Sidney Sheldon - Churry-Burry

Au mai discutat încă vreo jumătate de oră, apoi după ce închise Elizabeth se simţi
mult mai bine. Rhys părea sincer interesat de ea şi mai ales îngrijorat. Se întrebă dacă
le face pe toate femeile să fie aşa. Era o trăsătură a farmecului său. îşi aminti cum
sărbătoriseră zilele ei de naştere împreună. Doamna Rhys Williams. Alee intră în
dormitor.
- Arăţi ca o pisicuţă care a gustat din borcanul de smântână!
-Zău?
Rhys reuşea întotdeauna să o facă să plutească în al nouălea cer. Ar trebui să-i spun
lui Rhys despre raportul confidenţial, se gândi ea.
Alee aranja ca unul din avioanele companiei să-i ducă la Zurich.
- Nu-mi- place deloc că trebuie să plecăm atât de repede, spuse el cerându-şi
iertare, dar sunt câteva hotărâri foarte importante de luat.
Zborul la Zurich s-a desfăşurat fără întâmplări deosebite. La aeroport îi aşteptau o
mulţime de ziarişti. Elizabeth făcu o scurtă declaraţie în legătură cu accidentul ei, apoi
Alee o conduse spre o limuzină care îi aştepta şi porniră spre cartierul general al
companiei.
Elizabeth se găsea în sala de conferinţe împreună cu ceilalţi membri ai consiliului de
conducere şi Rhys. Şedinţa dura de trei ore, iar aerul era stătut din cauza trabucelor şi
a ţigărilor. Elizabeth încă. resimţea experienţa prin care trecuse, o durea îngrozitor
capul.
- Nimic serios, domnişoară Roffe. Când comoţia va trece, vor dispărea şi durerile de
cap.
Privi în sală la chipurile încordate şi furioase.
- Am hotărât să nu vând, le spuse Elizabeth.
O considerau capricioasă şi încăpăţânată. Dacă ar şti cât de aproape fusese de
acceptarea hotărârii lor. Acum însă era imposibil. Cineva din această cameră era un
duşman. Dacă ea va renunţa, va fi victoria lui.
Toţi au încercat să-i schimbe hotărârea, fiecare în felul său.
Alee folosea raţiunea.
- „Roffe şi Fiii" are nevoie de un preşedinte cu experienţă, Elizabeth. Mai ales acum.
Pentru binele tău, ca şi pentru al nostru al tuturor aş vrea să nu te Implici în aşa ceva.
Ivo îşi folosi farmecul.
- Esti o tânără frumoasă, carissima. Toată lumea e a ta. De ce vrei să ajungi sclava
unui lucru atât de plictisitor, cum sunt afacerile, când ai putea trăi liber, distrându-te,
călătorind... .
- Am călătorit deja, spuse Elizabeth. Charles folosi logica franceză.
- Deţii controlul firmei ca urmare a unui teribil accident, dar asta nu înseamnă că
trebuie să încerci să conduci compania. Avem probleme importante. Tu vei reuşi să le
agravezi.
Walther vorbi pe şleau.
- Compania are destule necazuri. Nu-ţi dai seama ce fel de necazuri. Dacă nu vinzi
acum, altădată va fi prea târziu.
Elizabeth se simţea asediată. îi ascultă pe toţi, studiindu-i, evaluând ceea ce îi
spuneau. Fiecare îşi baza motivaţia pe interesul companiei - şi totuşi unul dintre ei se
străduia să o distrugă.