Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
început să strìnga. Privirea fetei se schimbă de la plăcere la groază. Se lupta sălbatic să<br />
scape,'dar degetele lui strângeau tot mai tare, până când fata muri. Aparatul prezentă<br />
un prim plan al chipului ei. Filmul se termină. Brusc luminile s-au aprins. Max îşi<br />
amintise.<br />
Fata pescuită din râu la Zurich.<br />
La cartierul general al Interpolului veneau răspunsuri din toate părţile Europei. Şase<br />
crime similare au avut loc în Zùrich, Londra, Roma, Portugalia, Hamburg şi Paris. I<br />
René Almedin îi spunea lui Max.<br />
Descrierile se potrivesc perfect. Victimele sunt toate blonde, tinere: sunt strangulate<br />
în timpul actului Sexual, iar corpurile lor sunt goale cu excepţia unei Panglici roşii în<br />
jurul gâtului. Avem de-a face cu o crima în masă. Cineva care are paşaport şi este<br />
destul de bogat pentru a călători mult pe banii lui sau pe banii unei firme.<br />
ân birou intră un bărbat îmbrăcat în haine simple.<br />
- Am avut noroc. Pelicula este fabricată de o mică întreprindere din Brusel. Acest lot<br />
de pelicule a avut probleme cu colorul de aceea le-a fost uşor să-l identifice. Vom primi<br />
o listă cu cumpărătorii.<br />
- Aş vrea să văd lista când o primiţi, spuse Max.<br />
- Bineânţeles, spuse Rene Almedin, studiindu-l pe micul poliţist. Niciodată nu mai<br />
văzuse unul ca el. Şi totuşi. Max Hornung a fost acela care a stabilit legătura între<br />
crime.<br />
- Vă datorăm recunoştinţă, spuse Almedin. Max îl privi şi clipi des.<br />
- Pentru ce? întrebă el.<br />
Capitolul 43<br />
Alee Nichols n-ar fi vrut să vină la acest banchet, dar nu dorea să o lase singură pe<br />
Elizabeth. Trebuiau să vorbească amândoi. Banchetul se ţinea la Glasgow, un oraş pe<br />
care Alee îl ura. Afară îi aştepta ° maşină care să-i ducă la aeroport de îndată ce vor<br />
reuşi să plece fără să jignească gazdele. Alee vorbisedeja dar mintea îi era în altă parte.<br />
Era încordat şinervos şi îl durea stomacul. Cineva avusese proasta inspiraţie să<br />
servească haggis. Alee abia se atinse de mâncare. Elizabeth, aşezată lângă el, îl întrebă:<br />
- Nu te simţi bine, Alee?<br />
- Ba da, o linişti el, bătând-o uşor pe mână. Speech-urile se apropiau de sfârşit când<br />
un chelner<br />
veni lângă Alee şi îi şopti:<br />
- Scuzaţi-mă domnule. Sunteţi căutat la telefon. Puteţi vorbi din birou.<br />
Alee îl urmă pe chelner afară din sala mare până în biroul din spatele recepţiei.<br />
Ridică receptorul:<br />
- Alee?<br />
Vocea lui Swinton spuse:<br />
- Acesta este ultimul avertisment. Legătura se întrerupse.<br />
Capitolul 44<br />
Ultimul oraş de pe agenda lui Max Hornung a fost Berlinul. Computerele, prietenii<br />
lui, îl aşteptau. Max discută cu Nixdrof, computerul special la care se avea acces doar<br />
cu o dischetă codificată.<br />
Vorbi cu computerele de la Allianz şi Schuffa şi cu cele de la Bundeskrimalamt din<br />
Wiesbaden, unde erau stocate toate datele referitoare la activitatea criminală din<br />
Germania.