Sidney Sheldon - Churry-Burry

- Cara, eu...
- Proprietarul şi vecinii ne tratează de parcă am fi leproşi. Nu mai putem ieşi din
casă cu capul sus. Trebuie să plec de aici.
Ivo o privi cu ochii mari, şocat.
- Ce vrei să spui?
- Plec din Roma şi iau copiii cu mine.
- Sunt şi ai mei! strigă el. Nu poţi face aşa ceva.
- încearcă să mă opreşti şi te omor!
A fost un coşmar. Ivo se uita la cei trei fii ai lui şi la iubita lui amantă strigând ca o
isterică şi se gândea: Nu mi se poate întâmpla mie. Dar Donatelia încă nu terminase
cu el.
- înainte să plecăm, îl anunţă ea, vreau un milion de dolari. Bani gheaţă.
Era atât de ridicol încât Ivo izbucni în râs.
- Sau milionul sau îi dau un telefon soţiei tale.
Asta se întâmplase acum şase luni. Donatelia nu-şi pusese în aplicare ameninţarea
- nu încă - însă Ivo ştia că o va face. Cu fiecare săptămână devenea tot ; mai insistentă.
îi telefona la birou şi îi spunea:
- Nu-mi pasă cum faci rost de bani. Dar adună-i cât mai repede!
Nu exista decât un singur mod în care Ivo ar fi putut obţine o sumă atât de mare.
Dacă îşi vindea acţiunile de la „Roffe şi Fiii". Dar Sam Roffe bloca orice tentativă, Sam
Roffe îi periclita căsătoria şi ; viitorul. Sam Roffe trebuia lămurit. Atunci când cunoşteai
anumiţi oameni totul era posibil.
Ceea ce-l durea cel mai mult pe Ivo era că Donatella
- amanta lui scumpă şi pasionată - nu-l lăsa nici măcar
să o atingă. I se permitea să-şi viziteze copiii în fiecare
zi, dar în dormitor intrarea îi era interzisă.
- După ce îmi dai banii, promisese Donatella, îţi dau voie să faci dragoste cu mine.
Din cauza disperării, Ivo îi telefonase în acea după amiază şi-i spusese:
- Vin acum. Am aranjat totul.
Va face dragoste cu ea şi o va calma mai târziu. Dar nu se întâmplă aşa. Reuşi să o
dezbrace şi când au fost amândoi goi îi spusese adevărul:
- Nu am încă banii, cara, dar în curând...
Şi atunci Donatella îl atacă asemeni unui animal sălbatic.
Ivo se gândea la trei lucruri în timp ce se îndepărta cu maşina de apartamentul
Donatellei cum îi spunea acum luând-o spre nord pe aglomerata Via Cassia, în drum
spre casa lui din Olgiata. îşi privi chipul în oglinda de la bord. Nu mai sângera, dar
zgârieturile erau cumplite şi începuseră să se decoloreze. îşi privi cămaşa pătată de
sânge. Cum îi va explica Simonettei semnele de pe faţă şi de pe spate? într-un moment
de nesăbuinţă se gândi într-adevăr să-i mărturiseascăadevărul, dar apoi alungă repede
această idee care îi trecuse prin minte. Ar fi fost posibil - doar posibil - să se
spovedească soţiei sale că într-o clipă de alienare mintală se culcase cu o altă fată şi o
lăsase însărcinată şi poate - poate ar fi scăpat nejupuit de viu. Dar trei copii? Pe o
perioadă de trei ani? Viaţa lui nu mai valora nici cât o monedă de cinci cenţi. Nu avea
cum evita întoarcerea acasă, pentru că invitaseră oaspeţi la cină, iar Simonetta îl
aştepta. Ivo era prins în capcană. Căsătoria lui se terminase. Doar San Gennaro,