Sidney Sheldon - Churry-Burry

Sam îşi întoarse privirile spre Elizabeth, studiind-o obiectiv, evaluându-i posibilele
merite. Semăna cu mama ei. Avea aceeaşi frumuseţe, aceeaşi eleganţă naturală. Un
licăr de interes apăru în ochii lui Sam. Până acum nu-i trecuse prin cap că fiica lui ar
putea fi un bun de preţ pentru „Roffe şi Fiii".
- Ai o rochie de seară? Elizabeth îl privi surprinsă:
- Eu...
- N-are importanţă. Du-te şi cumpără-ţi una. Ştiicum să organizezi un dineu?
Elizabeth înghiţi în sec şi spuse:
- Bineânţeles.
Nu era acesta avantajul de a urma cursurile unui pension în Elveţia? Te învăţau cum
să te porţi în societate.
- Bineânţeles că ştiu cum să organizez un dineu.
- în regulă. Am invitat un grup din Arabia Saudită. Vor fi cam... se întoarse spre
Rhys.
Rhys îi zâmbi lui Elizabeth spunând:
- Patruzeci. Cu câţiva mai mulţi sau mai puţini.
- Lăsaţi totul în seama mea, spuse Elizabeth plină de încredere.
Dineul a fost un cumplit dezastru. Elizabeth instruise bucătarul să pregătească crabi
pentru primul fel de mâncare, urmat de cassoulets, I servit cu vinuri vechi. Din
nefericire în cassoulets se I afla carne de porc, iar arabii nu s-au atins nici de
crustacee, nici de carnea de porc. Şi nu beau nici băuturi alcoolice. Oaspeţii se holbau
la felurile de mâncare, fără să mănânce nimic. Elizabeth, aşezată în capul mesei, faţă
în faţă cu tatăl ei, îngheţă de ruşine,murind pe dinăuntru.
Rhys Williams a fost cel care a salvat seara. ! Dispăru în birou pentru câteva
momente şi vorbi la telefon. Apoi se întoarse în salon şi distra oaspeţii cu poveşti
amuzante, în timp ce servitorii au început să cureţe masa.
ân scurt timp, un convoi de camionete s-a oprit în faţa casei şi ca printr-un miracol,
pe masă au apărut o mulţime de noi feluri de mâncare. Cuş - cuş, miei en brochette,
orez, platouri cu pui fripţi şi cu peşte, urmate de bomboane, brânză şi fructe
proaspete. Toată lumea mâncă cu poftă, cu excepţia lui Elizabeth. Era atât de necăjită,
că nu putea înghiţi nimic. De fiecare dată când ridica ochii spre Rhys, acesta se uita la
ea cu o privire conspirativă. Elizabeth n-ar fi putut spune de ce, dar se simţea umilită
de faptul că Rhys nu numai că asistase la eşecul ei, dar o şi salvase. Când seara se
termină şi ultimul dintre oaspeţi plecase cu părere de rău, era aproape dimineaţă.
Elizabeth, Sam şi Rhys se aflau în sufragerie. Rhys turna nişte brandy.'
Elizabeth inspiră adânc şi se întoarse spre tatăl ei.
- îmi pare rău pentru dineu. Dacă nu ar fi fost Rhys...
- Sunt convins că vei reuşi mai bine data viitoare, spuse Sam categoric.
Şi Sam avu dreptate. începând cu acel moment, când Elizabeth organiza un dineu
sau o petrecere, fie că era pentru patru persoane sau pentru patru sute, studia
oaspeţii, afla ce le place şi ce nu le place, ce mâncau, ce beau, şi ce fel de distracţii le
plăceau cel mai mult. Ţinea un catalog cu dosare referitoare la fiecare persoană.
Oaspeţii erau flataţi să descopere că vinul lor preferat, sau whisky-ul şi trabucele
favorite erau oferite la masă, iar Elizabeth era capabilă să discute despre munca lor în
cunoştinţă de cauză.