Sidney Sheldon - Churry-Burry

- Da, dar nu se pot vinde nici transfera. Nu folosesc nimănui dacă compania nu
devine publică.
Swinton trase din trabuc.
- Şi nu devine publică?
- Depinde de Sam Roffe. Am... am încercat să-l conving..
- Mai încearcă.
- Spune-i domnului Michaels că îşi va primi banii. Şi vă rog, nu mă mai persecutaţi.
Swinton se holbă la el.
- Te urmărim, zău? Păi, Sir Alee, mic vierme, vei ştii când vom începe să te urmărim.
Grajdurile îţi vor arde şi vei mânca frigărui din carne de cal. Apoi îţi va arde şi casa. Şi
poate şi soţia ta, zâmbi el. Ai mâncat vreodată păsărică de muiere friptă?
Alee păli brusc.
- Pentru Dumnezeu!
- Glumesc, îl linişti Swinton. Tod Michaels e prie-tenul tău. Şi prietenii se ajută între
ei, nu? Discutam despre tine la întâlnirea de azi dimineaţă. Ştii ce-a zis şefu? A zis: „Sir
Alee, e un tip de treabă. Dacă nu are bani, sunt sigur că se va gândi la un alt mod de aşi
plăti datoria."
Alee se încruntă.
- Ce fel de mod?
-Ei bine, nu e chiar aşa de greu pentru cineva isteţ ca tine. Ai o mare companie de
medicamente,nu? Faci lucruri ca şi cocaina, spre exemplu. Fie ; vorba între noi, cine va
ştii dacă din greşeală vei încurca nişte transporturi?
Alee îl privi cu ochii măriţi de spaimă.
- Eşti nebun. Eu... nu pot face aşa ceva.
- E surprinzător cât de multe pot face oamenii atunci când trebuie, spuse Swinton
jovial. Apoi se ridică în picioare. Sau aduci banii sau îţi vom indica unde să trimiţi
marfa.
âşi stinse trabucul în farfuria lui Sir Alee.
- Transmite-i salutări lui Vivian, Sir Alee. Pa! Jon Swinton plecă.
Sir Alee rămase singur, înconjurat de lucruri familiare, confortabile, lucruri care
făceau parte din viaţa lui şi care acum erau ameninţate. Singurul obiect străin era
obscenul capăt de ţigară din farfuria lui. Cum de le permisese să intre în viaţa lui?
Acceptase să fie manevrat într-o poziţie în care era dominat de lumea interlopă. Iar
acum ştia că vroiau mai mult decât doar bani. Banii erau doar momeala prin care l-au
prins în cursă. Doreau de fapt legăturile lui cu firma de medicamente. Vor încerca să-l
oblige să lucreze pentru ei. Dacă se afla că era în mâinile lor, opoziţia va face capital
politic din asta. Propriul lui partid îi va cere să demisioneze. Cu tact şi în linişte. îl vor
forţa să ceară Chiltern Hundreds, un post în care i se plătea un salariu simbolic de o
sută de lire pe an, plătite de Coroană. Nu puteai fi membru al parlamentului dacă te
plătea Coroana sau guvernul. Aşa că lui Alee nu i se va mai permite să devină
parlamentar. Motivul nu putea rămâne secret. Va ajunge ruşinea familiei. Dacă nu
reuşea să facă rost de o mare sumă de bani. Discutase de mai multe ori cu Sam Roffe,
cerându-i să facă compania publică, să lase acţiunile să fie cotate pe piaţă.
- Nici nu te gândi la aşa ceva, îi spusese Sam. în secunda în care vor intra în
companie, vor începe să ne dea sfaturi. Şi până să ne dăm seama vor prelua consiliul