduc¡iuni de gaze, de 

asemenea, deci ceea ce a însemnat marea infrastructurå de 

utilitå¡i, am încercat s-o rezolvåm, în mare måsurå, la nivelul 

Guvernului sau la nivelul ministerelor. 

Sunt, înså, multe alte probleme care ¡in de autoritå¡ile 

locale, sunt altele care ¡in de Departamentul industriei de 

apårare din Ministerul Economiei, sunt altele care ¡in de 

Ministerul Apårårii Na¡ionale. În anumite zone, råmânem cu 

anumite blocaje pe unele spa¡ii pe care am dori så le fructificåm, 

så le folosim, pentru cå mai existå încå o halå care nu 

poate fi delocalizatå ¿i o anumitå linie de produc¡ie pentru 

genera¡ia a ¿aptea de Kala¿nikov, nu putem så le mi¿cåm de 

acolo, de¿i avem muni¡ie ¿i pentru al treilea råzboi mondial 

¿i pentru al patrulea råzboi mondial pe ni¿te armamente cu 

ni¿te standarde care, oricum, nu le vom mai folosi, pentru cå 

trecem pe standarde NATO; påstråm, în continuare, o 

mul¡ime de spa¡ii de acest gen, în loc så le folosim pentru 

activitå¡i economice, pentru investi¡ii ¿i pentru locuri de 

muncå. 

Aceste blocaje de tip birocratic sunt cele mai periculoase 

¿i eu vå cer ajutorul ¿i sprijinul så îi dåm afarå pe cei care ne 

blocheazå pe zonele acestea, så-i schimbåm, så-i punem pe 

zone unde så nu ne mai poatå încurca, pentru cå timpul este 

esen¡ial ¿i rapiditatea ac¡iunii este esen¡ialå pentru urmåtoarele 

luni. 

Aceasta este prima idee, primul mesaj pe care vreau så 

vi-l transmit, deci, dorim så dåm afarå cât mai mul¡i oameni, 


30 


nu numai ¿i nu neapårat prin restructurare, din sectoare care 

nu sunt foarte productive, ci, în principal, cei care sunt 

neproductivi în zona administra¡iei ¿i cei care func¡ioneazå 

într-un cu totul alt sistem, care nu are nici un fel de legåturå 

cu programele de guvernare ale partidelor. De aceea, vå rog 

foarte mult ca în aceste discu¡ii care vor urma så identifica¡i 

punctele de blocaj ¿i eu vå promit cå îi vom schimba pe cei 

care nu ne ajutå în proiectele pe care le-am hotårât. Este 

inadmisibil så avem la nivel central ¿i la nivel local voin¡a 

politicå pentru a realiza aceste proiecte, så avem resursele în 

mare måsurå, så avem interes la nivelul unor investitori ¿i så 

ne blocåm de fiecare datå pe chestiuni mårunte. 

Nu am så må refer la reglementårile pe care le-am dat, la 

facilitå¡ile care pot fi acordate, eu vreau så vedem pentru 

fiecare jude¡ care sunt cele mai bune formule pentru a realiza 

investi¡ii de acest tip: parcuri industriale, parcuri tehnologice. 

Putem, pe aceastå reglementare, så mergem ¿i pe 

variante care så fie de tip complex turistic. Deja avem un 

proiect la Snagov care merge pe aceastå formulå. Pânå la 

urmå, este vorba nu atât de parcuri industriale, cât de parcuri 

economice, dar, sigur cå formula parcului economic este 

cumva ambiguå în române¿te ¿i am evitat-o. 

De aceea, vreau så vedem împreunå care sunt solu¡iile, 

inclusiv de a transforma nu neapårat anumite suprafe¡e de 

teren sau anumite zone unde a func¡ionat un anumit tip de 

industrie, ci ¿i anumite clådiri care nu au fost terminate ¿i 

care nu vor mai putea så ob¡inå o func¡ie socialå a¿a cum a 

fost gânditå aceasta la un moment dat. Nu ¿tiu dacå nu 

cumva la Turda existå o clådire care ar mai avea nevoie de 

vreo 50-60 de miliarde de lei ca så fie terminatå ca ¿i cåmin 

cultural. De 14 ani, nimeni nu mai då nici un ban acolo, este 

o mare ruinå care este foarte vizibilå când treci prin Turda ¿i 

po¡i så te bucuri gândindu-te cå poate este vorba de un decor 

pentru vreun film care se realizeazå în jude¡. 

Eu cred cå, în momentul în care timp de 14 ani am 

descoperit cå la veniturile ora¿ului este practic imposibil så 

faci o astfel de investi¡ie, când existå teatru, când existå 

poate alte institu¡ii care au nevoie de fonduri, atunci ar fi 

mult mai în¡elept så se accepte (cred, este un punct de vedere 

personal, sigur, comunitatea localå decide) dacå un astfel de 

spa¡iu nu ar trebui introdus într-un parteneriat public privat 

¿i creatå acolo o investi¡ie de tip tehnologic, care så însemne 

locuri de muncå, bani suplimentari la bugetul localitå¡ii ¿i, 

dupå aceea, så avem posibilitatea de a gândi alte proiecte 

sociale în viitor. Trebuie foarte multå ini¡iativå ¿i trebuie 

curaj. Nu mai putem så låsåm aceste clådiri care erau realizate 

într-un anumit fel ¿i cu anumite scopuri înainte de 1989, 

într-un cu totul alt mecanism. Ce så speråm, cå vom mai 

avea vreodatå resursele pentru a termina astfel de clådiri? 

Este imposibil. 

Vreau så vede¡i în fiecare jude¡ ce este de fåcut din acest 

punct de vedere ¿i ce exemple putem så dåm. Avem câteva 

zone care sunt importante de rezolvat din acest punct de 

vedere. Spre exemplu, parcurile industriale de la Bra¿ov, de 

la Roman, unde avem o responsabilitate politicå deosebitå ¿i 

sper cå vom ¿ti så rezolvåm problemele în a¿a fel încât så 

folosim zona respectivå pentru investi¡ii importante în 

perioada urmåtoare. 

În Bucure¿ti, bånuiesc cå existå numeroase op¡iuni pentru 

parcuri industriale, sper så le realizåm. Deocamdatå, ceea 

ce facem, ceea ce este important, s-a dezvoltat foarte mult în 

jurul Bucure¿tiului o zonå de investi¡ii green fields de-a lungul 

centurii Bucure¿tiului. Noi am finalizat, practic, lucrårile 

de modernizare pe jumåtate din traseul acestei centuri ¿i am 

dori ca anul viitor så finalizåm lucrårile de modernizare la 

aceastå primå centurå a Bucure¿tiului. Pot så vå informez cå, 

deja, avem o preîn¡elegere, existå un acord preliminar cu o 

firmå importantå din China pentru a se realiza o autostradå 

de tip centurå în jurul Bucure¿tiului, un al doilea inel care så 

poatå så preia, în perspectiva anilor viitori, traficul greu în 

jurul Bucure¿tiului. La fel, existå aceea¿i inten¡ie din partea 

firmei din China de a participa la realizarea în sistem BOT a 

podului de la Bråila peste Dunåre. Existå câteva proiecte pe 

care ne putem baza atunci când vom încerca så fixåm anumite 

proiecte de tip industrial pe unele dintre zonele pe care 

le-am men¡ionat. Centura Bucure¿tiului va fi o zonå deosebit 

de importantå, cu numeroase bifurca¡ii care, în condi¡iile 

modernizårii drumului ¿i lårgirii lui la patru benzi, va permite 

o utilizare foarte bunå a acestei zone periferice. 

ªi în Bucure¿ti, în interiorul Bucure¿tiului, va trebui så 

vedem mai atent ce se întâmplå. Sigur, din påcate, în 

Bucure¿ti nu avem un partener la nivelul Primåriei. Nu po¡i 

så iei Primåria ca partener în astfel de proiecte - ¿i de aceea, 

nici nu s-au realizat în Bucure¿ti - pe cineva care are ca 

obiectiv doar dårâmarea chio¿curilor sau a copertinelor. Este 

evident cå existå agende complet diferite între Primåria 

Bucure¿tiului, Guvern ¿i ministere din acest punct de vedere. 

De aceea, în foarte multe ora¿e din ¡arå s-au realizat 

proiecte de genul celor de care vorbeam, dar în Bucure¿ti nu 

am reu¿it så rezolvåm decât aceste investi¡ii care, practic, 

sunt în afara Bucure¿tiului, sunt în zone cum este Ilfov, în 

principal în Ilfov, iar acest lucru, din punct de vedere al veniturilor 

locale, a fost foarte important pentru zonele respective. 

În materialele de prezentare ve¡i vedea cå pânå acum au 

fost acordate 16 alocåri, titluri de parc industrial. Trei loca¡ii 

au fost declarate prin hotårâri ale Guvernului, iar pentru celelalte 

parcuri existente, în fazå de proiect sau opera¡ionale 

urmând så se depunå documenta¡iile pentru ob¡inerea acestui 

titlu, a drepturilor decurgând de aici, în cursul anului 

2004. 

Sunt ¿i rezultate interesante privind parcuri ¿tiin¡ifice sau 

tehnologice, la Gala¡i ¿i la Bråila. 

O altå categorie de loca¡ii care au fost considerate parcuri 

industriale este cea a proiectelor de infrastructurå zonalå ¿i 

localå. Pânå în octombrie 2004, vor fi realizate infrastructuri 

de afaceri în Cluj-Napoca, Jibou, Bråila, Bacåu, Siret, Ia¿i, 

Satu Mare, Târgu Mure¿, Arad ¿i Timi¿oara. Am început 

destul de curând aceste proiecte. Nu avem rezultate spectaculoase, 

dar putem så dinamizåm foarte mult activitå¡ile, cel 



Scrisoare deschiså a domnului Adrian Nåstase, 

pre¿edintele Partidului Social Democrat, 

adresatå partidelor politice 


Luna decembrie, luna tradi¡ionalelor Sårbåtori ale 

Cråciunului ¿i a Anului Nou, ar trebui så constituie pentru 

noi, for¡ele politice responsabile, un prilej de a demonstra 

cetå¡enilor acestei ¡åri cå suntem capabili nu 

numai de dispute politice, ci ¿i de concordie ¿i în¡elegere. 

Pentru noi to¡i, anul acesta a fost unul foarte dificil, 

cu multe obstacole, încercåri, dar ¿i cu o serie de realizåri. 

De¿i între partidele noastre au existat puncte de 

vedere diferite ¿i momente tensionate, am gåsit, fiecare 

dintre noi, acele resurse interioare care så ne permitå un 

dialog civilizat, mai ales atunci când interesul na¡ional a 

cerut-o. 

De aceea cred cå în aceste zile de sårbåtoare putem 

regåsi împreunå acea¿i dorin¡å ¿i disponibilitate de dialog 

¿i colaborare. Vå propun ca în aceastå lunå så 

punem între paranteze disputa politicå ¿i så ne permitem 

un moment de reflec¡ie asupra ceea ce avem de 

fåcut în anul urmåtor. 

Consideråm cå ¿i cetå¡enii ar privi favorabil un 

asemenea gest, care le-ar demonstra cå România are o 

claså politicå maturå, care în¡elege când este momentul 

confruntårilor ¿i când respectul pentru oameni ¿i sårbåtori 

o obligå så nu perturbe aceste momente prin atacuri 

publice. 

Avem nevoie, în acest moment de sårbåtoare, så 

ne împåcåm cu noi în¿ine ¿i så uitåm cå ideile noastre 

politice ne situeazå pe pozi¡ii adverse. 

Anul care va veni este nu doar un an în care România 

va face pa¿i importan¡i în direc¡ia integrårii europene, ci 

¿i unul al confruntårii electorale între partidele noastre. 

Ne exprimåm speran¡a cå aceasta se va desfå¿ura în spiritul 

¿i cu armele democra¡iei moderne pe care, împreunå 

cu dumneavoastrå, dorim så o construim. 

Vå uråm ca, în anul 2004, så ave¡i parte de cât mai 

multe bucurii, de lini¿te sufleteascå, de împlinirea tuturor 

inten¡iile bune pe care vi le–a¡i propus ¿i, mai ales, vå 

dorim så nu vå påråseascå niciodatå speran¡a ¿i încrederea 

cå ziua de mâine vå va aduce mai multå luminå ¿i 

bucurie în suflete. 

Så începem Noul An sub semnul împåcårii ¿i al respectului, 

al încrederii în bine ¿i în semeni. 

pu¡in pentru unele dintre ele. Sigur, råmâne în continuare 

problema finan¡årii unora dintre proiecte. De obicei, cei care 

vin cu proiectul respectiv vin ¿i cu finan¡area respectivå, dar 

ne cer ca o parte din proiectele de infrastructurå så o finan- 

¡åm noi. Am rezolvat astfel de probleme pentru unele dintre 

solicitårile dumneavoastrå ¿i am luat ¿i o linie de credit, în 

special pentru a realiza proiectele mai scumpe, mai costisitoare 

din punct de vedere al sta¡iilor de transformare de 

curent electric. 

O altå problemå pe care vrem så o vedem este în ce 

måsurå putem så introducem în România o zonå de cercetare 

foarte înaltå care så aducå venituri deosebite. Sigur, discutåm 

despre proiectele din agriculturå. Este foarte important, 

dar trebuie så ¿tim cå aceste proiecte nu vor aduce 

niciodatå venituri extraordinare, vor asigura hrana popula¡iei 

¿i vor asigura anumite venituri. Datoritå faptului cå Europa 

are supraproduc¡ie agricolå, datoritå faptului cå transportul 

unor cantitå¡i foarte mari adaugå foarte mult la pre¡, noi trebuie 

så ¿tim cå, în anii care urmeazå, nu agricultura va fi 

punctul cel mai important în dezvoltarea noastrå ¿i ne intereseazå 

alte zone care så aducå plusvaloare sau valoare adåugatå, 

mai bine spus, mai ridicatå pe zona serviciilor, pe zone 

bancare ¿i pe zone înalt tehnologice. ªi în alte ¡åri se creeazå 

astfel de parcuri tehnologice. 

ªi noi am început, pregåtim acum un parc tehnologic cu 

firme din Italia, dar avem ¿i o ofertå - am discutat ¿i ieri la 

Guvern; sigur, vor fi comentarii foarte puternice în legåturå 

în legåturå cu faptul cå, spre exemplu, în zona Otopeni, unde 

este Centrul ,,Ana Aslan“, am încercat de multe luni så relansåm 

activitå¡ile acolo. Deocamdatå, nu am reu¿it, mai a¿teptåm 

o scurtå perioadå de timp så vedem anumite forme. În 

momentul de fa¡å, din câte ¿tiu eu, sunt vreo 30 de pacien¡i 

acolo. Sigur, vom crea un centru tot de geriatrie, care este 

aproape gata în Bucure¿ti, dar sunt 30 de hectare de teren 

care ar putea fi folosite pentru o facultate care så fie creatå 

împreunå cu Funda¡ia lui Bill Gates ¿i care så încerce så 

creeze în România ¿i pentru anii viitori genera¡iile tehnologice 

de nivel foarte ridicat de pregåtire care så ne ajute foarte 

mult. 

Sigur cå orice subiect de acest gen creeazå discu¡ii publice 

¿i trebuie så ne asumåm acest lucru. Poate e bine, poate 

este råu, este o idee. Dar este foarte clar cå, în momentul de 

fa¡å, existå medicamentele de gen Gerovital care au licen¡å 

în Germania, sunt clinici de geriatrie în America Latinå, ¿i 

ele, de altfel, s-au råspândit foarte mult în toatå lumea, 

folosind ¿i alte tehnologii. Noi påstråm o zonå de geriatrie, 

fårå îndoialå, creåm ¿i alte centre, împreunå cu sisteme balneo 

la mare, pe Litoral, în a¿a fel încât så func¡ioneze ¿i 

iarna, dând mai multå via¡å hotelurilor de acolo, trebuie så 

fim mobili, trebuie så gåsim solu¡ii. 

Avem ¿i apele termale. ªi, sigur, în multe zone, ¿i în 

Bucure¿ti, dar ¿i în alte zone trebuie så încercåm så punem 

în valoare ceea ce avem ¿i så ne pregåtim pentru o competi¡ie 

care va fi foarte dificilå în viitor. 

De aceea, cred cå pericolul cel mai mare pentru noi, ca 

partid, este så råmânem strict lega¡i de analiza sondajelor, de 

perspectiva urmåtoarelor såptåmâni, cu alegeri. Suntem un 

partid care nu este construit pentru un singur ciclu electoral. 

Sunt alian¡e care se fac pentru un ciclu electoral, sunt partide 

care nu au suflu decât pentru un ciclu electoral, dar noi avem 

un drum foarte lung în politica româneascå, sper cå, în cea 


32 


mai mare parte a timpului, la guvernare, dar este esen¡ial, de 

aceea, så punem în mi¿care strategii care så producå efecte 

în anii care vor veni. 

ªi discu¡ia de aici, pânå la urmå, nu va fi numai în legåturå 

cu parcurile industriale, ci orice formule noi, inovative 

care så ne permitå så creåm locuri de muncå ¿i så creåm 

resurse care så ne permitå inclusiv bandajarea mai bunå a 

problemelor sociale. 


Nu vreau så vå plictisesc cu foarte multe date, cu foarte 

multe argumente în legåturå cu ideea în sine. Suntem aici 

tocmai pentru cå noi consideråm cå trebuie så facem ceva în 

acest domeniu, a¿a cum sigur cå trebuie så facem ceva pentru 

a moderniza Consiliul Concuren¡ei. Nu putem så låsåm, 

så a¿teptåm luni întregi pânå primim un råspuns de acolo, 

pânå se ceartå o parte din membri cu cealaltå parte din membri, 

pânå se reclamå. Sunt ni¿te cerin¡e ale Uniunii Europene, 

avem ni¿te interese deosebite, nu putem så a¿teptåm pânå 

când primim un råspund de la Consiliul Concuren¡ei ca så 

avem garan¡ii pentru a cumpåra gaz metan ¿i petrol så treacå 

iarna. 

Din august, tot a¿teptåm un råspuns de acolo. ªi trebuie 

så ¿ti¡i ¿i dumneavoastrå, aici, cå dacå nu ve¡i avea astfel de 

resurse, nu se datoreazå acest lucru demersurilor Guvernului, 

care le-a fåcut din luna august, dar nu avem semnate nici 

în acest moment garan¡iile pentru a cumpåra gazul metan ¿i 

petrolul necesare, datoritå faptului cå nu au timp så se întâlneascå 

colegii no¿tri de la Consiliul Concuren¡ei. Astfel de 

lucruri nu mai pot continua în acest mod. Avem poate un alt 

ritm. Uniunea Europeanå ne-a stabilit ¿i ni¿te standarde pe 

care trebuie så le aplicåm dacå vrem så încheiem capitolele 

legate de competi¡ie în lunile urmåtoare ¿i, din punct de 

vedere institu¡ional, nu putem så avem o structurå care este 

la Guvern, verificå un numår de pre¡uri, un numår de politicå, 

¿i o altå structurå în care luptele politice blocheazå 

activitatea. Va trebui så ne concentråm pe realizarea unor 

structuri care så fie extrem de eficiente ¿i care så ne permitå 

så introducem rapid standardele europene în toate domeniile, 

inclusiv în cel de care am vorbit. 

Vreau så asigur, stima¡i colegi, cå suntem foarte hotårâ¡i 

så luåm måsuri. Nu mai ståm foarte mult så discutåm, så 

cåutåm explica¡ii. Suntem pe o zonå, pe o perioadå în care 

trebuie så finalizåm o mul¡ime de proiecte care au pornit ¿i 

care au råmas fie în sertare, fie nu sunt realizate. Sunt al¡ii 

care, spre exemplu, ar vrea acum så mai ia încå de o jumåtate 

miliard de dolari echipamente medicale, este un exemplu. 

Guvernul de dinaintea noastrå, cu câteva luni înainte de 

finalul mandatului, a tras un tun de multe miliarde în dome- 

niul sånåtå¡ii, pentru cå noi am plåtit, de fapt, echipamentele 

care au fost cumpårate atunci. 

Sigur, ¿ti¡i ¿i dumneavoastrå ce înseamnå faptul cå s-au 

încheiat contractele atunci ¿i de ce grija atât de mare pentru 

finalizarea contractelor atunci, înainte de alegeri. Noi le plåtim 

acum cu ni¿te cote foarte importante din bugetele pe 

ace¿ti ani ¿i trebuie så facem ¿i lucrårile necesare, construc¡iile 

respective, amenajåri în spitale pentru a primi aceste 

aparate. Dar sunt unii care acum ar dori så mai facem iar 

investi¡ii de câteva sute de milioane de dolari în echipamente. 

Aceste lucruri nu pot fi acceptate. Måsurile pe care le 

vom lua vor fi foarte, foarte riguroase. Avem o mare responsabilitate, 

a¿a cum avem o responsabilitate så explicåm 

oamenilor cå reformå ¿i måsuri, modernizare pânå la urmå, 

cå termenul de reformå economicå enerveazå, dar modernizarea 

economiei noastre trebuie så se facå ¡inând seama de 

palierul criteriilor macroeconomice. 

Existå anumite tenta¡ii de a considera cå problemele s-au 

rezolvat dacå am încheiat acordul cu Fondul Monetar 

Interna¡ional ¿i cå putem så supraîncålzim anumite zone de 

economice, putem så mårim fårå control zona de importuri 

sau zona de consum. Aici este clar, consumul poate så fie un 

factor de dezvoltare doar dacå încurajeazå produc¡ia internå 

¿i, în felul acesta, exporturile, dar dacå aceastå cre¿tere a 

consumului se realizeazå doar pe baza cre¿terii importurilor, 

atunci, evident cå vom avea o presiune infla¡ionistå, care va 

fi un factor de inhibare a cre¿terii economice. Så fim foarte 

aten¡i ¿i rezonabili în ceea ce facem, inclusiv cu cheltuielile 

publice ¿i så în¡elegem cå, pânå la urmå, rezolvarea problemelor 

sociale nu se poate realiza decât printr-o cre¿tere 

economicå sus¡inutå pe o perioadå lungå de timp. 


Cam acestea erau cuvintele pe care am dorit så vi le spun 

la începutul acestor dezbateri. Sunt convins cå vor fi discu¡ii 

foarte interesante. Pe mul¡i dintre dumneavoastrå vå cunosc, 

vå ¿tiu din activitå¡i comune anterioare. Sunt convins cå ceea 

ce ne une¿te în aceastå dezbatere este dorin¡a noastrå de a 

dinamiza via¡a economicå a României ¿i de a ne angaja, de 

a råspunde într-un mod constructiv unor provocåri ce ¡in de 

competi¡ia mondialå. Avem datoria fa¡å de noi, ca partid, 

avem datoria, înså, ¿i ca partid de guvernåmânt, så gåsim 

solu¡ii ¿i mai ales så le punem în aplicare. 



Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, 

pre¿edintele Partidului Social Democrat, dupå Consfåtuire 

Reporter: Domnule prim-ministru, a¡i avut o întâlnire 

cu domnul Vadim, ave¡i o în¡elegere cu Vadim ¿i 

care este rela¡ia dv. cu Vadim? 

Dl. Adrian Nåstase: Nu, am crezut cå lucrurile s-au clarificat, 

dar am våzut aståzi, din påcate, în câteva ziare, ¿i 

publicat un citat din Vadim, din emisiunea lui de la TVR1, 

în care el ar fi spus cå s-a întâlnit cu mine. M-a mirat acest 

lucru, mai ales cå era dat citatul respectiv cu ghilimele. Am 

verificat stenograma afirma¡iilor lui Vadim. ªtim bine cå nu 

este adevårat acest lucru, ¿i el spune în emisiune cå a discutat 

cu mine, ceea ce este cu totul altceva ¿i, de fapt, singura 

mea discu¡ie cu el, la care, într-un fel, mul¡i dintre dv. au fost 

martori, a fost în timpul sesiunii comune de la Parlament în 

legåturå cu aniversarea zilei na¡ionale, când unul dintre deputa¡ii 

PRM mi-a adus, când eram la tribunå, un telefon 

mobil ¿i mi-a fåcut legåtura cu Vadim, care vroia så-mi 

spunå ceva. ªi el a spus, într-adevår: o så vin så ¡in un discurs 

¿i a¿ vrea în viitor så discutåm despre alegeri. Am discutat 

10 secunde ¿i aceasta a fost singura mea discu¡ie cu 

Vadim ¿i la care se referå el, evident, în mod corect, în talkshow-ul 

respectiv. 

Mi se pare inadmisibil din partea ziarelor respective, sunt 

douå sau trei ziare care s-au coordonat pentru a transmite un 

mesaj incorect în legåturå cu faptul cå ar exista o în¡elegere 

între PSD ¿i PRM, ca o parte dintre parlamentarii de la PSD 

så meargå pe listele PRM, cå a avut loc o întâlnire la nivelul 

conducerii. ªi, de¿i am dat un drept la replicå care a fost 

50 de copii din Piatra Neam¡, din familii monoparentale, 

au fost vizita¡i de Mo¿ Nicolae 

Mo¿ Nicolae a venit pentru prima data la ªcoala Generalå 

nr. 10 din Piatra Neam¡ ¿i a adus cadouri copiilor cu 

rezultate bune la învå¡åturå. Ace¿tia au vârste cuprinse 

între 6 ¿i 14 ani, fac parte din familii cu un singur pårinte 

¿i au o situa¡ie materialå dificilå. Mo¿ul, îmbråcat anul 

acesta în haine de femeie, a poposit la copii din patru ¿coli 

ale municipiului. 

¥n diminea¡a zilei de sâmbåtå, 6.12.2002, la ªcoala 

nr.10 era mare vervå. Copii a¿teptau cu emo¡ie venirea 

mo¿ului, lucru care pentru mul¡i dintre ei se întâmplå 

prima data. Surpriza le-a fost mare când au våzut cå Mo¿ul 

a trimis de aceastå datå trei doamne, care au reprezentat 

Organiza¡ia de Femei a Partidului Social Democrat, Organiza¡ia 

de Tineret a PSD ¿i Organiza¡ia Jude¡eanå de 

Femei PSD Neam¡. 

Doamna Rovana Plumb, secretar general al Organiza- 

¡iei de Femei, doamna Daciana Sârbu, secretar general al 

prezentat în ziar, totu¿i se insistå în ziarele respective cu 

aceastå idee, în condi¡iile în care noi am våzut foarte bine cå, 

de fapt, în cadrul mo¡iunilor, în cadrul coordonårii legislative, 

PRM a avut de fapt contacte foarte strânse, la nivel 

parlamentar cel pu¡in, cu PD ¿i PNL. De aceea, studiem în 

acest moment posibilitatea de a face o ac¡iune în instan¡å 

împotriva ziarelor respective, care au men¡inut aceastå ¿tire 

¿i care ne creeazå o problemå de credibilitate în ceea ce 

prive¿te atitudinea pe care noi am anun¡at-o public. Banii pe 

care îi vom cere ca despågubiri îi vom folosi în campania 

electoralå pentru a compensa pierderile de credibilitate pe 

care le realizeazå aceste ¿tiri care sunt difuzate fårå a se verifica 

în vreun fel calitatea informa¡iei ¿i veridicitatea respectivå. 

Reporter: Domnule prim-ministru, în legåturå cu 

parcurile industriale, dupå 2007 ce se va întâmpla cu ele, 

pentru cå Uniunea Europeanå nu mai este dispuså så 

accepte facilitå¡i în aceste parcuri? 

Dl. Adrian Nåstase: Nu, pânå la urmå, parcurile industriale 

nu înseamnå neapårat facilitå¡i din punct de vedere al 

taxelor ¿i impozitelor. Nu este vorba de zone defavorizate, 

este vorba de zone care pot så beneficieze de utilitå¡i importante 

¿i este vorba de energia electricå, de apå, de gaz metan. 

Toate acestea sunt extrem de importante pentru a asigura 

rapid pornirea unei fabrici, a unei activitå¡i industriale. Acest 

sprijin de ordin logistic este cel care este asigurat în momen- 

Organiza¡iei de Tineret, ¿i doamna senator Rodica ªelaru, 

vicepre¿edinte al Organiza¡iei de Femei au oferit celor 50 

de copii rechizite ¿colare, jucårii, fructe ¿i multe dulciuri. 

Copii au fost capta¡i timp de câteva minute de o poveste 

despre Mo¿ Nicolae, pe care le-a spus-o doamna Rovana 

Plumb. “Aståzi este zi de sårbåtoare pentru voi cei mici. 

Este una dintre zilele iernii care premerg marii zile a na¿terii 

Domnului. Simt nevoia så evoc acum, aici, primele 

douå minuni fåcute de sfântul mare Ierarh Nicolae când era 

cam de vârsta voastrå. Prima a fost când copil fiind, Nicolae 

a readus la via¡å o feti¡å iar a doua când copii sårmani 

din cetatea în care s-a nåscut au gåsit în ghetu¡ele lor dulciuri 

¿i cozonac, dupå ce Sfântul s-a rugat în fa¡a icoanei 

Mântuitorului. Vå felicit pentru rezultatele ob¡inute la 

¿coalå ¿i vå promitem cå sprijinul nostru pentru tânåra genera¡ie 

¿i în special pentru voi copiii va fi unul real“, le-a 

spus copiilor doamna Rovana Plumb. 


34 


tul de fa¡å, uneori anumite spa¡ii pentru construc¡ii, pentru 

proiecte industriale, hale care sunt în zonele industriei de 

apårare, foarte multe astfel de spa¡ii care sunt disponibile ¿i 

pe care vrem så le oferim comunitå¡ii locale. Astfel se va 

putea, împreunå cu investitori stråini sau din ¡arå, da valoare 

acestei oportunitå¡i de a crea noi locuri de muncå. 

Reporter: În¡eleg, domnule prim-ministru, cå sunt 

mul¡i care pun piedici în calea apari¡iei acestor parcuri. 

Ce ave¡i de gând så face¡i cu cei care pun piedici? 

Dl. Adrian Nåstase: Este vorba, uneori, de o anumitå 

birocra¡ie care, deseori, împinge proiectele la nesfâr¿it ¿i 

sunt oameni care nu au curajul de a lua decizii. Råspunderea 

pentru neimplicare ar trebui så existe în lege ¿i, în felul acesta, 

så-i sanc¡ionåm ¿i pe cei care nu au curajul de a lua decizii 

în zonele de competen¡å. 

Reporter: Domnule prim-ministru, dacå îmi permite¡i, 

în legåturå cu demersurile domnului secretar general 

Dan Matei Agathon vizavi de emisiunea ,,Ma¿ina 

de tocat“, spune¡i-mi, sunte¡i de acord cu scrisorile 

deschise pe care domnia sa le-a trimis, este ,,Ma¿ina de 

tocat’ o emisiune care încalcå deontologia profesionalå? 

Dl. Adrian Nåstase: Ceea ce a transmis domnul Dan 

Matei Agathon a reprezentat un punct de vedere de la partid 

¿i nu am nimic de adåugat la aceste lucruri, dar sigur, în mod 

categoric, domnul Stelian Tånase este cel care decide ce 

invita¡i are, ce întrebåri pune, ce format då emisiunii, dar, pe 

de altå parte, ¿i noi avem dreptul de a spune public ce credem 

despre o emisiune care trebuie så func¡ioneze într-o 

zonå de credibilitate publicå, iar atunci când este vorba de 

Ziua Na¡ionalå, spre exemplu, evenimente care implicå nu 

doar reprezentan¡ii Partidului Na¡ional Liberal sau cei 

propu¿i de coali¡ia de guvernare la putere înainte de 2000 

Biroul de Preså al Partidului Social Democrat este împuternicit 

så dea publicitå¡ii punctul de vedere al partidului cu 

privire la articolul cu titlul „Vadim Tudor confirmå la TVR 

întrevederea cu Nåstase”, apårut în cotidianul Na¡ional în 

data de 5 decembrie a.c. 

Articolul se înscrie într-o campanie de denigrare a PSD, 

pe tema complet mincinoaså a existen¡ei unei a¿a-zise în¡elegeri 

secrete cu PRM. Falsitatea acestor specula¡ii a fost 

doveditå de cåtre PSD printr-un drept la replicå. Înså¿i publicarea 

acestuia de cåtre ziarul Na¡ional înseamnå o recunoa¿tere 

implicitå a jurnali¿tilor cå au gre¿it. Cu toate acestea, 

ziari¿tii de la Na¡ional s-au folosit de apari¡ia opiniei 

PSD pentru a se lansa într-o serie de noi fic¡iuni menite så 

aducå grave prejudicii de imagine partidului nostru. 

Comunicat de preså 

pentru diferite posturi. Cred cå avem ¿i noi dreptul så participåm 

la astfel de emisiuni, iar formatul trebuie så fie 

echilibrat. A¿a cum, în mod evident, dacå existå o anumitå 

în¡elegere ¿i existå o anumitå coali¡ie între PD ¿i PNL, care 

are un singur purtåtor de cuvânt, mi se pare absolut anormal 

ca la emisiuni de televiziune sau de radio noi, un partid care 

reprezentåm 40-50% din inten¡iile de vot, o majoritate relativå, 

e adevårat, dar o majoritate în Parlament, så mergem cu 

un singur invitat, iar cele douå partide care împreunå, pe de 

o parte, au anun¡at faptul cå au un singur program pentru 

alegeri ¿i, pe de altå parte, reprezintå 20% din inten¡iile de 

vot, så aibå douå persoane care participå ¿i, în felul acesta, 

împår¡ind timpul în douå treimi PD ¿i PNL, iar noi o treime 

din timp. 

Este o chestiune incorectå ¿i nu vom mai participa la 

acest tip de dezbatere, pentru cå, atunci când ai mai pu¡in 

timp la dispozi¡ie, ai o posibilitate mai micå de a-¡i exprima, 

de a-¡i transmite mesajul. De aceea, cred cå este important în 

aceastå perioadå de campanie electoralå - am våzut ¿i aståzi 

o mul¡ime de flutura¿i distribui¡i în Bucure¿ti ¿i în ¡arå de 

cåtre Partidul Democrat ¿i Partidul Na¡ional Liberal, inclusiv 

la nivelul sectoarelor din Bucure¿ti, deci suntem, din punctul 

lor de vedere în campanie electoralå - nu cred cå trebuie så 

acceptåm reguli care så ne punå pe noi în dificultate. Nu cred 

cå mai trebuie så acceptåm ca un consilier al pre¿edintelui 

PNL så fie considerat un istoric neutru care participå la o 

dezbatere despre viitor sau despre trecut, deci este clar, trebuie 

asumate culorile foarte clar. Este evident cå trebuie asumate 

foarte clar ¿i este ceea ce noi am cerut ¿i vom insista 

pentru aceste lucruri. 

Reporter: Alegerile locale cum vor fi, într-un tur sau 

douå? PNL a spus cå ... 

Dl. Adrian Nåstase: Lucrurile acestea se vor discuta la 

nivelul comisiei care a fost stabilitå. 

Iatå de ce afirma¡iile prezentate drept adevåruri senza- 

¡ionale de cåtre Na¡ional sunt simple minciuni: 

� În data de joi, 4 decembrie, la sediul PSD nu a avut loc 

nici o “¿edin¡å fulger” pe tema abera¡iilor privind o posibilå 

alian¡å cu PRM; 

� Nici un lider al PSD, deci nici pre¿edintele Adrian 

Nåstase, nu a discutat cu vreun reprezentant al PRM despre 

alegeri, de¿i C.V. Tudor i-a solicitat telefonic acest lucru 

domnului Nåstase. Pre¿edintele PSD a refuzat categoric 

orice întâlnire cu PRM, pachetul de legi electorale urmând a 

fi dezbåtut în cadrul comisiei parlamentare de specialitate; 

� Între PSD ¿i PRM nu existå ¿i nici nu va exista nici un 

fel de în¡elegere, cu atât mai pu¡in posibilitatea ca parlamentari 

ai PSD så candideze pe listele acestui partid; 



� Pentru a-¿i sus¡ine abera¡iile, cotidianul Na¡ional a 

mers pânå la a falsifica un citat dintr-o declara¡ie a lui C.V. 

Tudor din emisiunea „Ma¿ina de Tocat” difuzatå de TVR în 

data de 3 decembrie. Conform înregistrårii video a emisiunii, 

liderul PRM nu a declarat cå s-ar fi întâlnit cu domnul 

Adrian Nåstase; 

� Ziarul Na¡ional nu este supus nici unui embargou 

informa¡ional din partea PSD, cotidianul putând oricând så 

î¿i trimitå un redactor la evenimentele partidului, cum s-a în- 

tâmplat la ultimul Consiliu Na¡ional PSD, când ziarul a fost 

reprezentat de doi redactori. 

Având în vedere gravul prejudiciu de imagine adus prin 

publicarea acestor minciuni menite så inducå în eroare opinia 

publicå, Partidul Social Democrat a decis ac¡ionarea în 

instan¡å a ziarului Na¡ional. Drept compensa¡ii, vom solicita 

o sumå de bani pe care o vom folosi în campania electoralå 

pentru a repara daunele aduse. 

Iresponsabilitatea PNL fa¡å de pensionari 

În ultima vreme, PNL inundå spa¡iul public cu un numår 

impresionant de mesaje electorale ipocrite. Ultima declara¡ie 

de preså, apar¡inând liberalului care se pricepe la tot ¿i la 

toate, domnul Eugen Nicolåescu, referitoare la pensionari, 

reu¿e¿te så contrarieze orice persoanå cu bun sim¡. 

Strategiile economice ale PNL ar putea fi credibile numai 

în måsura în care experien¡a concretå poate så le confirme. 

Iar experien¡a PNL la guvernare ne demonstreazå cå: 

1. Pensia medie netå de asiguråri sociale de stat, exprimatå 

în dolari, a scåzut în timpul guvernårii liberale (1997 - 

2000) de la 46 USD la 39 USD. Cea mai numeroaså categorie 

de pensionari, cei pentru limitå de vârstå ¿i stagiu complet 

de cotizare, ¿i-au våzut pensiile medii nete erodate în 

perioada guvernårii liberale de la 59 USD în 1996 la 52 USD 

în 2000. Pensia medie realå, exprimând puterea de cumpårare, 

a scåzut în perioada guvernårii liberale cu 31%. 

2. Capacitatea domnului Theodor Stolojan de a asigura 

pensii decente s-a demonstrat cu prisosin¡å în scurta perioadå 

în care a condus Guvernul României (1991-1992). Dacå în 

1991 pensia medie netå de asiguråri sociale de stat a fost 

echivalentul a 47 USD, în 1992 aceastå pensie medie netå 

era de 39 de dolari. În aceea¿i perioadå, pensia medie netå de 

asiguråri sociale de stat pentru limitå ¿i stagiu complet de 

cotizare a scåzut de la 56 USD la 38 USD. Ca putere de cumpårare, 

fostul prim-ministru Stolojan a reu¿it performan¡a ca 

în scurt timp så scadå pensia medie realå cu 18%. 

Prin procesul de recolerare a pensiilor Guvernul PSD a 

reu¿it så compenseze în mare måsurå daunele produse pensionarilor 

în perioada 1997-2000 de o guvernare irespon- 

Partidul Social Democrat protesteazå fa¡å de iresponsabilitatea 

liderilor PNL ¿i PD de a sugera posibile ingerin¡e 

ale politicului în actul de justi¡ie. PSD nu are ¿i nici nu va 

avea vreo legåturå cu înregistrarea Alian¡ei PNL-PD în registrul 

partidelor politice. În fapt, PNL ¿i PD folosesc acest 

prilej pentru a ataca încå o datå în mod gratuit PSD, nerealizând 

cå astfel de acuze aduc deservicii pe plan extern României. 

sabilå ¿i mincinoaså. Prin cele 4 etape de recorelare ¿i prin 

indexarea pensiilor, noi am reu¿it så cre¿tem pensia medie 

netå de asiguråri sociale de stat de la echivalentul a 39 USD, 

cât era în 2000, la 59 USD în septembrie 2003. Pensia medie 

de asiguråri sociale de stat pentru limitå de vârstå ¿i stagiu 

complet de cotizare a crescut în aceea¿i perioadå de la 52 

USD la 81 USD. Ca putere de cumpårare, pensia medie realå 

a crescut în perioada 2000 - septembrie 2003 cu 20,5%. 

În anul 2004 se vor aplica ultimele 2 etape de recorelare 

a pensiilor, reprezentând 40% din efectul global al recorelårii. 

Peste 16.200 mld. lei vor fi plåtite pensionarilor în 

anul 2004 numai datoritå procesului de recorelare. Eforturile 

guvernului PSD au drept obiectiv eliminarea marilor discrepan¡e 

¿i inechitå¡i produse în sistemul de pensii de cåtre 

guvernare anterioarå ¿i realizarea unor pensii cât mai bune ¿i 

sustenabile din punct de vedere financiar. S-a dovedit cå este 

nevoie de multå determinare ¿i de imense sume de bani pentru 

a elimina efectele catastrofale ale unei guvernåri iresponsabile 

din punct de vedere social. Totodatå, pentru a veni în 

sprijinul pensionarilor, premierul Adrian Nåstase a propus 

demnitarilor ¿i ale¿ilor din România participarea personalå la 

un fond de recapitalizare a caselor de ajutor reciproc. Cum 

participarea se face din bani personali, cei care nu sunt dispu¿i 

så dea pensionarilor decât vorbe goale au refuzat så participe 

la acest fond, fie ¿i cu o sumå modestå. Ne a¿teptam la 

refuzul liberal de a contribui cu bani, nu cu vorbe, la acest 

gest de dreptate ¿i solidaritate, ¿i de aceea nici nu vom mai 

insista så-¿i asume råspunderi politice sau personale fa¡å de 

soarta pensionarilor. 

Ingerin¡e ale politicului în actul de justi¡ie, acuze fårå temei 

Partidul Social Democrat este prea pu¡in interesat sub ce 

nume se va reînregistra noua Conven¡ie Democratå din 

România, edi¡ia 2003. Suntem convin¿i cå orice ar face PNL 

¿i PD, cetå¡enii nu au uitat haosul creat de cele douå partide, 

¿i oricum vor spune la vot un NU hotårât guvernårii care în 

perioada 1997-2000 a pierdut 4 miliarde de dolari din Produsul 

Intern Brut. 


36 


Dacå de la Traian Båsescu nimeni nu are preten¡ia unui 

limbaj ra¡ional, cel pu¡in de la domnii Theodor Stolojan ¿i 

Valeriu Stoica ne-am fi a¿teptat la un alt tip de comporta- 

Dl. Bogdan Niculescu Duvåz: 

În legåturå cu ceea ce s-a discutat în Delega¡ia permanentå 

vå voi spune câteva cuvinte ¿i, sigur, apoi vå voi sta la 

dispozi¡ie pentru întrebåri. 

În ceea ce prive¿te primul punct al ordinii de zi de la 

Delega¡ia permanentå, s-a discutat situa¡ia demarårii consultårilor 

în comisia care pregåte¿te legile electorale, a avut 

loc o scurtå prezentare a dezbaterilor din prima ¿edin¡å a 

comisiei electorale ¿i s-au eviden¡iat diferen¡ele care existå, 

în special între propunerile noastre ¿i propunerile Alian¡ei 

PNL-PD. Aceste diferen¡e constau în problema alegerilor 

locale într-un tur, propunerea noastrå, sau douå tururi, propunerea 

PNL-PD, constau în propunerea noastrå vot uninominal 

cu majoritar pentru întreg Senatul sau propunerea 

PNL, adoptatå ¿i de PD, de alian¡å, de a face uninominal 

pentru Camerå ¿i Senat, înså jumåtate din aceste locuri så fie 

ocupate de câ¿tigåtorii în circumscrip¡ii ¿i jumåtate så fie 

corectat printr-un vot propor¡ional, care este de fapt caracteristica 

metodå a votului de listå. Acestea ar fi principalele 

diferen¡e. 

În ceea ce prive¿te chestiunile de calendar, noi ne propunem 

6 iunie pentru locale. Aici discu¡ia nu este decât a¿a 

cum am pomenit, dacå este vorba de un tur sau douå ¿i, în 

continuare, în opinia noastrå, 12 decembrie este termenul 

constitu¡ional, prima zi când pot fi organizate alegeri, con- 

ment. Se pare înså cå influen¡a liderului PD în a-¿i “båsescieniza” 

anturajul este determinantå, fiind mai presus de ra¡iune 

¿i de bun-sim¡. 

PSD dezminte informa¡iile false privind colaborarea sa cu PRM 

Partidul Social Democrat dezminte falsele informa¡ii 

vehiculate în ultima perioadå, privind o a¿a-ziså în¡elegere 

secretå cu PRM. 

Ultimele declara¡ii ale liderilor PNL ¿i PD au demonstrat 

cå, de fapt, aceastå campanie de denigrare a imaginii PSD, 

nu este întâmplåtoare, fiind regizatå de adversarii no¿tri 

politici. 

În realitate, partidele care au colaborat cu PRM în ultimii 

trei ani sunt tocmai PNL ¿i PD, fapt demonstrat de multitudinea 

de proiecte de lege ¿i mo¡iuni semnate împreunå de 

parlamentarii celor trei forma¡iuni. În plus, PNL, PD ¿i PRM 

au demarat la nivel local, departe de ochii opiniei publice, o 

serie de alian¡e politice, cum a fost cazul în jude¡ele Gorj ¿i 

Constan¡a. La nivel local deja se vehiculeazå ideea formårii 

unui guvern minoritar PNL-PD, sus¡inut în Parlament de 

cåtre PRM. Cu toate acestea, liderii alian¡ei de sorginte 

CDR-istå încearcå så distragå aten¡ia de la aceste lucruri, 

acuzând PSD exact de ac¡iunile pe care PNL ¿i PD le aplicå 

în jude¡e. 

Încercarea PNL ¿i PD de a acredita ideea conform cåreia 

Corneliu Vadim Tudor a fost invitat de domnul Stelian 

Tånase la emisiunea „Ma¿ina de tocat”, la presiunile PSD, se 

înscrie în aceea¿i serie a intoxicårilor. Consideråm cå este 

foarte u¿or de demonstrat contrariul acestor afirma¡ii dacå 

cei care le prezintå îi vor solicita opinia chiar domnului 

Tånase, care declara zilele trecute cå ideea emisiunii a apårut 

în urma unei discu¡ii cu domnul Dorel ªandor. 

De fapt, în såptåmâna premergåtoare emisiunii la care a 

participat liderul PRM s-a putut vedea cå acesta nu l-a mai 

atacat în revista România Mare pe domnul Stelian Tånase, 

mai mult, având la adresa acestuia ¿i a revistei “Sfera politicii” 

numai cuvinte de apreciere. 

Briefing de preså dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD 


form reglementårilor constitu¡ionale. Sigur cå discu¡iile se 

vor purta în continuare ¿i în legåturå cu acest termen. Toatå 

lumea este de acord så facem alegeri ¿i legislative ¿i preziden¡iale 

la termen, deci la sfâr¿itul anului. 

În rest, ce se va decide, sigur se va decide în consecin¡a 

celor care se vor discuta cu, inclusiv, Curtea Constitu¡ionalå, 

care poate se va pronun¡a, cu pre¿edintele României, cu toate 

for¡ele politice, dacå ajung la un consens. Aici este vorba de 

alåmuri ¿i mediile interna¡ionale, dacå s-ar produce o modificare 

a acestei date, pentru cå, a¿a cum vå spuneam, oricare 

cetå¡ean poate så conteste constitu¡ionalitatea legilor în cazul 

în care ne abatem de la aceastå datå; dar sigur discu¡iile vor 

fi purtate în principiu. Ceea ce este prioritar sunt alegerile 

locale, pentru a se stabili atât legea cât ¿i calendarul. 

În ceea ce prive¿te alegerile generale, ele vor avea loc la 

sfâr¿itul anului viitor. În ce mod, se va stabili pe parcursul 

discu¡iilor din aceastå comisie. 

În ceea ce prive¿te situa¡ia politicå interna¡ionalå s-a luat 

cuno¿tin¡å în Delega¡ia permanentå despre rezultatele preliminare 

a alegerilor din Rusia, care, evident, pentru România 

sunt foarte importante ¿i s-a constatat noua configura¡ie, 

så spunem, care se proiecteazå, a Dumei de stat, a camerei 

inferioare. Va fi un partid, så zicem de centru, care este partidul 

de care se sprijinå ¿i care-l sprijinå pe actualul pre- 

¿edinte Putin iar comuni¿tii ¿i na¡ionali¿tii extremi¿ti vor re- 



prezenta în perspectivå opozi¡ia. Din påcate, for¡ele de 

dreapta, care erau destul de firave dar erau reprezentate în 

Parlament, nu vor mai fi reprezentate. Deci disputa parlamentarå 

va fi între partidul sprijinit ¿i sprijinitor al domnului 

pre¿edinte Putin ¿i partidele, hai så spunem, care reunesc 

nostalgiile na¡ionaliste, imperiale ¿i comuniste. 

Am avut o foarte scurtå informare în ceea ce prive¿te perspectiva 

organizårii sondajelor de opinie, având în vedere 

intrarea în anul electoral. S-a prezentat, în principiu, inten¡ia 

de a face cel pu¡in în ceea ce prive¿te perspectivele electorale 

pentru alegerile locale, pânå în luna martie, toate cele necesare, 

inclusiv grupuri, dar ¿i sondaje de opinie care defineascå 

atât cât se poate de exact sprijinul pe care-l are PSD 

în localitå¡i ¿i candida¡ii PSD. Pentru cå, dupå cum ¿ti¡i, noi 

avem doi, uneori trei candida¡i, în fiecare localitate, la 

func¡ia de primar ¿i acest lucru va trebui så fie definitivat în 

urma acestor sondaje de opinie, deci pe o dimensiune cât mai 

aproape de realitate. 

În ceea ce prive¿te informarea privind activitatea Camerei 

¿i Senatului, nu au apårut lucruri extrem de semnificative 

pentru aceastå såptåmânå dar s-au marcat prioritatea ¿i, 

într-un fel, întârzierile care s-au produs la adoptarea legilor 

coopera¡iei ¿i s-a cerut comisiilor parlamentare så definitiveze, 

în urma tuturor consultårilor inclusiv cu Uniunea 

Europeanå ¿.a.m.d., care au durat atâta timp, så definitiveze 

aceastå legisla¡ie în a¿a fel încât legea coopera¡iei så devinå 

¿i în România func¡ionalå. 

De asemenea, s-a discutat despre activitatea parlamentarå, 

un lucru care de obicei se petrece la sfâr¿it de legislaturå. 

Sunt foarte multe ini¡iative parlamentare de înfiin¡are 

de comune prin împår¡irea unora dintre cele actuale în mai 

multe, respectiv alte localitå¡i så capete calitate de comunå. 

Asta se întâmplå întotdeauna, pentru cå ini¡iativele parlamentare 

se sprijinå pe popula¡ia acestor comune care sus¡in 

ideea. Ceea ce s-a subliniat ¿i în Delega¡ia permanentå - 

existå ¿i o propunere guvernamentalå, existå foarte multe 

propuneri din partea parlamentarilor sau destul de multe 

propuneri, poate eu m-am exprimat gre¿it, este cå existå o 

lege care prevede atât Referendum în comunitatea respectivå, 

peste care nu se poate trece, categoric, ¿i un set de criterii. 

Deci nu ne vom abate, indiferent de cine are ini¡iativa, 

de la setul de criterii care sunt puse la baza constituirii unor 

comune, chiar dacå unii, poate, nu se vor sim¡i sprijini¡i de 

aceste criterii. 

În ceea ce prive¿te activitatea guvernului din aceastå såptåmânå, 

s-au fåcut doar câteva considera¡ii privind discu¡iile 

preliminare cu Fondul Monetar, în perspectiva discutårii 

eventualitå¡ii unui nou acord, în 2004, probabil undeva la 

jumåtatea lunii aprilie. 

Discu¡iile sunt preliminare, deci ele nu pot face obiectul 

unei analize profunde decât la minister ¿i între speciali¿tii 

inclusiv din departamentul nostru. Ceea ce s-a cerut, în fond, 

a fost ca departamentul care se ocupå de politici financiare la 

PSD så discute aceste tatonåri ¿i din partea noastrå ¿i din 

partea Fondului Monetar, propuneri pentru un eventual 

acord ¿i, bineîn¡eles, så avem un punct de vedere pe care 

så-l discutåm cu altå ocazie, într-o Delega¡ie permanentå, de 

asemenea, så ¿tim cam care va fi atitudinea guvernului în 

aceastå perspectivå. 

Au existat ¿i discu¡ii referitoare la måsurile specifice ale 

Ministerului de Finan¡e, privind aloca¡iile banilor publici 

pânå la sfâr¿itul anului. Existå ni¿te diferen¡e, ni¿te bani care 

trebuiesc cu siguran¡å folosi¡i, pentru cå nu ne putem permite 

din pu¡inul care l-am alocat în sectoare - sau poate nu pu¡inul, 

dar întotdeauna prea pu¡inul, pentru cå toatå lumea vrea 

mai mult, asta este soarta oricårui buget în lume - så avem ¿i 

pår¡i ne executate din buget. Ele vor trebui urmårite îndeaproape 

¿i executate ca ¿i cheltuieli. 

În ceea ce prive¿te agenda de întâlniri interna¡ionale, s-a 

fåcut o trecere în revistå a întâlnirilor premierului. Pentru 

noi, semnificativå a fost prezen¡a, la sfâr¿itul såptåmânii trecute, 

a domnului Dominique Strauss – Kahn, lider proeminent 

al Partidului Socialist Francez, înso¡it ¿i de o figurå 

prestigioaså a presei din Fran¡a, so¡ia lui, Ane Sinclaire, care 

în cele trei zile cât a stat în România a fåcut ¿i câteva conferin¡e, 

a sus¡inut ¿i câteva puncte de vedere foarte interesante 

dupå pårerea noastrå. Pe unele dintre ele chiar vrem så 

le editåm, pentru folosin¡a noastrå în primul rând, prin Funda¡ia 

Social Democratå, dar ¿i pentru cei care sunt curio¿i så 

vadå abordåri pe tematici europene, colaborare europeanå pe 

tematici, problema socialismului ¿i a democra¡iei în perspectiva 

¡årilor din centrul ¿i Estul Europei, pentru cå sunt lucruri 

specifice ¿i sunt extrem de interesante ca ¿i evolu¡iile socialdemocrate, 

în fine, a partidelor socialiste în Europa la începutul 

mileniului 3. Sunt teze extrem de interesante ¿i pentru 

noi. 

Având în vedere cå aceastå vizitå a fost extrem de importantå 

pentru noi ¿i cred cå este foarte pozitiv privitå ¿i în 

sânul sociali¿tilor francezi, ne-am propus ca, în continuare, 

så repetåm ¿i chiar så acceleråm acest sistem de rela¡ii bilaterale 

cu partidele social democrate europene, în special în 

anul urmåtor, în a¿a fel încât så avem ocazia så prezentåm 

aici realitå¡ile române¿ti ¿i så avem dezbateri pe teme specifice 

în perspectivå social-democratå aici în România, cu mai 

mul¡i lideri proeminen¡i ai partidelor social-democrate sau 

socialiste europene. 

În ceea ce prive¿te ultimul punct, diverse, s-a fåcut o 

prezentare foarte pe scurt a situa¡iei doamnei Ciobotea, so¡ia 

lui Petrre Ciobotea care ¿ti¡i cå a fost arestat, în urma unui 

flagrant la Mehedin¡i. Doamna Ciobotea a demisionat din 

func¡ia de pre¿edinte executiv al organiza¡iei Mehedin¡i ¿i 

sunt suspenda¡i, a¿a cum ¿ti¡i, dânsul demisionând din toate 

func¡iile nu numai politice dar ¿i administrative pe care le-a 

avut. S-a marcat faptul cå aceastå atitudine hotårâtå acolo, în 

organiza¡ia jude¡eanå, este o atitudine corectå, pentru cå nu 

putem, în ultimå instan¡å, ¿i nici nu dorim så ne asumåm 

ceea ce unii, chiar din rândul nostru - a¿a cum se întâmplå 

pânå la urmå în orice partid - pot så gre¿eascå sau pot fi 

tenta¡i så gre¿eascå. Deci respingem orice fel de asemenea 

atitudini ¿i le vom trata cu aceea¿i rigoare, indiferent când ¿i 

unde se vor petrece. 


38 


Ac¡iunile Organiza¡iei de Femei a PSD în såptåmâna 8-14 decembrie 2003 

� În data de 10.12.2003, la Novi Sad (Serbia), se desfå- 

¿oarå Conferin¡a Interna¡ionalå privind Legisla¡ia în Domeniul 

Egalitå¡ii de ªanse în Regiunea Sud-Est Europeanå, 

organizatå de Secretariatul pentru Muncå, Angajare 

¿i Egalitate de ªanse al Consiliului Executiv al Provinciei 

Voivodina. La lucrårile conferin¡ei participå doamna Alexandrina-Lumini¡a 

Hîr¡an, secretarul executiv pentru Rela¡ii 

Interna¡ionale al Organiza¡iei de Femei, ¿i doamna Valentina-Emilia 

Milutinovici, pre¿edinta Organiza¡iei de Femei 

PSD Timi¿. 

� În data de 11.12.2003: 

1. Doamna Hildegard Carola Puwak, pre¿edinta Organiza¡iei 

de Femei a PSD, participå la întâlnirea comunå a Biroului 

¿i a Comitetului Permanent de Femei din cadrul 

Partidului Sociali¿tilor Europeni, organizatå la Bruxelles 

(Belgia). Pe agenda întâlnirii se aflå analiza activitå¡ii Comisiei 

pentru Drepturile Femeilor ¿i ªanse Egale din cadrul 

Parlamentului European, raportul asupra participårii la Congresul 

Interna¡ionalei Socialiste a Femeilor de la São Paulo, 

discutarea unor aspecte legate de discriminarea împotriva 

femeilor în afara locului de muncå, situa¡ia organiza¡iilor de 

femei din cadrul partidelor, componen¡a listelor electorale 

Dl. Bogdan Niculescu Duvåz: 

Aståzi, conferin¡a de preså este sus¡inutå de domnul vicepre¿edinte 

Viorel Hrebenciuc pe tema pe care v-am anun¡at-o, 

¿i anume modificåri ¿i dezbateri asupra sistemului electoral. 

Dl. Viorel Hrebenciuc: 

Mul¡umesc. Dupå cum ¿ti¡i, såptåmâna trecutå au debutat 

lucrårile Comisiei Parlamentului care se ocupå de modificarea 

legilor electorale - cele privind alegerile locale, alegerile 

generale, preziden¡iale ¿i Codul de conduitå electoralå. 

Dintr-o primå evaluare pe care am fåcut-o în ceea ce prive¿te 

propunerile pe care partidele le-au înaintat pentru modificarea 

legilor electorale, nu avem decât câteva mici discordan¡e 

între noi, ca så spun a¿a, în special în ceea ce prive¿te 

calendarul alegerilor ¿i o så revin cu datele pe care le propune 

fiecare partid. 

Un alt subiect prive¿te alegerile uninominale ¿i al treilea 

este reducerea numårului de parlamentari. 

Dupå cum ¿ti¡i, PSD a propus datele de 12 decembrie 

pentru primul tur ¿i 19 decembrie pentru turul doi, a propus 

o reducere de 10% a numårului de parlamentari în viitorul 

pentru alegerile europene din 2004, precum ¿i situa¡ia politicå 

din ¡årile reprezentate în cadrul reuniunii. 

2. Are loc la Pite¿ti ac¡iunea ini¡iatå de Organiza¡ia Jude¡eanå 

de Femei Arge¿ “Dåruie¿te ¿i vei fi fericit” .Vor fi 

oferite pachete femeilor singure ¿i nevoia¿e din Pite¿ti ¿i 5 

comune. 

� În data de 12.12.2003, se desfå¿oarå la Gala¡i o întâlnire 

a Organiza¡iei de Femei cu membrele Organiza¡iei Jude¡ene 

de Femei Gala¡i. La ¿edin¡å va fi pus în dezbatere 

“Programul de pregåtire a femeilor P.S.D. din mediul 

rural pentru alegerile locale din 2004”. 

� În data de 13.12.2003: 

1. La Bacåu, în cadrul Programului „Înva¡å pentru viitorul 

tåu” se desfå¿oarå ac¡iunea „Prin slovå aducem luminå” 

– colectare de cår¡i ¿i înfiin¡area unei biblioteci. 

2. La Dorohoi (Boto¿ani) are loc o vizitå la Centrul de 

îngrijire ¿i asisten¡å Dorohoi - oferirea de cadouri cu 

ocazia sårbåtorilor de iarnå ¿i a unui concert . 

3. La Cålåra¿i are loc ac¡iunea de creare a unor echipe 

interdisciplinare care så se deplaseze în ¿coli sau så aibå întâlniri 

cu pårin¡ii pentru prevenirea noilor provocåri (consumul 

de droguri, tabagismul, alcoolismul, prostitu¡ia etc.). 

Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Viorel Hrebenciuc, 

vicepre¿edinte, ¿i Bogdan Niculescu Duvåz, purtåtor de cuvânt 


Parlament 2004-2008 ¿i vot uninominal doar la Senat. 

Alian¡a PD-PNL propune votul uninominal la Camera Deputa¡ilor 

¿i la Senat, cei de la UDMR nu sunt de acord cu 

votul uninominal, iar cei de la PRM, de asemenea, nu sunt 

de acord cu votul uninominal, nefiind de acord, în acela¿i 

timp, nici reprezentan¡ii Grupului parlamentar al minoritå¡ilor 

na¡ionale, altele decât cea maghiarå. Acestea ar fi, în 

mare, ca så spun a¿a, deosebirile dintre noi. 

În ceea ce prive¿te celelalte chestiuni care ¡in de legile 

electorale, nu sunt mari deosebiri de vederi ¿i sunt convins 

cå vom putea foarte rapid så ne punem de acord. Urmeazå ca 

în perioada urmåtoare, în urma negocierilor pe care le vom 

avea în cadrul Comisiei, så reu¿im så stabilim un punct de 

vedere comun. În acest context, când discut de stabilirea 

unui punct de vedere comun, vreau så remarca¡i faptul cå 

noi, PSD, am avut ini¡iativa înfiin¡årii acestei Comisii electorale 

a Parlamentului, în timp ce, dacå dåm pu¡in înapoi 

timpul, facem o micå retrospectivå, o så vedem cå legile 

electorale pentru anul 2000 au fost stabilite doar de cei de la 

putere, fårå nici un fel de consultare prealabilå cu partidele 

din opozi¡ie. 



A¿ vrea så vå spun un lucru, înainte de a da cuvântul jurnali¿tilor. 

Data alegerilor pe care Alian¡a PNL-PD a propuso 

este 28 noiembrie, mergând pe un termen neconstitu¡ional, 

pe ideea pe care domnul Boc a avansat-o din partea Alian¡ei 

PNL-PD, în sensul cå este o datå care nu se încadreazå în 

termenele constitu¡ionale. În acest sens, având în vedere cå 

Partidul Social Democrat protesteazå energic fa¡å de 

modul în care PNL a încercat asocierea sa cu agresarea condamnabilå 

a jurnalistului Ino Ardelean ¿i atrage aten¡ia 

asupra duplicitarismului liderilor acestui partid. Pe de-o 

parte PNL condamnå actul reprobabil prin care a trecut jurnalistul, 

iar pe de altå parte, chiar pre¿edintele Organiza¡iei 

PNL Timi¿oara, deputatul Ovidiu Drågånescu l-a amenin¡at 

în mod public pe Ino Ardelean. 

În urmå cu câteva såptåmâni deputatul PNL a fost 

nemul¡umit de modul în care Ino Ardelean a reflectat într-un 

articol o conferin¡å de preså pe care acesta a sus¡inut-o în fa¡a 

presei locale, îmbråcat într-o uniformå militarå. În articolul 

respectiv a fost redat dialogul lui Ovidiu Drågånescu cu ziari¿tii, 

din care a reie¿it cå acesta nu î¿i cunoa¿te gradul cu 

care a finalizat stagiul militar, în condi¡iile în care deputatul 

Partidul Social Democrat respinge categoric diversiunea 

Alian¡ei PNL-PD, conform cåreia între PSD ¿i PRM ar 

exista o în¡elegere politicå. A¿a cum am mai declarat, încercarea 

de a asocia Partidul Social Democrat cu PRM nu este 

decât o campanie de denigrare pregåtitå de PNL ¿i PD de 

câteva såptåmâni, pentru a fi lansatå în mass-media. 

În realitate, partidele care au nevoie de sprijinul PRM 

sunt PNL ¿i PD, care în ¡arå au ¿i fåcut, fie alian¡e declarate 

oficial, cum este cazul în jude¡ele Constan¡a ¿i Gorj, fie 

alian¡e informale, cum se întâmplå în celelalte jude¡e. Speria¡i 

de un e¿ec în alegeri, prefigurat de sondajele de opinie 

pe care le-au comandat, PNL ¿i PD încearcå acum så î¿i 

convingå måcar proprii militan¡i cå pot forma un guvern 

minoritar, cu sprijinul parlamentar al PRM. 

În acest fel se explicå ¿i motivul pentru care Corneliu 

Vadim Tudor ¿i-a schimbat brusc discursul ¿i a devenit european, 

democrat, filosemit ¿i apåråtor al minoritå¡ilor etnice, 

aceasta fiind singura formulå care îi creeazå posibilitatea 

Comunicat de preså 

Declara¡ie politicå 

s-ar putea propune så fie vot uninominal la ambele camere 

sau la una, cum am propus noi, ar putea ca o altå datå a 

alegerilor så fie 14 noiembrie, deci cu douå såptåmâni 

înainte de 28 noiembrie, mergând pe logica Alian¡ei PNL- 

PD, dar urmeazå så discutåm ¿i acest lucru. A¿tept. 

PNL este vicepre¿edinte al Comisiei de Apårare, Ordine Publicå 

¿i Siguran¡å Na¡ionalå. 

Deranjat de articol, Ovidiu Drågånescu i-a trimis lui Ino 

Ardelean un drept la replicå dur ¿i l-a amenin¡at cu intentarea 

unui proces. Mai mult, Drågånescu a anun¡at telefonic redac- 

¡ia localå în care lucreazå Ino Ardelean cå dore¿te så-i ridice 

acreditarea acestuia, pentru a nu mai putea participa la conferin¡ele 

de preså ale PNL Timi¿. 

În aceste condi¡ii, Partidul Social Democrat nu poate så 

nu remarce dezguståtoarea ipocrizie a pre¿edintelui PNL 

Timi¿, care a participat cu non¿alan¡å la mar¿ul de solidaritate 

al jurnali¿tilor din Timi¿oara. Este clar cå Ovidiu Drågånescu 

a dorit în fapt så î¿i facå publicitate electoralå, folosindu-se 

de agresarea lui Ino Ardelean. 

sprijinului reciproc cu PNL-PD, atât la alegerile preziden- 

¡iale cît ¿i la cele parlamentare. 

PNL uitå cå urma¿ul de drept al primului partid de guvernåmânt 

a fost cel pu¡in în aceea¿i måsurå ¿i actualul såu 

aliat PD, care a provenit juridic din FSN. A¿a cå orice fel de 

conota¡ii istorice încearcå så aducå ca argumente pentru a 

dovedi ceea ce el însu¿i face – o alian¡å cu PRM – sunt purå 

demagogie. 

Partidul Social Democrat respinge orice fel de asociere în 

perspectiva anului electoral, cu orice foma¡iune, în afara 

celor cu care semnåm acorduri ¿i în¡elegeri la lumina zilei. 

Totodatå, regretåm profund incapacitatea PNL - PD de a 

da curs invita¡iei pre¿edintelui PSD, domnul Adrian Nåstase, 

la o perioadå de lini¿te sufleteascå, måcar pânå dupå Sfintele 

Sårbåtori de Cråciun. 

Vicepre¿edinte, 

Viorel Hrebenciuc 


Au fost discutate 

¿i aprobate urmåtoarele 

puncte aflate 

pe ordinea de zi: 

1. Hotårâre pentru stabilirea salariului 

de bazå minim brut pe ¡arå 

garantat în platå 

Guvernul a aprobat majorarea, începând 

cu data de 1 ianuarie 2004, a 

salariului minim brut pe ¡arå, de la 

2.500.000 lei/lunå (nivel stabilit prin 

HG nr. 1105/2002) la 2.800.000 lei/ 

lunå. Noul nivel al salariului corespunde 

unui program complet de lucru 

de 172 ore în medie pe lunå, în anul 

2004, reprezentând 16.279,10 lei/orå. 

Majorarea salariului de bazå minim 

brut pe ¡arå are ca scop stimularea procesului 

de remotivare a muncii. Noua 

valoare a salariului de bazå minim brut 

pe ¡arå nu modificå cuantumul drepturilor 

salariale existente la data intrårii 

în vigoare a Hotårârii, stabilite prin 

contractele colective de muncå, contractele 

individuale de muncå sau prin 

alte acte normative, în func¡ie de nivelul 

acestuia. Nivelul salariului de 

bazå potrivit încadrårii, pentru personalul 

din sectorul bugetar, nu poate fi 

inferior nivelului stabilit potrivit prevederilor 

Hotårârii. În vederea stabilirii 

40 

Palatul Victoria 

ªedin¡a de Guvern din 11 decembrie 2003 

noilor niveluri, vor fi modifica¡i, în 

mod corespunzåtor, coeficien¡ii de ierarhizare 

sau, dupå caz, valoarea salariului 

de bazå. 

Stabilirea, pentru personalul încadrat 

prin încheierea unui contract individual 

de muncå, de salarii de bazå sub 

nivelul salariului minim constituie contraven¡ie 

¿i se sanc¡ioneazå cu amendå 

de la 10-20 milioane lei. Constatarea 

contraven¡iei ¿i aplicarea sanc¡iunii se 

fac de cåtre personalul Ministerului 

Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei 

¿i al Inspec¡iei Muncii, prin inspectora- 

Dejun de lucru cu producåtorii germani 

Premierul Adrian Nåstase a participat vineri, 5 decembrie 

2003,la un dejun de lucru cu producåtorii germani în 

domeniul automotive în România, la invita¡ia Excelen¡ei 

Sale domnul Wilfried Gruber, Ambasadorul Republicii 

Federale Germania la Bucure¿ti. Reprezentan¡ii celor mai 

importan¡i producåtori germani de profil din România au 

prezentat primului ministru un profil economic de actualitate 

al activitå¡ilor lor: aceste societå¡i au în total circa 

25.000 de angaja¡i ¿i realizeazå o cifrå de afaceri anualå 

totalå de 630 milioane euro în România. Peste 90% din 

totalul produc¡iei este rezervat exportului, ceea ce reprezintå 

aproximativ 4% din exportul românesc. Firmele germane 

prezente la aceastå întrevedere ¿i-au manifestat 

interesul de a-¿i extinde investi¡iile ¿i activitatea în România. 

Au participat: BOS Automotive Products Romania 

tele teritoriale de muncå jude¡ene ¿i al 

municipiului Bucure¿ti. La 1 ianuarie 

2004 se abrogå HG nr. 1105/2002 pentru 

stabilirea salariului de bazå minim 

brut pe ¡arå. 

2. Hotårâre privind actualizarea 

aloca¡iei sociale cuvenite adul¡ilor 

nevåzåtori cu handicap grav ¿i accentuat, 

începând cu luna ianuarie 

2004 

Guvernul a decis majorarea, din 

luna ianuarie 2004, a aloca¡iei sociale 

cuvenite adul¡ilor nevåzåtori cu handicap 

grav ¿i accentuat. Astfel, adul¡ii nevåzåtori 

cu handicap grav vor beneficia 

de un venit lunar sub forma unei aloca¡ii 

sociale în cuantum de 1.584.000 

lei, iar adul¡ilor nevåzåtori cu handicap 

accentuat de un venit lunar sub forma 

unei aloca¡ii sociale în cuantum de 

792.000 lei. De aceastå majorare va 

beneficia un numår de 83.999 adul¡i 

nevåzåtori, dintre care 45.572 nevåzåtori 

cu handicap grav. Suma necesarå 

plå¡ii aloca¡iei este de 10.668.152 mii 

lei/lunå. Potrivit art. 19 din OUG nr. 

102/1999 aloca¡ia socialå pentru persoanele 

cu handicap se actualizeazå 

anual prin Hotårâre a Guvernului, în 

func¡ie de indicele pre¡urilor de consum. 

Prevederile HG nr. 86/2003 au 

stabilit, începând cu luna ianuarie 

SRL, Continental Automotive Products SRL, ContiTech 

Power Transmission Systems SRL, Freudenberg Flexibile 

de Frânå, INA Schaeffler Bra¿ov SRL, Kromberg & 

Schubert Romania SRL, Kuhnke Relee SRL, Leoni 

Wiring Systems Romania LWS SRL, Leoni Wiring Systems 

Romania LWS RO SRL, Lisa Draxlmaier Autopart 

Romania SRL, RUD Ketten SRL, Siemens VDO Automotive 

SRL, ThyssenKrupp AG, ThyssenKrupp Bilstein 

Compa SA, ThyssenKrupp Compa Arcuri SA. Dialogul 

premierului Adrian Nåstase cu producåtorii germani a pus 

în valoare evolu¡ia rela¡iilor de cooperare economicå între 

cele douå ¡åri, constituindu-se într-un util schimb de opinii 

în vederea vizitei de lucru pe care primul ministru o va 

efectua în cursul såptåmânii viitoare în Germania. 


2003, nivelul aloca¡iei pentru nevåzåtorii 

cu hadicap grav la 1.407.000 lei, 

iar pentru nevåzåtorii cu handicap accentuat 

la 703.500 lei. 

3. Guvernul a adoptat proiectul 

de Lege pentru modificarea Legii 

minelor nr. 85/2003 

Proiectul de lege prevede abrogarea 

articolului 50 al Legii minelor care se 

referå la scutirea de la plata taxelor vamale 

acordatå titularilor de licen¡e, pe 

întreaga duratå a licen¡ei, pentru unele 

bunuri ¿i echipamente necesare executårii 

diverselor activitå¡i miniere sau 

unor ac¡iuni de reabilitare a mediului 

deteriorat urmare activitå¡ilor miniere. 

Acordarea unor asemenea facilitå¡i nu 

este în concordan¡å cu criteriile privind 

acordarea ajutorului de stat, întrucât 

sub aceastå formå ajutorul respectiv nu 

este cuantificabil. Prin acest amendament 

se asigurå compatibilitatea legisla¡iei 

române¿ti în domeniul minier cu 

regulile existente în plan interna¡ional 

cu privire la acordarea ajutorului de 

stat. Proiectul de Lege modificå ¿i art. 

60 alin. (1) specificând faptul cå „prevederile 

licen¡elor de exploatare ¿i/sau 

exploatare încheiate înainte de intrare 

în vigoare a prezentei legi ¿i aprobate 

sau în curs de aprobare de cåtre Guvern 

råmân valabile pe întreaga lor duratå în 

condi¡iile în care au fost încheiate, cu 

excep¡ia facilitå¡ilor”. Proiectul de 

Lege adoptat de Executiv va fi transmis 

Parlamentului. 

4. Guvernul a aprobat Memorandumul 

cu tema: Semnarea Acordului 

între Guvernul României ¿i Consiliul 

Federal Elve¡ian privind eliminarea 

reciprocå a vizelor 

Acordul prevede: 

� Scutirea titularilor de pa¿apoarte 

diplomatice , de serviciu ¿i simple, de 

Guvernul României a primit cu îngrijorare vestea atentatului 

sângeros produs mar¡i, 9.12.2003, în centrul capitalei 

ruse, soldat cu moartea a cinci persoane ¿i numero¿i råni¡i. 

Condamnåm în termenii cei mai fermi actele teroriste 

îndreptate asupra popula¡iei civile ¿i ne exprimåm convin- 


la obliga¡ia de a ob¡ine vizå, pentru o 

duratå de ¿edere de 90 zile pe parcursul 

unei perioade de 6 luni 

� Pentru perioade de ¿edere mai 

mari de 90 zile se vor elibera vize de 

intrare-ie¿ire cu respectarea reglementårilor 

interne ale fiecårui stat 

� În eventualitatea încetårii sau suspendårii 

noului Acord, textul Acordului 

din 1996, reintrå în vigoare. 

5. Ministerul Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului ¿i Autoritatea 

Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor 

au prezentat Executivului 

o informare privind „Programul 

pentru asigurarea supravegherii pie- 

¡ei în perioada sårbåtorilor de iarnå” 

Programul prevede o serie de 

måsuri ¿i termene care vizeazå: 

- verificarea condi¡iilor sanitare veterinare 

de func¡ionare a unitå¡ilor care 

produc, prelucreazå, depoziteazå ¿i 

transportå produse de origine animalå, 

care au fost autorizate sanitar veterinar; 

- verificarea respectårii condi¡iilor 

termice de depozitare a produselor de 

origine animalå, avându-se în vedere 

categoria de produs; 

- verificarea modului în care produsele 

de origine animalå sunt expuse 

la vânzare; 

- verificarea îndeplinirii condi¡iilor 

sanitare veterinare de func¡ionare a unitå¡ilor 

de alimenta¡ie publicå, pensiunilor 

angrenate în activitatea de agroturism 

precum ¿i a pie¡elor agroalimentare 

în care se comercializeazå produse 

de origine animalå; 

- verificarea modului de respectare 

a prevederilor legale privind comercializarea 

alimentelor ¿i båuturilor specifice 

sårbåtorilor de iarnå (carne, pe¿te, 

produse zaharoase ¿i de ciocolatå, vin 

¿i båuturi alcoolice); 

- verificarea respectårii prevederilor 

Condamnare a actelor teroriste 

legale privind protec¡ia consumatorilor 

la serviciile de alimenta¡ie publicå în 

ajunul sårbåtorilor de iarnå în unitå¡ile 

de alimenta¡ie publicå din ora¿e ¿i sta- 

¡iuni turistice care organizeazå mese 

festive cu ocazia Cråciunului ¿i a Revelionului 

2004, precum ¿i în unitå¡ile de 

alimenta¡ie publicå care fac parte din 

sistemul de agroturism. Måsurile vor fi 

aplicate de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå 

Sanitarå-Veterinarå ¿i de cåtre Autoritatea 

Na¡ionalå pentru Protec¡ia 

Consumatorilor. 

6. Guvernul a aprobat Hotårârea 

privind înfiin¡area Consiliului Superior 

pentru Reforma Administra- 

¡iei Publice, Coordonarea Politicilor 

Publice ¿i Ajustare Structuralå 

Consiliul este condus de primul 

ministru ¿i are rol de corelare ¿i monitorizare 

a procesului de reformå a administra¡iei 

publice ¿i a politicilor publice 

la nivelul tuturor ministerelor ¿i 

celorlalte autoritå¡i ¿i insitu¡ii publice, 

precum ¿i al consiliilor, comitetelor ¿i 

comisiilor interministeriale responsabile 

cu politica generalå ¿i prioritå¡ile 

Guvernului în domeniile specifice. 

Consiliul Superior pentru Reforma Administra¡iei 

Publice, Coordonarea Politicilor 

Publice ¿i Ajustare Structuralå 

are ca obiective: 

� urmårirea asigurårii caracterului 

unitar ¿i coerent al strategiilor ¿i politicilor 

la nivelul autoritå¡ilor ¿i institu¡iilor 

publice, în vederea îndeplinirii cerin¡elor 

de integrare euroatlanticå; 

� asigurarea monitorizårii strategiilor 

privind reforma administra¡iei publice; 

� eficientizarea comunicårii ¿i coordonårii 

activitå¡ii consiliilor, comitetelor 

¿i comisiilor interministeriale care 

gestioneazå politica Guvernului în 

domeniile specifice; 

gerea cå nici o cauzå nu poate justifica recurgerea la ac- 

¡iuni criminale. 

Guvernul României transmite condolean¡e Guvernului 

Federa¡iei Ruse ¿i î¿i reafirmå angajamentul ferm fa¡å de 

lupta împotriva terorismului. 


� urmårirea stadiului realizårii 

reformei în administra¡ia publicå; 

� urmårirea modului de implementare 

a strategiilor ¿i politicilor la nivelul 

autoritå¡ilor ¿i institu¡iilor publice; 

� analizarea rezultatelor ¿i a stadiului 

implementårii programului PAL – 

Banca Mondialå. 

La lucrårile Consiliului participå, în 

calitate de invita¡i, reprezentan¡i ai altor 

autoritå¡i sau institu¡ii publice ¿i al¡i 

reprezentan¡i, în func¡ie de problemele 

incluse pe ordinea de zi. 

Consiliul se întrune¿te trimestrial 

sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea 

pre¿edintelui acestuia. 

Secretariatul tehnic al Consiliului 

Superior pentru Reforma Administra- 

¡iei Publice, Coordonarea Politicilor 

Publice ¿i Ajustare Structuralå se asigurå, 

dupå caz, de cåtre Unitatea de 

Politici Publice organizatå în structura 

Secretariatului General al Guvernului, 

de cåtre Unitatea Centralå pentru Reforma 

Administra¡iei Publice organizatå 

în structura Ministerului Administra- 

¡iei ¿i Internelor ¿i de cåtre Unitatea de 

management a proiectului privind reforma 

administra¡iei publice organizatå 

la nivelul aparatului de lucru al primului 

ministru. 

7. Guvernul a decis alocarea din 

Fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia 

sa, prevåzut în bugetul de stat 

pe anul 2003, a sumei de 5.000.000 

mii lei pentru jude¡ul Vrancea 

Suma este destinatå consolidårii ¿i 

restaurårii clådirii teatrului „Maior 

Gheorghe Pastia” din municipiul Foc- 

¿ani. Clådirea face parte din lista monumentelor 

¿i ansamblurilor de arhitecturå 

aflate în patrimoniul na¡ional. 

Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, 

inaugurat în anul 1913, a func¡ionat 

pânå în anul 1987 când nu a mai putut 

fi utilizat, datoritå distrugerilor produse 

de cutremurele din 1940, 1977, 1986. 

8. Guvernul a decis suplimentarea 

pe jude¡e a sumelor defalcate din 

impozitul pe venit cu 159.395 milioane 

lei din Fondul de rezervå bugetarå 

la dispozi¡ia sa, prevåzut în bugetul 

de stat pe anul 2003 

42 


Sumele au fost alocate astfel: 

� jude¡elor Arge¿, Gala¡i, Giurgiu, 

Gorj, Ilfov ¿i Olt în vederea asigurårii 

ajutorului social, ajutorului pentru încålzirea 

locuin¡ei ¿i sus¡inerea sistemului 

de protec¡ie a persoanelor cu handicap 

� jude¡elor Bra¿ov, Dâmbovi¡a, 

Gala¡i, Gorj, Ia¿i, Neam¡, Sålaj, Teleorman, 

Tulcea, Vâlcea ¿i Vrancea pentru 

echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, 

ora¿elor, municipiilor sau bugetelor 

proprii ale jude¡elor. Sumele se 

repartizeazå pe comune, ora¿e ¿i municipii 

de cåtre Consiliile Jude¡ene, 

prin hotårâre, dupå consultarea primarilor 

¿i cu asisten¡a tehnicå de specialitate 

a direc¡iei generale a finan¡elor 

publice. 

9. Guvernul a adoptat Hotårârea 

pentru aprobarea Amendamentului 

nr. 2 convenit prin schimb de scrisori 

semnate la Bucure¿ti la 28 iunie 

2002, 29 august 2002, 30 septembrie 

2002 ¿i 16 octombrie 2002 ¿i respectiv 

la Londra la 12 iulie 2002, 2 septembrie 

2002, 17 octombrie 2002 ¿i 

16 decembrie 2002, între Guvernul 

României ¿i Banca Europeanå pentru 

Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare, la 

Acordul de împrumut dintre România 

¿i Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie 

¿i Dezvoltare destinat 

finan¡årii Proiectului privind restructurarea 

Administra¡iei Na¡ionale 

a Drumurilor ¿i reabilitarea 

drumurilor, semnat la Bucure¿ti , la 

20 noiembrie 1996 

Actul normativ stabile¿te cå ultima 

datå de tragere a sumelor din împrumut 

men¡ionatå în Sec¡iunea 2.02 a Articolului 

II la Acordul de împrumut se înlocuie¿te 

cu data de “31 decembrie 

2003”. De asemenea, a fost realocatå 

suma de 11.138.011 USD de la categoria 

“Nealocate” la categoriile “Lucråri”, 

“Echipamente” ¿i “Consultan¡å” 

astfel: 

� de la categoria “Nealocate” la 

categoria “Lucråri” – 9.500.000 USD; 


categoria “Echipamente”- 832.000 

USD; 


categoria “Consultan¡å” – 806.011 

USD. 

Suma totalå råmaså la categoria 

“Nealocate” este de 1.010.989 USD. 

Toate realocarile efectuate, au fost 

cuprinse în tabelul ce con¡ine apendicele 

la anexa nr. 2 la Acordul de împrumut 

care s-a modificat corespunzåtor. 

Amendamentele convenite nu sunt 

de naturå så sporeascå obliga¡iile financiare 

ale României fa¡å de BERD ¿i 

nici nu determinå noi condi¡ionåri economice 

fa¡å de cele convenite ini¡ial 

între pår¡i. La data de 20 noiembrie 

1996 a fost semnat la Bucure¿ti, 

Acordul de împrumut dintre România 

¿i Banca Europeanå pentru Reconstruc- 

¡ie ¿i Dezvoltare (BERD), în valoare de 

85,9 mil. USD, destinat finan¡årii Proiectului 

privind restructurarea Administra¡iei 

Na¡ionale a Drumurilor ¿i 

reabilitarea drumurilor, ratificat prin 

Ordonan¡a Guvernului nr. 3/1997, 

aprobatå prin Legea nr. 74/1997, modificatå 

prin Ordonan¡a de urgen¡å nr. 

80/2002 pentru ratificarea Amendamentului 

nr. 1 semnat la 21 decembrie 

2001 de cåtre România ¿i BERD. 

Agen¡ia de implementare a acestui 

proiect este Administra¡ia Na¡ionalå a 

Drumurilor (AND), cåreia i s-a delegat 

întreaga autoritate ¿i responsabilitate 

pentru realizarea proiectului ¿i utilizarea 

sumelor din împrumut. 

Obiectivele principale ale proiectului 

sunt: comercializarea ¿i privatizarea 

activitå¡ilor opera¡ionale ale AND, 

restructurarea ¿i modernizarea AND în 

domeniile care ¡in de cadrul legislativ, 

planificare ¿i management ale re¡elei 

de drumuri din România ¿i finan¡area 

unei pår¡i din programul de reabilitare a 

drumurilor. 

10. Guvernul României a adoptat 

Proiectul de Lege pentru modificarea 

¿i completarea Legii nr. 203/1999 

privind permisele de muncå, cu modificårile 

¿i completårile ulterioare 

Promovarea proiectului de act normativ 

vizeazå eficientizarea activitå¡ii 

de eliberare ¿i de prelungire a permiselor 

de muncå pentru stråini, precum 

¿i a modului de încheiere ¿i prelungire 

a contractului pe duratå determinatå. 


Proiectul de Lege confirmå respectarea 

de cåtre România a angajamentului privind 

modificarea Legii nr. 203/ 1999, 

pânå la sfâr¿itul anului 2003, asumat 

fa¡å de Uniunea Europeanå prin Documentul 

de Pozi¡ie Complementar II 

pentru Capitolul 2 – Libera circula¡ie a 

persoanelor. 

Astfel, noile prevederi excepteazå 

cetå¡enii Statelor Membre ale Uniunii 

Europene ¿i ai statelor semnatare ale 

Acordului privind Spa¡iul Economic 

European ¿i membrii de familie ai 

acestora de la aplicarea reglementårilor 

care stabilesc cå lucråtorii stråini pot fi 

angaja¡i de cåtre persoanele fizice sau 

juridice române numai în condi¡iile în 

care pe locurile vacante nu poate fi angajat 

personal român. Permisul de 

muncå se acordå pentru un interval de 

12 luni cu posibilitatea prelungirii, la 

cererea titularului, pe noi intervale de 

câte 12 luni. 

Permisul de muncå îi då dreptul titularului 

så fie încadrat, prin încheierea 

unui contract individual de muncå pe 

duratå determinatå, pe perioada de valabilitate 

a acestuia, la o singurå persoanå 

fizicå sau juridicå din România 

ori la o reprezentan¡å autorizatå din România 

a unei persoane juridice cu sediul 

în stråinåtate. De asemenea, nu 

mai sunt aplicabile, pentru stråini, prevederile 

Codului Muncii prin care se 

limita posibilitatea prelungirii contractelor 

individuale de muncå pe duratå 

determinatå de cel mult douå ori consecutiv 

(art. 80 alin. (3)-Codul muncii), 

precum ¿i cele ce stabileau o perioadå 

maximå de 18 luni pentru încheierea 

unui contract individual de muncå pe 

duratå determinatå (art. 82 alin.(1)- 

Codul muncii). 

Pot fi încadra¡i în muncå, sau dupå 

caz, pot presta munca la persoane fizice 

sau juridice din România, fårå permis 

de muncå, urmåtoarele categorii: 

� stråinii care ¿i-au stabilit, potrivit 

legii, domiciliul în România; 

� cetå¡enii Statelor Membre al Uniunii 

Europene, ai statelor semnatare ale 

Acordului privind Spa¡iul Economic 

European ¿i membri de familie a acestora; 

� stråini al cåror acces pe pia¡a 


muncii din România este reglementat 

prin acorduri, conven¡ii sau în¡elegeri 

bilaterale încheiate de România cu alte 

state; 

� stråinii care au dobândit o formå 

de protec¡ie în România; 

� stråinii deta¿a¡i de cåtre o companie 

stråinå cu sediul pe teritoriul unui 

stat membru al Organiza¡iei Mondiale 

a Comer¡ului, la o reprezentan¡å, sucursalå 

ori filialå a sa, aflatå pe teritoriul 

României, sau la o societate comercialå, 

persoanå juridicå românå, al 

cårei asociat/ac¡ionar este compania 

stråinå, cu acela¿i obiect de activitate, 

dacå fac dovada cå nu sunt în raporturi 

de muncå cu o altå persoanå juridicå 

românå; 

� stråinii deta¿a¡i de cåtre un angajator 

cu sediul în stråinåtate la o persoanå 

juridicå din România, în baza 

unui contract comercial de preståri de 

servicii încheiat între cele douå pår¡i; 

� stråinii care desfå¿oarå activitå¡ii 

¿tiin¡ifice, didactice, artistice sau alte 

categorii de activitå¡i specifice, cu caracter 

temporar, în institu¡ii de profil 

din România, în baza ordinului ministrului 

de resort; 

� stråinii care urmeazå så desfå¿oare 

pe teritoriul României activitå¡i temporare 

solicitate de ministere ori alte 

organe ale administra¡iei publice centrale 

sau locale sau de autoritå¡i administrative 

autonome. Proiectul de Lege 

prevede ¿i întocmirea unor situa¡ii statistice 

privind permisele de muncå de 

cåtre Oficiul pentru Migra¡ia For¡ei de 

Muncå ¿i transmise Ministerului 

Muncii Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei. 

Proiectul de Lege va fi transmis 

Parlamentului. 

11. Guvernul României a adoptat 

Proiectul de lege pentru ratificarea 

Acordului cadru de împrumut dintre 

România ¿i Banca de Dezvoltare 

a Consiliului Europei, în valoare de 

40 milioane de EUR, pentru finan¡area 

Proiectului pentru prevenirea 

catastrofelor naturale generate de 

inunda¡ii ¿i poluarea aerului, semnat 

la Bucure¿ti la 16 iulie 2003 ¿i la 

Paris la 25 august 2003 

Obiectivele proiectului vizeazå pre- 

venirea inunda¡iilor în zone ce prezintå 

un risc ridicat de producere a acestora 

¿i monitorizarea calitå¡ii aerului în 

scopul prevenirii poluårii accidentale ¿i 

protejårii popula¡iei. Componentele 

proiectului sunt: 

1. Prevenirea inunda¡iilor – prin intermediul 

execu¡iei de lucråri noi precum 

¿i reabilitarea de construc¡ii hidrotehnice; 

2. Monitorizarea gradului de poluare 

a aerului – prin punerea bazelor 

unei re¡ele automate de monitorizare a 

calitå¡ii aerului. Costul total al proiectului 

(fårå taxe ¿i impozite) este estimat 

la 80 milioane euro, din care 40 milioane 

euro reprezintå împrumutul acordat 

de BDCE iar contribu¡ia bugetului 

de stat este de 40 milioane euro Bugetul 

de stat – prin bugetul Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului 

- va acoperi contravaloarea taxelor, 

impozitelor ¿i a altor costuri aferente 

proiectului ce pot interveni pe 

parcusul celor cinci ani de derulare a 

acestuia. Termenii ¿i condi¡iile împrumutului: 

� împrumutul este acordat pe o 

perioadå de 15 ani, din care perioada de 

gra¡ie este de 5 ani; 

� pentru fiecare tran¿a traså din 

împrumut se vor stabili atât schema de 

amortizare cât ¿i datele de platå a 

dobânzii; 

� în cazul nerespectårii nivelului 

standard minim de tragere, respectiv 

20% din valoarea; 

� împrumutului în termen de 18 

luni de la data aprobårii împrumutului 

de cåtre BDCE, 30% din valoarea împrumutului 

în termen de 24 de luni ¿i 

50% din valoarea împrumutului în termen 

de 36 de luni, BDCE percepe un 

comision de penalizare de 0,50% pe an, 

plåtibil trimestrial. Suma la care se va 

aplica acest comision este diferen¡a 

dintre suma care ar trebui så fie traså ¿i 

suma efectiv traså din împrumut; 

� rambursarea împrumutului, plata 

dobânzilor, comisioanelor, precum ¿i 

alte costuri aferente împrumutului vor 

fi asigurate din sume alocate anual cu 

aceastå destina¡ie, de la bugetul de stat, 

în bugetul Ministerului Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, desemnat 

ca agen¡ie de implementare a pro- 


iectului. 

12. Guvernul a aprobat Hotårârea 

privind aprobarea Normelor 

metodologice pentru aplicarea prevederilor 

Ordonan¡ei Guvernului 

nr. 20/2002 privind achizi¡iile publice 

prin licita¡ii electronice, aprobatå 

cu modificåri ¿i completåri prin 

Legea 468/2002, cu modificårile ¿i 

completårile ulterioare 

Normele adoptate asigurå cadrul 

tehnic ¿i organizatoric specific precum 

¿i metodologia unitarå necesare organizårii 

¿i desfå¿urårii achizi¡iilor publice 

prin mijloace electronice. Sistemul 

electronic de achizi¡ii publice prin licita¡ii 

electronice ¿i-a dovedit eficacitatea 

¿i transparen¡a în achizi¡iile publice 

efectuate de institu¡iile publice. 

Într-un singur an, peste 1000 de institu¡ii 

publice ¿i 8000 de companii au 

derulat mai mult de 180.000 de licita¡ii, 

economiile rezultate fiind în cuantum 

de peste 2.500 miliarde lei, eviden¡iindu-se 

o gestionare eficientå ¿i flexibilå 

a resurselor publice. Normele metodologice 

sunt structurate în concordan¡å 

cu procedurilor electronice de 

achizi¡ii publice, pentru asigurarea liberei 

concuren¡e. În scopul aplicårii 

unui sistem unitar ¿i flexibil în materie, 

au fost corelate prevederile OG nr. 

20/2002 privind achizi¡iile publice prin 

licita¡ii electronice cu dispozi¡iile OUG 

nr. 60/2001 privind achizi¡iile publice, 

cu modificårile ¿i completårile ulterioare, 

prin reglementarea expreså a numårului 

minim de furnizori, executan¡i 

sau prestatori care trebuie så depunå 

ofertå în cadrul licita¡iilor electronice, 

pentru a se asigura nivelul de concuren¡ialitate, 

respectiv numårul minim 

de furnizori, executan¡i sau prestatori 

selecta¡i în cazul utilizårii fazei de preselec¡ie. 

Au mai fost corelate dispozi¡iile 

privitoare la procedura, condi¡iile ¿i 

tariful de reînnoire a înregistrårii. Sunt 

definite, de asemenea, cazurile în care 

poate interveni suspendarea din sistemul 

electronic de achizi¡ii publice ¿i 

este înscriså obliga¡ia oricårui furnizor, 

executant sau prestator, de a constitui o 

garan¡ie de bunå conduitå în sistemul 

electronic de achizi¡ii publice, pe întreaga 

perioadå în care este înregistrat 

în sistemul electronic de achizi¡ii pu- 

44 


blice. Garan¡ia de bunå conduitå se 

poate constitui sub forma unei scrisori 

de garan¡ie bancarå sau a unui ordin de 

platå în favoarea operatorului sistemului 

electronic de achizi¡ii publice. Normele 

prevåd ¿i constituirea unei garan- 

¡ii de participare ¿i a unei garan¡ii de 

bunå execu¡ie a contractului (obligatorii 

pentru contractele de achizi¡ii a 

cåror valoare estimatå, fårå T.V.A., 

depå¿e¿te 2000 euro). 

Garan¡ia de participare se stabile¿te 

în sumå fixå, într-un cuantum care se 

va încadra de regulå între 1% ¿i 2% din 

valoarea estimatå a contractului de 

achizi¡ie publicå ¿i care în nici un caz 

nu va fi mai mic de 0,5% sau mai mare 

de 2,5% din aceastå valoare. Cuantumul 

garan¡iei de execu¡ie va fi cuprins 

între 5% ¿i 10% din pre¡ul estimat al 

contractului de achizi¡ie publicå. Sunt 

stabilite, de asemenea, un tarif de participare 

al cårui cuantum ini¡ial este de 

10.000 lei pentru participarea la o procedurå 

de achizi¡ie publicå, ce poate fi 

actualizat trimestrial, ¿i un tarif de utilizare 

în cuantum de 0,5% din valoarea 

contractului - în cazul contractelor cu o 

valoare mai micå sau cel mult egalå cu 

100 milioane lei, de 0,3% pentru contractele 

cu o valoare cuprinså între 

100.000.001 lei ¿i 500 milioane lei, 

exclusiv TVA, respectiv 0,25% pentru 

contractele cu o valoare de peste 500 

milioane lei, exclusiv TVA. Lipsa constituirii 

garan¡iei de participare sau a 

garan¡iei de bunå execu¡ie precum ¿i 

nefurnizarea sau furnizarea de date ¿i 

informa¡ii incomplete privind numårul 

¿i valoarea contractelor de achizi¡ie 

publicå prin mijloace electronice încheiate 

de o autoritate contractantå, 

constituie contraven¡ii care se sanc- 

¡ioneazå cu amendå de la 20 milioane 

lei la 250 milioane lei. Contraven¡iile 

sunt constatate ¿i sanc¡ionate de personalul 

din cadrul Inspectoratului General 

pentru Comunica¡ii ¿i Tehnologia 

Informa¡iei. Normele metodologice 

adoptate de Executiv intrå în vigoare la 

data de 1 ianuarie 2004. 

13. Guvernul a adoptat în ¿edin¡a 

de joi, 11 decembrie 2003, Hotårârea 

pentru aprobarea normelor meto- 

dologice de conservare ¿i restaurare 

a bunurilor culturale mobile clasate 

Normele reglementeazå modul de 

valorificare expozi¡ionalå a bunurilor 

culturale, condi¡iile care trebuie îndeplinite 

în vederea expunerii acestor bunuri, 

condi¡iile în care se realizeazå restaurarea 

bunurilor culturale, principiile 

avute în vedere la restaurarea 

acestora, precum ¿i obliga¡ia protejårii 

bunurilor culturale pe toatå durata 

restaurårii. 

Normele metodologice de conservare 

¿i restaurare a bunurilor culturale 

mobile clasate au fost elaborate ¿i 

avizate de cåtre Comisia Na¡ionalå a 

Muzeelor ¿i Colec¡iilor, în conformitate 

cu prevederile Legii nr. 182/2000 

privind protejarea patrimoniului cultural 

na¡ional mobil. 

14. Guvernul a adoptat, în ¿edin¡a 

din 11 decembrie, Hotårârea 

privind suplimentarea bugetului Secretariatului 

General al Guvernului 

din Fondul de rezervå bugetarå la 

dispozi¡ia Guvernului pe anul 2003 

Suma aprobatå este de 2 miliarde de 

lei. Banii sunt folosi¡i pentru acordarea 

de bunuri cu ocazia sårbåtorilor de 

iarnå pentru båtrâni, copii, veterani de 

råzboi ¿i persoane defavorizate sau 

aflate în dificultate. 

15. Guvernul a adoptat, în ¿edin¡a 

din 11 decembrie, Hotårârea 

privind acordare unor ajutoare de 

urgen¡å 

Suma aprobatå este de 1.630 milioane 

de lei. Banii sunt destina¡ii alocårii 

unor ajutoare de urgen¡å unui 

numår de 77 de familii, dupå efectuarea 

unor anchete sociale. Propunerile sunt 

sus¡inute de primarii localitå¡ilor de domiciliu 

¿i de direc¡iile jude¡ene pentru 

dialog, familie ¿i solidaritate socialå, cu 

avizul prefec¡ilor. 

Sumele sunt alocate dupå cum 

urmeazå: 

� suma de 1.168 milioane de lei 

unui numår de 45 de familii cu domiciliul 

în jude¡ele Alba, Bacåu, Boto- 

¿ani, Bistri¡a-Nåsåud, Bråila, Buzåu, 

Dâmbovi¡a, Dolj, Gala¡i, Ialomi¡a, Ia¿i, 

Ilfov, Prahova, Suceava, Teleorman, 


Tulcea, Vaslui, Vâlcea ¿i Vrancea pentru 

refacerea locuin¡elor distruse de incendii 

provocate din diverse cauze – 

scurt circuit electric, efect termic generat 

de co¿ul de evacuare a fumului sau 

fenomene meteorologice. 

� suma de 444 milioane lei unui 


numår de 30 de familii, cu domiciliul în 

jude¡ele Bacåu, Dolj, Ialomi¡a, Ia¿i, 

Suceava, Tulcea, Vaslui ¿i Vâlcea pentru 

refacerea gospodåriilor afectate de 

intemperii ¿i fenomene naturale în 

perioada iulie 2003. Acestea familii 

locuiesc în condi¡ii improprii, nedispunând 

de resurse personale suficiente 

pentru refacere prin eforturi proprii. 

� suma de 18 milioane de lei pentru 

douå familii din Ia¿i ¿i Tulcea ca ajutoare 

de urgen¡å pentru acoperirea 

cheltuielilor cu înmormântarea unor 

membrii din familie, deceda¡i ca urmare 

a unor accidente. 


46 

Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti 

Dl. Eugen Bejinariu: 

Din însårcinarea domnului prim-ministru Adrian Nåstase, 

în cadrul videoconferin¡ei vom aborda câteva teme de 

maximå importan¡å ¿i actualitate, între care ¿i o serie de 

probleme privind administra¡ia publicå, precum ¿i aspecte 

referitoare la sistemul asigurårilor de sånåtate. Este ¿i 

motivul pentru care sunt prezen¡i aståzi la videoconferin¡å 

domnul ministru delegat Gabriel Oprea ¿i domnul secretar 

de stat Cristian Celea, pre¿edintele Casei Na¡ionale de 

Asiguråri de Sånåtate. 1. Pentru început, vreau så må refer 

la ini¡iativa domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

privind capitalizarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor. 

Sunt cunoscute preocupårile noastre pentru a gåsi 

solu¡ii optime, nu numai la stadiul de reglementåri, de acte 

normative, ci ¿i de a rezolva anumite probleme concrete. 

Recenta ini¡iativå a domnului prim-ministru Adrian Nåstase 

este cu siguran¡å un mesaj important. Sigur, cå astfel 

nu se rezolvå toate problemele pensionarilor, nu trebuie så 

creåm false a¿teptåri. Dar ¿i prin astfel de lucruri – care pot 

så parå minore – putem så aråtåm cå nu ne sunt indiferente 

problemele pensionarilor. Vreau så vå anun¡ cå la nivelul 

Secretariatului General al Guvernului au fost luate toate 

måsurile organizatorice legate de aceastå ac¡iune. Sumele 

colectate vor fi distribui¡i de cåtre Federa¡ia Na¡ionalå a 

Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor cåtre toate 

casele de ajutor reciproc, în func¡ie de numårul membrilor 

acestora. Casele de ajutor reciproc vor utiliza sumele distribuite 

pentru completarea fondurilor proprii în scopul 

acordårii de împrumuturi rambursabile, potrivit legii. Dupå 

cum ¿ti¡i, ac¡iunea a demarat de câteva zile ¿i continuå în 

ritm accelerat. De fapt, vreau så vå spun cå noi ne-am 

hotårât ca pânå la data de 10 decembrie, aceastå ac¡iune så 

fie încheiatå în linii mari ¿i pentru aceasta avem nevoie de 

ajutorul dumneavoastrå. Am anun¡at, în scris, absolut 

tuturor celor în cauzå, contul CEC în care se pot face aceste 

depuneri. Fac apel cåtre cei care nu au în¡eles încå 

mesajul nostru, mai ales în teritoriu, så se familiarizeze 

rapid cu aceste informa¡ii pentru a putea ac¡iona eficient ¿i 

în cuno¿tin¡å de cauzå. Sigur, cå la ini¡iativa noastrå pot 

contribui ¿i alte persoane, în acord cu propriile convingeri. 

Nu este foarte mult, dar este un mesaj clar, ¿i vom continua 

så promovåm astfel de ini¡iative, de naturå så rezolve 

punctual anumite probleme. 

De altfel, într-o perioadå scurtå de timp vom face publice 

toate aceste noi programe. 2. În continuare, doresc så 

fac câteva comentarii cu privire la constituirea Consiliului 

Superior pentru Coordonarea Politicilor Publice ¿i 

Ajustare Structuralå. Acum o lunå ¿i jumåtate, în cadrul 

Secretariatului General al Guvernului s-a înfiin¡at Unitatea 

de Politici Publice (UPP), în scopul cre¿terii substan¡iale a 


(Vineri, 5 decembrie 2003) 

implicårii în procesul de consolidare a capacitå¡ii de formulare 

¿i monitorizare a politicilor publice. 

La întâlnirea din aceastå såptåmânå pe care domnul 

prim-ministru Adrian Nåstase a avut-o cu reprezentan¡ii 

Comisiei Europene ¿i ai Båncii Mondiale, am valorificat 

ocazia de a relansa într-o formulå mult mai angajantå 

aceastå preocupare. În acest fel s-a luat ini¡iativa creårii 

Consiliului Superior pentru Coordonarea Politicilor Publice 

¿i Ajustare Structuralå. Consiliul Superior se va sprijini 

logistic pe Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului 

General al Guvernului, pe Unitatea Centralå 

pentru Reforma Administra¡iei Publice din cadrul Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor, precum ¿i pe Unitatea 

de Management a Proiectului PAL al Båncii Mondiale, din 

cadrul Aparatului de lucru al primului ministru. Avem 

nevoie de o nouå viziune privind rela¡ia statului cu cetå- 

¡enii, de o în¡elegere mai bunå a nevoii de modernizare în 

domeniul administra¡iei publice centrale ¿i locale. 

Consiliul Superior va coordona la cel mai înalt nivel activitatea 

principalilor factori implica¡i în acest proces: 

comitetele, comisiile ¿i consiliile interministeriale existente; 

ministerele implicate în procesul de reformå. Suntem 

convin¿i cå eforturile pe care le vom face se vor înscrie pe 

linia a¿teptårilor popula¡iei ¿i, în acela¿i timp, se vor 

desfå¿ura în cadrul programului de negocieri destinat integrårii 

în Uniunea Europeanå. 3. Alåturi de coordonarea 

politicilor publice, o altå prioritate majorå a reformei în 

¡ara noastrå o reprezintå procesul descentralizårii. 

În ultimii trei ani am înregistrat rezultate remarcabile 

pe linia descentralizårii unor servicii – a¿ men¡iona în special 

problema copiilor institu¡ionaliza¡i ¿i cea a persoanelor 

cu handicap. În domeniul protec¡iei copilului, un domeniu 

foarte sensibil, trebuie så fim con¿tien¡i de stadiul la care 

am ajuns, dar ¿i de ceea ce mai este de fåcut. Prin efortul 

autoritå¡ilor locale ¿i centrale, România a înregistrat progrese 

semnificative pe calea reformei în acest domeniu, 

fapt remarcat ¿i în ultimul Raport al Comisiei Europene; 

Cu toate acestea sau mai ales din aceste motive, nu ne 

putem permite så slåbim ritmul pe care l-am avut pânå 

acum. A¿a cum cunoa¿te¡i deja, sunt numeroase semnale, 

inclusiv în preså, privind unele nereguli, unele situa¡ii care 

aduc atingeri grave drepturilor copilului. 

Consideråm cå trebuie så existe nu numai o abordare 

imediatå ¿i concretå a tuturor acestor situa¡ii, ci ¿i o atitudine 

generalå proactivå a tuturor autoritå¡ilor responsabile. 

Asemenea probleme trebuie în primul rând prevenite. Rog 

pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene, în baza atribu¡iilor de coordonare 

a activitå¡ii de protec¡ie a copilului în jude¡, så-¿i 

îndeplineascå sarcinile cu responsabilitate. Rog primarii så 

intervinå potrivit competen¡elor, så sesizeze imediat direc- 

¡iile jude¡ene de protec¡ie a copilului ¿i celelalte structuri 


cu responsabilitå¡i în domeniu, în acele situa¡ii în care interven¡ia 

lor nu este suficientå. Fiecare autoritate trebuie 

så-¿i asume responsabilitå¡ile ce îi revin, så intervinå ferm, 

potrivit competen¡elor. 4. De asemenea, a¿ vrea så må refer 

la o problemå de actualitate având în vedere cå suntem în 

luna decembrie. Astfel, trebuie så acordåm o aten¡ie deosebitå 

ac¡iunilor de supraveghere ¿i control în ceea ce prive¿te 

produsele alimentare ¿i alte articole de sezon, care se 

vor comercializa în cantitå¡i importante. Solicitåm tuturor 

institu¡iilor ¿i structurilor descentralizate cu atribu¡ii în domeniul 

siguran¡ei alimentelor ¿i protec¡iei consumatorilor 

så realizeze, în colaborare, ac¡iuni care så conducå la: asigurarea 

respectårii reglementårilor legale; desfå¿urarea 

unui comer¡ civilizat, inclusiv în pie¡ele ¿i târgurile agroalimentare; 

accentuåm necesitatea verificårii condi¡iilor igienico-sanitare, 

în special în unitå¡ile de procesare a alimentelor 

¿i în mijloacele de transport. Autoritatea Na¡ionalå 

pentru Protec¡ia Consumatorilor va asigura un serviciu de 

permanen¡å, în aceastå perioadå, pentru preluarea reclama- 

¡iilor urgente. Nu în ultimul rând, trebuie så men¡ionez faptul 

cå Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor 

¿i Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar-Veterinarå au adoptat un 

Program comun de ac¡iune pentru asigurarea eficientå a 

supravegherii pie¡ei în aceastå perioadå. 5. În continuare, îl 

rog pe domnul ministru delegat Gabriel Oprea så se refere 

la problemele din domeniul administra¡iei publice. 

Dl. Gabriel Oprea: 

Doresc så vå re¡in aten¡ia cu unele din probleme punctuale 

ale procesului de reformå ¿i modernizare a administra¡iei 

centrale ¿i locale, cât ¿i cu unele din activitå¡ile 

curente specifice acestei perioade. 

1.În cursul acestei såptåmâni, la nivelul Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor, au fost analizate: • Strategia 

privind descentralizarea/deconcentrarea serviciilor publice; 

• Strategia privind func¡ia publicå, precum ¿i • Strategia 

de formare continuå a func¡ionarilor publici. 

Aceste strategii fac parte din Strategia actualizatå a 

Guvernului României privind accelerarea reformei în administra¡ia 

publicå, strategie care va fi finalizatå în luna ianuarie 

2004. Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor are 

sarcina, în baza Programului de Ajustare Structuralå 

(PAL), sprijinit de Banca Mondialå, de a implementa 

aspectele legate de: •Reforma func¡iei publice, pentru care 

indicatorii ce trebuie respecta¡i au fost deja negocia¡i, ¿i • 

Procesul de descentralizare. 

ºin så subliniez cå Programul PAL al Båncii Mondiale 

reprezintå un instrument important care sprijinå procesul 

de integrare a României în Uniunea Europeanå. 

Accentuez necesitatea elaborårii politicilor publice ¿i 

a reformei administra¡iei publice, potrivit recomandårilor 

Comisiei Europene din Raportul de ¡arå pentru România, 

pe anul 2003. În vederea actualizårii Strategiei Guvernului 

României privind accelerarea reformei administra¡iei 

publice, Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor a organizat 


în perioada septembrie – decembrie 2003, 9 conferin¡e 

regionale ¿i na¡ionale, cuprinse într-un Forum Na¡ional. 

• Acestea s-au desfå¿urat la: Sibiu, Suceava, Bucure¿ti, 

Timi¿oara, Râmnicu-Vâlcea, Oradea, Bra¿ov, Tulcea ¿i 

Sinaia; • Au participat reprezentan¡ii ministerelor, ai administra¡iei 

publice locale, ai societå¡ii civile ¿i ai partidelor 

politice, precum ¿i donori interna¡ionali (Comisia Europeanå, 

Banca Mondialå, Agen¡ia pentru Dezvoltare Interna¡ionalå 

a Statelor Unite - Programul Reforme Administrative 

¿i Parteneriate Durabile); • Scopul acestor conferin¡e 

a fost: 

- Cunoa¿terea, pe scarå largå, de cåtre to¡i factorii 

implica¡i ¿i de cåtre societatea civilå, a principalelor direc¡ii 

de ac¡iune în procesul de reformå a administra¡iei 

publice; 

- Discutarea ¿i analizarea punctelor de vedere în scopul 

îmbunåtå¡irii proiectului de strategie, ¿i 

- Asigurarea legitimitå¡ii noii strategii. 

Forumul se va încheia în luna ianuarie 2004 printr-o 

conferin¡å na¡ionalå, în cadrul cåreia, va avea loc lansarea 

oficialå a Strategiei actualizate a Guvernului României privind 

accelerarea reformei administra¡iei publice. În zilele 

de 4 ¿i 5 decembrie 2003, la Sinaia, se desfå¿oarå Conferin¡a 

interna¡ionalå „Descentralizarea în România – prezent 

¿i perspective”, care reprezintå cea de-a noua reuniune 

din cadrul Forumului Na¡ional pentru dezbaterea Strategiei 

actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei 

în administra¡ia publicå. Reuniunea a fost organizatå 

de Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor împreunå cu 

Uniunea Na¡ionalå a Consiliilor Jude¡ene din România, 

Agen¡ia pentru Dezvoltare Interna¡ionalå a Statelor Unite 

¿i Proiectul Phare 2001 Twinning Light; Au participat: 

domnul Herwig Van Staa – pre¿edintele Consiliului Puterilor 

Locale ¿i Regionale din cadrul Consiliului Europei, 

al¡i reprezentan¡i ai Consiliului Puterilor Locale ¿i Regionale 

din Europa, reprezentan¡i ai Ministerului Administra¡iei 

¿i Internelor ¿i ai administra¡iei centrale ¿i locale, 

precum ¿i reprezentan¡i ai Uniunii Na¡ionale a Consiliilor 

Jude¡ene din România, ai Båncii Mondiale, Delega¡iei Comisiei 

Europene în România ¿i ai Agen¡iei pentru Dezvoltare 

Interna¡ionalå a Statelor Unite. În cadrul reuniunii 

au fost supuse dezbaterilor principalele elemente legate de 

procesul descentralizårii în România. 

În acest context a fost prezentat participan¡ilor proiectul 

de strategie privind descentralizarea - care este parte 

integrantå din strategia actualizatå a Guvernului României 

privind accelerarea reformei în administra¡ia publicå. Este 

important så aråtåm cå direc¡iile de bazå cuprinse în strategia 

privind descentralizarea vizeazå: • Realizarea cadrului 

general privind descentralizarea ¿i deconcentrarea, care så 

se reflecte într-o strategie na¡ionalå; • Elaborarea de strategii 

¿i planuri de måsuri sectoriale privind descentralizarea 

¿i deconcentrarea de cåtre fiecare institu¡ie a administra¡iei 

centrale; 

• Aprobarea ¿i pregåtirea implementårii legii descen- 


tralizårii care urmeazå a defini în mod clar competen¡ele ¿i 

resursele disponibile pentru autoritå¡ile publice locale, precum 

¿i rela¡iile pe care le au acestea cu autoritå¡ile administra¡iei 

centrale. 

• Cre¿terea autonomiei financiare a autoritå¡ilor locale, 

în special, prin intermediul unor måsuri precum: 

- Îmbunåtå¡irea cadrului pentru impozitarea proprietå¡ii; 

- Cre¿terea veniturilor proprii ¿i clarificarea problemelor 

legate de proprietatea publicå; 

- Îmbunåtå¡irea sistemului de transferuri; 

- Atenuarea dezechilibrelor fiscale. 

Måsurile cuprinse în aceastå strategie vizeazå crearea 

unui cadru unitar de realizare a descentralizårii care så 

asigure o autonomie decizionalå ¿i financiarå sporitå pentru 

autoritå¡ile locale, reducerea dezechilibrelor verticale ¿i 

orizontale între palierele administrative ¿i introducerea sistemului 

de indicatori de performan¡å la nivelul autoritå¡ilor 

locale. În grupurile de lucru organizate în cadrul conferin¡ei 

s-a discutat despre dezvoltarea economicå localå ¿i 

utilizarea fondurilor structurale, descentralizarea – serviciilor 

publice ¿i a mijloacelor financiare ¿i de cooperarea în 

cadrul descentralizårii. Men¡ionez cå, invita¡ii stråini participan¡i 

la reuniune au prezentat rolul Consiliului Puterilor 

Locale ¿i Regionale din Europa în sus¡inerea procesului 

de descentralizare în ¡årile din Europa Centralå ¿i de Est, 

precum ¿i câteva experien¡e în procesul de descentralizare 

ale unor state membre (Fran¡a, Italia, Spania) sau viitoare 

membre ale Uniunii Europene (Ungaria, Polonia). Eficien¡a 

activitå¡i din domeniul reformei administra¡iei publice 

centrale ¿i locale este determinatå ¿i de sprijinul dumneavoastrå, 

al celor care implementeazå programele Guvernului, 

¿i care oferå cele mai multe oportunitå¡i pentru 

participarea directå a cetå¡eanului la actul de guvernare. 

Ini¡iativele dumneavoastrå în domeniul reformei administra¡iei 

publice se pot manifesta neîngrådit spre binele 

cetå¡enilor ¿i comunitå¡ilor, valorificând eficient resursele 

materiale ¿i umane, asigurând dezvoltarea localå ¿i regionalå. 

Vreau så vå spun cå am vorbit cu domnul pre¿edinte 

Van Staa direct, clar, i-am prezentat la nivelul Administra¡iei 

¿i Internelor am definit aceste strategii privind descentralizarea, 

deconcentrarea, func¡ia publicå, pregåtirea 

continuå a func¡ionarilor ¿i, dacå vorbim despre descentralizare, 

vorbim de autonomie, vorbim de transferarea 

unor competen¡e de la centru cåtre teritoriu, cåtre dumneavoastrå, 

de a gåsi solu¡iile financiare så sus¡inem toate 

aceste lucruri prin care nu facem decât så apropiem administra¡ia 

de cetå¡ean. Cetå¡eanul este singurul care ne då 

note. Este cel care simte dacå se schimbå ceva în administra¡ie 

sau nu. Iar acest lucru trebuie så-l facem împreunå. 

2. În continuare, cu privire la aprobarea bugetelor locale 

doresc så fac urmåtoarele comentarii. 

Legea bugetului de stat pe anul 2004 a fost publicatå în 

Monitorul Oficial al României, nr. 852 din 2 decembrie 

2003. • În aceste condi¡ii, este necesar ca la nivelul fiecårui 

48 


consiliu jude¡ean ¿i consiliu local, så se treacå imediat la 

îndeplinirea procedurii de aprobare a bugetului fiecårei 

unitå¡i administrativ-teritoriale. Urmeazå så lua¡i de urgen¡å 

måsuri pentru respectarea cu stricte¡e a calendarului 

bugetar stabilit potrivit legii, astfel încât toate comunitå¡ile 

locale så beneficieze cât mai repede de buget propriu, pentru 

anul 2004. 

În aceste condi¡ii, se asigurå un curs normal de aplicare 

a proiectelor de dezvoltare la nivelul jude¡elor, municipiilor, 

ora¿elor ¿i comunelor, în conformitate cu måsurile de 

reformå economicå ¿i socialå prevåzute pentru anul urmåtor. 

Subliniem rolul important în elaborarea bugetelor locale, 

ce revine comisiilor constituite la nivelul fiecårui jude¡, 

potrivit legii, din care face parte ¿i prefectul. 

• În acest context, atrag aten¡ia în mod deosebit asupra 

necesitå¡ii respectårii cu rigurozitate a criteriilor stabilite 

de lege pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri 

ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor 

locale, precum ¿i a sumelor rezultate din cota de 17% din 

impozitul pe venit ce se colecteazå la nivelul jude¡ului. 

Este extrem de important så veghea¡i la asigurarea fondurile 

necesare pentru anumite cheltuieli obligatorii. Må 

refer la diferen¡ele de pre¡ pentru energia termicå livratå 

popula¡iei, precum ¿i energia electricå ¿i termicå aferentå 

institu¡iilor publice. Popula¡ia trebuie så beneficieze de 

operativitatea dumneavoastrå, astfel încât cheltuielile iernii 

så nu fie o problemå. Consider, cå prin efortul comun al 

autoritå¡ilor administra¡iei publice locale ¿i jude¡ene, al 

celorlalte institu¡ii publice cu responsabilitå¡i în domeniu, 

se va reu¿i adoptarea în mod corespunzåtor a hotårârilor de 

aprobare a bugetelor de venituri ¿i cheltuieli, pentru fiecare 

unitate administrativ-teritorialå. Un alt subiect ce doresc 

så-l aduc în aten¡ia dumneavoastrå se referå la modul de 

aplicare a Hotårârii Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea 

Normelor metodologice privind organizarea ¿i 

func¡ionarea asocia¡iilor de proprietari. 

Organiza¡iile neguvernamentale care reunesc reprezentan¡i 

ai asocia¡iilor de proprietari au formulat o serie de 

propuneri. 

Aceste propuneri vizau, în primul rând, modificåri ale 

modului de împår¡ire a cheltuielilor pentru încålzire, dar ¿i 

ale statutului ¿i responsabilitå¡ilor administratorilor, la necesitatea 

implicårii autoritå¡ilor publice locale în buna 

func¡ionare a asocia¡iilor de proprietari. Pentru cå toate 

aceste probleme au implica¡ii majore în legåturå cu via¡a 

locatarilor din blocuri, s-a decis realizarea unei largi consultåri 

cu cetå¡enii, cu organiza¡iile care le reprezintå interesele, 

cu societatea civilå. 

În baza concluziilor rezultate Guvernul a adoptat 

Hotårârea nr. 1.386 în data de 27 noiembrie 2003 prin care 

se aduc modificåri Normelor metodologice. În esen¡å, modificårile 

privesc: 

• Cre¿terea rolului autoritå¡ii publice locale în îndrumarea 

asocia¡iilor de proprietari; 

• Modul de repartizare a cheltuielilor curente pe per- 


soanå ¿i apartament, cu precizåri exprese în ceea ce 

prive¿te persoanele care nu locuiesc în imobil, dar care 

desfå¿oarå activitå¡i pe timpul zilei sau care locuiesc în 

apartament mai pu¡in de 15 zile dintr-o lunå; 

• Revenirea la modul de împår¡ire a cheltuielilor pentru 

încålzire dupå criteriul suprafe¡ei utile a apartamentului; 

• Eviden¡ierea pe borderouri separate a cheltuielilor 

pentru încålzire ¿i a familiilor care beneficiazå de ajutoare 

pentru încålzire în baza Ordonan¡ei de urgen¡å a Guvernului 

nr. 81/2003, precum ¿i stabilirea unor prevederi mai 

ferme referitoare la obliga¡iile administratorilor blocurilor. 

S-a vorbit în preså de aceastå hotårâre de Guvern. Eu v-o 

repet pentru cå ea trebuie så fie foarte bine cunoscutå de 

dumneavoastrå ca reprezentan¡i ai autoritå¡ilor publice 

locale. 

De asemenea, ar fi bine ca hotårârea de Guvern så fie 

mai bine explicatå oamenilor, fie prin întâlniri directe, fie 

prin intermediul mediilor de informare localå. Eu cred cå 

primarul, reprezentantul comunitå¡ilor locale trebuie så fie 

prezent, trebuie så facå adunåri cu reprezentan¡ii societå¡ii 

civile, cu reprezentan¡ii asocia¡iilor de proprietari, så fie 

prezent printre oameni ¿i så explice toate aceste lucruri. 

Face parte din activitatea de zi cu zi ¿i din competen¡ele ¿i 

obliga¡iile primarilor. 

În final, voi face o scurtå prezentare a stadiului aplicårii 

prevederilor legilor fondului funciar ¿i forestier, la 30 

noiembrie 2003. 

Actualul Guvern a reu¿it så punå în aplicare Legea fondului 

funciar, astfel încât se poate spune cå aproape toate 

cererile existente de punere în posesie au fost validate. 

Astfel, au fost emise 4.617.014 titluri de proprietate, 

ceea ce reprezintå 96,1% din numårul total al cererilor validate, 

din care: 

• 4.115.582 titluri de proprietate pentru terenuri agricole; 

• 501.432 titluri de proprietate pentru terenuri forestiere. 

Suprafa¡a aferentå acestor titluri de proprietate emise 

însumeazå 10,8 milioane hectare, din care: 

• 9,3 milioane hectare terenuri agricole; 

• 1,5 milioane hectare terenuri forestiere. 

Este foarte important ce s-a realizat pânå acum, pentru 

cå vreau så remarc depå¿irea nivelului de 95% prevåzut 

pentru finele anului prin Programul de guvernare. Aceastå 

depå¿ire s-a înregistrat în 33 de jude¡e. 

Aceasta înseamnå cå ¡inem la promisiunile pe care le 

facem ¿i le tratåm cu toatå seriozitatea. Din nou pot spune 

cå Guvernul a fåcut ceea ce a promis. Cu aceastå ocazie, 

vreau så remarc felul în care a¡i råspuns la realizarea acestui 

program na¡ional care are o semnifica¡ie deosebitå în 

finalizarea procesului de restituire a proprietå¡ilor. 

Consider cå este necesar ca Oficiul Na¡ional de Cadastru, 

Geodezie ¿i Cartografie så acorde mai mult sprijin 

– speciali¿ti ¿i mijloace tehnice – Comisiilor de stabilire a 

dreptului de proprietate privatå asupra terenurilor din 


jude¡ele Mure¿ ¿i Timi¿, care la sfâr¿itul lunii noiembrie 

s-au situat sub nivelul de 95% titluri de proprietate emise. 

Solicit, de asemenea, comisiilor jude¡ene ¿i locale pentru 

aplicarea legilor fondului funciar, så acorde, în continuare, 

o aten¡ie deosebitå executårii lucrårilor de måsurare, 

punere în posesie a suprafe¡elor, emiterii ¿i înmânårii 

titlurilor, solu¡ionårii memoriilor ¿i peti¡iilor cetå¡enilor cu 

privire la desfå¿urarea procesului de retrocedare a terenurilor 

agricole ¿i forestiere. Eu vreau så vå spun un 

lucru: domnilor prefec¡i, domnilor pre¿edin¡i ai consiliilor 

jude¡ene, domnilor reprezentan¡i ¿i doamnelor reprezentan¡i 

din Administra¡ia publicå centralå ¿i localå, ne aflåm 

într-un moment de råscruce, trebuie så acceleråm reforma 

în administra¡ie ¿i vreau så vå remarc un lucru: avem un 

monitor în fa¡å ¿i observ cå de multe ori nu toate jude¡ele 

¿i nu vreau så fac nominalizåri, ne ascultå aici cu aten¡ie. 

Noi suntem o echipå ¿i ¿ti¡i foarte bine cå împreunå discutåm 

în fiecare zi: prefec¡ii, pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene, 

cu primarii din toate jude¡ele ¿i ¿ti¡i cå 24 de ore 

aproape, nu vreau så spun lozinci aici, împreunå cu echipa 

mea, vå ståm la dispozi¡ie. 

Eu vreau så ne asculta¡i cu toatå seriozitatea så sim¡im 

cå facem parte din aceea¿i echipå ¿i, în momentul când 

plecåm de la aceastå videoconferin¡å, care nu doresc så fie 

ceva formal, så ne apucåm de treabå mai mult ¿i mai bine, 

Vå mul¡umesc pentru aten¡ie ¿i vå stau la dispozi¡ie 

pentru a conlucra în solu¡ionarea eficientå a problemelor 

administra¡iei publice locale. 

Dl. Cristian Celea: 

Problema sånåtå¡ii a fost capul de afi¿ în acest an atât 

pentru dumneavoastrå, atât pentru Ministerul Sånåtå¡ii, 

pentru Guvern cât ¿i pentru Casa Na¡ionalå. 

Evident cå problemele nu s-au rezolvat, suntem pe final 

de an, motivul pentru care eu am vrut så intru în direct cu 

dumneavoastrå în aceastå zi este faptul cå, a¿a cum spunea 

¿i domnul ministru Oprea ¿i domnul ministru Bejinariu, 

noi consideråm cå putem reu¿i numai într-un spirit de 

echipå împreunå cu prefecturile, împreunå cu direc¡iile de 

sånåtate publicå - ¿i este motivul pentru care este prezent 

¿i domnul secretar de stat Cepoi alåturi de mine aici. Împreunå 

putem så dåm vigoare sistemului ¿i så mergem pe 

calea restructurårii. Eu mi-am pregåtit un material care e 

destul de mare, destul de tehnic ¿i probabil care nu ar da 

satisfac¡ie la o citire de lungå duratå nici unuia dintre dumneavoastrå. 

Vreau så intru în contact cu dumneavoastrå, så 

vå spun problemele cu care s-a confruntat sistemul în acest 

an ¿i ce propunem pentru anul viitor. 

În primul rând vreau så intru în contact permanent cu 

dumneavoastrå, inclusiv cu prefec¡ii, cu pre¿edin¡ilor de 

Consilii Jude¡ene ¿i cu Casa Jude¡eanå ¿i cu DSP, în a¿a fel 

încât ace¿ti actori, aceastå echipå care are atribu¡ii deosebite 

în acest domeniu de activitate. Acest contact så fie 

permanent, ofer aceastå posibilitate ca staff-ul Casei 

Na¡ionale împreunå cu casele jude¡ene så stea la dispozi¡ia 


dumneavoastrå, så vinå în întâmpinarea dolean¡elor în a¿a 

fel încât sincopele, în acest an, în sistemul de sånåtate så fie 

evitate anul viitor. Eforturile pe final de an pe care le-a 

fåcut Casa Na¡ionalå s-au îndreptat tocmai spre acest lucru. 

Suntem pentru prima oarå pe finalul anului cu un contract 

cadru care ieri a trecut prin ¿edin¡a de Guvern, am avut un 

suport foarte puternic din partea Guvernului ¿i din partea 

primului-ministru în mod special, în acest final de an, în 

a¿a fel încât sumele în valoare de 4000 de miliarde, care au 

fost alocate în urmå cu douå luni de zile, li s-a mai adåugat 

o sumå ieri în valoare de 2000 de miliarde care de fapt 

ajunge acolo unde este cel mai mult nevoie de ace¿ti bani. 

Succint pot så vå aduc la cuno¿tin¡å cå ieri din cei 2000 

de miliarde s-au asigurat plata salariilor ¿i plata celui de-al 

13 salariu la nivelul restant de la nivelul anului 2002 în a¿a 

fel încât Sanitas-ul ¿i celelalte confedera¡ii sindicale så-¿i 

anuleze ini¡iativa de a intra într-un conflict de muncå. 

Suma este foarte mare, destina¡ia lor este preciså deci 

pute¡i så-i asigura¡i pe oamenii dumneavoastrå din spitale 

cå vorbim de drepturile salariale. 

Peste 700 de miliarde au fost alocate pentru plata 

restan¡elor la farmacii. Pot så vå asigur ¿i a¿ vrea så fiu în 

contact permanent cu dumneavoastrå så aflu dacå acest 

lucru se întâmplå, cå la fiecare jude¡ aceastå crizå a medicamentelor 

pe final de an pentru luna decembrie ¿i probabil 

pentru luna ianuarie este practic eliminatå ¿i depinde 

numai de noi ¿i de controalele pe care colegii mei le vor 

face ca sumele cu aceastå destina¡ie så fie cheltuite eficient. 

De asemenea s-a rezolvat problema, tot printr-o sumå 

alocatå ieri, a salariilor pentru serviciile de urgen¡å prespitalice¿ti 

¿i pentru plata combustibililor. Sunt aproape 

74000 de miliarde care vor veni în întâmpinarea dolean¡elor 

celor de la serviciile de urgen¡å prespitalice¿ti. 

Ce a¿ vrea ¿i fac un apel la dumneavoastrå, la direc¡iile 

de sånåtate publicå, ca pentru prima oarå så privim în mod 

unitar aceste demersuri, începând cu cele legislative ¿i terminând 

cu cele administrative, în a¿a fel încât, anul viitor, 

echipa aceasta så depå¿eascå toate sincopele pe care le-a 

avut sistemul pânå acum. 

De asemenea vå cer sprijinul pentru ca dinamizarea 

activitå¡ilor specifice så se facå în acest flux în care cei doi 

actori, DSP ¿i Casa Jude¡eanå, så aibå coresponden¡å eficientå 

cu autoritatea localå. Så facem în a¿a fel încât 

descentralizarea så nu råmânå o vorbå în vânt ¿i, faptul cå 

la nivel central eforturile sunt conjugate ¿i existå sprijin a¿a 

cum vede¡i ¿i-n aceastå diminea¡å, rog ca acest lucru så se 

întâmple în fiecare jude¡ în parte pentru a elimina disfunc¡ionalitå¡ile 

existente. Din punct de vedere al controalelor, 

dintr-o discu¡ie pe care am avut-o ieri cu domnul 

ministrul Blånculescu, fiindcå au fost zone în care s-au 

manifestat nemul¡umiri, apropo de controalele ¿i de modul 

în care au fost elaborate ¿i finalizate, aceste echipe vor fi 

50 


din nou mixte ¿i vor continua aceste controale în unitå¡ile 

spitalice¿ti. Ministerul Sånåtå¡ii împreunå cu Casa vor 

lucra în acest moment la o licita¡ie na¡ionalå pentru achizi¡ionarea 

medicamentelor, pentru unitå¡ile spitalice¿ti cu 

paturi în a¿a fel încât lucrurile så intre în normalitate. Så se 

¿tie în fiecare jude¡ ¿i la fiecare spital care este bugetul alocat, 

probabil cå vom fi din nou în posibilitatea de a încheia, 

pânå la 15 ianuarie, contracte cu to¡i furnizorii de servicii 

medicale, så nu mai ajungem în situa¡ia în care am fost anii 

trecu¡i încât la jumåtatea anului furnizorii respectivi, spitalele, 

så nu ¿tie ce bugete sunt alocate ¿i så aibå motivul 

så spunå cå ¿i-au angrenat ni¿te cheltuieli, au folosit ni¿te 

fonduri în exces fiindcå n-au ¿tiut ce fonduri sunt alocate 

pânå la jumåtatea anului. 

Deci, toate aceste disfunc¡ionalitå¡i pot fi eliminate prin 

efortul comun al Casei ¿i al ministerului în acest final de 

an. ºine de efortul comun al nostru ¿i al dvs ca ¿i în jude¡e 

lucrurile så se defineascå conform acestor norme pe care 

vrem så le emitem. Nu vreau så dau citire unui plan pe care 

Casa Na¡ionalå împreunå cu ministerul îl are ¿i pe care îl 

am în fa¡å, pentru a vå da posibilitatea dumneavoastrå så 

veni¡i în timpul care mai este alocat cu întrebåri ¿i cu 

discu¡ii pertinente ¿i så ne sesiza¡i ce se întâmplå în fiecare 

jude¡ în parte ¿i unde a¡i avea nevoie de sprijinul nostru. 

Dl Eugen Bejinariu: 

A¡i våzut în ultima perioadå a fost un subiect destul de 

mediatizat, destul de disputat ¿i de mare actualitate. Cum 

spunea ¿i domnia sa, numai împreunå cu dumneavoastrå 

lucrurile pot func¡iona în normalitate ¿i eu consider cå este 

necesar så låsåm toate interesele personale, interesele de 

grup, interesele meschine ¿i så ne canalizåm eforturile pentru 

realizarea proiectelor pe care ni le-am propus în acest 

domeniu. Înainte de a încheia ¿edin¡a doresc så vå informez 

numai în legåturå cu douå probleme din agenda de 

lucru a Guvernului din aceastå såptåmânå. Guvernul a 

aprobat douå proiecte de lege privind declararea ca ora¿e a 

unor comune ¿i, respectiv, înfiin¡area de comune noi, 

proiecte care vor fi transmise de urgen¡å la Parlament, spre 

dezbatere. Adoptarea celor douå proiecte de lege reprezintå 

o primå fazå importantå a reorganizårii administrative a 

teritoriului, potrivit Programului de guvernare pe care ni 

l-am asumat acum trei ani. Nu în ultimul rând, trebuie så 

men¡ionez ¿i aprobarea de cåtre Executiv a finan¡årii, din 

bugetul Ministerului Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului, a 

lucrårilor de execu¡ie pentru unele obiective de investi¡ii, 

consolidåri ¿i reabilitåri de imobile din învå¡åmântul preuniversitar. 

Este vorba de aproximativ 11,7 miliarde lei. 

N-a¿ vrea så închei ¿edin¡a de aståzi fårå a ruga pe dumneavoastrå 

dacå ave¡i întrebåri sau probleme deosebite så 

le ridica¡i în aceastå ¿edin¡å. Nefiind nici o întrebare vå 

doresc o zi bunå. 


Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor 

Corpul Gardienilor Publici din România - 

10 ani de la reînfiin¡are 

Vineri, 5 decembrie a.c., la Centrul Cultural al Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor a fost organizatå o întâlnire 

cu prilejul aniversårii a 10 ani de la reînfiin¡area Corpului 

Gardienilor Publici din România. La aceastå manifestare au 

participat domnii consilier Virgil Vochinå, purtåtor de cuvânt 

al Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, chestor 

principal de poli¡ie Marian Tutilescu, adjunct al inspectorului 

general al Poli¡iei Române ¿i director al Direc¡iei 

Generale de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti, chestor de 

poli¡ie Ion Sultånescu, ¿ef al Direc¡iei Poli¡ie de Ordine Publicå 

din cadrul Inspectoratului General al Poli¡iei Române, 

general de brigadå Gavrilå Pop, adjunct al comandantului 

Jandarmeriei Române ¿i ¿efii Corpurilor Gardienilor Publici. 

Cu acest prilej domnul colonel(r) Ion Bolboacå, pre¿edintele 

Uniunii Corpului Gardienilor Publici din România, a prezentat 

un scurt istoric al institu¡iei ¿i a eviden¡iat buna colaborare 

existentå între Corpul Gardienilor Publici ¿i reprezentan¡ii 

Poli¡iei ¿i Jandarmeriei Române, pentru ridicarea nivelului 

de profesionalizare al gardienilor publici. 

Activitatea în domeniul ordinii ¿i siguran¡ei 

publice în ultima såptåmânå 

În perioada 1-7 decembrie a.c., ac¡ionând pentru executarea 

misiunilor ce decurg din Programele Prioritare de 

Ac¡iune ale M.A.I. pe anul 2003, lucråtorii Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor au înregistrat, în domeniul ordinii 

¿i siguran¡ei publice, 1.034 evenimente. Pentru combaterea 

fenomenului infrac¡ional, în ac¡iunile ¿i controalele 

specifice organizate, speciali¿ti din cadrul poli¡iei au descoperit 

298 autori ai unor fapte antisociale ¿i 47 urmåri¡i 

general. De asemenea, au aplicat aproximativ 37.000 sanc- 

¡iuni contraven¡ionale, amenzile totalizând peste 18 miliarde 

lei. 

În intervalul de referin¡å, poli¡i¿tii au constatat 459 infrac¡iuni 

dintre care 72 de naturå economico-financiarå, 211 

judiciare, 41 de infrac¡iuni constatate de cadrele Poli¡iei Rutiere 

¿i totodatå, s-au înregistrat 132 accidente de circula¡ie, 

soldate cu 31 mor¡i ¿i 116 råni¡i. 

Zilnic, în medie 980 jandarmi au asigurat paza conductelor 

de transport produse petroliere, pe o distan¡å de 

peste 1.225 km. Aproximativ 7.800 jandarmi, au executat, 

zilnic, misiuni de asigurare ¿i men¡inere a ordinii publice, 

totalizând 14.597. De asemenea, paza unor institu¡ii ¿i sedii 

de importan¡å deosebitå a fost asiguratå, permanent, de circa 

9.200 jandarmi. 

Poli¡ia de Frontierå a înregistrat pe linia controlului, 

pazei ¿i supravegherii frontierei 159 evenimente. S-au apli- 

Ministere 

cat 2.170 sanc¡iuni contraven¡ionale în valoare de peste 515 

milioane lei ¿i s-au ridicat în vederea confiscårii bunuri în 

valoare de peste 4,9 miliarde lei. Totodatå, unui numår de 

35.498 cetå¡eni români nu li s-a permis ie¿irea din ¡arå, iar în 

baza acordurilor de readmisie, 795 cetå¡eni români au fost 

returna¡i. 

Pe linia protec¡iei civile s-au înregistrat 19 evenimente 

(misiuni pirotehnice, alunecåri de teren, alte interven¡ii). 

Pompierii militari au intervenit la 336 evenimente, dintre 

care 159 au fost incendii, iar în 147 cazuri s-a acordat asisten¡å 

medicalå de urgen¡å, 13 descarceråri ¿.a. 

Aniversare 

Miercuri,10 decembrie a.c., cu ocazia împlinirii a 30 de 

ani de activitate a Biroului Na¡ional Interpol, la centrul 

SECI din Bucure¿ti a avut loc o sesiune de comunicåri la 

care au participat reprezentan¡i ai conducerii Ministerului 

Administra¡iei ¿i Internelor, precum ¿i membri ai Secretariatului 

General al OIPC – Interpol. Cu acest prilej, domnul 

Ioan Rus, ministrul administra¡iei ¿i internelor, a transmis 

participan¡ilor un mesaj. 

Departamentul pentru 

Rela¡ia cu Parlamentul 

Precizare 

Domnul deputat PNL Crin Antonescu acuzå Executivul 

de dispre¡ fa¡å de Legislativ, ca urmare a faptului cå Guvernul 

a solicitat adoptarea în procedurå de urgen¡å a noului 

Cod fiscal. Prin cele afirmate, domnul Crin Antonescu dovede¿te 

cå, de¿i este deputat, ignorå cu desåvâr¿ire dispozi- 

¡iile constitu¡ionale referitoare la adoptarea legilor. Îl informåm 

cå, potrivit art.76 alin.(3) din Constitu¡ia revizuitå, „la 

cererea Guvernului sau din proprie ini¡iativå, Parlamentul 

poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu 

procedurå de urgen¡å, stabilitå potrivit regulamentului 

fiecårei Camere”. Prin urmare, apreciez cå este absurd så 

acuzi Guvernul de dispre¡, pentru faptul cå a recurs la o procedurå 

prevåzutå de Constitu¡ia României. La baza solicitårii 

Guvernului ca noul Cod fiscal så fie adoptat cu procedurå de 

urgen¡å, se aflå argumente importante pe care ¿i domnul deputat 

ar fi trebuit så le cunoascå. În primul rând, prevederile 

Codului fiscal sunt de naturå så asigure respectarea angajamentelor 

asumate de România în procesul de preaderare la 

Uniunea Europeanå. Adoptarea de urgen¡å a Codului fiscal 

este necesarå pentru închiderea Capitolului de negociere cu 

privire la fiscalitate. Noile reglementåri asigurå armonizarea 

cu legisla¡ia fiscalå a UE ¿i cu acordurile fiscale interna- 

¡ionale la care România este parte. 

Totodatå, Codul fiscal reprezintå o reglementare unitarå, 

toate dispozi¡iile cu caracter fiscal au fost introduse în acest 

cod. Se asigurå astfel, stabilitatea legislativå necesarå des- 


få¿urårii oricårui plan de afaceri pe termen mediu ¿i lung. În 

acela¿i timp, acest cod abrogå peste 50 de acte normative din 

domeniu, care erau disparate, greu de consultat ¿i aplicat. 

Adoptarea de urgen¡å a noului Cod fiscal este necesarå ¿i ca 

urmare a faptului cå bugetul pe anul 2004 a fost construit pe 

reglementårile acestuia. La 1 ianuarie 2004, când intrå în vigoare 

Legea bugetului de stat, trebuie så intre în vigoare ¿i 

Codul fiscal. Acestea sunt principalele argumente care pledeazå 

în favoarea adoptårii Codului fiscal cu procedurå de 

urgen¡å, nu dispre¡ul fa¡å de Parlament, a¿a cum îi place 

domnului deputat Antonescu så sus¡inå. 

52 

Ministerul Transporturilor, 

Construc¡iilor ¿i Turismului 

Vizitå în jude¡ul Boto¿ani 

Vineri, 5 decembrie 2003, Sergiu Sechelariu, secretar de 

stat în Ministerul Transporturilor, Transporturilor ¿i Turismului, 

a efectuat o vizitå în jude¡ul Boto¿ani. În cursul vizitei, 

secretarul de stat în MTCT a participat la predarea cåtre 

beneficiari a unui numår de 65 apartamente situate în blocuri 

de locuin¡e pentru tineri, destinate închirierii. Pânå în prezent, 

în municipiul Boto¿ani au fost predate 150 de apartamente 

pentru tineri, urmând ca încå 108 så fie predate în ianuarie 

2004. În total, în jude¡ul Boto¿ani în acest moment se 

aflå în stadiu de proiectare un numår de 200 de apartamente, 

iar 587 u.l. sunt în curs de execu¡ie. Totodatå, la ora actualå, 

în jude¡ sunt în execu¡ie 11 såli de sport, dintre care una polivalentå, 

cu un numår de 2.500 de locuri, salå în curs de 

finalizare în trimestrul IV 2003. În acela¿i timp, în jude¡ul 

Boto¿ani se aflå în desfå¿urare 30 de proiecte derulate prin 

programul SAPARD, din care 25 de proiecte se referå la 

pietruirea drumurilor comunale, iar 5 au în vedere alimentåri 

cu apå la sate. Prin cele cinci programe derulate prin firma 

Solel Boneh se preconizeazå realizarea a 17 sisteme de alimentare 

cu apå pentru 25 de localitå¡i, cu un numår total de 

40.000 de beneficiari. Aceste sisteme pot furniza între 80 ¿i 

200 l de apå/om/zi. Secretarul de stat Sergiu Sechelariu a mai 

vizitat în municipiul Boto¿ani un bloc cu 100 de apartamente 

la care se lucreazå în prezent pentru reabilitarea termicå, lucrarea 

urmând a fi recep¡ionatå în luna martie a anului 2004. 

Suspendare din func¡ie 

Petru Ciubotea a fost suspendat sâmbåtå, 6 decembrie 

2003, din func¡ia de director al Direc¡iei Regionale de 

Drumuri ¿i Poduri Craiova de cåtre conducerea Companiei 

Na¡ionale de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionale din România. 

În locul såu a fost numit Adrian Lumezeanu. 

Capitolul Transporturi, închis 

România a primit confirmarea cå unul dintre cele mai 

importante capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea 

Ministere 

Europeanå a fost închis. Consiliul Afaceri Generale ¿i Rela¡ii 

Externe a adoptat fårå dezbateri Pozi¡ia Comunå a Uniunii 

Europene (EUCP) la capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor, 

care propune închiderea provizorie a negocierilor 

la acest capitol. Închiderea capitolului s-a formalizat în reuniunea 

ministerialå de mar¡i, 9 decembrie, a Conferin¡ei de 

Aderare UE – România, pe baza acceptårii de cåtre partea 

românå a EUCP-ului. 

Semnarea unor contracte de execu¡ie 

Mar¡i, 9 decembrie 2003, au fost semnate la sediul 

MTCT contractele de execu¡ie a lucrårilor pentru douå proiecte 

finan¡ate de Comunitatea Europeanå prin facilitatea 

ISPA ¿i de Guvernul României: ”Construc¡ia sectorului 4, 

Drajna–Fete¿ti al autostråzii Bucure¿ti–Constan¡a, Km 

97+300–Km 133+900” ¿i ”Reabilitarea sectorului 5, Fete¿ti 

– Cernavodå al autostråzii Bucure¿ti-Constan¡a, Km 

133+900– Km 151+480”. 

La semnarea acestor contracte au participat Johnatan 

Scheele, ¿eful Delega¡iei Comisiei Europene la Bucure¿ti, 

Miron Mitrea, ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului, 

ambasadorii Italiei ¿i Germaniei, reprezentan¡i ai 

Delega¡iei Comisiei Europene în România, ai beneficiarului 

- A.N.D., ai antreprenorilor, proiectan¡ilor ¿i consultantului. 

Parteneriat public-privat 

Ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului a 

deschis miercuri, 10 decembrie 2003, forumul cu tema „Parteneriatul 

Public-Privat – Oportunitå¡i pentru investi¡ii majore 

în România”, organizat de MTCT, sub înaltul patronaj 

al primului ministru. 

Mari companii din stråinåtate vor investi în sistemul rutier 

din România. Se vor construi prin parteneriat public-privat 

peste 120 de kilometri de autostradå ¿i vor fi reabilita¡i 

aproape 250 de kilometri. Transformarea fostei Case Radio 

este un alt proiect pentru care interesul companiilor stråine a 

fost foarte mare. Contractul a fost deja semnat, iar în curând 

încep lucrårile. Construc¡ia abandonatå pentru o lungå perioadå 

de timp va gåzdui un hotel de lux cu 300 de camere, 

såli de conferin¡å, restaurante, magazine, un complex reziden¡ial 

cu aproape 200 de apartamente, un complex de birouri, 

galerii comerciale (supermarket, såli de cinema, bowling, 

restaurante), iar pe terenul viran din zonå se va înål¡a un 

spital ¿i o parcare. 

În cadrul forumului, reprezentan¡ii MTCT au propus 

marilor companii ¿i institu¡iilor financiare interna¡ionale participante 

o serie de proiecte, cum ar fi: Autostrada Ploie¿ti 

(Dumbrava) – Sculeni (Coridorul IX PanEuropean) - costul 

estimat al proiectului 1485 mil. Euro Lungime 361 km; 

Autostrada Orå¿tie – Sibiu - costul estimat al proiectului 420 

mil. Euro, lungime 70,04 km; Centrala eolianå în Portul 

Constan¡a - costul estimat al proiectului 48,3 mil. Euro; 

Terminal de Barje în Portul Constan¡a - costul estimat al 

proiectului 63,8 mil. Euro; Electrificarea liniei de cale feratå 

Cluj- Oradea- Episcopia Bihor - costul estimat al proiectului 


592 mil. USD; Port Turistic „Marina”- Tulcea - costul estimat 

al proiectului 6,43 mil. Euro. 

Pe lângå prezentarea proiectelor, în cadrul forumului s-au 

abordat ¿i subiecte cum ar fi legisla¡ia în domeniu, aspecte 

privind recuperarea investi¡iei de cåtre partenerul privat, 

împår¡irea riscului între partenerul public ¿i cel privat, 

scheme de finan¡are etc. 

Ministerul Integrårii Europene 

Cooperare româno-bavarezå 

în domeniul integrårii europene 

Guvernul României ¿i Guvernul landului Bavaria ar putea 

organiza un grup de cooperare pe probleme de integrare 

europeanå, care så lucreze în interiorul Comisiei mixte 

România-Bavaria pentru diferite proiecte de asisten¡å în procesul 

pregåtirii pentru aderarea României la UE. 

Aceastå temå se înscrie în cadrul cooperårii bilaterale ¿i 

a fost discutatå în cadrul întâlnirii dintre dl. Vasile Pu¿ca¿, 

ministru delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, ¿i dl. 

Eberhard Sinner, ministru de stat la Cancelaria landului Bavaria, 

responsabil cu afaceri europene, ¿i pre¿edintele 

Comisiei guvernamentale România-Bavaria. Discu¡iile au 

avut loc la Ministerul Integrårii Europene, joi, 4 decembrie 

2003. 

„Dorim så cooperåm pentru realizarea unor proiecte de 

dezvoltare regionalå, så multiplicåm contactul direct dintre 

regiunile României, ora¿e, comune etc., så dezvoltåm schimburile 

culturale, universitare, cu scopul de a realiza o mai 

bunå comunicare ¿i cunoa¿tere reciprocå. Avem o cooperare 

foarte bunå cu Germania în domeniul justi¡iei ¿i afacerilor 

interne, al întåririi capacitå¡ii administrative a institu¡iilor 

române¿ti ¿i am dori så extindem aceastå cooperare ¿i în alte 

sectoare care privesc aderarea României la Uniunea 

Europeanå“, a aråtat dl. Pu¿ca¿ în cadrul discu¡iilor. 

„Cred cå cele mai viabile sectoare de colaborare sunt 

reforma administra¡iei publice din România, acordarea de 

asisten¡å pentru transpunerea ¿i aplicarea acquis-ului comunitar 

în legisla¡ia româneascå. De asemenea, sunt în curs de 

derulare ¿i consider cå trebuie dezvoltate proiecte care vizeazå 

sectorul social, cultural ¿i economic“, a subliniat dl. 

Eberhard Sinner, ministru de stat la cancelaria landului 

Bavaria, responsabil cu afaceri europene, ¿i pre¿edintele 

Comisiei guvernamentale România-Bavaria. 

În cadrul discu¡iilor, a mai fost abordatå problematica 

stadiului negocierilor de aderare a României la Uniunea 

Europeanå ¿i strategia pe termen mediu, aderarea României 

la Uniunea Europeanå în 2007. 

Consultåri cu investitorii stråini 

Ministrul delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, 

dl. Vasile Pu¿ca¿, s-a întâlnit cu reprezentan¡ii Consiliului 

Ministere 

Investitorilor Stråini pentru a discuta probleme legate de 

negocierile de aderare a României la Uniunea Europeanå. 

Întâlnirea a avut loc la Ministerul Integrårii Europene, vineri, 


În cadrul discu¡iilor, investitorilor stråini le-au fost 

prezentate måsurile pentru eliminarea barierelor din calea 

liberei circula¡ii a serviciilor, a persoanelor ¿i bunurilor, precum 

¿i alte måsuri care privesc mediul economic ¿i de afaceri. 

Dl. Pu¿ca¿ le-a solicitat opinia privind negocierile de aderare 

pentru unele capitole, dar ¿i privind cele mai eficiente 

modalitå¡i de aplicare a legisla¡iei române¿ti armonizate cu 

acquis-ul comunitar. 

Investitorii stråini au promis cå vor furniza date ¿i studii 

privind aplicarea acquis-ului comunitar, situa¡ia din Uniunea 

Europeanå, efectul asupra companiilor etc., dar ¿i modalitå¡i 

de îmbunåtå¡ire a mediului de afaceri. Investitorii au aråtat 

cå sunt de acord cu legile adoptate în acord cu acquis-ul 

comunitar ¿i a¿teaptå ca acestea så fie aplicate cât mai 

repede. 

Negociatorul ¿ef cu Uniunea Europeanå ¿i reprezentan¡ii 

Consiliului Investitorilor Stråini au decis så continue consultårile 

tehnice permanent, atât prin întâlniri directe, cât ¿i 

electronic. 

Precizåri 

În legåturå cu afirma¡iile pre¿edintelui executiv al 

Patidului Democrat, Emil Boc, citate la 5 decembrie de 

ziarul “Curentul”, referitoare la gradul de contractare a fondurilor 

PHARE 2001, Ministerul Integrårii Europene face 

urmåtoarele precizåri: 

Memorandumul de finan¡are a Programului PHARE na- 

¡ional 2001, semnat la 4 decembrie 2001, prevede încheierea 

perioadei de contractare a fondurilor alocate la 30 noiembrie 

2003. Fondurile PHARE alocate prin acest program au 

însumat 248, 89 milioane euro. 

La aceea¿i datå au fost semnate ¿i cele douå Memorandumuri 

de finan¡are a Programelor PHARE 2001 de 

cooperare trans-frontalierå România-Bulgaria ¿i România- 

Ungaria, prin care au fost alocate României 13 milioane 

euro. Contractarea acestor fonduri s-a încheiat de asemenea 

la 30 noiembrie 2003. 

Din cele 248,89 milioane euro alocate României prin 

Programul PHARE na¡ional 2001, au fost contractate, la data 

de 30 noiembrie 2003, 241,35 milioane euro, ceea ce reprezintå 

96,97%. 

Fondurile alocate programelor de cooperare transfrontalierå 

s-au contractat în procent de 95,7%: 12,44 milioane 

euro din cele 13 milioane euro alocate. 

În concluzie, din totalul de 261,89 milioane euro 

reprezentând fonduri PHARE 2001, inclusiv fondurile pentru 

cooperare trans-frontalierå, România a contractat 253,79 

milioane euro, ceea ce reprezintå un procent de 96,9%. 

Precizåm cå acest procent este mai ridicat decât cel înregistrat 

la contractarea fondurilor PHARE 2000, de 95,14% ¿i 


cå toate proiectele au fost contractate, ceea ce dovede¿te o 

bunå capacitate de absorb¡ie a fondurilor alocate. 

54 

ªedin¡a Consiliului Na¡ional 

pentru Dezvoltare Regionalå 

¥n data de 8 decembrie a.c., sub pre¿edin¡ia ministrului 

integrårii europene, dl Alexandru Fårca¿ s-a desfå¿urat 

reuniunea Consiliului Na¡ional pentru Dezvoltare Regionalå, 

care este o structurå partenerialå deliberativå constituitå în 

baza Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalå în România 

¿i func¡ioneazå în conformitate cu prevederile Hotårârii 

de Guvern nr. 554/1999. La reuniune au participat 

pre¿edin¡ii ¿i vicepre¿edin¡ii Consiliilor pentru Dezvoltare 

Regionalå, reprezentan¡i ai institu¡iilor administra¡iei publice 

centrale, directorii Agen¡iilor pentru Dezvoltare Regionalå, 

precum ¿i ¿eful Delega¡iei Comisiei Uniunii Europene, dl 

ambasador Jonathan Scheele. Cu aceastå ocazie a fost avizat 

Planul Na¡ional de Dezvoltare 2004-2006, document care va 

fi transmis spre aprobarea Guvernului ¿i ulterior Comisiei 

Uniunii Europene. De asemenea, a fost aprobat portofoliul 

proiectelor de infrasctructurå care vor beneficia de fina¡area 

nerambursabilå a Uniunii Europene prin Programele Phare- 

Componenta de Coeziune Economicå ¿i Socialå, din alocårile 

anilor 2001. 2002 ¿i 2003. Planul Na¡ional de Dezvoltare 

2004-2006 este un document programatic de maximå 

importan¡å pentru finan¡area ¿i utilizarea finan¡årilor nerambursabile 

ale Uniunii Europene acordate României pentru 

dezvoltare socio-economicå în perioada de pre-aderare. 

Documentul a fost redactat conform metodologiei utilizate 

de Statele Membre ale Uniunii Europene, ¿i elaborat, pentru 

prima datå, în conformitate cu practicile comunitare specifice 

Fondurilor Structurale. S-au utilizat principiile programårii 

multianuale a måsurilor care urmeazå så fie finan¡ate 

din fonduri comunitare ¿i care se regåsesc în prioritå¡ile de 

dezvoltare a României pe perioada 2004-2006. La baza 

elaborårii acestui document se aflå prioritå¡ile identificate la 

nivel regional ¿i na¡ional (sectorial), în parteneriat, de cåtre 

cele opt Agen¡ii ¿i cele opt Consilii pentru Dezvoltare Regionalå, 

precum ¿i de ministerele ¿i institu¡iile centrale implicate 

în acest proces. Elaborarea documentului a fost realizatå 

¿i coordonatå de cåtre Ministerul Integrårii Europene, în 

dubla sa calitate de institu¡ie responsabilå cu coordonarea 

asisten¡ei de preaderare ¿i pregåtirea institu¡ionalå pentru 

Fondurile Structurale de care va beneficia România dupå 

aderarea la Uniunea Europeanå, precum ¿i de institu¡ie responsabilå 

cu gestionarea ¿i monitorizarea fondurilor destinate 

dezvoltårii regionale. De asemenea, în cursul reuniunii, 

Consiliul Na¡ional pentru Dezvoltare Regionalå a avizat propunerea 

de acordare a statutului de zonå defavorizatå a teritoriului 

administrativ al localitå¡ilor Bålåbåne¿ti, Movileni, 

Oancea, Vlåde¿ti din jude¡ul Gala¡i ¿i al localitå¡ii O¡elu 

Ro¿u din jude¡ul Cara¿ Severin. 

Convorbiri româno-elene 

Ministrul integrårii europene, dl Alexandru Fårca¿, a 

avut, la 8 decembrie, o întrevedere cu dl Andreas Loverdos, 

Ministere 

secretar de stat la MAE elen, care a reafirmat sprijinul ¡årii 

sale pentru aderarea României la Uniunea Europeanå în 

2007 ¿i a salutat modul în care decurge colaborarea bilateralå 

dintre România ¿i Grecia. 

În cursul discu¡iilor au fost analizate progresele înregistrate 

în procesul de pregåtire a aderårii României la Uniunea 

Europeanå, punându-se accentul pe reformele din economie 

¿i din administra¡ia publicå. 

De asemenea, s-a trecut în revistå stadiul implementårii 

proiectelor bilaterale de asisten¡å tehnicå, identificându-se 

mai multe domenii de dezvoltarea a acestora pe viitor. 

Ministerul Integrårii Europene 

Replicå 

Prof. univ. dr. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator 

¿ef cu Uniunea Europeanå declarå, în legåturå cu afirma- 

¡iile privind activitatea sa de istoric ale dlui Mihai Gheorghiu, 

membru în Biroul Executiv al Ac¡iunii Populare: „Nu 

am scris niciodatå vreo carte de istorie care så aibå legåturå 

cu Holocaustul. În scrierile mele, niciodatå nu am negat 

Holocaustul ¿i nu am avut atitudini antisemite. 

Cår¡ile sau articolele mele se referå la integrarea europeanå, 

negocierile de aderare la UE, rela¡iile interna¡ionale, 

istoria Transilvaniei, istoria universitå¡ii clujene, negocierile 

româno-aliate din anii 43-44, istoria României etc. Consider 

cå toate cår¡ile la care am contribuit pot fi reeditate ¿i citite 

aståzi. 

De altfel, toate cår¡ile ¿i articolele mele sunt publice ¿i 

pot fi consultate, în afarå de o carte apårutå în 1985, a cårei 

întreagå edi¡ie a fost interziså ¿i arså. 

Regretåm cå o forma¡iune politicå, ce dore¿te så 

ac¡ioneze în secolul XXI, folose¿te atitudini specifice unei 

epoci staliniste.” 

Întâlnire a conducerii cu Comisarul European 

pentru Extindere, dl. Gunther Verheugen 

Dl. Alexandru Fårca¿, ministrul Integrårii Europene, ¿i 

dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu Uniunea 

Europeanå, s-au întâlnit cu Comisarul pentru Extindere, 

dl. Gunther Verheungen, mar¡i, 9 decembrie 2003, la 

Bruxelles. 

În cadrul discu¡iei, a fost analizat Planul de prioritå¡i în 

procesul de pregåtire a României pentru aderarea la Uniunea 

Europeanå în perioada decembrie 2003-decembrie 2004 ¿i 

måsurile pe care le va lua România pentru accelerarea negocierilor 

de aderare. 

Comisarul pentru extindere, dl. Gunther Verheungen, a 

apreciat cå România a fåcut multe progrese în pregåtirea 

pentru aderarea la UE ¿i trebuie så continue så munceascå 

foarte mult în 2004 pentru a-¿i atinge scopul de a finaliza 

negocierile anul viitor ¿i a adera la Uniunea Europeanå în 

2007. 

Ministrul Integrårii Europene, dl. Alexandru Fårca¿, a 

sus¡inut necesitatea unei cooperåri mai strânse cu direc¡iile 

generale ale Comisiei Europene pentru procesarea acceleratå 


a documentelor de pozi¡ie ale României ¿i pregåtirea documentelor 

de pozi¡ie comunå ale Uniunii Europene. 

România a închis capitolele de negociere 

„Libera circula¡ie a persoanelor” 

¿i „Transporturi” ¿i a continuat negocierile 

pentru „Libera circula¡ie a serviciilor” 

România a închis capitolele de negociere 2 – Libera circula¡ie 

a persoanelor, 9 – Politica în domeniul transporturilor, 

a continuat negocierile pentru capitolul 3 – „Libera 

circula¡ie a serviciilor” ¿i a confirmat închiderea capitolului 

„Control financiar”, închis provizoriu la conferin¡a de aderare 

la nivel de negociatori ¿efi din data de 29 octombrie 

2003. 

Acestea sunt concluziile Conferin¡ei de Aderare România-UE 

la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles, 

mar¡i, 9 decembrie 2003. Din delega¡ia României au fåcut 

parte ministrul integrårii europene, dl. Alexandru Fårca¿, ¿i 

ministrul delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, dl. 

Vasile Pu¿ca¿. 

La capitolul 2 - Libera circula¡ie a persoanelor 

Acquis-ul comunitar la acest capitol se referå la eliminarea 

discriminårilor în condi¡iile de intrare, studiu, deplasare, 

muncå, angajare sau remunera¡ie, între cetå¡enii statului 

membru pe teritoriul cåruia ace¿tia î¿i desfå¿oarå activitatea 

¿i cetå¡enii celorlalte state membre ce stau sau muncesc 

pe teritoriul acelui stat. 

l România a acceptat perioada de tranzi¡ie de 2 pânå la 7 

ani (2+3+2) dupå aderare, solicitatå de Uniunea Europeanå, 

rezervându-¿i dreptul de a impune condi¡ii similare pentru 

statele care vor solicita aceastå perioadå de tranzi¡ie ¿i în 

domeniile în care acestea o vor solicita. Aceasta înseamnå cå 

libera circula¡ie a for¡ei de muncå din noul Stat Membru în 

spa¡iul Uniunii Europene, va func¡iona conform reglementårilor 

na¡ionale ale fiecårui Stat Membru. 

l Aceastå perioadå de tranzi¡ie a fost solicitatå ¿i celorlalte 

state candidate care vor adera la UE în 2004 (cu excep¡ia 

Ciprului ¿i Maltei, care au un numår redus de lucråtori), 

înså unele state ale UE au anun¡at deja cå nu le vor aplica, 

deoarece au nevoie de for¡a de muncå din aceste state. 

La capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor 

Acquis-ul privitor la politica în domeniul transporturilor 

cuprinde o gamå largå de cerin¡e de ordin tehnic, fiscal, social, 

sau care ¡in de siguran¡a ¿i protec¡ia mediului. De asemenea, 

pregåtirea acestui capitol înseamnå construirea ¿i 

consolidarea unei capacitå¡i administrative adecvate pentru 

gestionarea cåilor de transport rutier, feroviar, fluvial ¿i maritim 

din România, în condi¡iile conectårii la coridoarele 

europene de transport. 

România a negociat trei perioade de tranzi¡ie: 

l De 7 ani, pânå la 31 decembrie 2013, pentru aplicarea 

integralå a prevederilor referitoare la încårcåturile ¿i dimensiunile 

maxime admise în traficul na¡ional ¿i interna¡ional 

conform Directivei 96/53. 

l De 4 ani, pânå la 31 decembrie 2010 pentru aplicarea 

Ministere 

integralå a prevederilor Directivei 99/62, privind taxarea vehiculelor 

grele de marfå pentru utilizarea anumitor infrastructuri. 

l Uniunea Europeanå a solicitat o perioadå de tranzi¡ie 

pentru Regulamentul EEC 3118/93 privind cabotajul rutier. 

România a acceptat aceastå perioadå de tranzi¡ie, rezervându-¿i 

dreptul de a impune måsuri similare pentru statele care 

vor o vor aplica. Perioada de tranzi¡ie la cabotajul rutier este 

solicitatå în aceea¿i formulå (3+2 ani) negociatå cu Polonia, 

Ungaria ¿i Cehia, ¡ari care au cerut la rândul lor tranzi¡ii în 

domeniul transportului rutier. 

La capitolul 3, Libera circula¡ie a serviciilor 

Acquis-ul comunitar pentru acest capitol se referå la articolul 

43 al Tratatului CE privind libertatea de stabilire ¿i articolul 

49 al Tratatului CE privind libertatea de a presta servicii, 

la serviciile financiare (opera¡iuni bancare, asiguråri, 

serviciile legate de investi¡ii ¿i pie¡ele de valori mobiliare), 

precum ¿i la serviciile nefinanciare (protec¡ia datelor personale 

¿i libera circula¡ie a acestor date, furnizarea de servicii 

de cåtre meste¿ugari, comercian¡i ¿i fermieri, exercitarea serviciilor 

comerciale, 

„Închiderea capitolului „Libera circula¡ie a persoanelor” 

aduce cu sine o clarificare a pie¡ei muncii din România, måsurile 

necesare pentru ca profesiile române¿ti så fie recunoscute 

pe pia¡a Uniunii Europene, iar românii så poatå munci 

în UE dupå aderare. În ceea ce prive¿te perioada de tranzi¡ie 

2+3+2, dupå consultåri cu partidele politice, sindicatele, patronatele 

¿i ONG-urile am decis så negociem sus¡inerea de 

cåtre România a unor måsuri similare pentru statele ¿i în domeniile 

în care acestea vor solicita aceastå perioadå de 

tranzi¡ie. 

Am finalizat negocierile la capitolul „Transporturi” ¿i am 

ob¡inut, dupå negocieri dificile, douå perioade de tranzi¡ie 

care au rolul de a proteja transportatorii români de cre¿terea 

prea bruscå a taxelor la vehiculele grele de marfå. De asemenea, 

am negociat taxarea suplimentarå a vehiculelor grele 

care utilizeazå infrastructura rutierå româneascå (cu o greutate 

mai micå decât cea prevåzutå în Directivå), astfel încât, 

în aceastå perioadå, så avem timpul necesar pentru consolidarea 

drumurilor. Pânå la sfâr¿itul acestui an, România va 

realiza transpunerea integralå a noului acquis ce reglementeazå 

transportul feroviar. România este membrå a mai 

multor organiza¡ii interna¡ionale în domeniul transporturilor 

aeriene, iar în vederea pregåtirii pentru liberalizarea sectorului 

de transport aerian de la data aderårii, continuå restructurarea 

companiei TAROM. Am reu¿it så finalizåm negocierile 

la capitolul „Transporturi” ¿i datoritå scåderii numårului 

de nave sub pavilion românesc arestate în porturile 

europene de la 36% la începutul anului, spre 10%, în prezent. 

Închiderea capitolului de Transporturi mai presupune ¿i 

stabilirea unei strategii clare de dezvoltare a infrastructurii 

transporturilor în România, astfel încât ¡ara noastrå så fie 

conectatå la coridoarele de transport europene, atât terestre, 

cât ¿i aeriene ¿i maritime. Acest lucru înseamnå un impuls 

pentru comer¡ul ¿i dezvoltarea economiei române¿ti. 


Am continuat negocierile la capitolul „Libera circula¡ie a 

serviciilor”, iar partea comunitarå a salutat måsurile luate de 

România pentru eliminarea barierelor din calea liberei circula¡ii 

a serviciilor. Eliminarea acestor bariere va face ca serviciile 

europene så intre pe pia¡a româneascå, ceea ce va 

duce la cre¿terea competi¡iei ¿i la oferirea unor servicii mai 

bune consumatorilor români. 

Progresele ob¡inute în ceea ce prive¿te „Controlul financiar”, 

inclusiv colaborarea cu organismele comunitare pentru 

controlul fondurilor alocate de Uniunea Europeanå, a dus la 

reconfirmarea închiderii provizorii a capitolului 28 – Control 

financiar”, a subliniat dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, 

Negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå. „Închiderea acestor 

douå capitole aduce România în postura de a avea 22 de 

capitole închise provizoriu. Luând în considerare experien¡a 

celorlalte 10 state candidate care vor adera la Uniunea Europeanå 

în 2004, speråm ca cele 8 capitole råmase så fie finalizate 

în cursul anului 2004, sub mandatul actualei Comisii 

Europene. Dorim ca, la Consiliul European din 12-13 decembrie 

2003, România så primeascå date mai clare privind 

derularea negocierilor de aderare în anul 2004, precum ¿i un 

cadru financiar care så ne permitå abordarea capitolelor 

financiare”, a subliniat dl. Alexandru Fårca¿, ministrul Integrårii 

Europene, la finalul conferin¡ei. 

Pânå în prezent, România a deschis toate cele 30 de capitole 

de negociere, dintre care a finalizat pânå în prezent, 22. 

56 

Întâlnire a negociatorului ¿ef cu UE 

cu oameni de afaceri români ¿i germani 

Ministrul delegat, negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, 

dl. Vasile Pu¿ca¿, s-a întâlnit joi, 11 decembrie 2003, la sediul 

Ministerului Integrårii Europene, cu reprezentan¡ii Asocia¡iilor 

patronale Viti-vinicole ¿i ai Asocia¡iei Viei ¿i Vinului 

din România. 

Cele douå organiza¡ii patronale au propus mai multe programe 

pentru dezvoltarea sectorului viti-vinicol ¿i integrarea 

acestuia în Uniunea Europeanå. În cadrul discu¡iilor, au fost 

discutate angajamentele din documentul de pozi¡ie pentru 

sectorul viti-vinicol, stadiul transpunerii acquis-ului comunitar 

în legisla¡ia noastrå în acest domeniu. În cadrul reuniunii, 

s-a ajuns la concluzia cå este necesarå o revizuire a strategiei 

¿i politicilor pe termen scurt ¿i mediu pentru acest sector. 

Aceasta va fi realizatå printr-o colaborare între Ministerul 

Agriculturii ¿i asocia¡iile patronale. De aceste strategii ¿i 

politici se va ¡ine cont ¿i în negocierile de aderare a României 

la Uniunea Europeanå pentru capitolul 7 – Agricultura. 

Tot joi, dl. Pu¿ca¿ s-a întâlnit cu o delega¡ie a unor oameni 

de afaceri germani. Domnia sa le-a prezentat acestora 

progresele înregistrate în negocierile de aderare pentru capitolele 

economice, care contribuie la apropierea mediului 

investi¡ional din România de cel european. Dl. Pu¿ca¿ a aråtat 

cå barierele în calea liberei circula¡ii a serviciilor ¿i persoanelor 

vor fi eliminate pânå la data aderårii României la 

UE. Domnia sa a subliniat cå România are nevoie de investi¡ii 

¿i proiecte cu parteneri din UE în domeniul infrastruc- 

Ministere 

turii (autostråzi, aeroporturi etc.), al agriculturii, energiei, al 

administra¡iei publice, al sistemului judiciar etc. De asemenea, 

domeniul tehnologiei informa¡iei a cåpåtat o importan¡å 

crescutå ¿i atrage din ce în ce mai multe investi¡ii stråine ¿i 

române¿ti. 

Oamenii de afaceri germani au aråtat cå sunt interesa¡i så 

investeascå în domeniul IT, dar ¿i în alte sectoare. 

Ministerul Culturii ¿i Cultelor 

Acuze în contradic¡ie cu realitatea 

Referitor la nemul¡umirile exprimate în preså de cåtre Biserica 

Românå Unitå cu Roma (Greco–Catolicå) care sus¡ine 

cå este ¡inta discriminårilor în România, solicitându-se în 

consecin¡å un tratament egal ¿i neutru, consideråm cå gravitatea 

acuzelor care se aduc diferitelor institu¡ii ale statului 

este de cele mai multe ori, în contradic¡ie cu realitatea. De 

aceea, Ministerul Culturii ¿i Cultelor dezaprobå aceastå atitudine 

de permanentå acuzare la adresa Statului român – fapt 

ce creeazå grave prejudicii imaginii României în stråinåtate 

¿i în consecin¡å interesului na¡ional ¿i ordinii publice, cerând 

reprezentan¡ilor greco-catolici o evaluare mai atentå ¿i lucidå 

a implica¡iilor pe care le genereazå aceasta. 

Dupå cum se cunoa¿te, imediat dupå Revolu¡ia din Decembrie 

1989, încå de la 31 decembrie, a fost emis Decretul 

nr. 9 al C.F.S.N. prin care s-a abrogat Decretul nr. 358/1948 

prin care a fost scoaså în afara legii Biserica Românå Unitå 

cu Roma (Greco-Catolicå) de cåtre regimul comunist dictatorial. 

Acest act normativ a fost completat de Decretul - Lege 

nr. 126/1990 al C.P.U.N. 

În 1948 ¿i în anii care au urmat, s-a promovat o politicå 

într-adevår discriminatorie la adresa tuturor reprezentan¡ilor 

vie¡ii religioase. Så nu uitåm cå ¿i Biserica Romano-Catolicå 

a fost persecutatå neavând statut legal recunoscut, pentru a i 

se interzice legåturile cu Sfântul Scaun, Bisericile Neo-protestante 

(Baptistå, Adventistå, Penticostalå) erau strict supravegheate, 

iar pastorii lor de cele mai multe ori, erau trimi¿i la 

închisoare pe criterii religioase, iar alte organiza¡ii religioase 

au fost de asemenea interzise ¿i scoase în afara legii, cum ar 

fi: Martorii lui Iehova sau Biserica Ortodoxå de Stil Vechi. 

Nici Biserica Ortodoxå Românå, majoritarå, nu a fost ocolitå 

de aceste discriminåri ¿i persecu¡ii, suferind în urma Decretului 

410/1959, ce prevedea închiderea multor månåstiri 

¿i trecerea for¡atå a cålugårilor ¿i cålugåri¡elor în via¡a civilå, 

un grav atac împotriva existen¡ei sale milenare, fårå a uita 

zecile de biserici ortodoxe demolate. Acestea au fost persecu¡ii 

¿i discriminåri reale la adresa reprezentan¡ilor vie¡ii religioase 

din România, promovate de regimul comunist dictatorial. 

Revenind la situa¡ia Bisericii Române Unite cu Roma 

(Greco-Catolicå) dupå 1990, trebuie reamintit cå autoritå¡ile 

de stat au acordat tot sprijinul pentru refacerea structurilor 

biserice¿ti. Astfel, au putut fi reînfiin¡ate cele cinci dioceze, 


vicariatele, protopopiatele ¿i un mare numår de parohii, månåstirile, 

unitå¡i de învå¡åmânt, precum ¿i alte institu¡ii biserice¿ti. 

În acela¿i timp, institu¡ia de stat cu atribu¡ii în domeniul 

cultelor religioase, în prezent Ministerul Culturii ¿i 

Cultelor a tratat în mod nediferen¡iat, fårå discriminåri, toate 

cultele religioase din România. Astfel, subven¡iile financiare 

pentru salarizarea personalului, pentru construirea ¿i repararea 

låca¿elor de cult au fost acordate tuturor cultelor religioase 

care au solicitat acest lucru. Biserica Românå Unitå 

cu Roma (Greco-Catolicå), care, în prezent, are aproximativ 

200.000 de credincio¿i, conform Recensåmântului din 2002, 

prime¿te lunar de la bugetul de stat numai pentru salarizarea 

personalului clerical suma de 2, 376 miliarde lei. Astfel 

primesc un sprijin financiar 498 de persoane din care: 6 episcopi, 

cu un salariu lunar echivalent unui demnitar al Statului 

¿i membru al Parlamentului României; 413 preo¡i; 5 vicari 

generali; 2 vicari administrativi; 2 secretari eparhiali; 45 protopopi; 

11 consilieri eparhiali; 12 stare¡i; 1 exarh. De asemenea 

de la consiliile locale se acordå sprijin financiar important 

pentru personalul neclerical. Pentru construirea noilor 

låca¿e de cult aceastå Bisericå a primit ca ajutor de la bugetul 

de stat peste 37,7 miliarde lei din 1990 pânå în august 

2003 (sumå neactualizatå cu infla¡ia). Problema dreptului de 

proprietate asupra bisericilor care au apar¡inut Bisericii Române 

Unitå cu Roma (Greco-Catolicå) ¿i au fost preluate de 

Biserica Ortodoxå Românå este deosebit de complicatå ¿i 

sensibilå, întrucât trebuie avutå în vedere nu numai repararea 

nedreptå¡ilor suferite de Biserica Greco-Catolicå în perioada 

comunismului, dar ¿i asigurarea dreptului constitu¡ional al 

fiecårui cetå¡ean de a-¿i exercita liber dreptul la credin¡a religioaså. 

Din aceastå cauzå, Decretul nr. 126/1990 stabile¿te 

ca solu¡ionarea „situa¡iei juridice a låca¿urilor de cult ¿i 

caselor parohiale, care au apar¡inut Bisericii Române Unitå 

cu Roma (Greco-Catolicå) ¿i care au fost preluate de cåtre 

Biserica Ortodoxå Românå, va fi stabilitå de cåtre o Comisie 

mixtå, formatå din reprezentan¡ii clericali ai celor douå culte 

religioase, ¡inându-se seama de dorin¡a credincio¿ilor din 

comunitå¡ile care de¡in acestor bunuri”. În Comisie sunt ¿i 

reprezentan¡i ai Bisericii Române Unite cu Roma ¿i un reprezentant 

al Sfântului Scaun, astfel cå ni se pare exageratå 

afirma¡ia cå aceasta ar fi „total la dispozi¡ia reprezentan¡ilor 

BOR”. Aceastå prevedere care, în esen¡å, urmåre¿te ca rezolvarea 

diferendului patrimonial dintre cele douå Biserici så 

se facå prin dialog ¿i bunå în¡elegere, fårå implicarea autoritå¡ilor 

de stat, s-a dovedit a fi în¡eleaptå, fiind confirmatå de 

Comisia mixtå pentru dialog teologic dintre Biserica Catolicå 

¿i Biserica Ortodoxå care s-a întrunit la Balamand (Liban), 

în anul 1993, iar Comisia mixtå din România func- 

¡ioneazå neîntrerupt, ultima întâlnire fiind organizatå de 

Episcopia Greco-catolicå de Baia Mare în septembrie 2003. 

În anul 2002 a fost aprobatå prin legea nr. 501, O.U.G. 

nr. 94/2000 prin care se retrocedeazå toate imobilele biserice¿ti, 

atât cele preluate de Stat, cât ¿i cele preluate de organiza¡iile 

cooperatiste sau de oricare alte persoane juridice în 

perioada 1945-1989, cu excep¡ia låca¿urilor de cult, låca¿uri 

Ministere 

care nu se aflå în proprietatea Statului, ci în posesia B.O.R.. 

Biserica Românå Unitå cu Roma a solicitat retrocedarea a 

2207 de imobile. Dupå cum se ¿tie, în luna octombrie a.c. 

Comisia Specialå de Retrocedare a emis primele decizii de 

retrocedare ¿i se apreciazå ca pânå la jumåtatea anului 2004 

så fie încheiat procesul de retrocedare. În privin¡a situa¡iei 

conflictuale recente de la Ardud, unde preotul greco-catolic 

Vasile Goje a fost evacuat din casa parohialå punându-se în 

aplicare o sentin¡å judecåtoreascå, apreciem cå nu poate fi 

consideratå un act de discriminare religioaså ¿i dorim gåsirea 

unei solu¡ii de bunå-în¡elegere între credincio¿i. În concluzie, 

Ministerul Culturii ¿i Cultelor regretând nemul¡umirile 

care apar între credincio¿ii celor douå Biserici în aceastå 

perioadå sfântå a Sårbåtorilor de Cråciun î¿i exprimå, în continuare, 

totala disponibilitate pentru colaborare ¿i solicitå 

Ierahiei ¿i credincio¿ilor celor douå Biserici surori gåsirea 

unor rezolvåri pa¿nice a disputelor patrimoniale locale. 

Precizåri 

În legåturå cu protestul Eparhiei Reformate Piatra 

Craiului, aflatå sub îndrumarea Episcopului Laszlo Tökes, 

referitor la ritmul lent al procesului de retrocedare a imobilelor 

biserice¿ti, Ministerul Culturii ¿i Cultelor dore¿te så 

precizeze urmåtoarele: 

Pentru punerea în aplicare a Legii nr. 501/2002 privind 

retrocedarea imobilelor biserice¿ti s-a constituit, în cadrul 

Autoritå¡ii Na¡ionale de Retrocedare din Ministerul Administra¡iei 

¿i Internelor, o comisie interministerialå din care 

face parte ¿i un reprezentant al Ministerului Culturii ¿i Cultelor. 

De asemenea, este constituit ¿i un secretariat care se 

ocupå de problemele tehnice ale procesului de retrocedare. 

În vederea eliberårii unor decizii inatacabile, secretariatul 

trebuie så dispunå de toate datele prevåzute de legisla¡ia în 

vigoare, date tehnice privind amplasamentul, starea imobilului, 

vecinåtå¡i, situa¡ia proprietarului (sunt cazuri în care 

existå ¿i doi proprietari). În aceste situa¡ii secretariatul tehnic 

este obligat så solicite informa¡ii fo¿tilor proprietari (cultele 

religioase) ¿i autoritå¡ilor locale. De foarte multe ori aceste 

informa¡ii sunt transmise secretariatului cu mare întârziere, 

ceea ce determinå ¿i întârzierea eliberårii deciziilor de retrocedare. 

Conform aprecierilor pre¿edintelui Autoritå¡ii Na- 

¡ionale de Retrocedare – dl. Adrian Mårå¿oiu, procesul de 

retrocedare se dore¿te a fi încheiat în aprilie 2004. Speråm 

cå, prin furnizarea în timp util a informa¡iilor solicitate, cultele 

religioase î¿i vor aduce contribu¡ia la finalizarea, pânå la 

aceastå datå, a procesului de retrocedare a imobilelor biserice¿ti. 

Ceremonie 

În data de 8.12.2003, secretarul de stat pentru culte în 

cadrul Ministerului Culturii ¿i Cultelor, domnul Lauren¡iu 

Tånase, a participat la Catedrala Romano-Catolicå Sf. Iosif 

din Bucure¿ti, la ceremonia sfin¡irii ca episcop a Monseniorului 

Cornel Damian, care, la 31.10.2003 a fost numit de 

Sfântul Pårinte Papa Ioan Paul al II-lea ca Episcop Auxiliar 


al Arhiepiscopiei. În mesajul prezentat cu aceastå ocazie, 

domnul Lauren¡iu Tånase a exprimat convingerea Ministerului 

Culturii ¿i Cultelor cå în persoana Prea Sfin¡itului 

Cornel Damian, “Excelen¡a Sa Ioan Robu, Arhiepiscop ¿i 

Mitropolit de Bucure¿ti, va avea un colaborator de nådejde, 

deschis dialogului atât cu autoritå¡ile statului, cât ¿i cu reprezentan¡ii 

celorlalte culte religioase, în spirit de în¡elegere, 

respect ¿i dragoste cre¿tinå”. La aceastå ceremonie au fost 

prezen¡i reprezentan¡i ai autoritå¡ilor, ierarhi ai Bisericii Romano-Catolice 

¿i ai Bisericii Greco-Catolice din România, 

precum ¿i ai celorlalte culte din România. 

58 

Ministerul Afacerilor Externe 

Vizita în Belgia a domnului Mircea Geoanå 

Aflat la Bruxelles pentru reuniunile ministeriale ale 

NATO, ministrul român al afacerilor externe Mircea Geoanå 

a participat, în cursul zilei de 5 decembrie, la Reuniunile 

Comisiei NATO - Ucraina ¿i Consiliului Parteneriatului 

Euro-Atlantic (EAPC). 

Ministrul român a subliniat importan¡a Ucrainei pentru 

securitatea spa¡iului euro-atlantic ¿i exprimat sprijinul României 

pentru dezvoltarea, în continuare, a Parteneriatului 

special NATO - Ucraina, inclusiv prin împårtå¿irea propriei 

experien¡e a ¡årii noastre de pregåtire pentru aderarea la 

NATO. Ministrul român a evocat rolul important pe care 

Ucraina îl are în identificarea unei solu¡ii politice a problemei 

transnistrene benefice pentru R. Moldova. De asemenea, 

a subliniat faptul cå Ucraina este un partener esen¡ial pentru 

promovarea securitå¡ii ¿i cooperårii în spa¡iul Mårii Negre. 

Reuniunea EAPC a prilejuit dezbateri de substan¡å cu 

privire la rolul Parteneriatului Euro-Atlantic în secolul 21, în 

contextul procesului complex de transformare a Alian¡ei (noi 

membri, noi misiuni). Ministrul român al afacerilor externe 

a aratat cå, în contextul aniversårii în 2004 a 10 ani de la 

crearea Parteneriatului pentru Pace, summit-ul de la Istanbul 

trebuie så marcheze lansarea unei noi genera¡ii a Parteneriatului 

Euro-Atlantic, care så stimuleze un rol pro-activ al 

Partenerilor în combaterea noilor amenin¡åri ¿i så genereze 

programe ¿i instrumente adaptate nevoilor acestora. 

Ca primå semnatarå a Parteneriatului pentru Pace în 

1994, România va contribui la procesul de adaptare ¿i consolidare 

a acestuia într-un veritabil parteneriat pentru securitate 

în secolul 21. Ministrul român a salutat interesul alia¡ilor 

de reorientare strategicå a Parteneriatului spre Caucaz ¿i 

Asia Centralå, regiuni de un interest deosebit ¿i pentru România. 

A încurajat concentrarea de resurse ¿i programe în 

sprijinul transformårilor democratice, fortificårii frontierelor, 

combaterii terorismului, traficului de fiin¡e umane, droguri 

¿i arme, a proliferårii armelor de distrugere în maså. A 

subliniat, totodatå, importan¡a corelårii programelor individuale 

ale Parteneriatului cu abordårile ¿i ac¡iunile în regiune 

Ministere 

ale diferitelor organiza¡ii interna¡ionale (NATO, OSCE, 

Banca Mondialå). 

¥n cursul zilei de 5 decembrie domnul ministru Mircea 

Geoanå s-a întâlnit cu ministrul belgian al afacerilor externe, 

Louis Michel. Discu¡iile au prilejuit reafirmarea sprijinului 

Belgiei pentru consolidarea rela¡iilor bilaterale româno-belgiene, 

precum ¿i pentru reperele procesului de aderare a 

României la Uniunea Europeanå. 

Ministerul Afacerilor Externe 

¥ntâlnirea Grupului Interna¡ional de Lucru 

pentru Educa¡ie în domeniul Holocaustului, 

comemorare ¿i cercetare 

Întâlnirea Grupului Interna¡ional de Lucru pentru Educa¡ie 

în domeniul Holocaustului, Comemorare ¿i Cercetare 

(International Task Force for Holocaust Education, Remembrance 

and Research) a avut loc la Washington, la sfâr¿itul 

såptåmânii trecute. În cadrul întâlnirii a fost analizatå cererea 

României de aderare la acest Grup de Lucru, transmiså de 

Guvernul României în luna octombrie a acestui an. Cu 

aceastå ocazie delega¡ia României conduså de ambasadorul 

României la Washington a prezentat cererea formalå de admitere 

în aceastå organiza¡ie. Plenul adunårii a aprobat prin 

consens invitarea României ca ¡ara Oficialå de Legåturå 

(Official Liaison Country), urmând ca statutul de membru cu 

drepturi depline så fie consacrat într-o sesiune viitoare, conform 

practicii obi¿nuite privind admiterea de noi membri în 

cadrul Grupului de Lucru. În calitate de ¡ara Oficialå de Legåturå, 

România va putea propune Grupului de Lucru 

proiecte relevante pentru continuarea eforturilor ¡årii noastre 

în domeniul educa¡iei ¿i comemorårii Holocaustului. 

Ambasadorul Edward O’Donnell, emisar special pentru 

problemele Holocaustului în cadrul Departamentului de Stat 

¿i pre¿edinte în exerci¡iu al Grupului de Lucru, a salutat 

ini¡iativa României de a se alåtura acestei organiza¡ii ¿i a 

transmis felicitåri Guvernului României pentru demersurile 

importante în domeniul studierii ¿i comemorårii Holocaustului, 

cu precådere înfiin¡area Comisiei Istorice pentru studierea 

Holocaustului în Romania, prezidatå de profesorul Elie 

Wiesel. Ambasadorul O’Donnell a declarat cå Grupul de 

Lucru a¿teaptå så coopereze cu România în cadrul unor programe 

concrete educa¡ionale sau de comemorare. Grupul de 

Lucru a fost înfiin¡at în anul 1998, la ini¡iativa Suediei, cu 

scopul încurajårii educa¡iei cu privire la Holocaust, comemorårii 

¿i cercetårii în cadrul ¡årilor membre ¿i a altor ¡åri interesate. 

La ora actualå, Grupul de lucru este compus din 16 

¡åri: Argentina, Austria, Cehia, Fran¡a, Germania, Israel, Italia, 

Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, 

Polonia, Suedia, Statele Unite ale Americii ¿i Ungaria. 

MAE salutå numirea lui Ross Mountain 

ca reprezentant special în exerci¡iu 

al Secretariatului General al ONU pentru Irak 

Ministerul Afacerilor Externe salutå numirea lui Ross 

Mountain ca reprezentant special în exerci¡iu al Secretarului 


General al ONU pentru Irak. 

Ministerul afacerilor externe î¿i exprimå convingerea în 

legåturå cu faptul cå experien¡a îndelungatå de func¡ionar 

interna¡ional ¿i expertiza aparte pentru coordonarea misiunilor 

de asisten¡å umanitarå de¡inute de Ross Mountain vor 

constitui un element important pentru succesul activitå¡ii 

ONU în Irak. 

MAE î¿i exprimå convingerea cå va dezvolta o colaborare 

eficientå cu reprezentantul special în exerci¡iu în 

chestiuni legate de problematica irakianå în perspectiva preluårii 

de cåtre România a mandatului de membru nepermanent 

în Consiliul de securitate la 1 ianuarie 2004. 

Inaugurarea „Sålii Românilor de Pretutindeni“ 

în cadrul Bibliotecii Na¡ionale a României 

Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a participat 

la inaugurarea „Sålii Românilor de Pretutindeni” în cadrul 

Bibliotecii Na¡ionale a României, joi, 11 decembrie 2003. 

Proiectul dedicat crea¡iei literare ¿i ¿tiin¡ifice române¿ti 

din afara grani¡elor se înscrie în seria de ini¡iative lansate de 

MAE în vederea consolidårii rela¡iilor cu emigra¡ia româneascå 

¿i comunitå¡ile originarilor din România. El va contribui 

la påstrarea ¿i promovarea valorilor spirituale române¿ti 

de pretutindeni, prin introducerea lor ¿i în circuitul cultural 

na¡ional. 

Alåturi de ¿eful diploma¡iei române¿ti, au mai rostit 

alocu¡iuni ambasadorul Fran¡ei la Bucure¿ti, Philippe Etienne, 

prof. univ. dr. Grigore Bostan, membru de onoare al 

Academiei Române, ¿eful Catedrei de Limba ¿i Literatura 

Românå din cadrul Universitå¡ii Na¡ionale din Cernåu¡i, precum 

¿i pre¿edintele Institutului Na¡ional pentru Memoria 

Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu. 

Au fost prezen¡i la inaugurare, alåturi de o serie de autori 

din diasporå, ¿efi ai unor misiuni diplomatice acreditate la 

Bucure¿ti ¿i al¡i membri ai corpului diplomatic, personalitå¡i 

din mediul academic, directori ai editurilor care au contribuit 

la colectarea fondului de carte, reprezentan¡i ai Administra- 

¡iei Preziden¡iale, ai Departamentului pentru Românii de 

Pretutindeni din aparatul de lucru al Guvernului României ¿i 

ai altor institu¡ii centrale. 

Manifestarea s-a înscris în circuitul ac¡iunilor organizate 

cu prilejul “Zilelor Bibliotecii Na¡ionale a României” ¿i a 

fost sprijinitå de Banca Românå de Dezvoltare – Groupe 

Société Générale. 

Ministerul Finan¡elor Publice 

Conferin¡a ministerialå „Proiectarea politicii 

fiscale ¿i investi¡iile în Europa de Sud-Est“ 

(Bucure¿ti, 4-5 decembrie, 2003) 

La invita¡ia domnului Mihai Nicolae Tånåsescu, ministrul 

finan¡elor publice din România, ¿i a domnului Richard 

Ministere 

Hecklinger, secretar general adjunct al OECD, factori de decizie 

la nivel înalt din domeniul politicilor fiscale din ¡årile 

Europei de Sud-Est (ESE) s-au întâlnit la Bucure¿ti pentru o 

discu¡ie de douå zile despre cum poate proiectarea politicii 

fiscale så promoveze investi¡iile directe. Exper¡i fiscali interna¡ionali, 

reprezentan¡i ai agen¡iilor de promovare a investi- 

¡iilor ¿i ai institu¡iilor financiare interna¡ionale, precum ¿i reprezentan¡i 

ai organiza¡iilor ce reprezintå investitorii priva¡i 

au fost invita¡i så contribuie la aceastå dezbatere ce a fost 

deschiså printr-un discurs al primului ministru al României, 

domnul Adrian Nåstase. 

Conferin¡a a fost organizatå în cadrul Acordului de 

Investi¡ii, o ini¡iativå a Pactului de Stabilitate, co-prezidat de 

Austria, România ¿i OECD, ce vizeazå îmbunåtå¡irea climatului 

investi¡ional ¿i de afaceri în regiune. 

Toate ¡årile din Europa de Sud-Est se stråduiesc så atragå 

un volum mai mare de investi¡ii private ¿i mai ales de investi¡ii 

stråine directe. ¥n cursul ultimilor zece ani, cele mai 

multe dintre aceste ¡åri s-au bazat pe o gama largå de facilitå¡i 

fiscale îndreptate în mod direct cåtre investitorii stråini, 

înregistrând toate, foarte adesea, rezultate extrem de descurajante. 

Obiectivul conferin¡ei a fost de a stabili diversele motive 

ce se pot afla în spatele acestui rezultat ¿i relativele puncte 

slabe ¿i puncte forte ale solu¡iilor alternative, precum ¿i de a 

înainta pe calea definirii unui set comun de principii care så 

ajute la îndrumarea proiectårii politicii fiscale, având la bazå 

un studiu recent al politicilor fiscale din ¡årile ESE . 

Recunoscând consolidarea climatului investi¡ional în 

regiune, fapt ce reflectå calitå¡ile ¿i abilitå¡ile popoarelor din 

aceastå regiune ¿i hotårârea acestora de a întreprinde reforme 

într-un numår de domenii politice, dezbaterea a abordat modalitå¡ile 

de a gåsi un echilibru corespunzåtor între colectarea 

impozitului pe profiturile din ¡ara gazdå pentru a ajuta 

la finan¡area dezvoltårii infrastructurii ¿i acordarea unui tratament 

fiscal care så încurajeze investi¡iile directe. S-a acordat 

o aten¡ie deosebitå importan¡ei pe care o au transparen¡a 

¿i impunerea în domeniul fiscal, paralel cu recunoa¿terea necesitå¡ii 

ca factorii de decizie din fiecare ¡arå din SEE så î¿i 

defineascå propria abordare de politicå fiscalå care corespunde 

cel mai bine situa¡iei din ¡ara respectivå. 

Conferin¡a s-a încheiat cu o Declara¡ie ministerialå comunå 

ce va afirma colaborarea constantå în efortul sus¡inut 

de a asigurara un climat prielnic investi¡iilor private. 

Execu¡ia bugetului general consolidat 

al statului în perioada 

1 ianuarie - 31 octombrie 2003 

Conform datelor operative, execu¡ia bugetului general 

consolidat pe primele zece luni ale anului s-a men¡inut în 

limitele obiectivelor stabilite, fiind sintetizatå în tabelul 

urmåtor: 


1) Nu include veniturile din privatizare 

2) Din buget se plåtesc ratele de capital la împrumuturi, precum ¿i diferen¡ele 

de curs aferente împrumuturilor în valutå. Pentru måsurarea corectå 

a deficitului bugetar, conform normelor statisticii finan¡elor publice, aceste 

plå¡i reprezintå opera¡iuni de naturå financiarå ¿i se scad din cheltuielile 

bugetare. 

3) S-a eliminat la consolidare suma de 12.011,1 miliarde lei, reprezentând 

transferuri între bugete. 

Comparativ cu primele zece luni ale anului precedent, 

veniturile bugetului general consolidat s-au majorat cu 

27,8%, cheltuielile cu 23%, deficitul înregistrat reprezentând 

0,7% din PIB. ¥n context macroeconomic deficitul înregistrat, 

care reprezintå 25,4% din ¡inta proiectatå pentru acest 

an (2,7% din PIB) s-a men¡inut la un nivel de echilibru ¿i 

poate fi apreciat ca un important factor dezinfla¡ionist. 

1. Veniturile bugetului general consolidat 

¥n perioada ianuarie - octombrie 2003 veniturile bugetului 

general consolidat colectate au fost în suma de 463.864,4 

miliarde lei. 

¥n contextul infla¡iei medii înregistratå în primele zece 

luni ale anului (15,57%), comparativ cu perioada similarå 

din anul precedent, cre¿terea realå a veniturilor bugetului general 

consolidat este de 10,5%. ¥n perioada analizatå, veniturile 

fiscale au evoluat astfel: 

Impozitul pe profit ¿i-a majorat contribu¡ia la formarea 

impozitelor directe cu 2,9 puncte procentuale, determinatå 

de unele modificåri legislative, de îmbunåtå¡irea gradului de 

colectare ¿i de cre¿terea economicå. ¥ncasårile totale s-au 

majorat fa¡å de perioada corespunzåtoare a anului precedent 

cu 46,8%. 

Impozitul pe venit realizat în perioada ianuarie-octombrie 

a înregistrat o cre¿tere a încasårilor cu 29,3% fa¡å de 

anul precedent, dar reprezintå numai 77,3% din estimårile 

anuale, gradul de colectare fiind relativ scåzut. Din impozitul 

pe venit încasat la bugetul statului au fost transferate 

administra¡iilor publice locale, 40.929,7 miliarde lei (95,9% 

din încasårile totale din impozit pe venit) având ca destina¡ie: 

protec¡ia socialå, sus¡inerea sistemului de protec¡ie a 

copilului ¿i a persoanelor cu handicap, sus¡inerea unor institu¡ii 

de culturå, echilibrarea bugetelor locale cu venituri 

proprii insuficiente. 

Contribu¡iile de asiguråri aferente sistemelor de asiguråri 

de pensii, ¿omaj ¿i sånåtate s-au realizat în perioada analizatå 

în propor¡ie de 81% din estimårile anuale, din care 80,9% 

la pensii, 79,1% la ¿omaj ¿i 80,4% la sånåtate. ¥n termeni 

nominali aceste încasåri sunt mai mari cu 13,3% fa¡å de cele 

60 

Venituri Cheltuieli Excedent (+) / 2003 Deficit (-) 2003 

bugetul de stat 214.156,1 225.285,2 -11.129,0 

bugetele locale 100.443,3 93.749,4 6.693,8 

bugetul asigurårilor sociale 

de stat 

99.216,6 101.322,5 -2.105,9 

fondul pentru plata 

ajutorului de ¿omaj 

14.240,3 11.609,5 2.630,8 

fondul de asiguråri sociale 

de sånåtate 

44.584,8 47.653,1 -3.068,3 

credite externe contractate 

de ministere 

0,0 30.570,1 -30.570,1 

bugetul activitå¡ii pentru 

3.234,4 2.397,5 836,9 

privatizare 1) 

cheltuieli de natura 

datoriei publice incluse în 

buget 2) 

- 24.290,9 24.290,9 

TOTAL 3) 463.864,4 476.285,3 -12.421,0 

Ministere 

din aceea¿i perioadå a anului precedent, în timp ce în termeni 

reali sunt mai reduse cu 2%, în principal ca urmare a 

måsurilor de relaxare fiscalå aplicate începând cu ianuarie 

2003, respectiv reducerea cotelor contribu¡iilor de asiguråri 

sociale cu 5 puncte procentuale. 

Taxa pe valoarea adaugatå s-a realizat în suma de 

110.967,2 miliarde lei, mai mult decât în primele zece luni 

ale anului precedent cu 31,9% în termeni nominali ¿i cu 

14,2% în termeni reali. Realizårile reprezintå 82,4% din 

estimårile anuale. Cre¿terea s-a datorat atât lårgirii bazei impozabile 

de la 1 iunie 2002 prevåzute în Legea nr. 345/2002 

privind TVA, în special prin eliminarea unor facilitå¡i, cât ¿i 

a cre¿terii economice ¿i a gradului de colectare. ¥ncasårile 

din TVA s-au realizat în condi¡iile în care rambursårile au 

crescut de la 21,8%, la 24,6% fa¡å de perioada corespunzåtoare 

din anul precedent. 

Din taxa pe valoarea adaugatå s-au redistribuit cåtre 

administra¡iile publice locale 31.111,4 miliarde lei (28% din 

încasårile totale din TVA) destinate finan¡årii cheltuielilor 

institu¡iilor de învå¡åmânt preuniversitar de stat, a unor ac¡iuni 

din domeniile agriculturii ¿i sånåtå¡ii ¿i subven¡ionårii 

energiei termice livratå popula¡iei; 

Veniturile din accize au totalizat 48.629,9 miliarde lei 

reprezentând o cre¿tere în termeni nominali cu 54%, fa¡å de 

aceea¿i perioadå a anului 2002, în condi¡iile includerii în 

accizele pentru uleiuri minerale a cotei unice aplicatå asupra 

carburan¡ilor auto pentru finan¡area drumurilor publice. 

Taxele vamale încasate în perioada analizatå sunt superioare 

celor realizate în aceea¿i perioadå din anul precedent, 

cu 45,8% în termeni nominali ¿i 26,1% în termeni reali. 

Aceastå evolu¡ie se datoreazå: 

- cre¿terii volumului importurilor exprimate în euro cu 

10,6% în primele nouå luni ale anului curent fa¡å de aceea¿i 

perioadå a anului 2002; 

- influen¡elor conjugate determinate, pe de o parte, de 

anularea unor facilitå¡i fiscale prevåzute în Legea nr. 345/ 

2002 privind taxa pe valoarea adåugatå ¿i, pe de altå parte, 

de reducerea cotelor de taxe vamale conform Acordurilor 

încheiate în acest sens, ¿i în special pentru importurile din 

Uniunea Europeanå care reprezintå 58,1% din totalul importurilor 

pe primele nouå luni ale anului 2003. 

2. Cheltuielile bugetului general consolidat 

¥n primele zece luni ale anului, potrivit datelor operative 

de execu¡ie, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 

476.285,3 miliarde lei, înregistrând un grad de realizare 

a programului anual apropiat de cel aferent aceleia¿i 

perioade din anul precedent, respectiv 78,5% fa¡å de 78,3%, 

dar cu o mai bunå uniformizare a plå¡ilor lunare. 

Principalele caracteristici ale evolu¡iei cheltuielilor bugetare 

pot fi sintetizate astfel: 

Un grad de realizare peste medie se înregistreazå la bugetul 

asigurårilor sociale de stat de 80,3%, la fondul na¡ional 

unic de asiguråri sociale de sånåtate de 79,1%, precum ¿i la 

intrårile de credite externe de 90,2%. 


Din punct de vedere structural, a continuat trendul descendent 

al cheltuielilor cu dobânzile la datoria publicå fapt 

ce a fåcut posibilå cre¿terea mai accentuate a cheltuielilor 

primare, respectiv cu 26,5% fa¡å de perioada corespunzåtoare 

a anului precedent. Reducerea plå¡ilor pentru dobânzi a 

fost rezultatul evolu¡iilor economice favorabile, care au antrenat 

o diminuare a dobânzilor nominale, precum ¿i utilizarea 

surselor alternative de finan¡are a datoriei publice din încasårile 

din privatizare ¿i din recuperarea activelor bancare. 

Aceasta a permis men¡inerea unui sold primar pozitiv, precum 

¿i cre¿terea acestuia fa¡å de cel aferent perioadei analizate 

din anul precedent cu 57,1% în termeni nominali. 

Cheltuielile bugetului general consolidat ¿i-au majorat 

ponderea în produsul intern brut cu 0,5 puncte procentuale, 

cre¿tere înregistratå în principal la cheltuieli de capital ¿i 

subven¡ii care sunt superioare în termeni nominali cu 36,2% 

¿i respectiv cu 36,5% fa¡å de aceea¿i perioadå din anul precedent. 

3. Deficitul bugetar 

Pentru anul 2003 politica bugetarå are în vedere încadrarea 

deficitului bugetului general consolidat în ¡inta de 2,7% 

din produsul intern brut. La 31 octombrie 2003, deficitul 

realizat, în sumå de 12.421 miliarde lei, reprezintå 0,7% din 

produsul intern brut ¿i 25,4% din ¡inta proiectatå pentru 

acest an. 

Fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent, deficitul înregistrat 

reprezintå 51,6%, ca urmare, în principal, a scåderii 

cheltuielilor cu dobânzile la datoria publicå (în valori absolute 

cu 3.273,2 miliarde lei), dar ¿i unei evolu¡ii ascendente 

mai accentuate a veniturilor bugetare fa¡å de cheltuieli. 

Acord între România ¿i Banca Mondialå 

La data de 11 decembrie 2003, la sediul Ministerului Finan¡elor 

Publice a avut loc ceremonia semnårii Acordului 

dintre România ¿i Banca Mondialå, în calitate de administrator 

al gran¡urilor acordate de Guvernul Japoniei, cu privire 

la grantul japonez în valoare de 521.000 USD destinat 

pregåtirii proiectului privind reforma sectorului sanitar (faza 

a doua). 

Acordul de Grant a fost semnat din partea României de 

cåtre domnul Mihai Nicolae Tånåsescu, ministrul finan¡elor 

publice, iar din partea Båncii Mondiale de cåtre domnul 

Anand K.Seth, director pentru Unitatea de ¡arå Europa Centralå 

¿i de Sud, în prezen¡a Excelentei Sale domnul Naotoshi 

Sugiuchi, ambasadorul Japoniei în România ¿i a domnului 

Ovidiu Brânzan, ministrul sånåtå¡ii. 

Beneficiarul acestui grant va fi ministerul sånåtå¡ii, desemnat 

ca agen¡ie de implementare ¿i va fi utilizat pentru 

finan¡area urmåtoarelor activitå¡i: 

� realizarea de expertize tehnice la 260 de maternitå¡i ¿i 

unitå¡i de neonatalogie, cuprizând analize privind starea fizicå 

a clådirilor ¿i a dotårilor acestor unitå¡i spitalice¿ti; 

� realizarea unei baze de date computerizate privind do- 

Ministere 

tårile din spitale; 

� realizarea unor studii ¿i analize în domeniul sånåtå¡ii 

mamei ¿i copilului ¿i în general a sånåtå¡ii reproducerii; 

� realizarea a altor studii privind îmbunåtå¡irea urgen¡elor 

în mediul rural. 

Faza a doua a proiectului privind reforma în domeniul sånåtå¡ii, 

care va fi pregåtitå prin acest grant, face parte din 

strategia Guvernului privind îmbunåtå¡irea stårii de sånåtate 

a popula¡iei, a eficien¡ei ¿i calitå¡ii serviciilor medicale ¿i 

constituie o continuare a unor proiecte finan¡ate de Banca 

Mondialå, respectiv prima fazå a unui program adaptabil de 

împrumut în domeniul reformei sistemului sanitar, aflat în 

curs de implementare, precum ¿i a proiectului de reabilitare 

a sistemului sanitar. 

Codul etic al inspectorului de control fiscal 

Prin Ordinul ministrului finan¡elor publice nr. 1753/ 

9.12.2003 a fost aprobat Codul etic al inspectorului de control 

fiscal, în care sunt stabilite norme de conduitå pentru 

inspectorii ce î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul controlului 

fiscal. Totodatå codul formuleazå principii fundamentale 

care trebuie respectate de cåtre to¡i inspectorii fiscali în vederea 

realizårii obiectivului privind cre¿terea încrederii contribuabililor 

în autoritatea fiscalå ¿i a prestigiului controlului 

fiscal. 

Normele etice stabilite în Cod pornesc de la rolul ¿i 

func¡iile inspectorului de control fiscal în administra¡ia fiscalå, 

precum ¿i de la individualizarea func¡iei inspectorului 

de control fiscal prin caracteristici care includ: 

� aptitudini profesional-intelectuale dobândite prin pregåtire 

¿i instruire profesionalå; 

� acceptarea unui cod comun de valori etice, promovat de 

autoritatea fiscalå; 

� acceptarea existen¡ei unei îndatoriri fa¡å de societate. 

Codul etic al inspectorului de control fiscal se aplicå la 

nivelul tuturor structurilor de control fiscal, respectarea prevederilor 

sale fiind obligatorie pentru întregul personal din 

activitatea de control fiscal. 

Prin Codul etic al inspectorului de control fiscal se urmåre¿te 

asigurarea unor servicii de calitate cåtre contribuabili, 

precum ¿i informarea acestora asupra regulilor etice 

care se impun a fi respectate de inspectorii de control în 

activitatea desfå¿uratå. Totodatå, Codul etic al inspectorului 

de control fiscal încurajeazå contribuabilul så contribuie 

activ la derularea activitå¡ii de control. 

¥mbunåtå¡irea rating-ului acordat României 

Agen¡ia interna¡ionalå de rating Moody’s a anun¡at joi, 

11 decembrie, îmbunåtå¡irea rating-ului acordat României, 

pe categorii, astfel: 

� ¥mprumuturi suverane pe termen lung, în valutå: de la 

B1 la Ba3; 

� ¥mprumuturi suverane pe termen lung, în moneda 


localå: de la B1 la Ba3; 

� Depozitele bancare în valutå: de la B2 la B1. 

Urmare acestor schimbåri, perspectiva pe termen lung a 

fost apreciatå ca fiind stabilå. 

¥mbunåtå¡irea rating-ului este consecin¡a unei flexibilitå¡i 

mai mari a României la diversele ¿ocuri externe, în ultimii 

ani, subliniindu-se în acest sens consolidarea lichiditå¡ii externe, 

progresul semnificativ înregistrat în stabilirea unui 

cadru macroeconomic ¿i politic solid cât ¿i în dezvoltarea 

institu¡iilor necesare în sprijinirea politicilor orientate cåtre o 

economie de pia¡å. 

¥n viziunea analistei agen¡iei Moody’s, doamna Nina 

Ramondelli, îmbunåta¡irea rating-ului reflectå realizårile 

reformei economice materializate prin liberalizarea comer- 

¡ului ¿i a pre¡urilor, cre¿terea transparen¡ei procesului bugetar 

¿i reducerea fondurilor extrabugetare, cre¿terea eficien¡ei 

în administrarea ¿i colectarea impozitelor ¿i taxelor ¿i în 

managementul datoriei, liberalizarea sectorului financiar, 

dezvoltarea pie¡ei de capital, succesele înregistrate în restructurarea 

¿i privatizarea atât a întreprinderilor mici ¿i 

mijlocii cât ¿i a celor mari precum ¿i adoptarea unei legisla¡ii 

ce sprijinå proprietatea private. De asemenea, se eviden¡iazå 

în mod pozitiv cre¿terea pår¡ii din sistemul bancar aflatå în 

proprietate stråina, ceea ce eliminå îngrijorarea fa¡å de 

nivelul mare al depozitelor în valutå existente în sistemul 

bancar. 

„Guvernul României considerå îndreptå¡itå decizia 

agen¡iei de rating Moody’s de a îmbunåtå¡i rating-ul ¡årii 

noastre, confirmându-se astfel progresele substan¡iale realizate 

în implementarea reformelor economice, a¿a cum sunt 

recunoscute ¿i prin acordurile convenite cu organismele 

financiare interna¡ionale ¿i Uniunea Europeanå“, a declarat 

domnul Mihai Nicolae Tånåsescu, ministrul finan¡elor publice. 

Acest lucru este favorabil României pentru men¡inerea 

prezen¡ei ¡årii noastre pe pie¡ele interna¡ionale de capital, 

fiind un element important pentru atragerea resurselor financiare 

externe. 

62 

Ministerul Comunica¡iilor 

¿i Tehnologiei Informa¡iei 

Programele europene trebuie folosite 

într-o mai mare måsurå pentru 

modernizarea administra¡iei 

„Programele europene ar trebui utilizate într-o mai mare 

måsurå pentru atragerea de fonduri care så sus¡inå modernizarea 

administra¡iei, utilizarea pe scarå largå a noilor tehnologii. 

ªcolile ¿i institutele de administra¡ie publicå din România 

ar putea så identifice parteneri din alte ¡åri pentru dezvoltarea 

unor proiecte comune, care så råspundå necesitå¡ilor 

identificate ¿i så aibå ¿anse de a fi finan¡ate din fonduri europene. 

Un astfel de proiect ar putea fi crearea unui portal pen- 

Ministere 

tru formarea func¡ionarilor publici prin utilizarea tehnologiei 

informa¡iei. 

¥n perioada imediat urmåtoare va fi lansatå o nouå cerere 

de proiecte pentru eContent, la care România este parte, ¿i, 

tocmai datoritå rolului esen¡ial pe care îl joacå în formarea 

func¡ionarilor publici, aceste institu¡ii au datoria de a folosi 

oportunitå¡ile create de astfel de programe europene“, a 

declarat Adriana ºicåu, secretar de stat pentru Tehnologia 

Informa¡iei în MCTI, la Conferin¡a anualå a Asocia¡iilor 

ªcolilor ¿i Institutelor de Administra¡ie Publicå din România, 

care a avut loc sâmbåtå, 6 decembrie 2003, la Gala¡i. 

Bugetul programului eContent pentru anii 2003-2004 

este de 51,5 milioane euro. Cererea de propuneri de proiecte 

va fi lansatå în aceastå lunå, data limitå pentru depunerea 

acestora fiind fixatå la 3-4 luni de la momentul ini¡ierii. 

Proiectele depuse pot beneficia de finan¡are din partea Comisiei 

Europene pentru 50% din costuri, fårå ca aceastå 

sumå så depå¿eascå 2,5 milioane euro. De asemenea, prin 

programul eContent pot fi finan¡ate proiecte de fezabilitate, 

cu o duratå de 6 pânå la 9 luni, contribu¡ia europeanå fiind, 

de asemenea, de pânå la 50% din costuri, cu o valoare maximå 

de 200.000 euro. 

Secretarul de stat a prezentat ¿i discutat Strategia de dezvoltare 

a serviciilor publice prin mijloace electronice care 

are în centru dezvoltarea Sistemului electronic na¡ional, accesibil 

în prezent pe Internet la adresa www.e-guvernare.ro. 

Acesta este punctul unic de acces la informa¡iile ¿i serviciile 

publice în format electronic, punând la dispozi¡ia vizitatorilor 

mai mult de 160 formulare pentru descarcare ¿i 5 servicii 

online, ¿i urmeazå så fie dezvoltat permanent, gradual. 

Numårul persoanelor care au accesat acest site de la momentul 

lansårii depå¿e¿te 50.000. Sistemul electronic na¡ional 

este singurul proiect european de eGovernment selectat pentru 

a fi prezentat în cadrul summit-ului Mondial pentru Societatea 

Informa¡ionalå care va avea loc la Geneva în decembrie 

2003. 

5700 autoriza¡ii de transport 

distribuite electronic 

în 35 de zile de func¡ionare a SIAE 

Pânå în acest moment (10 decembrie 2003 – n.r.) au fost 

deja distribuite prin intermediul sistemului electronice de 

atribuire a autoriza¡iilor de transport interna¡ional rutier de 

marfå 5700 autoriza¡ii, iar aproape 1400 de operatori dispun 

de certificate digitale pentru autentificare în sistem. 

De asemenea, la sfâr¿itul såptåmânii trecute a început 

activitatea de preluare a autoriza¡iilor corespunzåtoare anului 

2004 de la Autoritatea Rutierå Românå, rezultatele acesteia 

fiind publicate online la adresa http://www.autorizatii 

auto.ro/Preluare ARR.htm. 

Aplica¡ia destinatå atribuirii autoriza¡iilor de transport 

are o parte publicå la care au acces to¡i utilizatorii, dupå validarea 

op¡iunii „Acces în sistem“, ¿i unde pot vizualiza diverse 

informa¡ii, cum ar fi disponibilul de autoriza¡ii, autoriza¡iile 

eliberate în total ¿i pe transportator, clasele de trans- 


portatori. 

Etapele pentru ob¡inerea autoriza¡iilor de transport sunt 

urmåtoarele: înregistrarea în sistemul electronic; eliberarea 

certificatului digital; vizualizarea autoriza¡iilor disponibile; 

efectuarea rezervårii de traseu; depunerea cererii de eliberare 

a autoriza¡iei; atribuirea electronicå a autoriza¡iei; eliberarea 

autoriza¡iei. 

Operatorii de transport rutier interna¡ional de marfå pot 

face rezervåri pentru autoriza¡iile necesare parcurgerii unui 

traseu pe care fie îl vor defini ei în¿i¿i, prin alegerea pas cu 

pas a ¡årilor de parcurs. La sfâr¿itul fiecårei luni, autoriza¡iile 

nerezervate vor fi reportate pentru luna urmåtoare. Perioada 

de valabilitate a rezervårilor este de 7 zile calendaristice. Perioada 

de utilizare a autoriza¡iilor de transport rutier interna¡ional 

de marfå este de 45 de zile calendaristice de la eliberarea 

acestora. Orice operator de transport rutier interna¡ional 

de marfå înregistrat poate consulta în sistem, în orice 

moment, folosind datele personale de identificare, parcul 

propriu licen¡iat, traseele efectuate, autoriza¡iile disponibile, 

rezervårile efectuate ¿i perioada de valabilitate a acestora, 

precum ¿i toate autoriza¡iile eliberate. 

Sistemul electronic de atribuire a autoriza¡iilor de transport 

func¡ioneazå de la începutul lunii noiembrie 2003, fiind 

accesibil online la adresa www.autorizatiiauto.ro. 

Sistemul românesc care furnizeazå servicii ¿i 

formulare electronice a fost premiat la Geneva 

Sistemul electronic na¡ional, lansat de Ministerul Comunica¡iilor 

¿i Tehnologiei Informa¡iei în septembrie 2003 

¿i accesibil pe Internet la adresa www.e-guvernare.ro, a primit, 

în cadrul Summitului Mondial pentru Societatea Informa¡ionalå, 

premiul pentru „cel mai bun con¡inut digital“ la 

sec¡iunea e-Government. 

„Este o onoare så primim acest premiu, care ne obliga så 

con¡inuåm programul de reforma digitalå a României, al 

cårei element central este sistemul electronic na¡ional, cel 

pu¡in la acelea¿i standarde care au fost apreciate aståzi prin 

acordarea acestui premiu. Este cu atât mai mult un motiv de 

mândrie cå sistemul a fost dezvoltat de români, de companii 

din ¡arå, ceea ce demonstreazå nivelul de competen¡å în domeniul 

dezvoltårii de software“ a declarat ministrul comunica¡iilor 

¿i tehnologiei informa¡iei, Dan Nica, dupå primirea 

premiului. 

Ceremonia de decernare a Premiilor Summitului Mondial 

a avut loc miercuri, 10 decembrie, seara, la Geneva, ca 

parte a Summitului Mondial pentru Societatea Informa¡ionalå, 

cel mai mare eveniment din domeniu, organizat de Na- 

¡iunile Unite prin Uniunea Interna¡ionalå a Telecomunica- 

¡iilor. 

Acord pentru participarea României 

la programul european IDA 

Miercuri, 10 decembrie 2003, ministrul comunica¡iilor ¿i 

tehnologiei informa¡iei, Dan Nica, a semnat, la Geneva, memorandumul 

de în¡elegere privind participarea României la 

Ministere 

programul Uniunii Europene în domeniul schimburilor electronice 

de date între autoritå¡i (IDA - Interchange of Data 

between Administrations). 

Pentru a participa la programul IDA, România va plåti o 

contribu¡ie financiarå cåtre Bugetul General al Uniunii 

Europene de 156.705 euro pentru anul 2004. Odatå cu semnarea 

acordului, România poate beneficia de sprijinul acordat 

de Comisie pentru conectarea rapidå ¿i directå la re¡eaua 

telematicå transeuropeanå de servicii (TESTA) pentru administra¡iile 

publice na¡ionale. De asemenea, România va 

putea dispune, fårå a se angaja financiar, de aplica¡ia software 

CIRCA (Communication and Information Resource 

Centre Administrator). 

Autoritatea Na¡ionalå de Control 

Autosesizare 

Autoritatea Na¡ionalå de Control s-a sesizat în legåturå 

cu situa¡ia såtenilor din comuna clujeanå Mica, satul Sânmarghita, 

urmare a reportajului difuzat de postul de televiziune 

Antena 1, în care s-a adus la cuno¿tin¡a opiniei publice 

acest caz. Astfel, Autoritatea Na¡ionalå de Control, prin Inspec¡ia 

Muncii, a dispus efectuarea unui control în legåturå 

cu presupusa folosire de cåtre viceprimarul comunei a for¡ei 

de muncå din sat în folos propriu ¿i cu retribu¡ie din banii 

publici. 

¥n legåturå cu acest caz, domnul Ionel Blånculescu, ministrul 

controlului, a declarat: „Am urmårit reportajul seara, 

la ¿tiri, ¿i am råmas de-a dreptul ¿ocat. De aceea, am trimis 

o echipå de control în satul Sânmarghita, comuna Mica, pentru 

a se verifica situa¡ia la fa¡a locului. Sper cå, pe aceastå 

cale, så le ofer un cadou oamenilor de acolo, iar lucrurile så 

revinå la normal.“ 

¥ntâlnire trilateralå 

¥n data de 5 decembrie 2003, la sediul Autoritå¡ii Na- 

¡ionale de Control, a avut loc o întâlnire între doamna Maria 

Grapini, pre¿edinte al Federa¡iei Patronale a Industriei U¿oare 

(FEPAIUS), domnul Ionel Blånculescu, ministrul Controlului, 

Autoritatea Na¡ionalå de Control (ANC) ¿i domnul 

Tudor Tånåsescu, director general al Autoritå¡ii Na¡ionale a 

Våmilor, în vederea discutårii unor probleme legate de 

importurile de confec¡ii subevaluate care intrå prin våmi, 

aducând prejudicii atât producåtorilor români de confec¡ii 

cât ¿i bugetului de stat. 

Au fost aduse în discu¡ie practicile prin care mårfurile 

supuse importului/exportului/tranzitului în/din/prin România 

sunt sustrase de la våmuire sau sunt declarate în mod 

nereal, în ceea ce prive¿te felul, cantitatea, valoarea sau originea 

acestora, fenomen ce are repercusiuni negative asupra 

cuantumului drepturilor vamale care ar trebui achitate pentru 


produsele în cauzå ¿i asupra corectitudinii fenomenului concuren¡ial. 

¥ntr-o primå etapå, pentru a putea analiza toate aspectele 

pe care le implicå fenomenul subevaluårii în vamå a produselor 

textile - îmbråcåminte, a fost luatå în discu¡ie posibilitatea 

înfiin¡årii unei Comisii de supraveghere a importurilor, 

dupå modelul altor state ca Polonia ¿i Ungaria. 

Totodatå, s-a luat în discu¡ie posibilitatea ca, în cadrul 

procesului de reorganizare a institu¡iei vamale, så fie înfiin¡ate 

puncte de vamå specializate în importul/exportul/tranzitul 

de produse textile - îmbråcåminte, ceea ce ar conduce la 

o mai exigentå ¿i profesionistå supraveghere a acestora (de 

altfel, un astfel de punct vamal specializat func¡ioneazå deja 

în incinta fostei fabrici de confec¡ii „APACA“). 

Ca o concluzie a acestei prime întâlniri, s-a decis cå, în 

viitorul apropiat, Autoritatea Na¡ionalå a Våmilor (ANV) ¿i 

Federa¡ia Patronalå a Industriei U¿oare (FEPAIUS) så semneze 

un Protocol de colaborare, ce va avea drept scop prevenirea 

¿i combaterea fenomenelor de fraudå vamalå ¿i eliminarea 

concuren¡ei neloiale practicate de unii agen¡i economici 

prin declararea nerealå a mårfurilor supuse våmuirii. 

Totodatå, s-a convenit asupra faptului cå este necesarå o 

analizå mult mai detaliatå a fenomenului de subevaluare a 

produselor în vamå, deoarece actul de control vamal trebuie, 

pe de o parte, så aibå la îndemânå toate pârghiile necesare 

diminuårii acestui fenomen, fårå înså a încalca prevederile 

legale în materie de importuri/exporturi/libera concuren¡å 

sau acordurile interna¡ionale la care România este parte. 

¥n acest sens, având în vedere faptul cå existå suspiciunea 

de evaziune fiscalå, Garda Financiarå va demara, în centrele 

en-gros care comercializeazå produse textile ¿i îmbråcåminte, 

o serie de controale menite så stabileascå axa pre- 

¡urilor produselor, de la pre¡ul de produc¡ie, trecând prin cel 

de import (care, din situa¡iile prezentate de FEPAIUS, se situeazå 

adeseori cu mult sub cel de produc¡ie), ¿i ajungând la 

pre¡ul de comercializare. ¥n cazul în care se poate dovedi cå 

pre¡ul de import nu acoperå nici måcar pre¡ul de produc¡ie 

din ¡ara de origine, atunci este în mod clar vorba de evaziune 

fiscalå ¿i Garda Financiarå va lua toate måsurile legale de 

sanc¡ionare a celor care se fac vinova¡i de prejudicierea bugetului 

de stat prin astfel de practici. 

Urmeazå ca, în viitorul apropiat, reprezentan¡ii 

FEPAIUS - ANC - ANV - Garda Financiarå så se întâlneascå 

pentru noi runde de discu¡ii, atât pentru o analizå mai 

detaliatå a fenomenului cât ¿i pentru punerea în practicå a 

måsurilor propuse la aceastå primå întâlnire. 

Autoritatea Na¡ionalå de Control reitereazå pozi¡ia sa 

conform cåreia se va folosi de toate mijloacele legale pe care 

le are la dispozi¡ie pentru a diminua la maximum prejudiciile 

ce pot fi aduse bugetului de stat, fårå a face înså rabat de 

la legisla¡ia în vigoare sau de la acordurile la care ¡ara noastrå 

este parte. 

Protocol de colaborare 

În scopul îmbunåtå¡irii cadrului legislativ ¿i al rela¡iilor 

dintre institu¡iile cu atribu¡ii de control ¿i întreprinderile mici 

64 

Ministere 

¿i mijlocii, Consiliul Na¡ional al Întreprinderilor Private 

Mici ¿i Mijlocii din România a ini¡iat încheierea Protocolului 

de colaborare cu Autoritatea Na¡ionalå de Control, prin care 

pår¡ile au convenit så ac¡ioneze, în comun, pentru realizarea 

urmåtoarelor obiective: 

• Promovarea ini¡iativelor normative care så creeze un 

cadru legislativ unitar, sistematizat ¿i coerent, pentru stimularea 

dezvoltårii sectorului IMM ¿i pentru exercitarea activitå¡ilor 

de control; 

• Simplificarea procedurilor de raportåri ¿i eviden¡e solicitatea 

întreprinderilor mici ¿i mijlocii; 

• Simplificarea sistemului de aprobåri, autorizåri, avizåri 

privind înfiin¡area ¿i func¡ionarea întreprinderilor private 

mici ¿i mijlocii; 

• Optimizarea activitå¡ii de control ¿i a rela¡iilor de lucru 

ale autoritå¡ilor ¿i institu¡iilor cu atribu¡ii de control cu 

agen¡ii economici; 

• Îmbunåtå¡irea accesului IMM la informa¡ii privind 

activitatea de control, prin diseminarea informa¡iilor referitoare 

la rezultatele ¿i måsurile ac¡iunilor de control ¿i 

realizarea unor seminarii de prezentare a activitå¡ii ¿i cadrului 

legal din domeniul controlului, la nivelul filialelor CNIP- 

MMR; 

• Elaborarea unui ghid al activitå¡ii de control, aplicabil 

întregului personal cu atribu¡ii în acest domeniu, în care så se 

stabileascå tipurile de control, modalitå¡ile concrete de efectuare, 

procedurile de contestare a actelor de control, alte dispozi¡ii 

care så asigure transparen¡a acestei activita¡i. 

Prin Protocolul încheiat CNIPMMR ¿i ANC au convenit 

så coopereze pentru dezvoltarea sectorului privat, cu 

precådere al întreprinderilor mici ¿i mijlocii, asigurându-se 

cadrul îmbunåtå¡irii rela¡iilor dintre structurile publice ¿i cele 

private, prin asumarea desfå¿urårii în condi¡ii de legalitate ¿i 

transparen¡å a activitå¡ilor Autoritå¡ii Na¡ionale de Control ¿i 

autoritå¡ilor/institu¡iilor aflate în subordine sau în coordonare. 

Protocolul contribuie la realizarea obiectivului principal 

al CNIPMMR privind promovarea ¿i apårarea intereselor 

întreprinderilor private mici ¿i mijlocii, inclusiv în raporturile 

acestora cu autoritå¡ile publice de control. Pentru 

preîntâmpinarea încålcårii dispozi¡iilor legale ¿i desfå¿urarea 

în condi¡ii de legalitate a activitå¡ii IMM care fac obiectul 

controalelor, CNIPMMR asigurå asisten¡å ¿i consultan¡å în 

domeniile asigurårii calitå¡ii prin Centrul Tehnic pentru 

IMM -CTIMM, al protec¡iei mediului (urmând a se semna 

saptåmâna viitoare protocol de colaborare cu ECO- 

EVALIND), precum ¿i în domeniile managerial, financiar ¿i 

juridic. 

Såptåmânal, în fiecare zi de vineri, CNIPMMR acordå 

membrilor såi sau ai filialelor consultan¡å juridicå privind 

legisla¡ia în domeniul IMM, în domeniile activitå¡iilor de 

control ¿i procedurilor de contestare a actelor de control, în 

alte domenii de interes pentru IMM, contribuind astfel la 

promovarea ¿i apårarea intereselor întreprinderilor private 

mici ¿i mijlocii. 


Punct de vedere 

La termenul din 11.12.2003, ¥nalta Curte de Casa¡ie ¿i 

Justi¡ie a respins recursurile formulate de AVAB ¿i CEC 

împotriva deciziei nr. 73/2003 pronun¡atå în dosarul nr. 

338/2002, prin care Curtea de Apel Bucure¿ti a admis 

ac¡iunea formulate de Asocia¡ia Investitorilor Pågubi¡i CEC 

- FNI 6.12. 1999 - mai 2000, dispunând obligarea pârâ¡ilor 

FNI, SOV INVEST, CEC ¿i AVAB la plata in solidar a 

sumelor subscrise de membrii acestei asocial¡ii la cumpårarea 

unitå¡ilor de fond FNI, obligarea pârâ¡ilor la plata cheltuielilor 

de judecatå reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, 

onorarii avoca¡i ¿i expert, precum ¿i obligarea CEC la 

executarea contractului de fidejusiune/cau¡iune încheiat cu 

SOV INVEST. 

AVAB a luat act de solu¡ia pronun¡atå de instan¡a supremå, 

respectå decizia acesteia, înså analizeazå posibilitatea 

atacårii ei, pe calea contesta¡iei în anulare ori pe calea 

revizuirii. 

Mai mult, pe lângå altele, unul din motivele exercitårii 

cåilor extraordinare de atac îl constituie ¿i faptul cå decizia a 

fost pronun¡atå în ¿edin¡a publicå de magistratul asistent 

(care nu intra în compunerea completului de judecatå, ci 

doar participå la ¿edin¡a), iar nu de cåtre pre¿edintele completului, 

a¿a cum impun dispozi¡iile legale, respectiv art.258, 

alineatul 2, din Codul de procedurå civilå, precum ¿i Legea 

¿i Regulamentul de organizare ¿i func¡ionare a ¥naltei Cur¡i 

de Casa¡ie ¿i Justi¡ie. O asemenea faptå, în condi¡ii de normalitate, 

atrage nulitatea deciziei. 

De asemenea, în eventualitatea declan¿årii executårii silite 

împotriva AVAB (posibilå mai mult teoretic decât practic, 

având în vedere ca Asocia¡ia Investitorilor Pågubi¡i CEC 

- FNI 6.12. 1999 - mai 2000 are posibilitatea de a se îndrepta 

în primul rând - a¿a cum de altfel au declarat în repetate 

rânduri pågubi¡ii FNI - împotriva conturilor FNI, în care se 

aflå suma de bani solicitatå), se are în vedere formularea unei 

contesta¡ii la executare, în temeiul art. 399 ¿i urm. din Codul 

de procedurå civilå. 

Ministerul Muncii, 

Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei 

Reuniunea Comitetului Na¡ional Director 

pentru prevenirea ¿i combaterea exploatårii 

copiilor prin muncå 

Vineri, 5 decembrie 2003, ministrul Muncii, Solidaritå¡ii 

Sociale ¿i Familiei, doamna Elena Dumitru, a participat la 

reuniunea Comitetului Na¡ional Director pentru prevenirea 

¿i combaterea exploatårii copiilor prin muncå, desfå¿uratå la 

sediul Inspec¡iei Muncii din Bucure¿ti. 

Temele întâlnirii au fost legate de prevenirea ¿i combaterea 

muncii copiilor, precum ¿i stabilirea prioritå¡ilor pentru 

Ministere 

urmåtoarea fazå a Programului Interna¡ional pentru eliminarea 

muncii copiilor, 2004- 2007. Programul a fost lansat în 

anul 1992, de cåtre Organiza¡ia Interna¡ionalå a Muncii, cu 

scopul de a acorda asisten¡å tehnicå ¡årilor în care sunt identificate 

forme grave ale muncii copilului. În prezent, Programul 

se deruleazå în 85 de ¡åri. Comitetul Na¡ional Director 

are rolul de a revizui ¿i aproba planuri operative ¿i strategice 

periodice, de a stabili prioritå¡ile de politicå ¿i programele 

din domeniul prevenirii ¿i combaterii exploatårii 

copiilor prin muncå. Comitetul reune¿te reprezentan¡i ai institu¡iilor 

guvernamentale, organiza¡ii patronale, sindicale, 

precum ¿i ai organiza¡iilor neguvernamentale cu activitå¡i în 

domeniul eliminårii muncii copilului. Doamna Elena Dumitru 

a subliniat necesitatea mobilizårii resurselor locale 

pentru derularea de programe destinate familiilor aflate în 

situa¡ii de risc. Aceste programe au ca scop facilitarea accesului 

pårin¡ilor pe pia¡a muncii ¿i sus¡inerea ¿colarizårii copiilor. 

Participan¡ii au analizat textul unui proiect de act normativ 

care så stabileascå o manierå eficientå de organizare ¿i 

func¡ionare a Comitetului, astfel încât acesta så realizeze o 

mai bunå monitorizare ¿i coordonare a politicilor în domeniu 

În cadrul discu¡iilor s-a aråtat cå, potrivit rapoartelor Organiza¡iei 

Interna¡ionale a Muncii, nici o ¡arå nu este imunå 

la acest fenomen. Anual, aproximativ 246 milioane de copii 

sunt exploata¡i prin muncå în întreaga lume, iar 73 de milioane 

dintre ace¿ti copii au vârste sub 10 ani. 

Måsuri pentru protec¡ia socialå a pensionarilor 

Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, consecvent 

politicii sociale asumate prin Programul de guvernare, 

a pus în aplicare måsurile pentru protec¡ia socialå a 

pensionarilor. 

Procesul de recolerare a pensiilor, este un proces în derulare 

care urmåre¿te så reducå inechitå¡ile produse prin men- 

¡inerea aplicårii prevederilor Hotårârii de Guvern nr. 565/ 

1996. Prin cele 4 etape de recorelare ¿i prin indexarea pensiilor, 

pensia medie netå de asiguråri sociale de stat a crescut 

la echivalentul a 59 USD în septembrie 2003 de la 39 USD, 

cât era în 2000. Pensia medie de asiguråri sociale de stat pentru 

limitå de vârstå ¿i stagiu complet de cotizare a crescut în 

aceea¿i perioadå de la 52 USD la 81 USD. Ca putere de 

cumpårare, pensia medie realå a crescut în perioada 2000septembrie 

2003 cu 20,5%. În anul 2004 se vor aplica ultimele 

douå etape de recorelare a pensiilor, reprezentând 

40% din efectul global al recorelårii. Peste 16200 mld. lei 

vor fi plåtite pensionarilor în anul 2004 numai datoritå procesului 

de recorelare. Eforturile guvernului au drept obiectiv 

eliminarea marilor discrepan¡e ¿i inechitå¡i din sistemul de 

pensii ¿i acordarea unor pensii cât mai bune ¿i sustenabile 

din punct de vedere financiar. De asemenea, de la 1 ianuarie 

2004 pensiile agricultorilor vor fi dublate. Aceste måsuri 

sunt sus¡inute de cre¿terea economicå înregistratå în România 

în ultimii ani, iar reforma sistemului de pensii se bazeazå 

pe aceastå tendin¡å. Evolu¡ia economiei din perioada 1996- 

2000 a avut ca efect, pentru cei mai mul¡i dintre pensionari, 


ie¿i¡i la pensie la limita de vârstå ¿i stagiu complet de cotizare, 

scåderea pensiilor medii nete de la 59 USD în 1996 la 

52 USD în 2000. Fa¡å de cât era pensia medie netå de asiguråri 

sociale de stat, 46 USD, în anul 2000 ea a scåzut la 39 

USD. Pensia medie realå, exprimând puterea de cumpårare, 

a scåzut în perioada men¡ionatå cu 31%. Dacå în 1991 pensia 

medie netå de asiguråri sociale de stat era de 47 USD, 

în 1992, aceastå pensie medie netå era de 31 USD. De asemenea, 

în aceea¿i perioadå, pensia medie netå de asiguråri 

sociale de stat pentru limitå de vârstå ¿i stagiu complet de 

cotizare a scåzut de la 56 USD la 38 USD. 

MMSSF ¿i-a asumat obiectivele Programului de Guvernare 

referitoare la reforma sistemului de pensii. Astfel, au 

fost elaborate ¿i supuse dezbaterii parlamentare ¿i dezbaterii 

publice douå proiecte de legi: Legea fondurilor obligatorii de 

pensii administrate privat ¿i Legea privind pensiile ocupa¡ionale. 

Cele douå proiecte urmåresc så asigure mecanisme corecte 

¿i sigure de diversificare a sistemului de pensii din 

România. Aceste mecanisme, dupå definitivare prin dezbateri 

democratice, vor asigura genera¡iilor active aståzi ¿anse 

mai bune ¿i mai corecte de a avea venituri suficiente dupå 

pensionare primul ministru Adrian Nåstase a propus demnitarilor 

din România participarea personalå la un fond de 

recapitalizare a caselor de ajutor reciproc. Aceastå propunere, 

care nu implicå un efort major pentru participan¡i, 

constituie un gest de solidaritate ¿i oferå posibilitatea accesårii 

unor sume în condi¡ii financiare avantajoase pentru 

pensionari. Guvernul va continua procesul de consolidare a 

sistemului de pensii în paralel cu identificarea tuturor surselor 

posibile ¿i realiste pentru îmbunåtå¡irea vie¡ii pensionarilor. 

Participarea ministrului la 

Conferin¡a de încheiere a campaniei sociale 

„Casa de copii nu e acaså” 

Ministrul muncii, solidaritå¡ii sociale ¿i familiei a participat 

luni, 8 decembrie 2003, la conferin¡a de preså prilejuitå 

de finalizarea campaniei sociale „Casa de copii nu este 

acaså”. 

Doamna Elena Dumitru i-a felicitat pe realizatorii campaniei 

pentru modul în care au lucrat ¿i pentru rezultatele 

ob¡inute. Concluziile studiului IMAS privind evaluarea eficien¡ei 

campaniei aratå cå s-a ob¡inut o cotå de notorietate ¿i 

recunoa¿tere de 70%, iar peste 90% dintre cei care recunosc 

sloganul campaniei au reu¿it så defineascå corect principalele 

mesaje mediatizate. 

Campania, derulatå timp de doi ani, a beneficiat de sprijin 

financiar de peste 15 milioane de Euro, din care 3,8 milioane 

de Euro alocate prin programul Phare al Uniunii 

Europene. Aproape 11 milioane de Euro au fost ob¡inute prin 

sponsorizåri ¿i din spa¡iul media ob¡inut în regim de gratuitate. 

Model european în context românesc 

Delega¡ia Comisiei Europene în România ¿i Ministerul 

Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei au lansat miercuri, 

66 

Ministere 

10 decembrie, proiectul de înfrå¡ire institu¡ionalå finan¡at de 

Uniunea Europeanå prin programul Phare „¥nfiin¡area 

Agen¡iei Na¡ionale pentru Egalitatea de ¿anse între femei ¿i 

bårba¡i”, încheiat între Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale 

¿i Familiei din România ¿i Ministerul Muncii ¿i Afacerilor 

Sociale din Spania. În valoare de 2 milioane Euro, 

proiectul urmåre¿te dezvoltarea capacitå¡ii institu¡ionale na- 

¡ionale pentru respectarea egalitå¡ii de ¿anse ¿i de tratament 

între bårba¡i ¿i femei prin înfiin¡area unei Agen¡ii Na¡ionale 

care så råspundå eficient tuturor nevoilor reale din acest 

domeniu. 

Proiectul are douå obiective majore: 

1. Infiin¡area unei Agen¡ii Na¡ionale pentru Egalitatea de 

¿anse între bårba¡i ¿i femei în România, dupå modelul institu¡iilor 

europene similare din Statele Membre UE, înso¡itå de 

elaborarea unei Strategii na¡ionale în domeniul egalitå¡ii de 

¿anse între femei ¿i bårba¡i. 

2. Formarea de personal specializat prin pregåtirea a cel 

pu¡in 220 de persoane în domeniul reglementårilor comunitare 

¿i na¡ionale referitoare la egalitatea de ¿anse între 

femei ¿i bårba¡i. 

Cu ocazia lansårii proiectului doamna Elena Dumitru, 

ministrul muncii, solidaritå¡ii sociale ¿i familiei a men¡ionat: 

“Înfiin¡area acestei Agen¡ii este încå una dintre obliga¡iile 

asumate de România în procesul de aderare la Uniunea 

Europeanå pe care Guvernul actual o îndepline¿te”. 

Cu aceea¿i ocazie dl. Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei 

Comisiei Europene în România a declarat: „Proiectul de înfrå¡ire 

institu¡ionalå între România ¿i Spania urmåre¿te dezvoltarea 

unui cadru institu¡ional care va permite integrarea 

într-o måsuråf din ce în ce mai mare a conceptului de gen în 

politicile na¡ionale ¿i råspândirea unei culturi a egalitå¡ii 

între femei ¿i bårba¡i în sânul colectivitå¡ii”. 

Proiectul, cu o duratå de 24 de luni, va fi implementat în 

România de Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, 

în colaborare cu exper¡i ai Ministerului Muncii ¿i 

Afacerilor Sociale din Spania. 

Råspuns la afirma¡iile PNL 

privind majorarea aloca¡iilor pentru copii 

Conducerea Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i 

Familiei dore¿te så facå urmåtoarele precizåri referitoare la 

afirma¡iile unor reprezentan¡i ai opozi¡iei pe tema acordårii 

aloca¡iilor pentru copii: 

În acest an, aloca¡iile de stat universale pentru copii se 

acordå conform Legii nr. 61/1993 ¿i sunt în cuantum lunar 

de 210.000 de lei, ceea ce reprezintå 8,4% din salariul minim 

pe economie. De asemenea, în cazul în care familia are doi 

sau mai mul¡i copii, ea prime¿te suplimentar, potrivit prevederilor 

Legii nr.119/1997, o aloca¡ie lunarå dupå cum urmeazå: 

� Familia cu doi copii - 50.000 de lei ; 

� Familia cu trei copii - 100.000 de lei; 

� Familia cu patru sau mai mul¡i copii - 125.000 de lei. 

Însumate, aceste douå aloca¡ii reprezintå venituri echivalente 

cu: 


� 10,4% din salariul minim pe economie: 260.000 de lei 

(210.000 + 50.000) în cazul familiei cu doi copii; 

� 12,4% din salariul minim pe economie: 310.000 de lei 

(210.000 + 100.000 ) în cazul familiei cu trei copii; 

� 13,4% din salariul minim pe economie 335.000 de lei 

(210.000 + 125.000 ) în cazul familiei cu patru sau mai mul¡i 

copii. 

Anul viitor se va acorda, ca ¿i pânå în prezent, aloca¡ia de 

stat universalå pentru copii. În plus, Guvernul a urmårit consecvent 

principiile de direc¡ionare cât mai atentå a programelor 

de asisten¡å socialå cåtre familiile cu venituri reduse. 

Astfel, pentru 2004 a fost instituit prin lege un nou sistem de 

acordare a aloca¡iilor familiale - aloca¡ia familialå complementarå 

¿i aloca¡ia de sus¡inere pentru familia monoparentalå 

- precum ¿i alte programe de sprijin pentru familiile 

cu copii. Concret, familiile care realizeazå venituri lunare 

mai mici de 1.500.000 de lei pe membru de familie vor beneficia 

de aloca¡ii în cuantum lunar de: 

� 510.000 de lei (210.000 + 300.000 lei ) pentru familia 

cu un copil reprezentând 18,2% din salariul minim pe 

economie; 

� 560.000 de lei (210.000 + 350.000 lei), pentru familia 

cu doi copii reprezentând 20% din salariul minim pe 

economie; 

� 610.000 de lei (210.000 + 400.000 lei) pentru familia 

cu trei copii reprezentând 21,7% din salariul minim pe 

economie; 

• 660.000 de lei (210.000 + 450.000 lei) pentru familia 

cu patru sau mai mul¡i copii reprezentând 23,5% din salariul 

minim pe economie. 

Familiile care beneficiazå de prevederile Legii nr. 

416/2001 privind venitul minim garantat primesc aceste 

sume (aloca¡ii familiale) în cuantum majorat cu 25%. În premierå, 

familiile monoparentale cu venituri lunare mai mici 

de 1.500.000 de lei pe membru de familie vor beneficia, începând 

cu 2004, de o aloca¡ie de sus¡inere în cuantum de: 

� 660.000 lei (210.000 + 450.000 lei), ceea ce reprezintå 

23,5% din salariul minim pe economie pentru familia cu 

un copil; 



doi copii; 



trei copii; 



patru sau mai mul¡i copii. Efortul financiar pentru anul 2004 

numai pentru acordarea acestor aloca¡ii familiale instituite de 

Guvern este aproximativ 17.500 miliarde de lei. 

La nivel na¡ional cheltuielile publice pentru protec¡ia 

familiei ¿i copilului vor fi în anul 2004 de peste 43 000 de 

miliarde de lei. Prin compara¡ie, suma totalå dedicatå în anul 

2000 protec¡iei familiei ¿i copilului - 12 581 miliarde de lei 

- ultimul an de guvernare PNL, demonstreazå faptul cå 

Ministere 

Guvernul actual î¿i îndepline¿te ¡inta de guvernare. Fa¡å de 

cele prezentate mai sus rezultå cå Guvernul, prin bugetul de 

stat, asigurå un nivel deosebit de asisten¡å socialå pentru 

familiile cu copii ¿i venituri modeste. 

Ministerul Sånåtå¡ii 

Demisie 

Dr. Ioana Veronica Gråjdeanu, directorul Centrului Medical 

Vitan ¿i-a depus demisia din func¡ia pe care o de¡inea, 

iar ministrul sånåtå¡ii, dr. Ovidiu Brânzan a luat act de aceasta. 

La sfâr¿itul såptåmânii trecute, reprezentan¡ii Ministerului 

Sånåtå¡ii (MS) ¿i cei ai Direc¡iei de Sånåtate Publicå 

Bucure¿ti (DSPMB) au reu¿it så detensioneze starea conflictualå 

creatå între conducerea Centrului Medical Vitan ¿i 

cadrele medicale din aceastå unitate. 

Mar¡i, 9 decembrie, ministrul sånåtå¡ii se va întâlni la 

sediul ministerului cu reprezentan¡ii Direc¡iei de Sånåtate 

Publicå Bucure¿ti, cei ai Casei Na¡ionale de Asiguråri de 

Sånåtate, Primåriei sectorului 3 ¿i cadrelor medicale din 

Centrul Vitan pentru gåsirea celor mai bune solu¡ii de redresare 

a situa¡iei economice a unitå¡ii. 

„Lipsa apei calde ¿i întreruperea furnizårii de cåldurå au 

dus la imposibilitatea respectårii normelor igienico-sanitare 

în vigoare ¿i astfel au fost compromise atât desfå¿urarea 

activitå¡ii medicale, din cauza microclimatului necorespunzåtor, 

cât ¿i calitatea serviciilor medicale prestate în acest 

centru“, a declarat dr. Ovidiu Brânzan, ministrul sånåtå¡ii. 

La ora actualå, în Centrul Medical Vitan, alåturi de cabinetele 

medicale de specialitate existente mai func¡ioneazå 

Policlinica pentru sportivi din coordonarea Spitalului Clinic 

Col¡ea, Comisia de expertizå a capacitå¡ii de muncå a sectorului 

3, Comisia de expertizå a persoanelor cu handicap 

din acela¿i sector, o parte din laboratoarele de igienå ale 

DSPMB ¿i dispensarul TBC sector 3. 

Documente de inten¡ie pentru finalizarea 

lucrårilor de construc¡ie 

a Spitalului Clinic Municipal Timi¿oara 

Vineri, 05.12.2003, la Timi¿oara, în prezen¡a dlui Ovidiu 

Brânzan, ministrul sånåtå¡ii, firma germanå Intermedico 

GMBh a depus documentele de inten¡ie pentru finalizarea 

lucrårilor de construc¡ie a Spitalului Clinic Municipal 

Timi¿oara. 

„Reunirea tuturor sec¡iilor Spitalului Clinic Municipal 

Timi¿oara într-o singurå loca¡ie este o dorin¡å mai veche a 

autoritå¡ilor administrative ¿i medicale bånå¡ene. Proiectul, 

care a fost aprobat încå din anul 1994 se va putea concretiza 

acum printr-o modalitate foarte pu¡in folositå la noi, parteneriatul 

public-privat, dar care, alåturi de externalizarea unor 


servicii spitalice¿ti ¿i sus¡inerea medicinii primare poate face 

ca sistemul sanitar så iaså din situa¡ia dificilå existentå la ora 

actuala“, a declarat dr. Ovidiu Brânzan, ministrul sånåtå¡ii. 

¥n prezent, sec¡iile Spitalului Clinic Municipal Timi¿oara 

sunt dispersate în tot ora¿ul ceea ce face ca accesul bolnavilor 

¿i a celor care necesitå îngrijiri medicale så fie mult îngreunat. 

De serviciile de asisten¡å medicalå oferite de noul 

spital, care va fi ¿i cel mai mare spital din partea de vest a 

¡årii, vor putea beneficia nu numai timi¿orenii, dar ¿i locuitorii 

din întreaga regiune. 

Lucrårile de construc¡ie ale Spitalului Clinic Municipal 

Timi¿oara vor costa aprox. 60 mil euro ¿i este estimat a fi 

finalizate în anul 2005. 

68 

Raport de control definitivat 

Comisia desemnatå a Ministerului Sånåtå¡ii a definitivat 

raportul de control privind analiza efectuatå la Societatea 

Comercialå Antibiotice SA Ia¿i. 

Analiza a fost efectuatå asupra managementului activitå- 

¡ii SC Antibiotice SA ¿i asupra modului de desfacere a produc¡iei 

de medicamente. 

¥n urma verificårilor s-a constatat cå activitatea de management 

a SC Antibiotice SA Ia¿i este performantå ¿i nu 

existå nici un fel de neregului în segmentul de desfacere a 

produc¡iei de cåtre firma Pharma SA. Prin crearea acestei 

firme de distribu¡ie a medicamentelor în care sunt ac¡ionari 

persoane cu experien¡å în activitatea comercialå, segmentul 

de comercializare a produselor a cunoscut o revigorare prin 

cre¿terea vânzårilor ¿i implicit a rezultatelor financiare ale 

societå¡ii. Dacå în 1999 rezultatele financiare ale societå¡ii se 

cifrau la aprox. 878 000 USD, în 2003 acestea au crescut la 

4.000.000 USD. 

Societatea a fost verficatå sub aspectul rezultatelor economico-financiare 

¿i de cåtre reprezentan¡ii Gårzii Financiare 

care nu au constatat nici o deficien¡å. 

SC Antibiotice SA Ia¿i de¡ine în prezent pentru unele 

produse aprox. 80% din pia¡a româneascå. 

Måsuri de redresare a situa¡iei 

Centrului Medical Vitan 

Miercuri, 10.12.2003, la sediul Minsterului Sånåtå¡ii a 

avut loc întâlnirea dintre reprezenta¡ii Ministerului Sånåtå¡ii, 

cei ai Primariei sectorului 3, Direc¡iei de Sånåtate Publicå 

Bucure¿ti ¿i cei ai Casei Na¡ionale de Asiguråri de Sånåtate 

pentru rezolvarea situa¡iei creata la Centrul Medical Vitan. 

¥ntâlnirea a fost conduså de cåtre dr. Ovidiu Brânzan, ministrul 

sånåtå¡ii. Pentru redresarea situa¡iei Centrului au fost 

luate câteva måsuri urgente: 

- clådirea Centrului Medical Vitan va trece din administrarea 

Primariei sectorului 3 în administrarea Spitalului de 

boli infec¡ioase „Dr. Victor Babe¿“; 

- cadrele medicale care î¿i desfå¿oarå activitatea în 

Centru vor trece, prin ordin al ministrului sånåtå¡ii, în cabinete 

acordate în regim de comodat. Ei au optat pentru a se organiza 

în cabinete grupate. De asemenea, medicii vor decide 

Ministere 

modul în care va fi conduså institu¡ia ¿i au obliga¡ia de a 

alege echipa managerialå; 

- arieratele acumulate pânå la acest moment care se cifreazå 

la aprox. 2,4 mld. lei ¿i care au produs disfunc¡ii în activitatea 

medicalå a Centrului urmeazå så fie suportate de 

persoanele vinovate de producerea lor ¿i care vor fi stabilite 

de organele abilitate; 

- salariile vor fi plåtite în limita realizårii indicatorilor 

contracta¡i cu Casa de Asiguråri de Sånåtate a Municipiului 

Bucure¿ti ¿i din celelalte venituri realizate prin acordarea de 

servicii medicale. 

Ministerul Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului 

Continuå salubrizarea 

¿i igienizarea cursurilor de apå 

Speciali¿tii Inspec¡iei de Stat a Apelor din cadrul Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului precum ¿i 

reprezentan¡i ai Administra¡iei Na¡ionale “Apele Române” 

în colaborare cu Garda Na¡ionalå de Mediu au depistat, în 

luna noiembrie, 96 de noi depozite necontrolate pentru de- 

¿euri, însumând un volum total de circa 1.800 metri cubi. 

Cu acest prilej, inspectorii au aplicat agen¡ilor economici 

¿i primåriilor care gestioneazå aceste depozite un numår de 

80 de amenzi contraven¡ionale, în valoare totalå de 684.7 

milioane de lei. 

Au fost impuse måsuri speciale privind întocmirea unui 

inventar al loca¡iilor pentru depozitarea necontrolatå a de- 

¿eurilor, sistematizarea ¿i îngrådirea rampelor de gunoi existente 

¿i organizarea serviciilor de salubrizare. Totodatå, au 

fost luate måsuri privind restric¡ionarea eliberårii autoriza¡iilor 

pentru societå¡ile care au ca obiect de activitate exploatarea 

¿i prelucrarea lemnului, în cazul în care acestea nu pot 

valorifica de¿eurile lemnoase. 

Aceastå ac¡iune se desfå¿oarå în cadrul programului “România 

Curatå” ¿i are ca scop prevenirea poluårii cauzate de 

depozitarea necontrolatå a de¿eurilor în albiile cursurilor de 

apå, depistarea depozitelor amplasate în vecinåtatea cursurilor 

de apå ¿i, de asemenea, verificarea agen¡ilor sanc¡iona¡i 

cu ocazia altor ac¡iuni de control. 

Punct de vedere 

Referitor la declara¡ia Comisiei pentru Protec¡ia Mediului 

a PNL potrivit cåreia “Capitolul de negociere privind protec¡ia 

mediului este pus în pericol de incompeten¡a actualului 

Guvern”, facem urmåtoarele precizåri: 

Actualul Guvern a preluat de la guvernul anterior o 

situa¡ie dezastruoaså din punct de vedere a protec¡iei mediului, 

caracterizatå prin: 

� producerea celor mai grave accidente ecologice din 

istoria ¡årii de la Baia Mare ¿i Novat (accidente care au afec- 


tat imaginea ¡årii în exterior); 

� stagnarea procesului legislativ în perioada 1997-2000; 

� pierderea credibilitå¡ii în fa¡a organismelor Uniunii 

Europene; 

� un volum redus al investi¡iilor de mediu. 

Imediat dupå preluarea puterii, la începutul anului 2001, 

bugetul pentru ape ¿i mediu a fost mårit de 2,14 ori în anul 

2001, comparativ cu media celor 4 ani 1997-2000, iar cheltuielile 

în domeniul protec¡iei mediului au depå¿it 1,17 din 

PIB. Era necesar så vinå guvernarea PSD pentru a-¿i asuma 

responsabilitatea ratificårii Protocolului de la Kyoto în anul 

2001. Astfel, România a fost datå ca exemplu pe plan mondial, 

ca fiind prima ¡arå industrializatå trecutå în anexa 1 a 

conven¡iei privind modificårile climatice. Acest fapt a 

deschis drumul promovårii unui numår mare de conven¡ii în 

colaborare cu Olanda, Elve¡ia, Danemarca, Norvegia, Suedia, 

Austria, Banca Mondialå, conven¡ii care au permis realizarea 

unor importante investi¡ii în sisteme moderne de încålzire 

localå. Au fost promovate programe de milioane de 

dolari pentru protec¡ia ecosistemelor din Delta Dunårii ¿i a 

fost întåritå autoritatea Administra¡iei Delta Dunårii, ¿tirbitå 

sub Guvernarea PD-PNL. A fost înfiin¡atå Administra¡ia 

Fondului de Mediu, au fost demarate mari investi¡ii în sta¡ii 

de epurare ¿i tratare a apei, re¡ele de canalizare ¿i distribui¡ie 

a apei, depozite ecologice, atât prin fonduri ISPA, cât ¿i prin 

parteneriate publice private. Numai în cadrul programelor 

ISPA au fost aprobate în perioada 2000-2002 un numår de 

21 proiecte în domeniul protec¡iei mediului în valoare de 716 

milioane de Euro, situând România pe locul al doilea dupå 

Polonia, în ceea ce prive¿te capacitatea de absorb¡ie a fondurilor 

UE de cåtre ¡årile candidate (24% din valoarea programelor 

ISPA din ¡årile candidate). Finalizarea programului 

SIMIN ¿i promovarea noilor programe DESWAT ¿i 

WATMAN au transformat practic România într-un centru 

regional de furnizare de date specifice meteorologice ¿i în 

viitor hidrologice. Reprezentan¡ii PNL uitå dezastrul preluat 

de Guvernul PSD în 2001 pe linia armonizårii legislative. ¥n 

legåturå cu începerea negocierilor cu UE amintim cå documentul 

care stå la bazå începerii negocierii, nu numai cå nu 

existå, dar nici nu se ¿tia prea bine ce trebuie så cuprindå 

acesta. Acest document important a fost elaborat în mai 

pu¡in de 5 luni ¿i aprobat de Guvernul PSD în data de 18 

octombrie 2001, negocierile de aderare fiind deschise oficial 

în luna martie 2002. Pe acest fond de mari eforturi ¿i progrese, 

declara¡ia PNL încearcå så le discrediteze, invocând 

un amestec de neajunsuri ¿i fapte petrecute în ultima perioadå. 

Aceastå declara¡ie nu face altceva decât så creeze 

confuzii ¿i så demobilizeze speciali¿tii de la eforturile deosebite 

solicitate de negocierile cu UE. ¥n ceea ce prive¿te a¿a 

numita începere a negocierilor cu UE în domeniul mediului 

trebuie din nou så reamintim, pentru restabilirea adevårului, 

cå acestea au început în martie 2002 ¿i nicidecum în perioada 

de tristå amintire 1997-2000, când România a trecut din 

primele ¿ase ¡åri candidate pe unul din ultimele locuri dintr-un 

pluton de 12 ¡åri, ca urmare a confuziei ¿i degringoladei 

Ministere 

existente în ministerul mediului din acea perioadå. ¥n aceste 

condi¡ii nu este de mirare cå Bulgaria, care nu a stat pe loc, 

a reu¿it så ne depå¿eascå, de¿i în 1997 se aflå într-o situa¡ie 

grea, mult în urma României. ¥n legåturå cu Fondul pentru 

Mediu, ne întrebåm de ce acesta nu a fost promovat în “vestita” 

perioadå 1997-2000. La începutul anului 2001 exista o 

lege a fondului de mediu finalizatå la sfâr¿itul anului 2000, 

ca o ini¡iativå a Parlamentului nicidecum a ministerului. De 

altfel, legea era inaplicabilå ¿i criticatå de UE. A fost necesar 

ca pe fondul eforturilor deosebite ale Guvernului PSD 

pentru recuperarea råmânerilor în urmå pe linie de negocieri, 

så se realizeze ¿i acest act normativ. Mai mult, s-a reglementat 

¿i înfiin¡at noua institutie Administra¡ia Fondului de 

Mediu pentru care a fost asigurat sediu, personal ¿i utilitå¡i. 

Pentru a risipi înså orice “îngrijorare” amintim cå activitatea 

institu¡iei fondului de mediu este autofinan¡atå ¿i nu este limitatå 

de constrângeri bugetare. Finan¡area proiectelor este o 

activitate de mare råspundere ¿i ea presupune un ”manual de 

operare” bine pus la punct, având un cuprins voluminos de 

principii ¿i proceduri privind proiectarea ¿i finan¡area acestora. 

Nu întâmplåtor, fosta guvernare a apelat la sprijin 

extern. Dificultatea pe care o presupune elaborarea manualului 

a fåcut ca acesta så nu poatå fi finalizat de cåtre 

exper¡ii stråini. ¥n aceste condi¡ii speciali¿tii de la administra¡ia 

fondului de mediu au finalizat cu for¡e proprii acest 

manual care a fost prezentat în reuniunea Comitetului de 

Aderare a României la UE, chiar în fa¡a domnului Grillo 

Pasquarelli. ¥n acest fel mai risipim o îngrijorare a reprezentan¡ilor 

PNL, cum cå acest manual nu existå ¿i cå acest lucru 

se ascunde în fa¡a Comisiei UE. Manualul de operare nu 

numai cå existå ¿i a fost finalizat, dar a ¿i fost prezentat la 

ultima reuniune cu reprezentan¡ii Comisiei UE. ¥n legåturå 

cu structura fondului de mediu reprezentan¡ii PNL sunt în 

necuno¿tin¡å de cauzå când se referå la “ cota de 1,5% din 

valoarea încasatå prin comercializarea produselor finite din 

tutun”. Pe de o parte o categorisesc ca o prevedere curioaså, 

iar pe de alta se supårå cå a fost scoaså din actuala reglementare. 

Prevederea a fost introduså de Parlament ¿i nu de 

Guvern, iar scoaterea ei se justificå prin simplul fapt cå o astfel 

de impunere este legatå de sånåtate ¿i nu de protec¡ia 

mediului. O supårare deosebitå creeazå reprezentan¡ilor 

PNL noua organizare a ministerului. ¥nså chiar ei subliniazå 

avantajul grupårii activitå¡ilor din domeniul gospodåririi 

apelor, pådurilor ¿i mediului într-un singur minister. Mai 

mult noua structurå oferå posibilitatea ameliorårii colaborårii 

pe linia protec¡iei mediului, a promovårii celor mai bune tehnici 

posibile, a monitorizårii calitå¡ii acestora. Gruparea activitå¡ilor 

legate de gospodårirea ¿i monitorizarea solurilor 

agricole în acela¿i minister sunt menite tocmai så îmbunåtå¡eascå 

rela¡ia mediu-agriculturå. ¥n acest fel activitatea 

agricolå va beneficia de o cunoa¿tere aprofundatå a problemelor 

de protec¡ia mediului ¿i promovarea politicilor de 

mediu în politicile agricole, silvice ¿i de gospodårire a 

apelor. ¥n final importan¡a este organizarea ¿i profesionalismul 

oamenilor ¿i nu denumirea ministerului. 


¥n aceste ultime luni, în noua structurå a ministerului, s-au 

suplimentat fondurile alocate protectiei mediului cu peste 

850 miliarde lei, iar personalul MAPAM a fost suplimentat. 

Iatå cå ¿i sub acest aspect, actualul Guvern reu¿e¿te så armonizeze 

cadrul institu¡ional cu cel al UE ¿i så aloce resurse 

umane ¿i financiare suplimentare. 

¥n ceea ce prive¿te Garda Na¡ionalå de Mediu, s-a urmårit 

crearea unei inspec¡ii puternice cu prerogative sporite, 

menite så descurajeze pe cei certa¡i cu legea protec¡iei mediului. 

Programele PHARE ¿i lipsa capacitå¡ii ministerului 

de a absorbi aceste fonduri reprezintå o altå “preocupare” a 

PNL. Pe lângå confuzii regretabile în ceea ce prive¿te programele 

comunitare în ansamblu ¿i programul PHARE, 

avem de-a face din nou cu o necunoa¿tere sau rea inten¡ie. 

Consideråm cå astfel de încercåri de denaturare a adevårului 

¿i de ignorare a eforturilor întreprinse de guvern în domeniul 

protec¡iei mediului nu aduc folos nimånui. De altfel, îi 

asiguråm pe semnatarii declara¡iei cå obiectivul finalizårii 

negocierilor capitolului 22 Mediu cu UE în 2004 va fi atins. 

70 

Inaugurarea Unitå¡ii de Biosecuritate 

Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului a 

inaugurat luni, 8 decembrie 2003, Unitatea de Înaltå Biosecuritate, 

din cadrul Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate 

Animalå. La eveniment au participat Jonathan Scheele, ¿eful 

Delega¡iei Comisiei Europene în România, Ilie Sârbu, ministrul 

agriculturii, pådurilor, apelor ¿i mediului, Peter Jan 

Wolthers, ambasadorul Regatului ºårilor de Jos, Nicolae 

ªtefan, director general al Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate 

Animalå ¿i oficiali ai Ministerului Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului ¿i ai Delega¡iei Comisiei Europene. 

„Continuarea sprijinului din partea Uniunii Europene 

pentru dezvoltarea capacitå¡ii României de diagnosticare a 

sånåtå¡ii animalelor este o reflectare a angajamentului ¿i 

eforturilor Uniunii de a îmbunåtå¡ii starea de sånåtate a ¿eptelului 

la nivelul întregii Europe. Acest lucru este deosebit de 

important din punct de vedere al sånåtå¡ii animalelor ¿i crucial 

în protejarea sånåtå¡ii oamenilor. Într-o Uniune cu 25 de 

state membre, România va avea un rol important de jucat în 

protejarea sånåtå¡ii animale a Uniunii, datoritå proximitå¡ii 

ei de frontiera de Sud-Est, o importantå amenin¡are a sånåtå¡ii 

animalelor”, a declarat Jonathan Sheele, ¿eful Delega¡iei 

Comisiei Europene în România. 

Ministrul agriculturii, pådurilor, apelor ¿i mediului, Ilie 

Sârbu, a subliniat cå infiin¡area Unitå¡ii de Înaltå Biosecuritate 

este „un moment istoric, gândindu-ne cå suntem în plin 

proces de negociere, în plin proces de integrare în Uniunea 

Europeanå. Constatåm, din ce ne-au prezentat exper¡ii 

europeni, cå la ora actualå în Europa sunt doar 6 laboratoare 

de acest gen, iar unul dintre acestea, îl inauguråm noi aståzi”. 

Înfiin¡area centrului modern de testare a produselor care 

prezintå risc biologic s-a fåcut prin contribu¡ia Uniunii Europene 

¿i a Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului. 

Proiectul a fost finan¡at de cåtre Uniunea Europeanå 

Ministere 

cu 1,680 milioane Euro ¿i de cåtre Guvernul României cu 

peste 1,6 milioane Euro pentru adaptarea clådirii la noul laborator 

¿i pentru logistica adiacentå – echipamente conexe, 

mobilier, energie electricå, apå, gaze. 

Unitatea de Înaltå Biosecuritate este un obiectiv strategic 

na¡ional. În prisma integrårii în Uniunea Europeanå, România 

trebuie så securizeze frontiera Uniunii Europene (de 

la Halmeu la Vama Veche) ¿i pentru animale ¿i produse de 

origine animalå care prezintå risc biologic. 

„Este o realizare cu care ne putem mândrii. Este o realizare 

pentru care suntem datori så mul¡umim Uniunii Europene, 

pentru eforturile financiare pe care le face în raport cu 

¡ara noastrå, ¡arå care este doar în curs de integrare. Uniunea 

Europeanå nu ne-a invitat så facem acest pas important, a¿teptându-ne 

cu mâinile încruci¿ate ¿i spunându-ne doar ceea 

ce avem de fåcut. Uniunea Europeanå a venit de fiecare datå 

cu exper¡ii, oameni care lucreazå aici, a venit cu fonduri importante”, 

a declarat ministrul Ilie Sârbu. 

Unitatea de Înaltå Biosecuritate va contribui la sus¡inerea 

agriculturii române¿ti pe pia¡a unicå europeanå printr-o strictå 

evaluare ¿i comunicare a riscurilor minime pentru popula¡ie. 

Practic, va fi suportul tehnic al rela¡iilor comerciale viitoare, 

garantat de analize de laborator realizate la un nivel 

profesional ¿tiin¡ific. 

În cadrul laboratoarelor Unitå¡ii se vor analiza ¡esuturi 

animale poten¡ial infectate cu agen¡i patogeni pentru a påstra 

o eviden¡å strictå a bolilor la animale (febra aftoaså, pesta 

porcinå etc.). În acest sens vor fi controlate atât animalele 

sau produsele animaliere care intrå în ¡arå, cât ¿i cele care 

sunt deja în România ¿i sunt suspecte de a fi infestate. 

„Acesta a fost un pas important prin care am demonstrat 

cå putem veni în întâmpinarea Uniunii Europene. Avem speciali¿tii 

care pot så continuee activitatea exper¡ilor Uniunii 

Europene care ne-au ajutat la acest proiect”, a afirmat ministrul 

Ilie Sârbu. 

Investi¡ia în Unitatea de Înaltå Biosecuritate face parte 

dintr-un program de modernizare ¿i aducere la standardele 

Uniunii Europene a re¡elei na¡ionale de laboratoare pentru 

diagnosticare ¿i sånåtate animalå. Pânå în acest moment au 

fost modernizate ¿i retehnologizate 42 de laboratoare în toatå 

¡ara. 

Suma totalå alocatå de Uniunea Europeanå ¿i Guvernul 

României pentru investi¡ii în domeniul sanitar veterinar este 

de 15,11 milioane Euro. Aceste investi¡ii au ca scop achizi- 

¡ionarea de echipamente pentru laboratoare, controlul la 

frontierå, activitå¡i IT ¿i pentru testarea rapidå a encefalopatiei 

spongiforme bovine. 

Acreditarea a trei Måsuri 

ale Programului SAPARD 

Pe data de 4 decembrie 2003 au fost acreditate de cåtre 

Comisia Europeanå trei noi måsuri din cadrul Programului 

SAPARD. Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, 

împreunå cu Agen¡ia SAPARD, au primit Decizia 

Oficialå semnatå de cåtre Comisarul Franz Fischler, în care 


se precizeazå cå au fost acreditate Måsura 3.1, Måsura 3.4 ¿i 

Måsura 4.1. Decizia Oficialå va fi publicatå în Jurnalul 

Oficial al Comisiei Europene în zilele urmåtoare. 

Pentru aceste måsuri vor fi alocate fonduri în valoare de 

peste 457 milioane de Euro. Pentru Måsura 3.1 „Investi¡ii în 

exploata¡ii agricole” sunt alocate 226 milioane de Euro, pentru 

Måsura 3.4 „Dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ilor 

economice care så genereze activitå¡i multiple ¿i venituri 

alternative” se vor aloca 150 milioane de Euro, iar pentru 

Måsura 4.1 „Îmbunåtå¡irea pregåtirii profesionale”, Uniunea 

Europeanå a alocat 81 milioane de Euro. 

„În total, Uniunea Europeanå va contribui cu peste 1 miliard 

de Euro la dezvoltarea fermelor române¿ti, a agriculturii 

în general, pregåtindu-le pentru competi¡ia care urmeazå 

¿i care nu este deloc u¿oarå. O competi¡ie care marcheazå 

intrarea pe o pia¡å dificilå, exigentå” a afirmat ministrul Ilie 

Sârbu. În cadrul Programului SAPARD contribu¡ia Uniunii 

Europene va fi de 1.113.417.307 Euro, calculatå pe o perioadå 

de 7 ani, din 2000, pânå în 2006. 

Trei noi måsuri ale proiectului Sapard 

¥n cadrul conferin¡ei de preså ce a avut loc mar¡i, 9 

decembrie 2003, la sediul Ministerului Agriculturii, Pådurilor, 

Apelor ¿i Mediului, au fost prezentate pe larg cele trei 

noi måsuri ale proiectului Sapard: 3.1– “Investi¡ii în exploata¡iile 

agricole”, 3.4 –“Dezvoltarea ¿i diversificarea activitå- 

¡ilor economice care så genereze activitå¡i multiple ¿i venituri 

alternative” ¿i 4.1–“¥mbunåtå¡irea pregåtirii profesionale”. 

Referitor la prima måsurå, directorul general al Agen¡iei 

Sapard, Elena Secuie¿u a subliniat faptul cå “în cadrul implementårii 

Måsurii 3.1 se propune reorientarea produc¡iei 

pentru cre¿terea calitå¡ii produselor ob¡inute, se vrea atragerea 

tinerilor în activitå¡ile agricole, precum ¿i îmbunåtå¡irea 

condi¡iilor de igienå ¿i de bunåstare animalå. Ca obiective 

specifice pentru aceastå måsurå putem enumera modernizarea 

tehnologiilor de culturå, diversificarea produc¡iei, 

îmbunåtå¡irea raselor animale ¿i vegetale, diminuarea pierderilor 

de produc¡ie din sectoarele respective, dorind a se 

ob¡ine astfel un rezultat important în ceea ce prive¿te ameliorarea 

calitå¡ii solului.” 

Pentru aceastå måsurå se estimeazå cå vor exista 11.000 

de beneficiari pe întreaga perioada de timp, urmând a se crea 

astfel, peste 3200 de noi locuri de muncå. ¥n acest sens au 

fost alocate 226 milioane de Euro. 

Cea de-a doua måsurå aprobatå de Uniunea Europeanå 

vizeazå obiective de investi¡ii, turism rural, activitå¡i me¿te¿ugåre¿ti, 

sericicultura, agricultura. Totalul fondurilor se 

ridicå la suma de 150,32 milioane Euro pânå în anul 2006. 

Ca o noutate, acestå måsurå include printre beneficiari organiza¡iile 

non-profit ¿i asocia¡ii cu scop patrimonial numai 

pentru înfiin¡area ¿i dotarea cercurilor de ma¿ini agricole. 

Obiectivele måsurii, pe scurt, sunt stabilizarea popula¡iei 

de la sate, cre¿terea veniturilor prin introducerea unor activitå¡i 

conexe în func¡ie de zona respectivå, cre¿terea produc¡iei 

Ministere 

în piscicultura, apicultura, sericicultura, cultivarea ciupercilor, 

procesarea fructelor de pådure ¿i de arbu¿ti fructiferi ¿i 

altor plante. 

Måsura 4.1 se adreseazå beneficiarilor programului Sapard 

sau altor beneficiari care vor så se instruiascå pe un domeniu 

de agriculturå care acoperå acest program. Ca obiectiv 

general, se urmåre¿te îmbunåtå¡irea cuno¿tin¡elor ¿i competen¡elor 

profesionale ale fermierilor ¿i a altor persoane 

implicate în activitå¡i agricole, piscicole ¿i forestiere. Vor fi 

organizate cursuri de duratå medie ¿i scurtå, Ministerul Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului fiind cel care va face 

evaluarea necesitå¡ii de instruire din acest domeniu. 

Ajutorul public acordat pentru aceastå måsurå este de 

pânå la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, din care 75% 

reprezintå contribu¡ia Uniunii Europene ¿i 25% contribu¡ia 

bugetarå na¡ionalå. Pentru Måsura 4.1, Uniunea Europeanå 

a alocat 81 milioane de Euro. Toate cele trei ac¡iuni de mai 

sus vor aduce fermierilor români fonduri în valoare de peste 

457 milioane de Euro. Reprezentan¡ii Agen¡iei Sapard au 

subliniat faptul cå, “de såptåmâna viitoare, din cele 818 proiecte 

declarate eligibile, dar pentru care momentan nu sunt 

fonduri, vom contracta peste 150 de proiecte în valoare de 

133 de milioane de Euro. A¿adar, încå 150 de Consilii Locale 

vor beneficia ¿i vor putea începe imediat procedura de 

achizi¡ie, iar în primåvarå så poatå începe ¿i lucrårile”. 

Briefing 

“To¡i consumatorii trebuie så fie con¿tien¡i de pericolul la 

care se expun atunci când cumpårå carne de porc din locuri 

sau unitå¡i care nu sunt autorizate ¿i care nu repectå condi¡iile 

de igienå optime pentru comercializarea acestor produse” 

a avertizat directorul general al Agen¡iei Na¡ionale Sanitar-Veterinarå, 

Sorin Mitrea, în cadrul briefing-ului de 

preså de miercuri, 10 decembrie, desfå¿urat la sediul Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului. ¥ntâlnirea 

cu presa a avut ca temå problema infestårii cårnii de 

porc cu Trichinella Spiralis. 

Speciali¿tii Agen¡iei Na¡ionale Sanitarå Veterinarå recomandå 

celor care achizi¡ioneazå carne de porc din locuri 

neautorizate så meargå cu un e¿antion de aproximativ 50 de 

grame de mu¿chi intercostal la circumscrip¡iile sanitare veterinare 

pentru a efectua un examen al produsului. 

¥n situa¡ia în care animalul este sacrificat în zona în care 

a crescut ¿i proba este duså spre analizå medicului din zona 

respectivå, examenul trichineloscopic este gratuit, contravaloarea 

fiind suportatå de cåtre stat. Dacå se face în alt loc, el 

costa 36.600 lei. Måsuri deosebite trebuie luate ¿i în privin¡a 

vânatului deoarece s-a descoperit recent un caz în localitatea 

Cugir, jude¡ul Alba, unde a fost semnalat consumul de carne 

de mistre¡ infestat. Doi mistre¡i au fost împu¿ca¡i, în mod 

legal, în data de 16.11.2003 la o vânåtoare colectivå. Pânå la 

sosirea examenului trichineloscopic, care a fost declarat pozitiv, 

13 vânåtori au consumat frigårui din carnea de la porcii 

mistre¡i infesta¡i. 

Direc¡ia Sanitarå Veterinarå Alba a informat despre fo- 


carul de îmbolnåvire ¿i a nominalizat cele 13 persoane suspecte 

a fi contaminate cu Trichinella Spiralis în vederea 

identificårii rapide ¿i aplicarea protocolului terapeutic ce se 

impune în asemenea situa¡ii. 

An urma investiga¡iilor au fost diagnosticate ¿i internate 

în spital pentru tratament opt persoane. “¥n Bucure¿ti, pânå 

pe data de 24 decembrie, fiecare sector va fi arondat la câte 

trei Circumscrip¡ii Sanitare Veterinare, unde existå câte un 

medic veterinar cu program de la ora 08.00 pânå la ora 

20.00. Dupå aceastå datå, pânå pe 4 ianuarie cele 6 sectoare 

sunt comasate la 3 circumscrip¡ii unde medicii vor examina 

probele aduse. Bucure¿tenii pot ob¡ine informa¡ii despre programul 

circumscrip¡iilor sanitar veterinare la numårul de 

telefon 348.05.65”, a precizat, Narcisa Georgescu, director 

al Direc¡iei Sanitarå Veterinarå Bucure¿ti. 

Persoanele care vin cu probe de carne la Circumscrip¡iile 

Sanitare trebuie så se prezinte cu buletinele de identitate, 

pentru cå în cazul în care probele sunt declarate pozitive, så 

poatå fi realizatå ancheta epizootologicå asupra lor ¿i så se 

treacå la distrugerea întregii cantitå¡i infestate. 

¥n aceastå perioadå toate unitå¡ile sunt sub stricta supraveghere 

pentru a elimina orice sustragere de la controlul 

sanitar veterinar. 

72 

Replica ministrului Ilie Sârbu la declara¡iile 

fostului ministru al agriculturii 

Fa¡å de cele declarate de Ioan Avram Mure¿an fostul 

ministru al agriculturii (cå a fost denun¡at procurorilor de Ilie 

Sârbu ¿i de Victor Ponta), ministrul agriculturii, pådurilor, 

apelor ¿i mediului, Ilie Sârbu, face urmåtoarele precizåri: 

Prin cele declarate aståzi, fostul ministru al agriculturii, 

Ioan Avram Mure¿an, dovede¿te cå a pierdut complet sim¡ul 

realitå¡ii încercând så dea o conota¡ie negativå unor fapte ¿i 

ac¡iuni fire¿ti ¿i legale. 

ªi de acestå datå, domnul Mure¿an, în loc så recunoascå 

ceea ce a fåcut sau så infirme cu dovezi clare acuza¡iile de 

fraudå, el încearcå så fugå de responsabilitate acuzând cå eu 

¿i Victor Ponta am sesizat Parchetul. 

Prin demersurile fåcute de mine, ca reprezentat al Ministerului 

Agriculturii, nu am fåcut decât så respect legea ¿i 

func¡ia pe care o de¡in în acest moment. 

Din cele 940 de reclama¡ii, inclusiv sesizårile fåcute de 

preså, au fost înaintate 67 de dosare la Parchetul General iar 

la Inspectoratul General al Poli¡iei 99 de dosare. De la 

Silviculturå au plecat spre analizå cåtre Parchetului General 

183 de dosare ¿i la Parchetele Jude¡ene s-au trimis 2.692 de 

dosare. Nu mai vorbesc de schimbårile din func¡ie. La Ministerul 

Agriculturii au fost schimba¡i din func¡ie 83 de înal¡i 

func¡ionari, au fost administrate 400 de sanc¡iuni diverse, iar 

la Silviculturå au fost schimbate din func¡ie 91 de cadre de 

conducere ¿i 4.000 de salaria¡i au fost sanc¡iona¡i. Toate 

aceste cifre pe care le-am prezentat aratå, cât se poate de clar, 

cå noi nu am avut o ¡intå anume, nu am vizat pe cineva în 

mod special. 

Sesizarea Parchetului General de pe lângå Curtea Su- 

Ministere 

premå de Justi¡ie, în vederea stabilirii modului de folosire a 

sumei de 28,2 miliarde lei dispårute din contul Ministerului, 

are la bazå verificårile efectuate de Corpul de Control al Ministrului 

demarate în urma adresei numårul 243100 din 

29.05.2001 a Ministerului Finan¡elor Publice. În acea adreså 

Ministerul Finan¡elor Publice solicita în mod imperativ documenta¡ie 

justificativå ¿i completå pentru modul de utilizare 

a celor 28,2 miliarde lei. Întrucât aceastå sumå nu se regåsea 

în bilan¡ul contabil pe anul 2000 al Ministerului Agriculturii, 

neexistând nici un document contabil privind stabilirea 

destina¡iei sumei, am înaintat dosarul cåtre Parchetul 

General. 

Acesta a fost contextul în care noi am sesizat în mod 

legal Parchetul General. A fost o reac¡ie fireascå, normalå ¿i 

justificatå de obliga¡iile legale ce îmi revin ca ministru. 

Rezultate apreciate 

¥n cadrul întâlnirii la nivel înalt ce a avut loc la Bruxelles, 

în perioada 8 -10 decembrie 2003, delega¡iei României i-au 

fost aduse felicitåri pentru realizårile pe linia integrårii europene 

în domeniul sanitar veterinar, mai ales în ultimul an. 

Din partea Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i 

Mediului a participat ministrul Ilie Sârbu, împreunå cu secretarul 

de stat Valeriu Steriu ¿i subsecretarul de stat, Liviu 

Harbuz. 

Evaluarea ac¡iunilor întreprinse de Ministerul Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului precum ¿i måsurile 

privind aplicarea aquis-ului comunitar au fost apreciate de 

cåtre comisarii Uniunii Europene. ¥n acest sens s-au fåcut 

referiri la progresele înregistrate în evaluarea unitå¡ilor de 

procesare a cårnii ¿i laptelui, insistându-se totodatå asupra 

necesitå¡ii identificårii rapide a tuturor speciilor de animale 

cu referiri exacte asupra cabalinelor prin microcipare. 

Totodatå, s-a solicitat un ajutor din partea Uniunii Europene 

pentru elaborarea unei noi legi în domeniul sanitar veterinar, 

care så o înlocuiascå pe cea actualå, care dateazå din 

anul 1974. 

Comisarii Uniunii Europene s-au declarat mul¡umi¡i de 

realizårile României din ultimii ani ¿i au fåcut recomandåri 

pentru accelerarea procesului pentru perioada urmåtoare. 

Situa¡ia în agriculturå 

Situa¡ia aråturilor din acest an ¿i a însåmân¡årilor agricole 

se prezintå mult mai bine fa¡å de anul anterior. Astfel, comparativ 

cu toamna anului 2002, când la data de 8 decembrie 

au fost arate 3.036.419 hectare (50% din program), anul 

acesta sunt arate, la aceea¿i data, 4.242.648 hectare (66%), 

dintr-un program de 6.438.209 hectare. ¥n privin¡a însåmân- 

¡årilor de toamna în anul 2003, în compara¡ie cu 2002 la 

aceea¿i perioadå se constatå cå la cultura grâului s-a realizat 

o cre¿tere de 10% fa¡å de program. “Gra¡ie sprijinului de 1 

milion de lei la hectar primit în aceastå toamnå de producåtorii 

agricoli ¿i luând în calcul prognozele meteorologice favorabile 

pentru 2004, sunt toate ¿an¿ele ca anul viitor România 

så nu mai ajungå în situa¡ia din acest an, când a fost 


necesar importul de grâu pentru acoperirea consumului intern”, 

a declarat Petre Daea, secretar de stat în cadrul Ministerului 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului. Referitor 

la suprafa¡a totalå însåmân¡å în toamna anului 2003, procentul 

de realizare fa¡å de program este cu 6% mai mare, fa¡å de 

104% însåmân¡åri în toamna anului 2002. 

Tot foarte bine se prezintå ¿i starea de vegeta¡ie a culturilor 

semanate în toamna anului 2003, comparativ cu 2002, 

în prezent culurile fiind råsårite ¿i înfrå¡ite în procent de 

90%, fa¡å de doar 60% în 2002. 

„Poluarea industrialå 

a apei-Probleme ¿i solu¡ii“ 

¥n cursul zilei de joi, 11 decembrie 2003, la hotel 

Marriott din Bucure¿ti a avut loc seminarul cu tema „Poluarea 

industrialå a apei-Probleme ¿i solu¡ii“. Manifestarea, 

organizatå de Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i 

Mediului - Departamentul Apelor ¿i compania Veolia Water, 

a reunit speciali¿ti din domeniul gospodåririi apelor ¿i serviciilor 

publice de exploatare a apei. 

Mesajul secretarului de stat Florin Stadiu, din Ministerul 

Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, a subliniant faptul 

cå „în domeniul calitå¡ii apelor, România a finalizat practic 

procesul de transpunere a legisla¡iei armonizate cu directivele 

specifice ale Uniunii Europene“. Speciali¿tii Departamentului 

Apelor au prezentat cadrul legislativ care reglementeazå 

domeniul resurselor de apå din România, precum 

¿i aspecte privind stadiul conformårii legisla¡iei din domeniul 

gospodåririi apelor cu directivele Uniunii Europene ¿i în 

special cu Directiva Cadru a Apei. ¥n acest sens, s-a acordat 

o aten¡ie deosebitå ac¡iunilor întreprinse de Ministerul Agriculturii, 

Pådurilor, Apelor ¿i Mediului privind måsurile de 

implementare a directivelor privind calitatea apei. Astfel, 

pentru apele uzate urbane au fost luate måsuri de identificare 

a zonelor sensibile, de identificare ¿i clasificare a aglomerårilor 

urbane precum ¿i întocmirea unui Plan de Ac¡iune. 

¥n ce prive¿te deversarea subs¡antelor periculoase s-a 

realizat inventarul unitå¡ilor care evacueazå substan¡e periculoase, 

monitorizarea acestora ¿i colaborarea cu asocia¡iile 

patronale în vederea stabilirii planurilor de måsuri. 

Referitor la nutrien¡ii din surse agricole, s-au întreprins 

ac¡iuni de constientizare publicå ¿i popularizarea Codului 

bunelor practici agricole prin intermediul autoritå¡ilor locale, 

precum ¿i identificarea ¿i monitorizarea apelor afectate ¿i a 

zonelor vulnerabile. 

Ministerul Economiei 

¿i Comer¡ului 

Sesiunea a Comsiei mixte interguvernamentale 

româno-macedonene 

¥n perioada 4-5 decembrie 2003, la Skopje – Republica 

Macedonia, s-au desfå¿urat lucrårile celei de a II-a Sesiuni a 

Ministere 

Comsiei mixte interguvernamentalå româno-macedoneanå 

de colaborare economicå. ¥n Protocolul semnat cu aceastå 

ocazie de cåtre pre¿edin¡ii celor douå pår¡i în Comisie, 

respectiv domnul Eugen Dijmårescu, ministru delegat pentru 

comer¡, ¿i domnul Stevco Jakimovski, ministrul economiei 

al R. Macedonia, sunt înscrise domenii de colaborare economicå, 

respectiv cooperarea în domeniul industriei (electrice, 

energiei), ini¡iative de conlucrare în domeniul întreprinderilor 

mici ¿i mijlocii, intensificarea colaborårii în turism, 

inclusiv prin posibilitatea încheierii unui acord bilateral, 

dezvoltarea cooperårii în agriculturå, în domeniul transporturilor 

rutiere, feroviare, aeriene. 

Un punct semnificativ cuprins în textul documentului, ¿i 

care a fåcut obiectul discu¡iilor dintre cei doi demnitari a fost 

intensificarea ¿i diversificarea comer¡ului bilateral dintre 

cele douå ¡åri. Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2004, a 

Acordului de Comer¡ Liber între România ¿i R. Macedonia 

va oferi facilitå¡i ¿i avantaje operatorilor economici din ambele 

¡åri, respectiv diminuarea nivelului taxelor vamale, 

oportunitate care, se sperå, cå va contribui la cre¿terea comer¡ului 

bilateral. 

De asemenea, s-a convenit ca institu¡iile ¿i organiza¡iile 

responsabile în domeniul comer¡ului exterior din ambele ¡åri 

så sprijine organizarea ¿i desfå¿urarea de misiuni economice, 

cu participarea oamenilor de afaceri români ¿i macedoneni, 

ac¡iuni care urmeazå a se desfå¿ura atât în România, cât ¿i în 

R. Macedonia. ¥n acest sens, domnul ministru Eugen Dijmårescu 

a lansat invita¡ia cercului de afaceri din R. Macedonia 

de a se deplasa în România, în primul trimestru al anului 

2004, pentru discu¡ii concrete cu parteneri români. Reactivarea 

Consiliului Bilateral de Afaceri, organ înfiin¡at de 

cåtre Camerele de Comer¡ din cele douå ¡åri, ¿i implicarea 

acestuia în identificarea unor proiecte comune concrete, reprezintå 

o modalitare pertinentå de cunoa¿tere reciprocå a 

poten¡ialului celor douå pie¡e. 

De asemenea, în marja Sesiunii Comisiei mixte au avut 

loc discu¡ii între reprezentan¡ii båncii EXIMBANK SA ¿i 

Banca Macedoneana pentru Promovarea Dezvoltårii, care au 

decis ca în cadrul cooperårii financiar-bancare, cele douå 

bånci vor ac¡iona împreunå pentru a gåsi solu¡ii opera¡ionale 

pentru proiecte de interes reciproc. 

Procedurå obligatorie pentru agen¡ii economici 

producåtori ¿i importatori 

Notificarea substan¡elor chimice, a¿a cum este definitå în 

HG nr. 1350/2002, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 

2004, reprezintå o procedurå obligatorie pentru agen¡ii economici 

producåtori ¿i importatori, care se deruleazå anterior 

introducerii substan¡elor pe pia¡å. 

Aceastå procedurå presupune clasificarea, etichetarea ¿i 

stabilirea condi¡iilor de ambalare ¿i întocmire a fi¿elor tehnice 

de securitate pentru substan¡ele noi, pe baza determinårii 

proprietå¡ilor periculoase ¿i a evaluårii riscului pentru 

sånåtate ¿i mediu, astfel încât aceste informa¡ii så poatå fi 

furnizate obligatoriu utilizatorilor prin etichete ¿i fi¿e tehnice 


de securitate. 

Ca urmare, se impune determinarea proprietå¡ilor fizicochimice, 

toxicologice ¿i ecotoxicologice, pe baza metodelor 

de analizå standardizate, metode descrise de anexa nr. 3 la 

HG nr. 490/2002, disponibile pe site-ul www.minind.ro/ 

A.N.S.P.Ch.P. 

Amploarea testelor necesare caracterizårii substan¡elor 

chimice, impuså de procedura de notificare, diferen¡iatå în 

func¡ie de cantitå¡ile de substan¡å introduse pe pia¡å, este stabilitå 

de anexele nr. 1-5 ale HG nr. 1300/2003. 

Notificarea poate fi : 

l “reduså”, în cazul cantitå¡ilor de substan¡å mai mici de 

1000 kg/an; 

l “completå”, în cazul cantitå¡ilor de substan¡å mai mari 

de 1000 kg/an. 

Obiectul notificårii îl fac substan¡ele chimice noi, ca atare 

sau sub formå de preparate, care se regåsesc în listele europene 

ELINCS (Lista Europeanå a Substan¡elor Noi) ¿i NPL 

(No Longer Polimer List), precum ¿i cele care nu se regåsesc 

în nici una din listele amintite. Nu fac obiectul notificårii 

substan¡ele care sunt incluse în inventarul European 

EINECS (Inventarul European al Substan¡elor Existente 

Comercializate). 

Obliga¡ia întocmirii dosarului de notificare o are, dupå 

caz: 

l Producåtorul, pentru substan¡ele fabricate în România ¿i 

în Uniunea Europeanå; 

l Reprezentantul unic, persoana juridicå cu sediul în România, 

desemnatå de producåtor pentru notificare, pentru 

substan¡ele chimice fabricate în afara teritoriului Uniunii 

Europene; 

l Importatorul substan¡ei sau preparatului chimic. 

Notificarea substan¡elor chimice noi constå, într-o primå 

fazå, în studierea ¿i colectarea din bazele de date existente la 

Agen¡ia Na¡ionalå pentru Substan¡e ¿i Preparate Chimice 

Periculoase (ANSPCP) sau din cele ale Biroului European 

de Chimicale (ebc. jrc.it) a informa¡iilor disponibile privind 

proprietå¡ile fizico-chimice, toxicologice ¿i ecotoxicologice 

pentru substan¡a chimicå de interes. 

În situa¡ia în care aceste date, par¡ial sau în totalitate, nu 

sunt suficient de relevante, se impune determinarea proprietå¡ilor 

amintite în laboratoare specializate, evaluarea riscului 

acestor substan¡e pentru om ¿i mediu ¿i, în final, întocmirea 

dosarului de notificare ¿i transmitere a acestuia la ANSPCP 

în vederea analizårii, avizårii ¿i înscrierii în registrul na¡ional 

al substan¡elor notificate. 

Punerea pe pia¡å a substan¡elor ¿i preparatelor nu se poate 

face, conform legii, decât dupå notificarea acestora ¿i ob- 

¡inerea acordului ANSPCP, în conformitate cu prevederile ¿i 

legisla¡ia româneascå, armonizate cu directivele europene. 

74 

Lansarea de proiect 

Mar¡i, 9 decembrie 2003, la sediul Ministerului Economiei 

¿i Comer¡ului, în cadrul asisten¡ei financiare nerambursabile de 

la UE prin programul PHARE 2001, în prezen¡a reprezentan- 

Ministere 

¡ilor Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului, ai Administra¡iei 

Na¡ionale a Rezervelor de Stat ¿i ai principalelor rafinårii din 

România, a avut loc lansarea proiectului „Armonizarea stocurilor 

de ¡i¡ei ¿i a regulilor managementului de crizå cu aquis-ul 

comunitar” în valoare de 0,8 mil. Euro. 

Printre obiectivele acestui proiect se numårå : 

• Revizuirea legisla¡iei române¿ti primare ¿i secundare referitoare 

la stocurile de ¡i¡ei ¿i regulile managementului de 

crizå; 

• Revizuirea capacitå¡ilor de stocare ¿i a structurii stocurilor 

de ¡i¡ei ¿i produse petroliere existente; 

• Stabilirea unui sistem de control ¿i monotorizare a 

stocurilor ¿i definirea managementului crizei(proceduri necesare, 

procurare de hardware ¿i software); 

• Training pentru operarea sitemului de control, monitorizare 

¿i raportare în conformitate cu cerin¡ele UE. 

Contract româno-ungar 

În perioada 20 noiembrie-1 decembrie 2003, în baza Ordinului 

Ministrului Economiei ¿i Comer¡ului, o delega¡ie de oameni 

de afaceri, conduså de dl. Nicolae Grudnicki, director general 

al Societå¡ii Na¡ionale a Sårii S.A., a efectuat o deplasare 

în Republica Ungaria. În acest context s-a negociat ¿i semnat 

un contract cu firma BorshodChem Rt. (BVK) pentru 

aprovizionare cu sare în anul 2004. 

Cu aceastå ocazie, au fost purtate tratative privind inten¡iile 

de aprovizionare cu sare pe termen mediu ¿i lung, a firmei 

BorshodChem Rt.(BVK), ¿i au fost dezbåtute oportunitå¡ile de 

colaborare în acest domeniu cu firmele Polner Kft Karcag, S+L 

Impex Kft Niyregyhaza, Magyar Plastiroute Kft ¿i Octopus Kft 

Budapesta. 

Ca urmare a acestor tratative, purtate la sediul firmei 

BorshodChem Rt. din Kazincbarcika, s-a semnat un contract, 

pe 3 ani, în valoare de 13 920 000 Euro, din care, 4 050 000 

Euro în 2004, pentru livrarea a 660 000 tone sare industrialå. 

Cu firma Polner Kft. s-a semnat un contract în valoare de 

333 000 Euro pentru livrarea de sare recristalizatå în primul 

trimestru 2004. 

Proiecte de asisten¡å tehnicå 

În cadrul asisten¡ei financiare nerambursabile primite din 

partea Uniunii Europene prin programul PHARE 2001, Ministerul 

Economiei ¿i Comer¡ului a început derularea a douå 

proiecte de asisten¡å tehnicå având ca beneficiari direc¡i S.C. 

Transgaz S.A., respectiv Dispeceratul Na¡ional de Gaze Naturale 

¿i S.C. Termoelectrica S.A. 

Proiectul destinat S.C. Transgaz S.A. , cu o valoare de 

300.000 Euro, are ca scop dezvoltarea unei pie¡e competitive a 

gazelor naturale în România. 

Proiectul destinat S.C. Termoelectrica S.A., cu o valoare de 

700 000 Euro, are ca scop modernizarea ¿i eficientizarea sectorului 

de producere a energiei electrice ¿i termice în deplina 

concordan¡å cu prevederile Aquis-ului comunitar. 

Memorandum de ¥n¡elegere 

¥n data de 8 decembrie 2003 a avut loc, la Atena, semnarea 

Memorandum-ului de ¥n¡elegere privind Pia¡a Regio- 


nalå de Energie în Sud-Estul Europei ¿i Integrarea sa în Pia¡a 

Internå de Energie a UE, document care are drept scop crearea 

unei pie¡e de energie în sud-estul Europei, în vederea integrårii 

sale ulterioare în pia¡a de profil a Uniunii Europene. 

Pia¡a de energie, constituitå din pia¡a pentru energie electricå 

¿i pia¡a pentru gaze naturale, va func¡iona dupå acelea¿i principii 

¿i reglementåri ca ¿i cele existente în Uniunea Europeanå 

pentru cele douå domenii, promovând crearea unor 

structuri specifice ¡årilor Comunitå¡ii Europene. 

Memorandumul a fost semnat de reprezentan¡ii ministerelor 

de resort din ¡årile din sud-estul Europei, precum ¿i de 

doamna Loyola de Palacio, vicepre¿edinta Comisiei Europene 

pentru probleme de energie ¿i de dr. Erhard Busek, coordonatorul 

special al Pactului de Stabilitate. ºårile participante 

la acest proces sunt Albania, Bosnia ¿i Her¡egovina, 

Bulgaria, Croa¡ia, România, Turcia, Serbia ¿i Muntenegru, 

Macedonia ¿i reprezentantul special al Secretarului General 

al Na¡iunilor Unite în Kosovo, iar din partea Uniunii Europene, 

Grecia, Italia, Austria; reprezentan¡ii Ungariei, Sloveniei 

¿i Moldovei au semnat acest document în calitate de 

observatori. 

Tot cu aceastå ocazie, reprezentan¡ii Republicii Moldova 

au solicitat så participe, ca membrii deplini, la desfå¿urarea 

acestui proces, în vederea integrårii în pia¡a comuna sud-est 

europeanå; România ¿i-a exprimat sprijinul pentru acordarea 

statutului de participant la pia¡a regionalå a ¡årii vecine, 

tinând cont de faptul ca Moldova face parte din zona europeanå, 

iar participarea activå la desfå¿urarea acestui proces 

va veni în sprijinul integrårii ambelor ¡åri în structurile UE. 

România a reiterat propunerea sa anterioarå privind crearea 

unei burse regionale de energie la Bucure¿ti, men¡ionând 

cå, în prezent, este în curs de derulare, în cadrul unui proiect 

finan¡at de Banca Mondialå, procesul de transformare al 

operatorului comercial OPCOM într-o burså de energie, care 

va putea activa atât la nivel na¡ional, cât ¿i regional. 

Negocieri româno-coreene 

Miercuri, 10 decembrie 2003, dl. Mihai Berinde, secretar 

de stat în Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului, a primit o delega¡ie 

coreeanå compuså din speciali¿ti ai Ministerului Comer¡ului, 

Industriei ¿i Energiei din Republica Coreea, precum 

¿i reprezentan¡i ai companiilor Korean Hydro and Nuclear 

Power(KHNP), Doosan, Hyundai ¿i KOPEC. 

Cu acest prilej a avut loc o analizå a stadiului realizårii 

proiectelor din domeniul energiei nucleare, îndeosebi cele 

privind finalizarea lucrårilor la Unitatea 3 de la CNE Cernavodå. 

Dl. Mihai Berinde a eviden¡iat rolul sectorului energetic 

nuclear în asigurarea necesarului de energie, în concordan¡å 

cu cre¿terea economicå ¿i cu cererea de energie în zona ¡årii 

noastre. Finalizarea Unitå¡ii 3 CNE este o ac¡iune prioritarå, 

a¿a cum a fost stipulat ¿i în „Foaia de Parcurs a României în 

domeniul energetic”(HG 890/2003). 

În cadrul întâlnirii partenerii coreeni ¿i-au manifestat 

dorin¡a de a participa, în continuare, la lucrårile de la Cen- 

Ministere 

trala Nuclearoelectricå de la Cernavodå - Unitatea nr. 3, la 

realizarea unor echipamente energetice, precum ¿i în produc¡ia 

¿i comercializarea de apå grea pentru România, 

Coreea ¿i ter¡e pie¡e. 

Lucrårile la Unitatea nr. 3 au fost oprite la începutul 

anilor 90. Unitatea 3 care se aflå în stadiu de conservare este 

realizatå în propor¡ie de cca. 15%. 

Partea românå dore¿te realizarea proiectului prin atragerea 

de capital privat ¿i parteneriat pe termen lung. 

Prin finalizarea acestei capacitå¡i energetice se va realiza 

un plus de 700 MW energie electricå produså la pre¡uri competitive, 

în condi¡ii de deplinå securitate ¿i protec¡ie a mediului 

¿i popula¡iei având o disponibilitate în func¡ionare ridicatå 

¿i garantând o siguran¡å maximå a func¡ionårii acesteia. 

Speciali¿tii români ¿i coreeni lucreazå la finalizarea 

studiului de fezabilitate al Unitå¡ii 3, în baza acordului dintre 

companiile S.N. Nuclearelectrica S.A. ¿i KHNP Coreea. 

Prima etapå a acestui studiu, la care participå, de asemenea, 

¿i partenerii tradi¡ionali AECL Cernavodå ¿i Ansaldo Italia, 

se va finaliza la sfâr¿itul lunii decembrie 2003. 

Pår¡ile ¿i-au manifestat satisfac¡ia pentru modul în care 

decurge activitatea de elaborare, de cåtre speciali¿tii din cele 

douå ¡åri, a studiului de fezabilitate, care va deschide calea 

realizårii unei cooperåri pe termen lung ¿i a implemetårii 

proiectelor aferente CNE Cernavodå . S-a remarcat totodatå 

cå se ac¡ioneazå în spiritul rela¡iilor deosebit de bune dintre 

România ¿i Coreea, în conformitate cu „Memorandumul de 

cooperare în cadrul proiectului privind energia nuclearå între 

Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului din România ¿i Ministerul 

Comer¡ului, Industriei ¿i Energiei din Republica 

Coreea”, semnat la Seoul, în ziua de 21 iulie a.c. 

Negocierile dintre S.N. Nuclearelectrica ¿i KHNP 

Coreea vor continua în vederea creårii condi¡iilor de colaborare 

¿i finan¡are pentru Unitatea 3 CNE Cernavodå. 

Cooperarea româno-coreanå va avea, de asemenea, 

efecte favorabile în industria orizontalå româneascå (echipamente 

¿i materiale) ¿i va måri poten¡ialul de privatizare a 

societå¡ilor comerciale din domeniu. În urmåtoarele zile o 

delega¡ie coreeanå compuså din directorii generali ai marilor 

companii coreene va vizita societå¡i române¿ti reprezentative 

din industria energeticå: Platforma IMGB, General 

Turbo, Fecne, Citon, Vulcan, Aversa ¿i vor avea loc discu¡ii 

privind oportunitå¡ile de cooperare bilateralå. 

“Forumul Industriei Textile” 

În contextul preocupårii permanente de revigorarea 

industriei textile, Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului în 

colaborare cu Federa¡ia Patronatelor din Industria U¿oarå 

Fepaius, Organiza¡ia Patronalå Tricontex ¿i IBD-GTZ, prin 

“Programul de Promovare Economicå ¿i Ocupare a For¡ei de 

muncå” a organizat “Forumul Industriei Textile” edi¡ia I în 

ziua de 04 decembrie 2003 la sediul IBD-GTZ din complexul 

Romexpo – Bucure¿ti. 

Cu aceastå ocazie au fost dezbåtute probleme actuale din 

industria textilå privind competitivitatea sectorului în per- 


spectiva aderårii României la Uniunea Europeanå. Astfel, 

s-au prezentat ¿i comentat “Studiul privind Pozi¡ia competitivå 

internå ¿i interna¡ionalå a industriei de textile ¿i confec¡ii 

din România în perspectiva aderårii la Uniunea Europeanå” 

elaborat de Sorec, sub îndrumarea d-lui profesor dr. ec. 

Daniel Daianu, precum ¿i noutå¡ile în industria textilå 

privind textile inteligente, noi tehnologii de finisare ¿i textile 

tehnice. 

La acest forum au participat reprezentan¡i ai firmei 

SECO – Frankfurt, Universitatea Tehnicå Gheorghe Asachi 

– Ia¿i, Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare Textile 

Pielårie, precum ¿i reprezentan¡i a peste 70 societå¡i comerciale 

din industria textilå. 

De asemenea, aceastå manifestare s-a bucurat de un 

deosebit succes, dezbaterile reliefând necesitatea realizårii 

investi¡iilor în sectoarele primare prevåzute în strategia realizatå 

de Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului cu Fepaius ¿i 

Institutele de profil, respectiv, linii tehnologice modul integrate 

pentru realizarea de ¡esåturi sub¡iri de in-cânepå ¿i ¡esåturi 

tip lânå. 

Implementarea acestor proiecte va asigura realizarea în 

¡arå a ¡esåturilor de calitate, care va conduce la reducerea 

lohnului în cadrul industriei de confec¡ii. 

76 

¥ntâlnire cu sindicatele 

Miercuri, 10 decembrie 2003, dl. Iulian Iancu, secretar de 

stat în Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului, a avut o întrevedere 

cu reprezentan¡ii Confedera¡iei Na¡ionale a 

Sindicatelor Libere din România–Fra¡ia, la solicitarea acestora, 

întrevedere la care au participat ca invita¡i ¿i factori de 

decizie din Ministerul Finan¡elor Publice. 

Din partea confedera¡iei sindicatelor au participat: domnul 

Marius Petcu – pre¿edintele CNSLR Fra¡ia, domnul Ion 

Samoilå - pre¿edintele Federa¡iei Termoelectrica, domnul 

Adrian Mic - pre¿edinte executiv Federa¡ia Energeticå Mileniul 

III, domnul Ro¿u Niculae – vicepre¿edinte Federa¡ia 

Energeticå Mileniul III, domnul Pavel Todoran – reprezentant 

Federa¡ia Sindicalå Termoelectrica, domnul Nedelea 

Gheorghe – vicepre¿edinte Federa¡ia Energeticå Mileniul III, 

domnul Bogdan Negruzzi – secretar general Uniunea Federa¡iilor 

sindicale ATLAS precum ¿i domnul Marian Ion – 

reprezentant al sindicatelor RAFO. 

Discu¡iile au vizat problemele referitoare la restructurarea 

sistemului energetic, punându-se accent, în special, pe 

douå puncte råmase restante din lista de revendicåri sus¡inutå 

prin mitingul din data de 21 martie a.c., ¿i anume: 

� suspendarea monitorizårii societå¡ilor din domeniul 

energetic; 

� stabilirea indicatorilor economici specifici ramurilor de 

activitate din sectorul energetic. 

¥n urma discu¡iilor, domnul secretar de stat Iulian Iancu a 

precizat cå procesul de reforma ¿i restructurare în domeniul 

energetic va continua ¿i în anul 2004, iar poten¡ialele probleme 

vor trebui solu¡ionate în comun, propunând consultåri 

periodice cu sindicatele în locuri ¿i la date convenite de 

comun acord. 

Ministere 

Proiect finalizat 

¥n cadrul asisten¡ei bilaterale nerambursabile, oferite de 

Guvernul Olandei, din anul 2002, Ministerul Economiei ¿i 

Comer¡ului este beneficiarul unor programe PSO. 

¥n acest context, la sfâr¿itul lunii noiembrie 2003 s-a finalizat 

primul proiect de asisten¡å tehnicå pentru implementarea 

directivei 90/384 privind aparatele de cântårit cu 

func¡ionare neautomatå, al cårui beneficiar a fost Biroul 

Român de Metrologie Legalå (BRML). Proiectul s-a desfå- 

¿urat pe perioada a 23 luni, începând cu ianuarie 2002 ¿i a 

avut alocatå suma de 750.000 NLG. 

Prin acest proiect s-a urmårit îmbunåtå¡irea capacitå¡ii 

administrative a BRML de implementare a legisla¡iei na¡ionale 

armonizate. 

¥n urma implementårii acestui proiect s-au realizat urmåtoarele: 

- BRML – CERT este apt så func¡ioneze ca organism notificat 

pentru certificarea de produs pentru aparatele de cântårit 

cu func¡ionare neautomatå. Astfel, organismul na¡ional 

de acreditare RENAR a acreditat BRML – CERT (certificat 

de acreditare nr. 032 – C/09.12.2002) pe baza standardului 

român armonizat SR EN 45011:2001. ¥n urma acreditårii, 

prin Ordinul MIR nr. 644/17.12.2002 (MO nr. 964/28. 

12.2002), BRML – CERT a fost desemnat ca organism de 

evaluare a conformitå¡ii aparatelor de cântårit cu func¡ionare 

neautomatå. 

- Organismul de supraveghere a pie¡ei – Direc¡ia de 

Inspec¡ii ¿i Supraveghere a Pie¡ei din BRML, este apt så 

func¡ioneze în conformitate cu exigentele comunitare pentru 

supravegherea pie¡ei aparatelor de cântårit cu func¡ionare 

neautomatå ¿i a preambalatelor. Astfel, Direc¡ia de Inspec¡ii 

¿i Supraveghere a Pie¡ei: 

� a elaborat proiectul procedurii de metrologie legalå 

„Supravegherea pie¡ei pentru aparatele de cântårit cu 

func¡ionare neautomatå”; 

� a întocmit baza de date la nivel na¡ional, cu producåtorii 

¿i importatorii de aparate de cântårit cu func¡ionare 

neautomatå; 

� a organizat întâlniri cu producåtorii ¿i importatorii de 

aparate de cântårit cu func¡ionare neautomatå având ca tema 

„Cerin¡ele pentru introducerea pe pia¡å a aparatelor de cântårit 

cu func¡ionare neautomatå”, în care au fost explicate 

prevederile legisla¡iei armonizate în materie; 

� a continuat instruirea inspectorilor implica¡i în activitatea 

de supraveghere a pie¡ei aparatelor de cântårit cu func- 

¡ionare neautomatå, prin intermediul unor seminarii. 

Procesul de înmagazinare a gazelor 

naturale s-a încheiat 

Ca în fiecare an, Distrigaz Nord s-a pregåtit din timp 

pentru a face fa¡å solicitårilor aparute ca urmare a temperaturilor 

scazute din perioada sezonului rece. În acest context, 

încå din luna aprilie a acestui an, societatea a demarat 

pregåtirile privind aprovizionarea cu gaze naturale pentru 


iarna 2003-2004, astfel încât popula¡ia ¿i agen¡ii economici 

så nu întâmpine probleme în alimentarea cu gaze în cazul 

temperaturilor scåzute din lunile de iarnå. 

Potrivit programului Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului, 

Distrigaz Nord a înmagazinat lunar 25 milioane 

metri cubi de gaze naturale din import, astfel încât, pânå la 

sfâr¿itul lunii septembrie, cantitatea de gaze înmagazinatå a 

ajuns la 156 milioane de metri cubi. Pentru asigurarea necesarului 

de gaze pentru iarna 2003-2004, aferente achizi- 

¡ionårii ¿i depozitårii, efortul financiar al societå¡ii Distrigaz 

Nord a fost de 22 milioane de dolari. 

Din gazele înmagazinate de Distrigaz Nord au fost consumate, 

pentru luna noiembrie 2003, circa 21 milioane mc , 

iar diferen¡a se va extrage din depozite în perioada decembrie 

2003 – aprilie 2004. 

Pentru sprijinirea populatiei cu venituri mici 

Ca urmare a programului Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului 

de acordare de ajutoare pentru încålzirea locuin¡ei 

în sezonul rece, societatea de distribu¡ie a gazelor naturale 

Distrigaz Nord Târgu Mure¿ s-a implicat în aceastå ac¡iune, 

în vederea sprijinirii popula¡iei cu venituri mici, de a trece 

de perioada de iarnå. 

Pentru a primi sumele de bani prevåzute în Ordonan¡a de 

Urgen¡å nr. 81/2003, publicatå în Monitorul Oficial al României 

685/29.09.2003, care stabile¿te categoriile de popula¡ie 

cu venituri reduse care beneficiazå de acest ajutor cetå¡enii 

trebuie så completeze o cerere ¿i o declara¡ie pe propria 

råspundere privind componen¡a familiei ¿i veniturile 

fiecårui membru al acesteia. 

Contribu¡ia companiei Distrigaz Nord la acest program a 

fost aceea de a tipåri ¿i distribui formularele ce trebuie completate 

de cåtre titularii de contract, respectiv consumatorii 

individuali ¿i asocia¡iile de proprietari/chiria¿i. Distribuirea 

formularelor s-a fåcut prin intermediul casieriilor ¿i la sediile 

sucursalelor, pe baza actelor de identitate. 

Pentru a veni în sprijinul persoanelor de la sate, care beneficiazå 

de acest ajutor, Distrigaz Nord a ini¡iat o colaborare 

cu primåriile din mediul rural, prin care formularele sunt 

puse la dispozi¡ia cetå¡enilor chiar la sediul primåriei, astfel 

încât oamenii nu mai sunt nevoi¡i så se deplaseze pânå în 

localitå¡ile unde se aflå casierii Distrigaz. 

De asemenea, tot pentru a se pune la dispozi¡ia popula¡iei, 

în perioada de distribu¡ie a formularelor Distrigaz a 

prelungit programul de lucru cu publicul. 

Din datele centralizate pe cele 12 sucursale, pentru luna 

noiembrie 2003, reiese cå au fost aprobate 183.588 de cereri, 

în sumå de 86 miliarde de lei, o pondere importantå fiind de- 

¡inutå de sucursalele Baia Mare, Bistri¡a ¿i Sibiu. Potrivit 

articolului 6 din Ordonan¡a de Urgen¡å nr.81/2003, de acest 

ajutor beneficiazå familiile ¿i persoanele singure cu venituri 

reduse, care utilizeazå gaze naturale, dupa cum urmeazå: 

1. Familiilor ¿i persoanelor singure, al cåror venit net 

mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei 

singure, se situeazå pânå la 880.000 lei, li se acordå o sumå 

Ministere 

de 830.000 lei. 2. Familiilor ¿i persoanelor singure, al cåror 

venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei 

singure, se situeazå între 880.001 lei ¿i 1.170.000 lei, 

li se acordå o sumå de 500.000 lei. 3. Familiilor ¿i persoanelor 

singure, al cåror venit net mediu lunar pe membru 

de familie, respectiv al persoanei singure, se situeazå între 

1.170.001 lei ¿i1.460.000 lei, li se acordå suma de 364.000 

lei. 4. Familiilor ¿i persoanelor singure, al cåror venit net 

mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei 

singure, se situeazå între 1.460.001 lei ¿i 1.760.000 lei, li se 

acordå o sumå de 260.000 lei. 5. Familiilor ¿i persoanelor 

singure, al cåror venit net mediu lunar pe membru de familie, 

respectiv al persoanei singure, se situeazå între 1.760.001 

¿i 2.050.000 lei, li se acordå o sumå de 208.000 lei. 6. 

Familiilor ¿i persoanelor singure, al cåror venit net mediu 

lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, 

se situeazå între 2.050.001 ¿i 2.460.000 lei, li se acordå o 

sumå de 104.000 lei. 

Ministerul Apårårii Na¡ionale 

Dialog româno-britanic 

Luni, 8 decembrie a.c., ministrul apårårii na¡ionale, domnul 

Ioan Mircea Pa¿cu, a avut, la sediul Ministerului Apårårii 

al Marii Britanii, convorbiri cu secretarul de stat pentru apårare, 

domnul Geoffrey Hoon. A fost fåcutå o trecere în revistå 

a ansamblului rela¡iilor bilaterale în domeniul apårårii 

¿i a principalelor arii de interes strategic, în primul rând a 

zonei Mårii Negre. 

Ministrul Pa¿cu a mul¡umit pentru sprijinul constant 

acordat României de cåtre Marea Britanie în procesul de 

reformå a organismului militar ¿i de integrare în NATO. Au 

fost analizate, de asemenea, probleme legate de participarea 

militarilor români la opera¡iunile din Irak, în cadrul diviziei 

multina¡ionale sub comandå britanicå. A avut loc ¿i un 

schimb de opinii referitoare la evolu¡ia situa¡iei din Afganistan, 

în contextul interesului pentru stabilizarea ¡årii. 

Abordând problematica apårårii europene, ministrul 

Pa¿cu a reiterat faptul cå, pentru România, securitatea este 

indivizibilå, rela¡ia dintre NATO ¿i UE având un caracter de 

complementaritate, nu de competi¡ie. 

A fost discutatå agenda cooperårii bilaterale pentru anul 

viitor ¿i au fost abordate contribu¡iile celor douå ¡åri la principalele 

proiecte ale NATO în perspectiva summit-ului de la 

Istanbul, din 2004. 

¥ntâlnire Ioan Mircea Pa¿cu- Evgheni Marciuk 

Aflat la Londra pentru a participa la conferin¡a interna¡ionalå 

„Transformarea NATO - o agendå pentru un nou 

secol“, ministrul apårårii na¡ionale, domnul Ioan Mircea 

Pa¿cu, s-a întâlnit, în dupå-amiaza zilei de 8 decembrie a.c., 

cu ministrul ucrainean al apårårii, domnul Evgheni Marciuk. 


Convorbirile informale dintre cei doi mini¿tri au vizat 

aspecte ale colaborårii româno-ucrainene, precum transferul 

de expertizå în domeniul reformei organismului militar ¿i 

cooperarea pe linie tehnicå dintre cele douå armate. 

Domnul ministru Pa¿cu i-a prezentat omologului såu 

ucrainean câteva aspecte legate de reforma derulatå în Armata 

României ¿i de participarea la opera¡iuni în afara grani¡elor 

¡årii, care - în opinia domniei sale - au fost „catalizatorul 

reformei organismului militar. Prezen¡a în teatrele de 

opera¡ii a grabit cristalizarea noilor structuri ale armatei 

noastre, determinându-ne så adaptåm tehnica, pregåtirea personalului, 

procedurile de lucru, conform cerin¡elor de interoperabilitate“. 

Abordând situa¡ia din Republica Moldova, mini¿trii 

român ¿i ucrainean au fost de acord cå aceasta are o dimensiune 

regionalå ¿i europeanå ¿i trebuie reglementatå în cadru 

multilateral. 

Cei doi mini¿tri ¿i-au manifestat disponibilitatea de a 

întåri colaborarea, inclusiv prin consultåri periodice atât la 

nivelul mini¿trilor apårårii, cât ¿i la alte nivele, precum cel al 

politicii de apårare ¿i al celor douå state majore generale. 

78 

Ziua Distin¿ilor Vizitatori 

Mar¡i, 9 decembrie a.c., la Comandamentul Brigåzii 

SEEBRIG de la Constan¡a s-a desfå¿urat Ziua Distin¿ilor 

Vizitatori, prilej cu care au fost prezentate concep¡ia, scenariul, 

modul de organizare ¿i de desfå¿urare ale exerci¡iului 

asistat pe calculator “VIKING-2003”. La acest eveniment au 

fost prezen¡i domnul Ugur Ergun, pre¿edintele Comitetului 

Director Politico-Militar al Reuniunii Mini¿trilor Apårårii 

din Sud-Estul Europei, domnul Sorin Encu¡escu, secretar de 

stat ¿i ¿ef al Departamentului pentru Rela¡ia cu Parlamentul, 

Armonizare Legislativå ¿i Rela¡ii Publice, domnul Gheorghe 

Martin, prefectul Constan¡ei, ambasadori ¿i ata¿a¡i militari ai 

¡årilor contributoare SEEBRIG, domnul contraamiral Marin 

Gheorghe, directorul Statului Major General, generali ¿i ofi- 

¡eri din Ministerul Apårårii Na¡ionale, oficialitå¡i ¿i reprezentan¡i 

ai administra¡iei locale, directori ai institu¡iilor de 

preså. Pe timpul activitå¡ii, distin¿ii vizitatori au avut un dialog 

deschis privind problematica exerci¡iului, exprimându-¿i 

aprecierile pentru caracterul realist în care a fost conceput ¿i 

desfå¿urat VIKING ’03, spiritul de conlucrare care caracterizeazå 

modul de rezolvare a tuturor situa¡iilor prevåzute, precum 

¿i pa¿ii importan¡i pe care SEEBRIG i-a fåcut în vederea 

participårii la o misiune realå de men¡inere a påcii. 

ªedinta Comisiei Centrale 

pentru Probleme Sociale 

Miercuri, 10 decembrie a.c., sub conducerea domnului 

Sorin Encu¡escu, secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentului 

pentru Rela¡ii cu Parlamentul, Armonizare Legislativå ¿i Rela¡ii 

Publice, la sediul Ministerului Apårårii Na¡ionale, a avut 

loc ¿edin¡a Comisiei Centrale pentru Probleme Sociale din 

MApN. ¥n cadrul ¿edin¡ei au fost prezentate principalele probleme 

de naturå socialå identificate la nivelul statelor majore 

Ministere 

ale categoriilor de for¡e ale armatei, au fost inventariate 

actele normative ¿i proiectele aflate în proces de legiferare, 

ini¡iate de Ministerul Apårårii Na¡ionale în perioada martie 

2001 - decembrie 2003, care vizeazå îmbunåtå¡irea calitå¡ii 

vie¡ii personalului armatei. De asemenea, au fost prezentate 

proiectul Concep¡iei privind infrastructura de construc¡ii ¿i 

domenii a bazelor militare ¿i evolu¡ia pensiilor militare în 

perioada 1 aprilie 2001 - 1 noiembrie 2003 ¿i prognozarea 

acestora la 1 iulie 2004. ¥n scopul rezolvårii sau ameliorårii 

disfunc¡ionalitå¡ilor ¿i problemelor constatate, s-a hotårât 

inventarierea tuturor reglementårilor cu impact în domeniul 

protect¡iei sociale ¿i armonizarea acestora în func¡ie de 

evolu¡ia personalului în perioada 2003-2007. De asemenea, 

structurile centrale ale ministerului vor analiza ¿i vor prezenta 

modul de solu¡ionare a problemelor semnalate. 

Autoritatea Na¡ionalå pentru 

Protec¡ia Consumatorilor 

Activitatea în domeniul supravegherii 

pie¡ei apreciatå de Comisia Europeanå 

Comisia Europeanå, prin intermediul DG Enterprise ¿i 

DG Enlargement, a întocmit un Raport privind evaluarea 

activitå¡ii de supraveghere a pie¡ei de produse ¿i servicii în 

România. ¥n Raport este eviden¡iat faptul cå prin politica 

Guvernului privind protec¡ia consumatorilor în România s-a 

realizat un progres considerabil în domeniul supravegherii 

pie¡ei produselor ¿i serviciilor atât prin implementarea legisla¡iei 

na¡ionale care este armonizatå cu cea europeanå cât ¿i 

prin întårirea capacitå¡ii administrative. 

Comisia Europeanå recunoa¿te ANPC ca fiind institu¡ia 

responsabilå din România pentru supravegherea pie¡ei produselor 

¿i serviciilor ¿i protec¡ia consumatorilor. 

¥n Raport se subliniazå cå ANPC, sub coordonarea dnei 

secretar de stat Rovana Plumb, numitå prin decizie a primului 

ministru, a demonstrat o impresionantå capacitate de angajare 

precum ¿i cuno¿tin¡e în domeniul protec¡iei consumatorior, 

o bunå con¿tientizare a Noii Abordåri, a metodelor de 

supraveghere a pie¡ei precum ¿i a prioritå¡ilor. „Activitatea 

de supraveghere a pie¡ei desfå¿uratå de ANPC are atât caracter 

activ cât ¿i reactiv, iar supravegherea active se desfå- 

¿oarå în concordan¡å cu un plan care poate fi verificat prin 

obiective måsurabile“, se arata în Raport. 

Comisia Europeanå men¡ioneazå cå un rol important în 

realizarea ac¡iunilor de supraveghere a pie¡ei l-a avut cooperarea 

administrativå. ¥n acest sens a fost apreciatå func¡ionarea 

Comitetului Interministerial pentru supravegherea pie¡ei 

produselor ¿i serviciilor ¿i protec¡ia consumatorilor, a cårei 

pre¿edin¡ie ¿i secretariat sunt asigurate de ANPC. „Comitetul 

constituie un excelent forum pentru promovarea celor 

mai bune practici ¿i ac¡iuni comune între diferite ministere ¿i 

autoritå¡i“, reiese din Raport. 


Reprezentan¡ii Comisiei Europene apreciazå activitatea 

ANPC, atât ca punct na¡ional de contact în cadrul Sistemului 

Trapex de schimb rapid de informa¡ii privind produsele periculoase 

între ¡årile central ¿i est-europene, cât ¿i ca secretariat 

al Comisiei de securitate a produselor. 

Comisia Europeanå considerå cå ANPC este autoritatea 

care a dezvoltat activitatea de supraveghere a pie¡ei în România: 

„ANPC colaboreazå foarte bine cu vama iar aceastå 

colaborare trebuie men¡inutå ¿i pe viitor ¿i chiar dezvoltatå. 

De altfel, dezvoltarea cooperårii între diferitele organisme 

care au responsabilitå¡i în supravegherea pie¡ei este apreciatå 

iar colaborarea ANPC cu vama ¿i respectiv a ANPC cu Inspec¡ia 

Muncii pot fi considerate cele mai bune exemple“. 

ANPC a verificat facturarea 

energiei termice de cåtre RADET 

Doamna secretar de stat Rovana Plumb, pre¿edintele 

Autoritå¡ii Na¡ionale pentru Protec¡ia Consumatorilor a dispus 

efectuarea unei ac¡iuni de control privind corectitudinea 

întocmirii facturilor de energie termicå de cåtre RADET. 

Inspectorii ANPC au analizat întocmirea facturilor pentru 

energia termicå emise de RADET cåtre asocia¡ile de proprietari, 

din Bucure¿ti. 

Verificårile inspectorilor ANPC au eviden¡iat urmåtoarele 

: 

¥n prezent, în Bucure¿ti, 1 350 000 persoane beneficiazå 

de serviciile RADET, din care, 345 000 persoane (25,5 %) 

beneficiazå de ajutoare pentru încålzirea locuin¡ei. ¥n luna 

noiembrie 2003, RADET a facturat energie termicå în valoare 

de 591 miliarde lei, fa¡å de 633 miliarde lei în noiembrie 

2002, cu 6,4% mai pu¡in, în condi¡ii de temperaturå medie 

egalå pentru luna noiembrie 2002 ¿i noiembrie 2003 ¿i în 

condi¡iile în care tariful nu s-a modificat. Din totalul celor 

591 miliarde lei facturate cåtre consumatori, un procent de 

15%, respectiv 88,7 miliarde lei, reprezintå ajutorul financiar 

acordat de Guvern pentru cele 345 000 persoane, în temeiul 

OUG nr. 5/2003, cu modificårile ¿i completårile aduse de 

OG nr. 87/2003 ¿i OUG nr. 81/2003. 

Modul în care RADET factureazå energia termicå 

- facturarea are la baza procesele verbale de citire lunarå 

a indica¡iilor contoarelor din punctele termice, documente 

semnate ¿i de reprezentan¡ii asocia¡iilor de locatari/proprietari; 

- datele din procesele verbale de citire lunarå se regåsesc 

corect defalcate în situa¡ia produc¡iei facturate lunar; 

- RADET factureazå consumurile pentru încålzire ¿i apå 

caldå conform prevederilor OUG nr. 5/2003 privind acordarea 

de ajutoare pentru încålzirea locuin¡ei, precum ¿i a unor 

facilitå¡i acordate popula¡iei pentru plata energiei, cu modificårile 

ulterioare: pentru perioada februarie-decembrie 2003 

facturarea ¿i plata se fac pe baza cantitå¡ilor medii lunare 

consemnate în perioada februarie – decembrie 2003. 

Concluzii: Facturarea se face conform prevederilor legale 

în vigoare, fårå a se aduce atingere intereselor economice 

ale consumatorilor. 

Ministere 

Agen¡ia Na¡ionalå pentru 

Ocuparea For¡ei de Muncå 

„Ziua ANOFM - Ziua por¡ilor deschise“ 

Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea For¡ei de Muncå 

(ANOFM) a organizat, miercuri, 10 decembrie 2003, „Ziua 

ANOFM - Ziua por¡ilor deschise“, în toate agen¡iile jude¡ene 

¿i locale pentru ocuparea for¡ei de muncå. La eveniment, la 

ANOFM ¿i la agen¡iile jude¡ene ¿i locale, au venit peste 

9.500 de persoane interesate de serviciile oferite de Agen¡ie, 

precum ¿i aproximativ 1.000 de angajatori, reprezentan¡i ai 

serviciilor publice ¿i organiza¡iilor neguvernamentale. „Ziua 

por¡ilor deschise“ a fost organizatå pentru a oferi posibilitatea 

tuturor beneficiarilor serviciilor oferite de cåtre ANOFM, 

respectiv angajatorii, persoanele aflate în cåutarea unui loc 

de muncå, reprezentan¡ii societå¡ii civile (reprezentan¡i ai organiza¡iilor 

neguvernamentale, elevi, studen¡i) så cunoascå, 

din interior, modul în care î¿i desfå¿oara activitatea Agen¡ia. 

¥n timpul vizitei, persoanelor interesate le-au fost prezentate 

serviciile acordate de Agen¡ie, iar func¡ionarii ANOFM au 

råspuns tuturor întrebårilor adresate de cåtre invita¡i. 

Alegerea acestei date se datoreazå faptului cå, pe de o 

parte, se împlinesc 81 de ani de la organizarea, în anul 1922, 

a primelor oficii de plasare, fapt ce aratå cå România are o 

istorie bogatå în domeniul ocupårii for¡ei de muncå. Pe de 

altå parte, se împlinesc 5 ani de activitate a ANOFM, în 

forma de organizare modernå ¿i europeanå. 

Secretariatul General 

al Guvernului 

Comunicat 

La solicitarea adresatå Secretariatului General al Guvernului 

de a prezenta public lista contractelor încheiate pe 

bani publici de Metrou Media Transilvania, din 2001 pânå în 

prezent, SGG precizeazå urmåtoarele: În eviden¡a contabilå 

a Secretariatului General al Guvernului, din perioada 2001- 

2003, nu figureazå nici o platå cåtre S.C. Metromedia Transilvania 

SRL. 

Aniversare 

Miercuri, 10 decembrie, la Palatul Parlamentului, s-a 

desfå¿urat Plenara festivå a Consiliului Minoritå¡ilor Na- 

¡ionale (CMN) cu prilejul aniversårii a 10 ani de la crearea 

acestui organism, reuniune organizatå de Departamentul 

pentru Rela¡ii Interetnice, structurå coordonatå de ministrul 

pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. 

Lucrårile Plenarei au fost sus¡inute de domnul secretar de 

stat Cristian Jura, Departamentul de Rela¡ii Interetnice, dom- 


nul Viorel Hrebenciuc, liderul Grupului parlamentar PSD 

din Camera Deputa¡ilor, domnul Eckstein Kovacs, senator ¿i 

Gyorgy Tokay, deputat, din partea Grupului parlamentar 

UDMR, ¿i de doamna Mariana Ni¡elea, director al Biroului 

de Informare al Consiliului Europei la Bucure¿ti. Au mai 

participat reprezentan¡ii organiza¡iilor membre ale Consiliului 

Minoritå¡ilor Na¡ionale ¿i oficialitå¡i care au avut o 

contribu¡ie decisivå la dezvoltarea sistemului de protec¡ie a 

minoritå¡ilor na¡ionale. 

Consiliul pentru Minoritå¡ile Na¡ionale, a luat na¿tere 

acum 10 ani, ca o experien¡å ineditå la acea vreme în Europa 

Centralå ¿i de Est, din ini¡iativa Guvernului României, ca un 

organism consultativ al acestuia necesar în luarea deciziilor 

la acest nivel în ceea ce prive¿te legisla¡ia, politicile ¿i 

måsurile adresate acestui segment important al popula¡iei 

¡årii noastre. 

80 

¥ntâlnire Eugen Bejinariu-Anand Seth 

Joi, 11 decembrie 2003, a avut loc, la Palatul Victoria, 

întâlnirea domnilor Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea 

Secretariatului General al Guvernului (SGG), ¿i 

Anand Seth, directorul de ¡arå al Båncii Mondiale (înlocuitorul 

dlui Andrew Vorkink). 

În cadrul întâlnirii, s-au discutat probleme legate de Programul 

Programmatic Adjustment Loan (PAL), împrumut 

Ministere 

de la Banca Mondialå ¿i instrument de integrare europeanå. 

PAL este o serie de activitå¡i care trebuie îndeplinite de ministere 

¿i autoritå¡i de stat, în vederea cre¿terii capacitå¡ii administrative 

a puterii executive din România. 

Discu¡ia s-a focalizat în jurul responsabilitå¡ilor SGG, 

considerat coordonatorul general al programului PAL. La 

acest proiect, SGG lucreazå prin Unitatea de Management a 

PAL, Unitatea de Politici Publice (UPP) ¿i Unitatea Centralå 

pentru Reforma Administra¡iei Publice (UCRAP), aflatå sub 

coordonarea Ministerului Administra¡iei ¿si Internelor. 

La discu¡ie, s-a stabilit cå în perioada ianuarie 2004-martie 

2004 se vor urmåri: reforma serviciului civil, formularea 

politicilor ¿i reforma juridicå prin înaintarea tuturor actelor 

necesare înregistrårii programului la Consiliul Superior al 

Magistraturii ¿i armonizarea legilor specifice, toate sub coordonarea 

primului ministru. 

Alte atribu¡ii ale SGG în perioada urmåtoare, pentru derularea 

corectå ¿i completå a PAL, cuprind rezolvarea unor 

probleme referitoare la pia¡a muncii ¿i codul muncii, consolidarea 

pie¡elor de capital, educa¡ie corespunzåtoare în management, 

consolidarea sistemului de pensii, clarificarea 

pre¡ului la combustibili, privatizarea companiilor producåtoare 

de energie ¿i gåsirea unor metode de acoperire a 

pierderilor TAROM. 


Alba 

� „Târgul cåciulilor“, târg cu origini îndepårtate în timp, 

reunind la Blaj oameni de la Târnava Mare, Târnava Micå ¿i 

Mure¿, „a avut în acest an un numår de peste 5.000 de participan¡i, 

fiind cel mai mare târg al lunii decembrie din zonå“ 

a declarat primarul Ioan ªolea. Prezen¡i la manifestare, senatorul 

Cornel Filipescu ¿i subprefectul Ioan Maier au discutat 

cu oamenii pentru a afla problemele cu care ei se confruntå 

¿i a stabili modalitå¡i de rezolvare a acestora. 

� Prefectul Mugurel Sârbu înso¡it de dnii Docea Lucian 

- director Parcul Industrial Sebe¿-Alba ¿i Cornea Cornel - 

directorul parcului industrial Cugir au participat la Bucure¿ti 

la reuniunea Departamentului pentru politici industriale ¿i 

comerciale, în scopul eviden¡ierii modalitå¡ilor de cre¿tere a 

rolului parcurilor industriale în economia jude¡ului. 

� În cursul zilei de 8 decembrie, prefectul Mugurel Sârbu 

s-a deplasat la sediul SC Ampelum Zlatna la solicitarea sindicali¿tilor. 

De 10 zile s-a sistat lucrul acolo din cauza lipsei 

materiei prime. S-a cåzut de acord asupra a douå posibilitå¡i 

de ie¿ire din situa¡ia creatå. Aceste propuneri vor fi înaintate 

ministrului de resort de cåtre prefect înso¡it de o delega¡ie de 

la Ampelum Zlatna. 

� Reprezentan¡i ai TDS Alba Iulia în colaborare cu Organiza¡ia 

de femei PSD Alba Iulia, cu ocazia zilei de „Mo¿ 

Niculae“ au prezentat un mic spectacol ¿i au oferit dulciuri 

celor de la Cåminul de persoane vârstnice din localitate. A 

fost o ac¡iune de suflet foarte reu¿itå. 

Arad 

� Reprezentantul Guvernului în teritoriu a efectuat, såptåmâna 

aceasta, o serie de deplasåri în jude¡, pe linia aplicårii 

fondului funciar ¿i a fondului forestier. La Lipova ¿i Ususau, 

comisiile locale vor rezolva majoritatea situa¡iilor de fond 

funciar, pânå la sfâr¿itul anului; Beliu ¿i Pancota au prezentat 

o situa¡ie foarte bunå, Seleusul mai pu¡in, iar la Apateu 

situa¡ia este îngrijoråtoare. 

� Prefectul Dan Ungureanu a fost numit sâmbåtå, 6 

decembrie 2003, membru în Consiliul Na¡ional, în noua 

echipå a BNR 89. Evenimentul a avut loc la Bucure¿ti, în 

sala „Alexandru Ioan Cuza” a Palatul Parlamentului. Recuno¿tin¡ei 

pânå la sfâr¿itul acestei sesiuni parlamentare. 

� Joi, 11 decembrie, la ora 11.00, cu ocazia celebrårii 

„Zilei Interna¡ionale a Muntelui”, manifestare organizatå de 

Comitetul de conducere al Consiliului Na¡ional al Muntelui, 

împreunå cu Comisia de Montanologie din cadrul Academiei 

de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice (ASAS), prefectul Vasile 

Dan Ungureanu a fost ales membru fondator al Forumului 

Montan din România. Evenimentul s-a desfå¿urat la sediul 

ASAS. 

� Joi, 11 decembrie, la ora 09.00, prefectul a purtat o 

discu¡ie de lucru cu reprezentan¡ii Camerei Taximetri¿tilor, 

Curier jude¡ean 

axatå pe aplicarea Legii 38/2003, cu privire la transportul în 

regim de taxi ¿i în regim de închiriere. Prefectul a subliniat 

normele metodologice de aplicare a Legii ¿i i-a îndemnat pe 

interlocutori så se pregåteascå pentru perioada de sårbåtori, 

astfel încât arådenii så beneficieze de servicii impecabile din 

partea taximetri¿tilor. La întâlnire au participat pre¿edintele 

Daniel Tomu¡å, vicepre¿edin¡i ¿i membrii ai Camerei Taximetri¿tilor. 

� Vineri, 5.12.2003, începând cu orele 11.00, în Aula 

Magna „Iuliu Maniu“ a Universitå¡ii „Aurel Vlaicu“, a avut 

loc festivitatea de decernare a înaltului titlul de Doctor Honoris 

Causa, doamnei profesor universitar doctor Ecaterina 

Andronescu. La acest important eveniment au fost invita¡i så 

participe membrii Delega¡iei Permanente a PSD Arad. 

� Sâmbåtå, 6.12.2003, a avut loc întâlnirea cu domnul 

Stan Simion, pre¿edintele Partidei Social Democrate a Rromilor 

din România - Filiala Arad, întâlnire care a avut ca 

scop semnarea Acordului Politic între PSD Arad - reprezentant 

de domnul pre¿edinte Dorel Popa ¿i Partida Social Democratå 

a Rromilor. 

� Tot sâmbåtå, începând cu orele 15.00, a fost convocatå 

Delega¡ia Permanentå a PSD Arad, în discu¡iile cåreia s-au 

abordat printre altele ¿i negocierile care s-au dus între Organiza¡ia 

Jude¡eanå a PSD Arad - reprezentatå de pre¿edintele 

Organiza¡iei Municipale PSD, dl. Edeleni Coloman ¿i 

Consiliul Jude¡ean al Uniunii Jude¡ene CNSLR - Frå¡ia 

Arad, având în vedere cå în cursul zilei de vineri, Consiliul 

Jude¡ean al Uniunii Jude¡ene CNSLR - Frå¡ia Arad - reprezentat 

prin dl. pre¿edinte Lucian Lag¿aghi, a validat textul 

„ACORD“-ului de cooperare ¿i parteneriat între cele douå 

organiza¡ii. 

� Mar¡i, 9.12.2003, a avut loc la sediul PSD Arad, începând 

cu orele 12.00 o conferin¡å de preså, sus¡inutå de pre- 

¿edintele PSD Arad, Dorel Popa, pre¿edintele Organiza¡iei 

Municipale PSD Arad, Edeleni Coloman, ¿i secretarul executiv 

al PSD Arad, Rodica Borza. La ac¡iunile de mare anvergurå 

ini¡iate ¿i sus¡inute de PSD Arad cu ocazia sårbåtorilor 

de iarnå, ac¡iuni despre care noi vå vom informa mai pe 

larg în momentul realizåri lor; probleme organizatorice ale 

PSD Arad ce trebuie a fi cunoscute de arådeni. 

� Organiza¡ia de femei a PSD Arad, conduså de doamna 

Grec Florica, a organizat mar¡i, 9.12.2003, începând cu ora 

16.00, un concert de colinde în localitatea Bata, concert la 

care au fost invita¡i så participe to¡i membrii PSD de pe 

Valea Mure¿ului. 

� Mar¡i seara, a avut loc o întâlnire a membrilor Conducerii 

Organiza¡iei PSD, dl. pre¿edinte Dorel Popa, pre¿edintele 

Organiza¡iei municipale dl Edeleni Coloman, dl vicepre¿edinte 

Parpalå Caius, dl. vicepre¿edinte Buzatu Constantin, 

având ca subiect deplasårile pe care liderii PSD trebuie 

så le facå în acest sfâr¿it de an în jude¡ul Arad. 

� Miercuri, 10.12.2003 a fost definitivatå baza de date cu 

membrii PSD, care a fost apoi expediatå la Bucure¿ti. 

� Miercuri seara, de la ora 20.00, a avut loc o dezbatere 

televizatå în direct, la postul regional de televiziune RCS, 


între vicepre¿edintele PSD, viceprimarul Emanoil Voicu ¿i 

candidatul la Primåria municipiului Arad al PNL, dl. Gavril 

Popescu. Subiectul abordat l-a constituit realizårile administra¡iei 

PSD, realizåri cuprinse în bro¿ura tipåritå ¿i publicatå 

în 20.000 de exemplare sub denumirea „Am fåcut ce am 

promis! Så continuåm împreunå!“. 

82 

Arge¿ 

� Mar¡i, 9 decembrie 2003, la ªtefåne¿ti, prefectul jude- 

¡ului Arge¿, domnul Constantin Tåmagå, împreunå cu domnul 

ªerban Valeca, consilier de stat al primului ministru, au 

participat la o întâlnire legatå de înfiin¡area unui parc ¿tiin- 

¡ific ¿i tehnologic în localitate. La reuniune au fost prezen¡i, 

reprezentan¡i ai Universitå¡ii din Pite¿ti, ai Universitå¡ii 

„Constantin Brânconeanu”, cercetåtori din cadrul Institutului 

de Cercetåri Viticole ªtefåne¿ti ¿i Institutului de Cercetåri 

Nucleare, reprezentan¡i ai autoritå¡ilor locale ¿i ai massmedia. 

Au fost subliniate facilitå¡ile ¿i avantajele create prin 

realizarea unui astfel de obiectiv, atât pentru cei ce lucreazå 

în cercetare, dar ¿i pentru îmbunåtå¡irea mediului economico-social 

al zonei. Factorii implica¡i ¿i-au propus ca Parcul 

¿tiin¡ific ¿i tehnologic så ia fiin¡å anul viitor. 

Bråila 

� Prefectul Jude¡ului Bråila, domnul Mihai Manea, a 

cerut miercuri, 10 decembrie, conducerii Inspectoratului Jude¡ean 

de Poli¡ie så urmåreascå îndeaproape activitatea desfå¿uratå 

de subordona¡ii såi, pe linia depistårii ¿i anihilårii 

re¡elelor de trafic cu carne vie ¿i a contrabandei. Dl. prefect 

a declarat, în cadrul ultimei ¿edin¡e a Comisiei Jude¡ene 

Consultative, cå unele dintre aceste re¡ele î¿i au originea ¿i în 

Bråila sau sunt coordonate de aici. Dl. prefect, Mihai Manea 

a constatat cå în urma måsurilor luate de Inspectoratul Jude¡ean 

de Poli¡ie pe linia asigurårii ordinii publice ¿i a siguran¡ei 

cetå¡eanului sunt vizibile rezultate pozitive. ¥n ceea ce 

prive¿te criminalitatea economico-financiarå dl. prefect 

Mihai Manea a solicitat acordarea unei aten¡ii deosebite la 

instrumentarea acestor cazuri. 

Bra¿ov 

� La ini¡iativa prefectului jude¡ului Bra¿ov, Otilian 

Neagoe, s-a desfå¿urat în seara zilei de 6 decembrie 2003, la 

Cercul Militar Bra¿ov, “Balul Pensionarilor- Mo¿ Nicolae 

2003“. La aceastå manifestare au participat peste 300 de 

pensionari, reprezentan¡i ai Sindicatului Pensionarilor, Uniunii 

Jude¡ene a Pensionarilor, Asocia¡iei Pensionarilor din 

cadrul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, Ministerului 

Apårårii Na¡ionale, Asocia¡iei De¡inu¡ilor Politici ¿i Asocia- 


¡iei Veteranilor de Råzboi. Participan¡ii la bal au fost încânta¡i 

de numeroasele surprize pregåtite de organizatori ¿i de 

cadourile primite, gra¡ie unor genero¿i sponsori locali. 

Buzåu 

� Luni, 8.12.2003 prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile, a 

sus¡inut o conferin¡å de preså la sediul Prefecturii, având ca 

pricipala temå stadiul aplicårii legilor fondului funciar. 

� Mar¡i , 9.12.2003 prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile a 

acordat audien¡e unui numår de 25 de persoane care au solicitat 

rezolvarea unor probleme legate de aplicarea Legii 

18/1991 ¿i de naturå socialå. 

� Miercuri, 10.12.2003 prefectul jude¡ului a condus în 

calitate de pre¿edinte lucrårile ¿edin¡ei lunare a Comisiei jude¡ene 

de monitorizare a programului “Laptele ¿i cornul”. 

Din informårile prezentate de cåtre reprezentan¡ii Direc¡iei 

de Sånåtate Publicå, Oficiului pentru Protec¡ia Consumatorului, 

Inspectoratului Scolar Jude¡ean ¿i ai Consiliului Jude¡ean 

a rezultat cå, de la ultima întrunire a comisiei nu s-au 

mai înregistrat reclama¡ii privind calitatea produselor ce trebuie 

så ajungå la copiii beneficiari ai acestui program guvernamental. 

Prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile, a condus în calitate de 

pre¿edinte, lucrårile ¿edin¡ei ordinare a Grupului Operativ 

Jude¡ean pentru Prevenirea Criminalitå¡ii. Pe ordinea de zi 

s-au aflat informåri privind structura, starea ¿i dinamica fenomenului 

criminalitå¡ii (inclusive cazurile de corup¡ie ¿i situa¡ia 

operativå privind infrac¡iunile solu¡ionate în perioada 

analizatå) ¿i a criminalitå¡ii economico-financiare în perioada 

24 octombrie-5 decembrie 2003, înregistrate în jude¡ul 

Buzåu. 

Reprezentan¡ii Inspectoratului Jude¡ean de Poli¡ie, ai Parchetului, 

Tribunalului ¿i ai Direc¡iei Generale a Finan¡elor 

Publice Buzåu au informat comisia cå la nivelul jude¡ului se 

înregistratå o scådere a ratei criminalitå¡ii cu peste 50% dar 

¿i a criminalitå¡ii economico-financiare, a cazurilor de corup¡ie 

înregistrate la Parchet ¿i a dosarelor aflate pe rolul 

Tribunalului Jude¡ean Buzåu. 

� Miercuri, 10.12.2003, prefectul jude¡ului Buzåu, dr. 

Ion Vasile a condus, în calitate de pre¿edinte, lucrårile ¿edin- 

¡ei lunare a Comisiei jude¡ene de monitorizare a programului 

„Laptele ¿i cornul”. Din informårile prezentate de cåtre 

reprezentan¡ii Direc¡iei de Sånåtate Publicå, Oficiului pentru 

Protec¡ia Consumatorulului, Inspectoratului ªcolar Jude¡ean 

¿i ai Consiliului Jude¡ean a rezultat cå, de la ultima întrunire 

a comisiei nu s-au mai înregistrat reclama¡ii privind calitatea 

produselor ce trebuie så ajungå la copiii beneficiari ai acestui 

program guvernamental. De asemenea, membrii comisiei 

au fost în¿tiin¡a¡i despre faptul cå au fost deja aplicate hotårârile 

luate la sedin¡a anterioarå, privind înlocuirea laptelui 

cu brânzå topitå ¿i ca¿caval în localitå¡ile mai îndepårtate de 

centrul de distribuire, astfel cå nu se mai înregistreazå probleme 

în nici o localitate din jude¡. Pre¿edintele comisiei, 


prefect Ion Vasile, a propus ca în viitor så se efectueze prin 

sondaj controale privind derularea programului la toate ¿colile 

din jude¡ ¿i så nu se a¿tepte doar reclama¡iile pentru a 

executa verificåri în acest sens. 

� Joi, 11.12.2003 prefectul jude¡ului a participat la ¿edin- 

¡a såptåmânalå a comisiei jude¡ene de fond funciar, dupå 

care, s-a deplasat la Cislåu, pentru a participa la sesiunea organizatå 

de Direc¡ia Jude¡eanå pentru Agriculturå, Prefecturå 

¿i Consiliul Jude¡ean cu ocazia Zilei Munteleui. 

� Vineri, 12.12.2003 pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene 

PSD Buzåu a sus¡inut la sediul partdului o conferin¡å de 

preså în care s-au discutat aspecte ale vie¡ii politice buzoiene, 

dar ¿i despre cele de la nivelul central. 

Prefectul jude¡ului a participat la inaugurarea Båncii 

UNICREDIT în municipiul Buzåu. 

� Sâmbåtå, 13.12.2003, prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile, 

a participat la prezentarea Bilan¡ului annual de cåtre 

Jandarmeria Buzåu. 

Cålåra¿i 

� În prag de sårbåtori 55 de elevi ¿i studen¡i cu rezultate 

deosebite în activitatea ¿colarå s-au prezentat la sediul PSD 

din Cålåra¿i pentru a primi „Burse Arma¿”. Încå de la începutul 

mandatului de deputat domnul Iosif Arma¿, prin intermediul 

Funda¡iei „Dialog Social”, ¿i-a pus la dispozi¡ie salariul 

de parlamentar pentru a råsplåti prin burse elevii cei 

mai serio¿i. Întrucât în acest an numårul elevilor a crescut, 

Funda¡ia „Dialog Social“ a decis suplimentarea fondurilor 

pentru bursele celor mai merituo¿i. Într-un cadru festiv elevii 

au fost felicita¡i de domnul senator Doru Ioan Tåråcilå ¿i 

de domnul deputat Iosif Arma¿. 

� Consiliul Jude¡ean al PSD s-a întrunit pentru a dezbate 

pe tema propunerilor de candida¡i pentru func¡iile de consilieri 

jude¡eni. Cu aceastå ocazie s-a stabilit ¿i componen¡a 

direc¡iilor de specialitate ale Consiliului Jude¡ean PSD, dupå 

programul ¿i calendarul orientativ stabilit de la centru. Totodatå, 

membrii Consiliului au fost informa¡i cu privire la 

participarea PSD la Congresul Interna¡ionalei Socialiste desfå¿urat 

la Sao Paolo, precum ¿i cu privire la probleme de 

organizare internå, cum ar fi plata cotiza¡iei la nivel jude¡ean 

¿i la nivel de organiza¡ii locale. La ¿edin¡å au fost prezen¡i 

domnul senator Doru Ioan Tåråcilå, domnul Marian Sârbu 

ministru delegat pentru rela¡ia cu sindicatele, domnul deputat 

Iosif Arma¿ , precum ¿i al¡i membrii marcan¡i ai organiza¡iei 

jude¡ene PSD Cålåra¿i. 

� La propunerea Delega¡iei permanente a PSD, doamna 

Camelia Dinu a fost recunoscutå prin votul unanim al Consiliului 

Jude¡ean PSD, pre¿edinte executiv al organiza¡iei jude¡ene. 

Practic, pre¿edintele executiv al PSD Cålåra¿i, Camelia 

Dinu, va avea în grijå baza de date a partidului, eviden¡a 

membrilor ¿i va urmåri atât evolu¡ia programelor de 

audien¡å cât ¿i ducerea la îndeplinire a sarcinilor de partid în 

teritoriu. 


Cluj 

� Sâmbåtå, 6.12.2003, Sorin Bota, secretar de stat în Ministerul 

Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului, vicepre¿edinte 

al Organiza¡iei Jude¡ene PSD Cluj, ¿i-a lansat la 

Casa de Culturå a Studen¡ilor din Cluj-Napoca, volumul 

”România în drumul spre Uniunea Europeanå”. Volumul a 

fost prezentat auditoriului de negociatorul ¿ef al României cu 

UE, Vasile Pu¿ca¿. Au fost prezen¡i prefectul Vasile Soporan, 

senatorul Grigore Zanc, subprefectul Valentin Cuibu¿, 

al¡i invita¡i. 

� Sâmbåtå, 06.12.2003, negociatorul ¿ef al României cu 

UE , Vasile Pu¿ca¿, ¿i-a lansat la Cluj-Napoca lucrarea “Negociind 

cu Uniunea Europeanå”. Cartea, formatå din patru 

capitole, reprezintå o premierå pentru statele candidate la 

UE. Autorul a aråtat cå 80% dintre negocieri le-a purtat pe 

plan intern cu reprezentan¡ii vie¡ii politice, economice ¿i sociale, 

acestea fiind cele mai grele. 

� Sâmbåtå, 06.12.2003, Organiza¡ia Municipalå PSD 

Cluj-Napoca ¿i Organiza¡ia Jude¡eanå a Femeilor PSD au 

oferit celor peste 1.000 de copii , prezen¡i în sala de spectacole 

a Casei de Culturå a Studen¡ilor , cadouri de Mo¿ Nicolae. 

Copiii au vizionat un spectacol oferit de colegii lor de la 

Palatul Copiilor din Cluj-Napoca. Au fost prezen¡i primvicepre¿edintele 

Organiza¡iei Jude¡ene a PSD Cluj, Vasile 

Soporan, pre¿edintele Organiza¡iei Municipale PSD Cluj- 

Napoca, ªtefan Dimitriu, senatorul Grigore Zanc, negociatorul 

¿ef al României cu UE, Vasile Pu¿ca¿, subprefectul Valentin 

Cuibu¿, pre¿edinta Organiza¡iei Jude¡ene a Femeilor 

din PSD, Lenu¡a ªuteu, vicepre¿edinta Consiliului Na¡ional 

al Femeilor din PSD, Mihaela Rozor, consilieri locali ¿i 

membri ai Organiza¡iei Municipale PSD Cluj-Napoca. 

� Excelen¡a Sa, dl. Aron Gusztav CSEN, Consulul General 

al Consulatului General al Republicii Ungaria la Cluj- 

Napoca, a fost primit joi, 11 decembrie, de prefectul jude¡ului 

Cluj, dl. Vasile ªoporan, ¿i de pre¿edintele Consiliului Jude¡ean, 

dl. ªerban Gra¡ian. Consulul General al Ungariei la 

Cluj-Napoca, dl. Aron Gusztav CSEN, a efectuat o vizitå pe 

prezentare oficialå. În cadrul întâlnirii avute cu conducerea 

jude¡ului Cluj, au fost discutate aspecte legate de intensificarea 

rela¡iilor bilaterale în mai multe domenii ¿i, în special, 

pentru identificarea oportunitå¡ilor de colaborare economicå 

româno-maghiare. 

Constan¡a 

� Miercuri, 10.12.2003, deputatul PSD ªtefan Giuglea a 

avut o interven¡ie în cadrul celei de-a 22-a Sesiune Plenarå 

a Adunårii Parlamentare a Cooperårii Economice a Mårii 

Negre (APCEMN) cu tema “Vecinåtatea unei Europe extinse: 

un nou cadru al rela¡iilor cu vecinii no¿tri din Est ¿i Sud”. 


84 

Dâmbovi¡a 

� Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General 

al Guvernului, Eugen Bejinariu, ¿i ministrul delegat pentru 

Administra¡ia Publicå, Gabriel Oprea, au efectuat miercuri, 

10 decembrie, o vizitå de lucru în jude¡ul Dâmbovi¡a, la invita¡ia 

reprezentan¡ilor administra¡iei jude¡ene. 

În prima parte de vizitei, cei doi mini¿tri au avut o întâlnire 

de lucru, în sala de ¿edin¡e a palatului administrativ, cu 

conducerea Prefecturii ¿i Consiliului jude¡ean, în cadrul cåreia 

le-au fost supuse aten¡iei problemele prioritare cu care 

se confruntå administra¡ia jude¡eanå ¿i localå ¿i pentru a 

cåror rezolvare este necesar sprijin guvernamental. 

Ulterior, ministrul Eugen Bejinariu ¿i ministrul delegat 

Gabriel Oprea, înso¡i¡i de prefectul de Dâmbovi¡a, Victor 

Sanda ¿i pre¿edintele Consiliului jude¡ean, Aurel Cucu, s-au 

deplasat în municipiul Moreni, pentru a vizita Parcul Industrial 

Moreni (societate înfiin¡atå în 2002, prin divizarea 

Uzinei Automecanica Moreni SA din cadrul C.N. ROM- 

ARM ¿i care are ca unic ac¡ionar Consiliul jude¡ean Dâmbovi¡a), 

unde în prezent î¿i desfå¿oarå activitatea 19 agen¡i 

economici, cu un numår, total, de 411 angaja¡i. 

Revenind în municipiul Târgovi¿te, mini¿trii Bejinariu ¿i 

Oprea s-au întâlnit, într-o reuniune de lucru, desfå¿uratå în 

sala de ¿edin¡e a prefecturii, cu primarii de municipii ¿i 

ora¿e, ¿efii serviciilor publice descentralizate ¿i directorii filialelor 

regiilor na¡ionale de la nivelul jude¡ului, în care s-au 

ridicat o serie de probleme legate de promovarea unor proiecte 

de investi¡ii în domeniul construc¡iilor de locuin¡e, al 

sånåtå¡ii, al infrastructurii rutiere. 

În cadrul conferin¡ei de preså cu reprezentan¡ii massmedia 

localå, cei doi mini¿tri au declarat cå scopul acestei 

vizite în jude¡ul Dâmbovi¡a a fost acela de a rezolva problemele 

stringente ale administra¡iei locale. 

Dolj 

� Sâmbåtå, 6 decembrie 2003, a avut loc conferin¡a de 

preså såptåmânalå a filialei doljene a Partidului Social Democrat. 

La conferin¡å au participat 21 de reprezentan¡i ai 

mass-media locale, iar din partea Organiza¡iei Jude¡ene Dolj 

a PSD: Ion Prioteasa, pre¿edinte executiv al PSD, Ilie ªtefan, 

vicepre¿edinte al PSD Dolj ¿i secretar de stat în Ministerul 

Administra¡iei ¿i Internelor, deputat Virgil Popescu, 

vicepre¿edinte al PSD Dolj, ¿i senator Maria Antoaneta 

Dobrescu, vicepre¿edinte al PSD Dolj. Dl. Ion Prioteasa a 

vorbit despre încheierea ac¡iunii de dåri de seamå ¿i alegeri 

în cele 99 de organiza¡ii teritoriale, precum ¿i despre constituirea 

în perioada urmåtoare a Asocia¡iei Jude¡ene a 

Profesorilor Social Democra¡i ¿i a Forumului Jude¡ean al 

Ecologi¿tilor. Dl. Ilie ªtefan a vorbit despre situa¡ia încålzirii 

apartamentelor în aceastå iarnå ¿i înlesnirile acordate de 

Guvern, precum ¿i despre proiectul de lege privind 


înfiin¡area de noi comune sau transformarea unor comune în 

ora¿e. Dna. senator Maria Antoaneta Dobrescu a vorbit 

despre Comitetul Mixt „Uniunea Europeanå – România”, la 

care a participat, precum ¿i despre simpozionul organizat de 

cåtre Organiza¡ia de Femei sâmbåtå, 6 decembrie 2003, în 

Sala Oglinzilor a Muzeului de Artå din Craiova, cu titlul 

„Valorile social-democra¡iei ¿i ale Interna¡ionalei 

Socialiste”. 

Gorj 

� Sala Maurå a Prefecturii Gorj a gåzduit, luni, 8 decembrie, 

un seminar interjude¡ean, cu tema „Managementul substan¡elor 

chimice”. 

Organizatå de cåtre Agen¡ia de Cooperare Interna¡ionalå 

a Japoniei – JICA, manifestarea a reunit reprezentan¡i ai 

autoritå¡ilor locale, agen¡iilor de protec¡ie a mediului din 

jude¡ele Cara¿-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedin¡i, 

Olt ¿i Vâlcea, ai serviciilor publice descentralizate gorjene 

cu atribu¡ii în domeniu, cadre universitare, studen¡i. 

Cu acest prilej, speciali¿tii Agen¡iei japoneze au prezentat 

comunicåri privind impactul substan¡elor chimice asupra 

mediului ¿i tulburårile endocrine produse de chimicale, iar 

reprezentan¡ii AJPM Gorj s-au referit la preocupårile locale 

în materie de protec¡ie a atmosferei, apei, solului ¿i subsolului, 

la måsurile întreprinse pentru reciclarea ¿i depozitarea 

de¿eurilor industriale specifice zonei. 

Comunicårile ¿i interven¡iile exper¡ilor au fost completate 

cu proiec¡ii de filme ¿i plan¿e, care au constituit baza 

unui adevårat schimb de experien¡å în domeniu. 

În final, expertul Agen¡iei de Cooperare Interna¡ionalå a 

Japoniei, dl. Mitsuharu Ogaki a precizat: „Ini¡ial ¿tiam cå 

Gorjul are dezvoltatå o puternicå industrie minierå, generatoare 

de poluare, dar aici am aflat cå mai este vorba ¿i de 

douå termocentrale, plus extrac¡ia petrolului ¿i gazelor, care 

impun mai multe activitå¡i de management de mediu. Tocmai 

de aceea apreciez cå manifestarea ¿i-a atins scopul propus 

de noi. În ce ne prive¿te, dorim din tot sufletul ca românii 

så afle cât mai multe din preocupårile Japoniei, atât în 

materie de mediu, cât ¿i în alte domenii”. 

� Miercuri, 10 decembrie a.c., prefectul jude¡ului Gorj, 

dl. Toni Mihail Greblå a participat la ¿edin¡a Comisiei Jude- 

¡ene Consultative de Dialog Social. Principalele puncte înscrise 

pe ordinea de zi s-au referit la autorizarea furnizorilor 

de formare profesionalå ¿i la prezentul ¿i perspectivele Confedera¡iei 

UGIR 1903, cea mai importantå confedera¡ie a Patronatului 

român, bine reprezentatå ¿i în Gorj. 

� Joi, 11 decembrie a.c., în cadrul ¿edin¡ei extraordinare 

a Consiliului Jude¡ean Gorj, a fost dezbåtut Proiectul de hotårâre 

privind repartizarea pe unitå¡i administrativ-teritoriale 

a mijloacelor de echilibrare adoptate prin Legea bugetului de 

stat pe anul 2004. Resursele financiare ce se transferå consiliilor 

locale pentru echilibrarea bugetului pe anul viitor au 

fost examinate, mai întâi, de Comisia operativå pentru con- 


sultarea primarilor în vederea repartizårii sumelor defalcate 

din unele venituri ale bugetului de stat ¿i a cotei de 17%, 

Comisie din care face parte ¿i prefectul jude¡ului Gorj, dl. 

Toni Mihail Greblå. Pe aceea¿i temå, mar¡i, 9 decembrie a.c., 

în Sala „C” a Prefecturii, a urmat o consultare a autoritå¡ilor 

jude¡ene cu primarii din localitå¡ile din Gorj. În plenul 

¿edin¡ei extraordinare a Consiliului Jude¡ean Gorj, Proiectul 

privind repartizarea pe unitå¡i administrativ-teritoriale a mijloacelor 

de echilibrare a fost adoptat cu majoritate de voturi, 

cu respectarea prevederilor Legii nr. 507/2003 a bugetului de 

stat pe anul 2004, avându-se în vedere ¿i proiectele cu finan¡åri 

externe ce se vor derula în anul viitor în unele localitå¡i, 

ca ¿i necesitatea asigurårii unor fonduri pentru sprijinirea 

persoanelor aflate în dificultate. 

� Joi, 11 decembrie 2003, prefectul jude¡ului Gorj, dl. 

Toni Mihail Greblå, în partea a doua a zilei, a participat la 

seminarul jude¡ean „Civiliza¡ia montanå ¿i dezvoltarea durabilå”, 

organizat de cåtre Direc¡ia Jude¡eanå pentru Agriculturå 

¿i Dezvoltare Ruralå în ora¿ul Novaci. 

Evenimentul a marcat ziua de 11 decembrie, declaratå 

„Ziua Interna¡ionalå a Muntelui” de cåtre ONU, prin Rezolu¡ia 

57/245/20 decembrie 2002. Manifestarea, la care au 

luat parte reprezentan¡i ai administra¡iei jude¡ene, ai institu¡iilor 

agricole, silvice ¿i de protec¡ie a mediului, primari, 

directori de agen¡i economici ¿i producåtori agricoli, a prilejuit 

eviden¡ierea preocupårilor menite så contribuie la dezvoltarea 

socio-economicå a comunitå¡ilor rural-montane. 

În acela¿i cadru, au fost formulate ¿i propuneri care vizeazå 

îmbunåtå¡irea activitå¡ilor de reproduc¡ie ¿i selec¡ie a 

animalelor, de implementare a Programului SAPARD, de 

protec¡ie a mediului ¿i a fondului cinegetic, de consultan¡å 

agricolå. 

� Joi, 11 decembrie a.c., Sala Maurå a Prefecturii Jude¡ului 

Gorj a gåzduit reuniunea reprezentan¡ilor ING Bank 

România, agen¡ilor economici reprezentativi cu capital privat 

¿i public, Consiliului local al municipiului Tg-Jiu, consiliilor 

locale orå¿ene¿ti ¿i mass-mediei din teritoriu. Cu 

acest prilej, ING Bank România ¿i-a prezentat pachetul de 

servicii bancare pe care poate så-l ofere poten¡ialilor clien¡i 

din Gorj, atât ca persoane juridice, cât ¿i ca persoane fizice. 

Un capitol aparte l-au reprezentat creditele ipotecare, credite 

care au crescut în ultimele trei luni, cu peste 85 %, ajungând 

la o valoare totalå de 195 miliarde lei. 

Hunedoara 

� Vineri, 5.12.2003, la sediul Prefecturii jude¡ului Hunedoara, 

a avut loc ¿edin¡a Comisiei de Dialog Social conduså 

de prefectul jude¡ului Hunedoara, dl. Aurelian Serafinceanu. 

Principale teme de discu¡ie aflate pe ordinea de zi au fost: 

analizarea motivelor care determinå rela¡iile tensionate între 

sindicatele ¿i administra¡iile de la Teatrul de Revistå Deva ¿i 

Corpul Gardienilor Publici Hunedoara; evolu¡ia situa¡iilor de 

crizå apårute între sindicatele ¿i patronatele de la SC 


Sydtrans, SC Palrom Brad, SC Sogeco Orå¿tie ¿i SC Siderurgica 

Proiect. 

În cadrul discu¡iilor, Inspectoratul Teritorial de Muncå 

Hunedoara ¿i Direc¡ia pentru Dialog, Familie ¿i Solidaritate 

Socialå a jude¡ului Hunedoara ¿i-au prezentat punctele de 

vedere referitoare la legalitatea aspectelor semnalate de sindicatele 

care au solicitat aceastå întâlnire. 

� În ziua de 06.12.2003, pre¿edintele executiv al Organiza¡iei 

Jude¡ene PSD, Lauren¡iu Nistor, ¿i secretarul executiv 

Ioan ªtainer au avut o întâlnire cu consilierii locali din 

ora¿ul Aninoasa unde s-au discutat problemele cu care se 

confruntå administra¡ia localå. De asemenea, au participat la 

¿edin¡a biroului orå¿enesc a PSD, ocazie cu care a fost confirmatå 

primirea în rândul PSD a primarului ora¿ului Ilie 

Botgos, fost membru al Partidului Democrat. 

În aceea¿i zi vicepre¿edin¡ii Organiza¡iei Jude¡ene PSD 

Ioan Rus ¿i Costel Avram au participat în satul ºebea, comuna 

Baia de Cri¿ la o întâlnire cu cetå¡enii. A fost discutatå 

problema stårii drumurilor comunale. 

� În ziua de 7.12.2003, vicepre¿edin¡ii Consiliului Jude¡ean 

Hunedoara al PSD Ioan Rus ¿i Costel Avram au participat 

în comuna Luncoiu de Jos la o slujbå de sfin¡ire a bisericii 

din localitate, iar în dupå amiaza zilei s-au întâlnit cu 

cetå¡enii din satul Stejårel, unde au fost abandonate problemele 

cu care se confruntå locuitorii din acest sat. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, senatorul Ion Solcanu, vicepre¿edinte 

al Partidului Social Democrat, pre¿edintele Organiza¡iei 

jude¡ene Ia¿i a Partidului Social Democrat, împreunå 

cu reprezentan¡ii Funda¡iei ”Jus Civica”, Florian Munteanu, 

directorul Direc¡iei Agricole Ia¿i, ¿i consilierul municipal 

PSD Elena Nazarie, a oferit o maså de Mo¿ Nicolae 

pentru 50 de elevi care înva¡å la Colegiul Na¡ional ¿i Colegiul 

Costache Negruzzi” din municipiul Ia¿i, prin intermediul 

programului ”Burse pentru elevii din Mediul rural”, 

coordonat de Asocia¡ia ”Pro Ruralis”, al cårei pre¿edinte 

onorific este senatorul Ion Solcanu. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, la Liceul de Informaticå din 

Ia¿i, consilierul jude¡ean din partea PSD, Elena Rå¿canu, a 

împår¡it, cu ocazia sårbåtorii de Sfântul Nicolae, cadouri 

pentru 22 de elevi care beneficiazå de burse prin programul 

Asocia¡iei ”ProRuralis”, ”Burse pentru elevii din mediul 

rural”, daruri oferite de senatorul Ion Solcanu, pre¿edintele 

Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a PSD, pre¿edinte onorific al 

Asocia¡iei ”Pro Ruralis”, ¿i Funda¡ia ”Jus Civica”. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, la Palatul Administrativ 

Jude¡ean Ia¿i s-a desfå¿urat ¿edin¡a Biroului jude¡ean pentru 

rromi, cu participarea subprefectului Corneliu Rusu Banu ¿i 

a consilierului prefectului pentru problemele rromilor, 

ªtefan Roman. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, subprefectul Corneliu Rusu 

Banu a participat la ceremonia aniversarå cu prilejul împli- 

Newsletter – PSD, nr. 48 (137), 5 - 11 decembrie 2003 85 

Ia¿i

nirii a 40 de ani de la înfiin¡area SC Conest SA Ia¿i. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean 

administrativ Ia¿i, Lucian Flai¿er, a primit delega¡ia 

organizatorilor competi¡iei de handbal masculin ”Trofeul 

Carpa¡i”, la care co-organizator este CJ Ia¿i, ¿i a participat la 

deschiderea oficialå a acestei competi¡ii sportive. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, a avut loc recep¡ia lucrårii 

”Alimentare cu apå a localitå¡ilor Råducåneni ¿i Bohotin, 

jude¡ul Ia¿i”, în prezen¡a directorului tehnic al Consiliului 

Jude¡ean Ia¿i, Mihail Manciu. 

� În zilele de 4 ¿i 5 decembrie 2003, vicepre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean administrativ Ia¿i, Mihail Gabriel Popescu, 

a participat la Sinaia la o conferin¡å dedicatå descentralizårii 

serviciilor publice locale. 

� În cadrul unei ac¡iuni organizate cu prilejul sårbåtorii 

de Sfântul Nicolae de cåtre Organiza¡ia jude¡eanå de femei 

Ia¿i a PSD, sâmbåtå, 6 decembrie 2003, în comuna Miroslava, 

jude¡ul Ia¿i, 50 de copii din localitate au primit cadouri 

constând din dulciuri, fructe ¿i båuturi råcoritoare oferite de 

Iuliana Vlad – pre¿edintele OF a PSD Ia¿i Lumini¡a Iordache 

- vicepre¿dinte, Antonela Agrigoroaiei – membru în Biroul 

executiv jude¡ean al OF a PSD Ia¿i. 

� În cadrul Programului jude¡ean ”Sånåtate înainte de 

toate”, ini¡iat ¿i coordonat de senatorul Ion Solcanu, pre¿edintele 

Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a Partidului Social Democrat, 

duminicå, 7 decembrie 2003, în comuna ¿ipote, jude¡ul 

Ia¿i s-a desfå¿urat o caravanå medicalå în scopul acordårii 

de consulta¡ii ¿i tratamente gratuite, formatå din prof. 

univ. dr. Marin Burlea, directorul Spitalului de Copii ”Sfânta 

Maria” din Ia¿i, prof. univ. dr. Petru Bi¿teanu, directorul Spitalului 

Clinic de Psihiatrie ”Socola” din Ia¿i, Mircea Onofriescu, 

medic ginecolog, ¿i Alexandru Iosub, directorul policlinicii 

”MedCenter Medicarom”, în cadrul cåreia au beneficiat 

de consulta¡ii, tratamente ¿i medicamente gratuite (donate 

de Funda¡ia ”Jus Civica”, reprezentatå de consilierul 

municipal PSD Elena Nazarie) 250 de persoane din aceastå 

comunå. 

� Duminicå, 7 decembrie 2003, a avut loc întâlnirea 

membrilor Organiza¡iei de cartier nr. 14 Garå, din municipiul 

Ia¿i, a Partidului Social Democrat, la care a fost ales ca 

pre¿edinte interimar Vladimir Drågoi. 

� Duminicå, 7 decembrie 2003, pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean administrativ Ia¿i, Lucian Flai¿er, a participat la 

premierea echipelor participante la ”Trofeul Carpa¡i”. 

� Luni, 8 decembrie 2003, în prezen¡a prefectului Corneliu 

Rusu Banu a avut loc deschiderea Cursurilor de formare 

privind migra¡ia ilegalå, securizarea frontierei ¿i respectarea 

drepturilor omului, organizate de Ministerul român 

al Afacerilor Externe ¿i Academia Diplomaticå ”Mario 

Toscani” din Italia. 

� Luni, 8 decembrie 2003, a avut loc ¿edin¡a Consiliului 

Local Municipal Ia¿i, la care au fost aprobate propunerile 

primarului Gheorghe Nichita privind rectificarea bugetului 

local, criteriile de acordare a locuin¡elor construite prin 

Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e, înfiin¡area unui serviciu 

86 


specializat de reglementare a transportului urban. 

� Mar¡i, 9 decembrie 2003, a avut loc ¿edin¡a Biroului 

executiv municipal Ia¿i al PSD, prezidatå de primarul 

Gheorghe Nichita, pre¿edintele Consiliului Municipal Ia¿i al 

PSD, cu urmåtoarea ordine de zi: 1. Pregåtirea ac¡iunilor ¿i 

cadourilor cu ocazia sårbåtorilor de iarnå de cåtre vicepre- 

¿edin¡i, fiecare pe zona sa de responsabilitate; 2. Diverse. 

� Mar¡i, 9 decembrie 2003, conferin¡a de preså såptåmânalå 

a Prefecturii Ia¿i a constat în efectuarea unei vizite 

de documentare în jude¡, unde, în prezen¡a subprefectului 

Corneliu Rusu Banu, au fost prezentate reprezentan¡ilor 

mass-media SCA Deleni SA ¿i SC Cotnari SA. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, s-a desfå¿urat ¿edin¡a 

såptåmânalå a Organiza¡iei municipale Ia¿i de tineret a Partidului 

Social Democrat, prezidatå de Marius Ostaficiuc, 

pre¿edintele acesteia, cu urmåtoarea ordine de zi: 1. Detalii 

privind finalizarea ac¡iunilor sportive organizate pentru persoanele 

cu dizabilitå¡i din Ia¿i; 2. Pregåtirea ac¡iunilor din 13 

decembrie referitoare la premierea persoanelor cu dizabilitå¡i; 

3. Diverse. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, a avut loc întâlnirea organiza¡iilor 

locale ale PSD din zona Tåtåra¿i-Ciurchi-Metalurgie 

a municipiului Ia¿i, la care au participat primarul 

Gheorghe Nichita, pre¿edintele Consiliului Municipal Ia¿i al 

PSD, Cåtålin Dosoftei, vicepre¿edinte ¿i responsabil de 

zonå, Doru Tompea- vicepre¿edinte, Marius Ostaficiuc – 

pre¿edintele Organiza¡iei municipale Ia¿i de tineret a PSD. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, subprefectul Corneliu 

Rusu Banu a fost prezent la adunarea de bilan¡ a Comandamentului 

de Jandarmi Ia¿i. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, subprefectul Corneliu 

Rusu Banu a participat la o manifestare culturalå organizatå 

de cadrele didactice ¿i elevii Liceului ”Dimitrie Cantemir” 

cu prilejul decernårii premiilor Nobel la Stockholm. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean administraiv Ia¿i, Lucian Flai¿er, înso¡it de o delega¡ie 

a CJ Ia¿i, a participat, la Timi¿oara, la seminarul pe 

tema delimitårii ¿i dezvoltårii zonelor metropolitane, organizat 

în cadrul programului GRASP. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, vicepre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean administrativ Ia¿i, Mihail Gabriel Popescu, 

a participat, la sediul regional RICOP de la Vaslui, la discu¡iile 

privind implementarea unui pachet zonal de proiecte 

pe componenta IMM-urilor. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, în cadrul ¿edin¡ei såptåmânale 

a primarului Gheorghe Nichita cu ¿efii de servicii 

¿i directorii direc¡iilor din subordinea Primåriei s-a stabilit 

înfiin¡area ”telefonului cetå¡eanului”, prin intermediul cåruia 

locuitorii municipiului Ia¿i î¿i pot face cunoscute problemele 

ce ¡in de competen¡a administra¡iei locale. 

� Joi, 11 decembrie 2003, subprefectul Corneliu Rusu 

Banu a efectuat o deplasare în comunele Bârnova, Ciurea ¿i 

Mogo¿e¿ti Ia¿i pentru a impulsiona ritmul de aplicare a 

legilor fondului funciar în aceste localitå¡i. 

� Joi, subprefectul Corneliu Rusu Banu, în calitate de 


mediator, a participat la o reuniune de lucru între patronatul 

¿i sindicatul de la SC ”Agmus” SA Ia¿i. 

� Primarul municipiului Ia¿i, Gheorghe Nichita a avut în 

cursul acestei såptåmâni o serie de întâlniri cu oameni de 

afaceri din Ia¿i care ¿i-au manifestat dorin¡a de a sponsoriza 

organizarea Sårbåtorilor de iarnå în municipiu. Peste 30 de 

agen¡i economici ie¿eni vor contribui la ornarea brazilor pe 

care Primåria i-a plasat în cartierele Ia¿ului, precum ¿i la celelalte 

ac¡iuni, inclusiv la organizarea Revelionului în aer 

liber. Primarul Ia¿ului a mai hotårât ca mai bine de 3.000 de 

familii nevoia¿e din Ia¿i så se bucure de cadouri de sårbåtori 

pe care municipalitatea le va oferi in preajma Cråciunului. 

Ilfov 

� Joi, 4.12.2003, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene a 

PSD, domnul Constantin Bebe Ivanovici, împreunå cu prefectul 

jude¡ului Ilfov, domnul Teodor Filipescu, au vizitat 

cele 6 Centre de plasament pentru copii cu scopul stabilirii 

unor modalitå¡i de îmbunåtå¡ire a condi¡iilor de via¡å în perioada 

sezonului rece ¿i în special pentru perioada sårbåtorilor 

de iarnå. Pentru fiecare Centru s-a stabilit un tip de activitå¡i 

pentru copiii afla¡i în dificultate, genul de cadouri pentru 

sårbåtorile ¿i programele artistice. 

� Vineri, 5.12.2003, deputatul Viorel Gheorgiu ¿i Roman 

Gheorghe, secretar al Organiza¡iei Jude¡ene a PSD, au participat 

la finalizarea (recep¡ia) lucrårilor de introducere a 

conductelor de gaze naturale pentru locuitorii comunei 

Pantelimon. 

� Luni, 8.12.2003, la Casa de Culturå a ora¿ului Buftea, 

a avut loc o Sesiune de comunicåri privind sårbåtorirea 

„Zilei Constitu¡iei“, adoptatå acum 8 ani, ¿i despre completårile 

aduse prin Referendumul din 18-19 octombrie. 

� Mar¡i, 9.12.2003, la Teatrul Act din Bucure¿ti, sub 

pre¿edin¡ia Consiliului Administrativ Ilfov, a avut loc întrunirea 

intitulatå „Î¿i lipse¿te ceva? Dåruie¿te!, legatå în 

mod special de problema copiilor seropozitivi. Cu acest 

prilej s-a lansat proiectul „O familie pentru fiecare copil“, 

prin care 4 funda¡ii ¿i-au propus så preia 30 de copii seropozitivi 

abandona¡i, provenind din Centrul de Plasament nr. 7, 

Vidra. Copii care tråiesc aici de mai bine de 10 ani, au devenit 

între timp preadolescen¡i, nevoile lor de afec¡iune, raporturile 

stabile ¿i pozitive cu adul¡ii negåsind un råspuns în 

to¡i ace¿ti ani în institu¡ie. 

Mure¿ 

� Rezultatele referendumurilor locale asupra înfiin¡årii 

de noi comune, precum ¿i pentru trecerea la rangul de ora¿ a 

unei comune, organizate în data de 7.12.2003 în urmåtoarele 

localitå¡i: 

1. pentru trecerea la rangul de ora¿ a comunei Band: s-au 

prezentat la vot 57,48% din numårul persoanelor înscrise pe 


lista de referendum, 90,54% dintre cei prezen¡i au votat 

“pentru”; 

2. în comuna Band, pentru înfiin¡area comunei Mådåra¿: 

s-au prezentat la vot 57,48% din numårul persoanelor 

înscrise pe lista de referendum; 92,14% dintre cei prezen¡i au 

votat “pentru”; 

3. în comuna Mågherani, pentru înfiin¡area comunei 

Bereni: s-au prezentat la vot 69,31% din numårul persoanelor 

înscrise pe lista de referendum; 90,73% dintre cei 

prezen¡i au votat “pentru”; 

4. în comuna Livezeni, pentru înfiin¡area comunei Corunca: 




5. în comuna Sânger, pentru înfiin¡area comunei Cipåieni: 




6. în comuna Chiheru de Jos, pentru înfiin¡area comunei 

Urisiu de Jos: s-au prezentat la vot 44,67% din numårul persoanelor 

înscrise pe lista de referendum. Referendumul nu a 

fost validat. 

7. în comuna Ceua¿u de Câmpie, pentru înfiin¡area comunei 

Voiniceni: s-au prezentat la vot 36,51% din numårul 

persoanelor înscrise pe lista de referendum. Referendumul 

nu a fost validat. 

Sålaj 

� Tiberiu Marc, prefectul jude¡ului Sålaj, a anun¡at în 

conferin¡a de preså de joi, 11 decembrie, cå jude¡ul Sålaj ar 

putea atrage în anul 2004, prin proiectele depuse, sume totalizând 

aproximativ 50 de milioane de euro. 

Prefectul jude¡ului a aråtat cå anul 2003 a însemnat un an 

bun pentru Sålaj, înregistrându-se pa¿i importan¡i în materializarea 

unor proiecte mari, cum ar fi proiectul SAMTID de 

reabilitare a distribu¡iei de apå, proiectul de aduc¡iune a apei 

potabile din sursa Gilåu-Cluj, Programul de dezvoltare ruralå 

finan¡at prin Banca Mondialå, programul SAPARD, 

Parcul industrial de la Jibou. 

� Zilele acestea, Tiberiu Marc s-a întâlnit cu reprezentan¡ii 

firmei Halcrow care analizeazå proiectul SAMTID 

elaborat de Sålaj, proiect cotat ca fiind printre cele mai bune 

dintre cele 16 depuse la nivelul întregii ¡åri. „Sunt ¿anse ca 

proiectul nostru så intre în etapa pilot a programului 

SAMTID, etapå în care sunt incluse cele mai bine plasate 

cinci proiecte din ¡arå. Suntem în faza în care am finalizat 

douå obiective importante, obiective care ridicå încå probleme 

în alte jude¡e: asocierea comunitå¡ilor locale în vederea 

implementårii acestui proiect; realizarea unui operator unic 

la nivel de jude¡”, a precizat Marc. 

Pentru programul SAPARD, 48 de comune din Sålaj au 

depus proiecte la Måsura 2.1, proiecte declarate eligibile. 

Bugetul fiecårui proiect este de aproximativ 800 de mii de 


euro. Prefectul jude¡ului Sålaj a aråtat cå, de¿i punctajul 

ob¡inut de comunele care au aplicat este bun ¿i foarte bun, nu 

a fost semnat pânå la aceastå datå nici un contract de finan- 

¡are. „Faptul cå avem 48 de proiecte eligibile demontreazå cå 

avem capacitate de atragere a surselor de finan¡are ¿i de a 

implementa proiecte. Aceste lucruri må fac så cred cå, spre 

deosebire de alte jude¡e, în Sålaj implementarea programului 

SAPARD ar fi fost mult mai bunå. Sper ca în anul 2004 

proiectele cele mai bine plasate så câ¿tige finan¡are”, a 

men¡ionat Tiberiu Marc. 

În cadrul conferin¡ei a fost amintit Programul de dezvoltare 

ruralå al Båncii Mondiale unde, din a doua jumåtate 

a anului 2004, existå ¿anse ca cele 20 de comune sålåjene så 

primeascå finan¡are pentru proiectele depuse. Tiberiu Marc a 

declarat cå Parcul industrial de la Jibou are termen de finalizare 

luna octombrie a anului viitor iar acum se lucreazå la o 

prezentare a avantajelor acestui proiect, urmând ca la începutul 

anului så fie lansatå o ofertå pentru oamenii de afaceri 

din Germania. 

Au fost prezentate lucrårile care se efectueazå la 

realizarea conductei de înaltå presiune pentru gaz metan 

Zalåu-ªimleu Silvaniei, lucråri care vor permite ora¿ului 

ªimleu Silvaniei så beneficieze de gaz metan la jumåtatea 

anului 2004. Alte 26 de localitå¡i aflate pe traseul conductei 

se vor putea racorda la aceasta. 

Amintind alte proiecte câ¿tigate pentru programele 

FRDS, PHARE, de reabilitate a ¿colilor prin Banca Mondialå, 

Tiberiu Marc a concluzionat cå jude¡ul Sålaj are capacitatea 

de a accesa programe cu finan¡are externå. 

88 

Satu Mare 

� În conformitate cu dispozi¡iile Ordonan¡ei 45/2003, în 

data de 8 decembrie a avut loc ¿edin¡a comisiei constituite în 

vederea adoptårii bugetelor pe anul 2004 a Consiliilor locale 

din jude¡ul Satu Mare. Comisia, formatå din prefectul jude¡ului, 

domnul Gheorghe Ciocan, pre¿edintele Consiliului 

jude¡ean, domnul ªtefan Szabo, directorul Direc¡iei Generale 

a Finan¡elor Publice, domnul Gheorghe Lungu, ¿i câte 

un reprezentant al primarilor de municipii, ora¿e ¿i comune, 

a dezbåtut proiectul bugetului pe anul 2004 a Consiliului 

jude¡ean Satu Mare, respectiv modul de repartizare a sumelor 

defalcate de la bugetul de stat cåtre municipii, ora¿e ¿i 

comune. Dacå bugetul jude¡ului pe anul viitor este aproximat 

la 700 miliarde de lei, ceea ce asigurå doar func¡ionarea administra¡iei, 

cåtre comune se prevede repartizarea sumei de 

219 miliarde de lei, cu 20 % mai mult decât sumele primite 

în anul 2003. 

� În cursul zilei de 11 decembrie, domnul prefect 

Gheorghe Ciocan a avut o întâlnire de lucru cu to¡i consilierii 

jude¡eni membri ai PSD. Cu acest prilej au fost dezbåtute în 

principal probleme legate de bugetul jude¡ului Satu Mare pe 

anul 2004. În continuare, domnul prefect a participat la 

¿edin¡a Consiliului jude¡ean în cadrul cåreia a avut o inter- 


ven¡ie prin care ¿i-a exprimat pozi¡ia fa¡å de modul de alcåtuire 

a bugetului propriu al jude¡ului Satu Mare ¿i a adresat 

mul¡umiri conducerii ¿i tuturor membrilor consiliului pentru 

buna colaborare de pânå în prezent. 

� Råspunzând numeroaselor invita¡ii ce i-au fost adresate, 

în data de 11 decembrie, prefectul jude¡ului Satu Mare, 

domnul Gheorghe Ciocan, s-a deplasat în localitatea Poiana 

Codrului, comuna Cruci¿or, unde s-a întâlnit cu autoritå¡ile 

locale ¿i cetå¡enii. În cadrul discu¡iilor, domnului prefect i-au 

fost aduse la cuno¿tin¡å o serie de probleme cu care se confruntå 

såtenii, iar domnul prefect a repetat ¿i cu acest prilej 

faptul cå acordå o importan¡å deosebitå dezvoltårii Zonei 

Codru ¿i cå proiectele de aceastå naturå vor constitui o prioritate 

pe agenda sa de lucru în anul 2004. Tot cu ocazia deplasårii 

la Poiana Codrului, domnul prefect, care ocupå ¿i 

func¡ia de pre¿edinte al organiza¡iei jude¡ene a PSD, a participat 

la inaugurarea sediului organiza¡iei locale a partidului 

¿i a purtat discu¡ii cu membrii PSD din localitate. 

Sibiu 

� Vineri, 5 decembrie 2003, întreaga conducere a Organiza¡iei 

Jude¡ene a PUR Sibiu a demisionat ¿i s-a înscris în 

PSD. Tonul a fost dat de deputatul Amalia Bålå¿oiu, fostul 

lider al umani¿tilor sibieni. „Pânå acum au semnat adeziunea 

de primire în PSD un numår de 8 primari PUR din 10 câ¡i 

erau în jude¡ul Sibiu, circa 20 de vicepre¿edin¡i ¿i peste 100 

de consilieri locali. Organiza¡ia Jude¡eanå a PUR Sibiu avea 

peste 7.000 de membri, iar majoritatea vor trece la PSD“ 

spune deputatul Amalia Bålå¿oiu. 

� Sâmbåtå, 6 decembrie, la sediul Organiza¡iei Jude¡ene 

PSD Sibiu s-a desfå¿urat conferin¡a de preså såptåmânalå, la 

care au participat pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene PSD 

Sibiu, secretar de stat în MMSSF, Ioan Cindrea, deputatul 

Gheorghe Suditu, prefectul Mircea Silvestru Lup, pre¿edintele 

Consiliului Jude¡ean, Constantin Morar, ¿i Aurel Bådiu, 

directorul Direc¡iei Muncii Sibiu. Subiectele prezentate presei 

au fost, a,cordarea de subven¡ii pentru plata facturilor la 

încålzire ¿i alocarea de fonduri din bugetul Ministerului 

Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului pentru investi¡ii 

majore în jude¡ul Sibiu. 

� Miercuri, 10 decembrie 2003, s-a desfå¿urat la sediul 

Organiza¡iei Jude¡ene PSD Sibiu, ¿edin¡a de constituire a 

Forumului Ecologi¿tilor PSD Sibiu. Au participat peste 50 

de persoane, iar conducerea noii structuri este formatå din 

Sorin Giurgiu, pre¿edinte, Daniela Anghel ¿i Gabriela Moldovan 

vicepre¿edin¡i. Forumul î¿i propune pentru perioada 

imediat urmåtoare derularea unor ac¡iuni pe linie de protec¡ie 

a mediului. 

Tulcea 

� Vineri, 5 decembrie a.c., la Prefectura Jude¡ului 

Tulcea, prefectul jude¡ului, domnul Ion Vårgåu, a sus¡inut 


såptåmânala conferin¡å de preså în cadrul cåreia au fost abordate 

douå subiecte: înfiin¡area comunei Våcåreni, prin reorganizarea 

comunei Luncavi¡a din jude¡ul Tulcea; stadiul 

aplicårii Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor 

imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 


� Joi, 11 decembrie, prefectul judetului, domnul Ion 

Vårgåu, a avut o întâlnire cu organiza¡iile non-guvernamentale 

din jude¡ul Tulcea. Au participat reprezentan¡i ai Consiliului 

Jude¡ean Tulcea ¿i Primåriei municipiului, ai Funda¡iei 

pentru Tineret Tulcea, Asocia¡iei „Cerceta¿ii României”, 

Asocia¡iei Tinerilor Cre¿tin Ortodoc¿i din România, 

Funda¡iei „Danubius”, Uniunii Ucrainenilor ¿i Asocia¡iei 

Rromilor din Måcin. 

¥n cadrul discu¡iilor domnul Ion Vårgåu, a subliniat faptul 

cå este nevoie de o societate civilå activå, de o bunå 

reprezentare în toate domeniile: educa¡ie, inclusiv påstrarea 

valorilor morale, spirit civic, protec¡ia categoriilor dezavantajate. 

Dialogul dintre autoritå¡ile publice ¿i societatea civilå 

bine organizatå ¿i reprezentatå poate fi extrem de constructiv 

¿i poate duce la o identificare corectå a solu¡iilor pentru 

rezolvarea problemelor societå¡ii. A fost apreciatå implicarea 

organiza¡iilor non-guvernamentale în gåsirea unor activitå¡i 

de strângere de fonduri pentru cei neajutora¡i, activitå¡i 

educative de petrecere a timpului liber pentru tineri, în 

sus¡inerea punctelor de vedere care apårå valorile spirituale 

¿i tradi¡iile. Pe parcursul discu¡iilor, a fost subliniatå necesitatea 

parteneriatelor între ONG-uri ¿i autoritå¡ile locale în 

vederea atragerii finan¡årii din fonduri europene ¿i s-au 

lansat invita¡ii cåtre domnul prefect de a participa la seminariile, 

simpozioanele ¿i activitå¡ile societå¡ii civile. 

Vaslui 

� Joi, 4 decembrie 2003, în sala de festivitå¡i a Consiliului 

Jude¡ean, prefectul jude¡ului Vaslui Ioan ºibulcå împreunå 

cu pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ion Manole, au 

participat la deschiderea oficialå a celei de-a 25-a edi¡ii a sesiunii 

na¡ionale de comunicåri ¿tiin¡ifice sub genericul ,,Acta 

Modaviae Meridionalis”. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, ministrul secratar de stat Ion 

Giura¿cu împreunå cu deputa¡ii Dumitru Buzatu ¿i Vasile 

Mihalache ¿i prefectul jude¡ului Vaslui, Ioan ºibulcå au 

sus¡inut o conferin¡a de preså. Temele abordate la acestå 

conferin¡a de preså s-au referit la recolerarea pensiilor la 

sfâr¿itul acestui an ¿i în 2004, proiectul de lege privind pensile 

ocupa¡ionale, ¿i implementarea sistemului privat de pensii 

în România. 

� Vineri, 5 decembrie 2003, în Sala Hidrotehnica Vaslui 

s-a desfå¿urat ¿edin¡a de constituire a Asocia¡iei Profesorilor 

Social-Democra¡i din municipiul Vaslui, la care au participat: 

profesorul Dumitru Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei 

Jude¡ene Vaslui a Partidului Social Democrat, prefectul jude¡ului 

Ioan ºibulcå, în calitate de pre¿edintele Organiza¡iei 


Municipale ¿i 118 cadre didactice din Vaslui ¿i comunele limitrofe, 

membre PSD sau simpatizan¡i. Pre¿edinte al Asocia¡iei 

a fost ales profesorul Contantin Poianå, directorul 

Gimnaziului ,,Elena Cuza’’, iar cu acestå ocazie au fost desemna¡i 

¿i delega¡ii pentru conferin¡a jude¡eanå. 

� Sâmbåtå, 6 decembrie 2003, la sediul PSD Vaslui, deputatul 

Dumitru Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene 

Vaslui a Partidului Social Democrat a sus¡inut o conferin¡å 

de preså. Temele abordate la conferin¡a de preså s-au referit 

la desemnarea candida¡ilor pentru posturile de primari ¿i 

consilieri de cåtre organiza¡iile comunale, orå¿ene¿ti ¿i municipale; 

constituirea Asocia¡iei Profesorilor Social Democra¡i 

¿i scopul acesteia, precum ¿i prioritå¡ile legislative ale 

Parlamentului în perioada urmåtoare. 

� Sâmbåtå, 6 decembrie 2003, 90 de copii de la ¿coala 

din satul Hålåre¿ti, comuna Iana au primit fiecare câte un 

pachet, în valoare de 150.000 lei, cu dulciuri, råcoritoare ¿i 

fructe exotice din parte Organiza¡iei de Tineret Bârlad a Partidului 

Social Democrat. Ac¡iunea a fost organizatå de cåtre 

Adrian Solomon, pre¿edintele organiza¡iei ¿i a fost sponsorizatå 

de cåtre senatorul Arisitide Roibu ¿i deputatul Dumitru 

Ben¡u. 

Cu aceastå ocazie a fost fåcutå ¿i o importantå dona¡ie de 

carte ¿colarå ¿i beletristicå bibliotecii ¿colare din comuna 

Iana. 

� Sâmbåtå, 6 decembrie 2001, deputatul Dumitru Buzatu, 

pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului 

Social Democrat a acordat audien¡e la sediul PSD. Au fost 

primite în audien¡å un numår de 12 persoane, care au solicitat 

sprijin pentru rezolvarea unor probleme sociale. 

� Duminicå, 7 decembrie 2003, deputatul Vasile Mihalachi, 

vicepre¿edinte al Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului 

Social Democrat, a fost invitatul emisiunii ,,Fa¡å-n fa¡å 

cu presa“ de la postul de televiziune localå ,,TvVaslui”. ¥n 

intervene¡ia sa, a fåcut referiri la problemele agriculturii 

române¿ti în perspectiva integrårii europene ¿i ac¡iunile 

întreprinse de cåtre Partidul Social Democrat pentru sprijinirea 

producåtorilor agricoli în cursul acestui an ¿i cele care 

vor fi întreprinse anul viitor. 

� Duminicå, 7 decembrie 2003, deputatul Dumitru 

Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului 

Social Democrat împreunå Ion Manole, secretar al Biroului 

Executiv Jude¡ean, Ioan ºibulcå, pre¿edintele Organiza¡iei 

Municipale ¿i Eugen Neac¿u, vicepre¿edinte al Biroului 

Executiv Municipal au participat la ¿edin¡a Delega¡iei 

Permanente a Partidei Rromilor Social Democra¡i din Vaslui. 

¥n afara Raportului de activitate a pre¿edintelui organiza¡iei 

jude¡ene ¿i Planul de måsuri pentru perioada urmåtoare, 

au fost discutate ¿i problemele încheierii protocolului 

de colaborare pe plan local. 

Vâlcea 

� Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a participat 

sâmbåtå, 6 decembrie, la manifestårile prilejuite de ridi- 


carea comunei Berbe¿ti la rangul de ora¿. În discursul såu 

¡inut la clubul Exploatårii Miniere Berbe¿ti i-a felicitat, în 

mod deosebit, pe cei care au depus eforturi deosebite pentru 

ca acest cunoscut centru mineresc så devinå ora¿: parlamentarii 

vâlceni, conducerea jude¡ului ¿i a localitå¡ii. Din delega¡ia 

care l-a înso¡it pe ministrul Mircea Geoanå la Berbe¿ti 

au fåcut parte: prefectul Aurel Vlådoiu, pre¿edintele Consiliului 

Jude¡ean, Iulian Comånescu, senatorul Vintilå Matei, 

parlamentarii care au avut o contribu¡ie esen¡ialå la transformarea 

localitatå¡ii în ora¿: deputa¡ii PSD de Vâlcea, Anton 

Mi¡aru ¿i Nicolae Spiridon, deputatul de Gorj Ion Florescu, 

secretarul executiv al PSD Vâlcea, Dumitru Persu, directori 

de institu¡ii descentralizate. 

90 


Vrancea 

� Luni, 8.12.2003, George Båe¿u a condus ¿edin¡a Comisiei 

Jude¡ene Consultative. Pe ordinea de zi a acestei întruniri 

s-au aflat urmåtoarele puncte: informare privind activita¡ile 

desfå¿urate de cåtre OJPC Vrancea pentru aplicarea legisla- 

¡iei comunitare în domeniul protec¡iei consumatorilor; aplicarea 

noului sistem de acordare a ajutoarelor pentru încålzirea 

locuin¡elor conform OUG nr. 81/2003; facilitå¡ile 

acordate de Guvern pentru sprijinirea producåtorilor agricoli; 

informare privind stadiul aplicårii legilor fondului funciar. 

Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin 

vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“, 

str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro 

¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10, 

telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro

Buletin såptåmânal PSD - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?