Sidney Sheldon - Churry-Burry

mai avea importanţă. Nu conta decât goliciunea lor şi atingerea corpului lui peste al ei.
Erau în pat, explorându-se şi nu se mai săturau să se mângâie, să se atingă, să-şi
sărutetrupurile arzând de dorinţă. Când nici unul nu mai rezistă Rhys o acoperi cu
trupul lui şi intră încet în, mişcându-se adânc şi tare, iar ea răspunse ritmului său,
ritmului universului şi totul în jur zvâcnea mai repede şi mai repede, scăpând de sub
control până când urmă explozia extazului, apoi pământul deveni nemişcat şi liniştit
din nou.
Se ţineau strâns în braţe şi Elizabeth îşi spuse în gând, fericită: Doamna Rhys
Williams.
Capitolul 46
- Scuzaţi-mă, doamnă Williams, spuse Henriette la interfon, dar a venit un anume
comisar Hornung care vrea să vă vadă. Spune că e ceva urgent.
Elizabeth se întoarse şi îl privi mirată pe Rhys. Tocmai se înapoiaseră de la Rio cu o
seară înainte şi erau în birou doar de câteva minute. Rhys ridică din umeri.
- Spune-i să-l trimită înăuntru. Să aflăm ce este atât de important. Câteva clipe mai
târziu cei trei erau aşezaţi în biroul lui Elizabeth.
- De ce aţi vrut să mă vedeţi? întrebă Elizabeth.
Max Hornung nu pierdu vremea. Spuse direct:
- Cineva încearcă să vă ucidă.
Urmărind cum lui Elizabeth îi dispare culoarea din obraji, Max se simţi sincer
necăjit, întrebându-se dacă n-ar fi existat totuşi o modalitate mai plină de tact de a-i
spune adevărul.
- Despre ce dracu" vorbeşti? întrebă Rhys. Max continuă să se adreseze lui Elizabeth:
- Au existat deja două atentate la viaţa dumneavoastră. Probabil că vor fi şi altele.
- Eu... trebuie să fie o greşeală, se bâlbâi ea.
. - Nu, doamnă. Prăbuşirea ascensorului trebuia să vă ucidă.
Elizabeth îl privi în tăcere cu ochi negri consternaţi şi mai era ceva în ei, bine ascuns,
dar Max nu-şi dădea seama ce anume.
- La fel şi Jeep-ul.
Elizabeth se trezi din amorţeală.
- Greşiţi. A fost un accident. Jeep-ul era într-o perfectă stare. Poliţia din Sardinia l-a
verificat foarte atent.
- Nu.
- Am văzut cu ochii mei, insistă Elizabeth.
- Nu, doamnă, l-aţi văzut examinând un Jeep. Nu era al dumneavoastră.
Amândoi se uitau la Max cu ochii măriţi. Max continuă.
- Jeep-ul pe care l-aţi condus nu a ajuns în acel garaj. L-am găsit într-un cimitir de
automobile din Oblia. Şurubul care închidea cilindrul fusese desfăcut şi lichidul de
frână se scursese afară. De aceea n-au funcţionat frânele. Aripa din faţă era lovită şi se
văd încă zgârieturile de la crengile copacilor. Laboratorul a verificat. Se potrivesc.
Coşmarul reveni. Elizabeth se cutremură, de parcă porţile groazei s-ar fi deschis
brusc şi trăia din nou teroarea coborârii pe drumul abrupt.
- Nu înţeleg, spuse Rhys, cum putea cineva... Max se întoarse şi-l privi.
- Toate Jeep-urile arată la fel. Pe asta s-au bazat. Când sa lovit de copac în loc să se
prăbuşească în mare, au trebuit să improvizeze ceva. Nu-şi puteau permite ca să
examineze cineva Jeep-ul, pentru că totul trebuia să arate ca un accident. Se aşteptau