Sidney Sheldon - Churry-Burry

Max începu să explice într-o italiană fluentă. Problema era că i-au trebuit lui Ferraro
câteva minute până să-şi dea seama în ce limbă vorbea Max. Când în sfârşit pricepu,
ridică îngrozit mâna şi îl opri:
- Basta! Vorbiţi engleza?
- Bineânţeles, îi replică Max.
- -Atunci vă implor, să vorbim în engleză! Când Max termină ce avea de spus,
Ferraro îl lămuri:
Greşiţi, signore. Vă asigur că ne pierdem timpul. Mecanicii mei au verificat deja
Jeep-ul. Toată lumea a ajuns laconcluzia că a fost un accident.
Max dădu din cap, fără să se lase impresionat. W-Bu încă nu m-am uitat la el.
- Foarte bine. Este într-un garaj public, la vânzare.
Unul din oamenii mei vă va duce acolo. Aţi dori să vedeţi scena accidentului? Max
clipi des.
- De ce?
Detectivul Bruno Campagna a fost ales drept escortă.
- Am verificat deja maşina. A fost un accident, spuse Campagna.
- Nu, replică Max.
Jeep-ul era în colţul unui garaj, cu partea din faţă încă crestată şi împroşcată cu sevă
verde uscată.
- încă nu am avut timp să lucrez la el, le explică mecanicul.
Max se plimbă în jurul Jeep-ului, examinându-l.
- Cum au fost stricate frânele? întrebă el. Mecanicul îşi înălţă mâinile în sus.
- Gesâi! încă unul! Sunt mecanic de douăzeci şi patru de ani, signore, spuse el
nervos. Eu însumi am
examinat Jeep-ul. Ultima dată când cineva a umblat la aceste frâne a fost când
maşina a ieşit din fabrică.
- Cineva a umblat la ele, insistă Max.
- Cum? mormăi mecanicul.
- încă nu ştiu, dar voi afla, îl asigură Max plin deîncredere.
Aruncă o ultimă privire Jeep-ului, apoi se întoarse şi părăsi garajul.
Inspectorul-şef al poliţiei. Luigi Ferraro se uită la Campagna şi vru să ştie:
- Ce ai făcut cu el?
- N-am făcut nimic. L-am dus la garaj, s-a purtat ca un prost în faţa mecanicului,
apoi mi-a spus că vrea să meargă singur la plimbare.
- Incredibil!
Max stătea pe plajă zgâindu-se la apele albastre ale mării, fără să vadă nimic. Se
concentra, mintea lui era ocupată cu formarea unui întreg din mai multe bucăţi. Era de
parcă lucra la un gigantic joc de puzzle. Fiecare bucată îşi avea locul ei dacă ştiai unde
să o pui.
Jeep-ul era o parte mică dar importantă a jocului. Frânele au fost examinate de
experţi. Deci accepta faptul că nimeni nu umblase la ele. Pentru că Elizabeth
condusese maşina şi pentru că cineva îi dorea moartea, accepta de asemenea faptul
că cineva umblase la frâne. Nu se vedea nici o urmă. Totuşi cineva reuşise. Max avea
de-a face cu cineva inteligent. Asta făcea lucrurile mult mai interesante.