Buletinul Comisiei istorice, vol. 15.pdf
Buletinul Comisiei istorice, vol. 15.pdf
Buletinul Comisiei istorice, vol. 15.pdf
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Buletinul</strong><br />
<strong>Comisiei</strong> <strong>istorice</strong> a Romaniei<br />
Vol. XV.<br />
BUCURESTI<br />
Tiparul qezdmantului tipografic ,Datina Rom &leaser<br />
Valenti-de-Munte<br />
1936
COMISIUNEA ISTORICA A ROMANIEI N 1936<br />
N. Iorga, presedinte<br />
Al. Lapeclatu, membru<br />
I. Nistor,<br />
S. Puscariu,<br />
D. Russo,<br />
R. Caracas, secretar
<strong>Buletinul</strong><br />
Consiei <strong>istorice</strong> a Romaniei<br />
Vol. XV.<br />
BUCURESTI<br />
Tiparul apz5mantului tipografic Datina Romaneasce<br />
Valenti-de-Munte<br />
1936
<strong>Buletinul</strong> apare prin ingritirea<br />
PreFclintelui Cotnisiei
CONSTANTIN 1. KARADJA<br />
POEMA LUI MICHEL BEHEIM<br />
DE PRE<br />
CRUCIADELE IMPOTRIVA TURCILOR<br />
DIN ANII 1443 sI 1444<br />
Publicata dupi manuscrisele Pal. Germ. 334 gi<br />
312 din Biblioteca Universitb.tii de la Heidelberg.
POEMA LUI MICHEL BEHEIM<br />
DESPRE<br />
CRUCIADELE IMPOTRIVA TURCILOR<br />
DIN ANII 1443 SI 1444.<br />
Crucladele In contra Turcilor din anii 1443 $i 1444, terminate<br />
prin desastrul de la Varna, pot fi s000tite, pentru<br />
Muntenia, ca ultimele acte ale epopeii, premergatoare tragediei<br />
seculare a stapanirii turce$ti.<br />
Cu toate ca cvenimentcle atat de hot:al-Hoare pentru natiunea,<br />
romand au fost studiate In. strainqtate ca $i in Zara noastra,<br />
oonstatam insa ca uncle din documente]e originate pe care se<br />
Interne laza bate desrierile posterioare ni-au Minas putin acoesibile,<br />
find publicato in <strong>vol</strong>ume devenite extrem de rare $i<br />
care sant, une on eel putin, deparle de a raspunde cerintelor<br />
tiintei moderne.<br />
,<br />
Am intreprins deci publicarea unuia din aceste izvoare, poema<br />
ca.ntilretului (Meistersinger) Michel Beheim, inspirat direct de<br />
un. martor ocular al evenbnentelor relatate, Hans Mage.stJ,<br />
Ungur sau Sas din Ardeal, care, exact ca vestitul Hans Solidi-<br />
berger 2, Captives Septemcastrensis" 3, $i<br />
Jtirg von Narnberg4<br />
petrecu multi ani in robie turceasca.<br />
Despre Beheim (n. 1416, t circa 1479) putem mentiona ca,<br />
de $i nascut In. Wurttemberg, avu ocasie a mina de aproapo<br />
tntamlitarile din Sud-Estul Europe' in timpul eand era in serviciul<br />
regelui Ladislau Postumul $i Iniparatului Frederic al<br />
1 Cf. randurile 944-45 ale poemei de mai jos.<br />
2 Cf. lucrarea noastrA Die altesten gedruckten Quellen zur Geseltichte<br />
der Rumanen ", in Gutenberg-Jahrbuch 1934, pp. 122 §i 132.<br />
s Karadja, o. c., pp. 127 §i 132.<br />
4 Ibid., pp. 128 $i 133.
6 Constantin I. Karadja<br />
III-lea, stand in Ungaria si Boemia, Intre anii 1455 si 1466.<br />
Poema noastrd este scrisd pe la 1460-1466, ached circa dotalzeci<br />
de ani dupil evenimentele relatate, ecia ce constituic una din<br />
cans le inexactitatilor si nepotrivirilor de date ce vdm Intalni<br />
In text. Slabiciunile descrierii sant evidente. Hans Miigest face<br />
numerolse confusiuni. Constatrun greseli de cronologie 1, de<br />
timp 2 si de nu ne 3. Cifrele cc da sant, in genere, inexacle si<br />
farii valoare4 5i multe fapte capitale, n^cesare pentru o bung<br />
InIelegere a sirultti evenimentclor, sant tncule supt tacere sau<br />
descrise in mod superficial 5i inexact.<br />
Neocupand decat un rang inferior in armatrt, ii Huse*:<br />
°rice, vedere do ansamblu. Relateazd, pc cat poate, evenintentele<br />
cc a vdzut si pe care le-a uitat in parte. Descrkr .a biltaliei<br />
Insesi d' in Varna este, astfel, foarte slaba. Magest n'are nicio<br />
ideie a miscdrilor strategice si tactice, re au condus la infrangerea<br />
crestinilor, neputand da o expunere clard nici macar<br />
sirului evenimentelor c^ s'au desfasurat in fata lui. Dacd n'ar<br />
exista si alte izvoare, n'am avea, d-ci, deoat o imagine foarte<br />
confusd a felului in care a decors lupta,5.<br />
Cu Coate aceste defecte, textul Jul Beheim este Insd de o<br />
importanja netagaduita, avand mai ales in. vedere stirdcia reintivrt<br />
a iz'oare1or de mina Intdia si de care cc ni dd un nun-dbr<br />
insemnat do amiinunte ce cdutdm In z.tdar fu altd park sau<br />
de confirmdri ale unor fapte sau ImpTejurari observate si de<br />
alji autori.<br />
Texiul nostru nu s'a pdstrat decat In cloud. codice, ambele<br />
apartinand Bibliotecii Universitatii din Heidelberg, unde sant<br />
clasate supt No. Pal. germ!. 2123 si Pal. germ. 3347..<br />
1 Cf., do exemplu, v. 52, 102 §i 385 ale textului de mai jos.<br />
2 Dc exemplu v. 366.<br />
3 De exemplu v 59.<br />
4 De exemplu v. 68, 865 si 934.<br />
5 Toate aceste greseli §i slabiciuni an fost bine expose de Bans<br />
Gille, Die hislorischea and pol tischczz Gedichte Michel Beheims,<br />
Berlin 1910. 0 descriere destul d3 amanuntili a bAtaliei de 1a Varna,,<br />
luata mai ales dupA Dlugosz, Callimachus §i Chalcocondylas v. pp.<br />
13 §I 15 mai jos) a fost scrisa la not de d. protean- C. Brate3cu gi<br />
publicata in Arh va Dobrogei, <strong>vol</strong>. II (1a19).<br />
6 Poemul ocupA fol. 157 a-162 (paginatie moderna).<br />
7 Fol. 109 a-117 d. Acela§i codex confine 0 poems despre 'lad<br />
repe§, Iron ai,nem wutrich der hiess Trakle waida von der Walachee.
Michel Beheim despre crucladele lmpotrIva Turd lor 7<br />
Dupe cum ni comunica, cu multa aniabilitate, d. profesor J.<br />
F. Jost din Grossgade (Pommern), care pregateste o importanta<br />
lucrare de ansamblu despre Michel Beheim, cercetarile d-sale<br />
au adus la resultatul ca ins. 312, scris in intregitne de mina<br />
autorului 1, dateaza din anii 1455-56 cu unela adausuri posterioare.<br />
Codlcele 344 este din anii 1462-3, purtand 1ndreptari<br />
ce au lost datate do d. Jost pang la 1472-4 2. Acel din urma<br />
manuscript est, . o copie de p2 primal. Fiind revizuit de insusi<br />
autorul, constituie totusi ultima si cea mai Mina versiune S.<br />
Mulfamitii ainabilitatii d-lui doctor Berenbach, conservatorul<br />
Manuscriseler din Biblioteca Uniersitatii de in Heidelberg, si<br />
d-lui profesor Jost, mon1ionat mai sus, care avea anul din<br />
codice In siudiu, ni-a lost In.gaduit sit aducem anthele ma-<br />
nuscriple it Berlin pentru lucrarea noastra. Profit de ,aceastil<br />
ocasie pentt u a-i exprima Inca °data sincera mea recunostinta.<br />
Manuscriptul purtand numarul 331 puland fi considerat ca<br />
definitiv, ant crezut util a redo textu1 cc urtneaza dupe acea<br />
versiune, adaugand insa, supt forma de note, principalele variante<br />
din ms. 312<br />
Textul ramasese timp de patru secole neIntrebuintat si uitat.<br />
In anul 1819, profesorul vienes Th. G. von Karajan sit-a procurat<br />
insa o copie partiala de pe codicele 312, public and poema<br />
noastra Intr'o editie foarte limitata4.<br />
(fol. 94 b-104 b), publicata de Gr. C Conduratu, ca tesd de doctorat<br />
la Universitalea din Leipzig in anul 1903 si de dr. Jacob Bleyer, in<br />
Archly des Verei.ns far siebenburgische Landeskunde <strong>vol</strong>. 32 1903).<br />
Precum reiese chiar din primele cuvinte ale codicelui: In diesem<br />
buch sten michel behams geticht genotirt un[d] mit seine-m] hind<br />
geschrifft geschriben", si din inpemndrile familiare pe fol. 315 b.<br />
2 Profesorul austriac Th. von Karajan crezu ce putea data codicele<br />
331 din anul 1474, de care ce se termind cu cifra cocci xxiv,<br />
care face de fapt parte din index, referindu-se la foaia respectivd.<br />
Cf. Karajan, Michael Beheim's Bach you den WienPrn, Viena 1813,<br />
p. Lxxiv. Filigranele arata cd hartia manuscriptului esle din anii<br />
1450-70 (Briquet, 2162, 3589 si 5545).<br />
3 Cf. de ex. numele voevodului muntean Trakle in ins. 312 Ii,<br />
mai corect, Dracol, in a doua versiune a poemei din rns. 334.<br />
4 Quellen und Forschungen zur Vaterkind'schen Geschiehle, Lit(<br />
ratur und K 'nst, Viena 1849, in 40, care <strong>vol</strong>um confine, intre<br />
allele:<br />
Zehn Gedichte Michael Beheim's zur Geschichte Oesterreichs and<br />
LIngaras. Poema noastrd figureazd suet No. 4.
8 Constantin I. Karadja<br />
Aceasta prima editie, foarte meritorie pentru timpul ei, are<br />
insa desavantagiul nu numai de a fi aproape imposibila de gasit,<br />
ci pacatuieste si prin faptul cii nu tine sama de cel mai<br />
bun text si mai ales ca a lost lucrata, la Viena, dupa o copie<br />
destul de prost executat5 la Heidelberg, la care se vor fi adaugal<br />
si numeroase greseli de tipar datorite zetarului austriac. 0<br />
editic moderna a devenit deci utila.<br />
In ceia ce priveste cursul evenimentelor dcscrise de Beheim<br />
in poema de mai jos, le putem resuma precum urmeaza:<br />
Dupa moartea lui Albrecht a] H-lea, la 27 Octombre 1439,<br />
o parte insembat5 a Ungurilor nu recunoscu pe fiul sb.'n<br />
postum, Ladislau, ca rege. alegfind in locul lui pe Vladislav<br />
al Poloniei.<br />
Campania acestuia, din anal 1443, incepe cu eindul 27,<br />
continufin.d liana la riindul 260 al poemei noastre. Ni vont<br />
aminti ca acest razboiu, Munit inai tiirziu campania cca limga"<br />
(der lange Feidzug), in care Romtinii din Muntenia nu par a<br />
fi jucat un rol prea insemnat, cu toate ca faceau si ei parte<br />
din armata crestinal, este una din expeditiile cele mai ginrioase<br />
ale lui Joan Corvinul, supt comanda efecliva a caruia se<br />
afla oastea Intreaga. Trecand Dungrea In regiunile Banatului,<br />
viitorul guvernator" castiga frumoasa victorie de la Nis, la<br />
3 Novembre 1443, Inaintand spire Sofia, care ores In cucerib,<br />
la 4 Decembre. De aici cruciatii isi unmara drumul spry.<br />
Miazazi pang. In muntii Balcani, uncle incercara in zadar a<br />
forta trecatoarea de la Zlatita 2, aparata cu Inversunare de<br />
ostasii Sultanului Murad. Fiind in toiul iernci, la Craciun<br />
Ungurii suferiau mult de gerul cumplit, asupra caruia insist<br />
1 Beheim, v. 259.<br />
2 Karajan crezu el armata cresting fu oprita la Poarta lui<br />
Traian". Toni autorii posteriori eari s'au ocupat de aceasta campauie<br />
sant insa de acord pentru a crede c5. lupta avu be la Zlatita. Cf.<br />
Hammer, Geschichte, ed. Pesta, I, p. 348; A. Huber, Die Kriegc zwischen<br />
Ungarn and den Tarken, 1440-141-3, in Archly fur eisterreielnschc<br />
Gesch;chte, XVIII, Viena 1886, p. 189; Hans Gine, o. c., p. 18, §i<br />
L. Kupelwieser, Die ICcimpfe Ungarns mit den Osmancn, Viena 1899,<br />
p. 76<br />
Beheim, v. 123.<br />
-3
----<br />
P<br />
0, t. .:ki %tie& ..,.. ill p'....,,, ifte v.<br />
.<br />
1.-<br />
' /5irl<br />
I)t c .. .C6<br />
I<br />
: . b t,. 'I, i<br />
.. ,.!.11t, tr::.<br />
:..atifv.- 4 ,41 9,v.", i,,Lo<br />
..<br />
t<br />
1<br />
)<br />
1<br />
s.,-.,.1%V : 43 ,11/1f) ,.,/ ...4 J... it.11-141,11 I": s 'oret.411.,. ,... 01/.9<br />
1 2',101' '.. ` / , ,f1 hie- ,1-.1i1.1p- il i 1 4. k: .c:',' rec-...: ,v,<br />
"41<br />
I-- t 'I't / c' ' .., 1. 1 ' .9, ' /0 1 -, , 21' . it ...t'aft- u + t A: iv ti,<br />
t NU<br />
ir,<br />
i- 411 v re-los V° ft/a,f-i'il-T1 3. at ( iq, il It V111112-Vti ttf-'10i-I.N..,<br />
, - 1% )1.11 1- Cr tie .N itet) )..-vvt $10 4 /las 0- a i ttt 10 a Nti-ii ,..iis ;)"C -''c +1<br />
v A... toil tIVA 14.,t" ry, fort V<br />
VT'S-14e' n*1901 V11.6 lo*Illefit1Wkl<br />
,:y . ft, ;-,,... .....im,a, h,<br />
;) ,. , . ... ..... . ova rwq r,:;,:s.. alt, (,1%.0 e fir ge rt<br />
RI, ,,, .:. ,. ,.. r 60/13, I 1, ,,, Tit fUlt.N, t ,..,t, 011 .'Irry^e/1<br />
, , , 4.-- ..3 '` ' . -Yrif.,,,,,.i c 1:.,......,-, tie: ll ki (VII,Otti) ,rt /1.4)p. 164<br />
,<br />
10,, Av.,* l'A....vr 14.4,11.91,t4. NV", Al v* % tt :Is. iy., t 4 ; IS,<br />
5?',. f ,-.q<br />
r ,-;-,jr" .,44 ts 'YVicll Nitilit.,.4 /-''''' f'Vit'"1 1"*.1.1';'" t u ''"ii'\'''. ft :if ...eld'I<br />
7.47:f "'Or 1 , \ tIrtkt ....,,,,4.;,./4...1.9,,,,".i..:,1"p,fp. .,:Ntl",,i:-"yy.514,7::""4.3.3:e1;1:4i,,Ii:,1.,/,:<strong>vol</strong>,;;'1)<br />
%rt '1, 1 t<br />
/?. ANN .Nt 0, tirb.".V. %OA?. vv 1, I 1.1. \...h 1, N. mit i i.' ti Oh J.. I aC1VIell, lt %kV! V'<br />
. i -,-<br />
.<br />
* Ain i (Z.% /.....13 v_A 6,v't .i q ,) 403
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 9<br />
si Belle im1. Dupa o inaintare obositoare prin regiuni pustiite,<br />
crestinii, lipsiti de provisii, calzura prada epidemiilor. JUL astfcl<br />
de conditiuni, o forlare a positiihr intarite ale Turcilor n'a<br />
fost cu putinta, camlpania terminandurse prin regretarea Ungtuilor2<br />
si cu o noun victorie a lui Ioan Corvintil, la Nisava,<br />
la 6 Ianuarie 1444.<br />
Pacea, Incheiata in Julie, la Seghedin, pe zeoe ani, este trecuta<br />
supt tacere de poetul nostru. Razboiul reineepe dupd scurt<br />
timp, legatul Papei, vestitul cardinal Lilian Ceisarini, reusind<br />
a convinge pe Vladislav ca un legamant, facut chiar<br />
Sfanta Evanghelie, nu trebuie tinut in sama, cand e vorba de<br />
Infideli 3. Partea a doua a poem ?i lui Beheim trateaza despre<br />
acest nou razbolul. Deserierea este cu atilt mai pratioasa,<br />
cu cat este singurul izvor ee arata in mod detailat Inaintarea<br />
crestinilor do-a lungul Dunarei. Mull timp fu pierdut<br />
cu luarea unei serii de cotati fart. Insemnatale. Armata ores-<br />
Ling. era prost ochipata. Misrarile ei emu tngreuiale printr'un<br />
bagaj enorm 5. Ca n.umar slim ca era cu mult inferioara<br />
ostirilor turcesti, precum ni aralit destul de clar cuvintele rostite<br />
regelui de Vlad Dracul la Nioopole, despre care ni relateaza<br />
Iohan Dlugoz6 si, dupa el Callimachus 7 si Bonfiniu8, voevodu]<br />
nostru comparand Intreaga armata a cruciatilor cu suila Sultanului<br />
la vanatorile ce avea pbiceiul a intreprinde.<br />
Aceasta inferioritale numerica se explica, Intre allele, prin<br />
faplul ca razboiul nu avuse rasunetul asteptat. Po lonii mai<br />
ales refusard In genere a lua parte. Nici Ungurii nu par a fi<br />
trimis contingente prea imporLante, grosul ostirii fiind alcatuita,<br />
precum ni spun Aeneas Sylvius, lute° scrisoare care este In<br />
prima ei editie tot odata cea mai veche mentiune Lipari la a<br />
neamului nostril', din ,,mul(i Unguri, dar §i mai mlulri Romani,<br />
1 Ibid., v. 199-203 si 252.<br />
2 Ibid., v. 117-120.<br />
3 Cf. Hurmuzaki, 12, no. ni.xxxiv. Noul jurruulint al regelui, din<br />
I August 1441, de a reincepe razboiul in contra Turcilor.<br />
4 Beheim v. 262-943.<br />
5 250 de carute incArcate cu pradA, dup., Hammer, op. cit., I, r. F.57'<br />
6 Ed. Leipzig 1711, <strong>vol</strong>. I, col. 800.<br />
7<br />
Ed. Schwandtuer, Viena 1746, <strong>vol</strong>. I, p. 510.<br />
pe.<br />
8 Ed. germanil din Basel, 1515, fol. 329 b.<br />
9 Cf. pl. 7, mai jos. Tipilritura este din Colonia, circa 1.172. CI,<br />
Karadja, o. c., p. 130.
10 Constantin I. Karadja<br />
Bulgari si Ruteni". Beheim spline Ins ca tot contingcntul<br />
Voevodului Munteuiei cuprindoa. abia 7.000 d. oameni 1 dintr'un<br />
total de circa 25.000, cat a calculat G. Tinier ca numgra armata<br />
la Varna 2. Aceasta w.potrivire aparenta Intro izvoare se<br />
explicit insa. Gontrar teoriei acceplate p wit arum si dupg<br />
care oastea cresting ar fi foot alcdluitg aproape cxclusiv din<br />
Unguri 51 cativa Bosniecia, se vor fi aflat de sigur, afaril de<br />
Muntenii lui Vlad, fi boarte multi alti Rolmoni, mzi ales din,<br />
Ardeal, dar poate si din alto tinuturi, In cetele lui loan Coruinut<br />
1 Cf. Beheim, v. 329. Chalkokondylas ed Bonn, p. 325) tilt<br />
numgrul ostasilor lui Vlad la 10.000 de cglareti, Dlugosz (ed. Leipzig<br />
1711-12, <strong>vol</strong>. I, col. 800) si, dupg el, Callinaachus ed. Schwandtner,<br />
I, p. 511) si Bonfinius ed. germana, Basel 1515, fol. 329 h), spun<br />
ca Vlad Dracut iii lasg fiul, Vlad 'repel, In arinata cre,,,tina, la<br />
Nicopoli, cu 4.000 de ostasi alesi. 0 mentiude merita si i-mahout<br />
pasagiu, rdmas pang amnia neobservat, din Chronica (lurch Magistrum<br />
Johan Carlon vleissig zusamen gezotien, (editata de Ph. Melancliton),<br />
ed. I, Wittemberg, G. Rhaw (1532), 10, fol. 161 a: winch<br />
sagt man, da Vlasdislaus vom 1Valach Dracole begert, er soft uuch<br />
<strong>vol</strong>ch mit schicken, habe der Walach den zug widderadten, aber<br />
dennoch seinen son mit 20.000 pferden mit gesand, and zu Vla<br />
dislao gesagt, er schenke jhm hiemit tin Iceistl'ch schnell pferd, des<br />
gleichen er seinem son uuch ells g 'ben wotl, denn er gedencic nichil<br />
anders, denn sie werden geschlagen, d trumb sollen sie diese pferd<br />
beg der hand haben, and jun der not sick darauff eilend dation<br />
machen", Pasagiul este probabil luat dupg Callimachus sau Bonfinius,<br />
cifr.i de 20.000 fiind o gresealg de transcriere sau o exagerat e a<br />
lui 11Ielanchton. Observgm ca pasagiul nu mai figureaza in edliile<br />
'mai recente ale cronicei, complectate de Caspar Peucer, Cf., de ex.,<br />
editia Chronica Carlon's, Von Anfang der Welt ..., Willemberg,<br />
Zachar. Levman, 1588, fol., pp. 986-9 cu toate cg descrie evenimentele<br />
din 1143 si 1411 molt mai amgnunt't decdt face prie With 1<br />
lui Luther, in prima sa e litie. Exe3nplare d'n editiile menlionale se<br />
afla in Bibl. Karadja; exists insg si<br />
alte edit' i.<br />
2 0. c., p. 56. Hammer, Geschichte, ed. 1810, I, p. 354, spune ca<br />
armatit cresting era numai de 10.000 la inceptitul campanici. S'aii<br />
adaugat Inca, apoi, nu numai eolith) tenth' Mu ileniei, ci si age ce Le,<br />
mai ales Bulgari, in cursul ina'ntgrii de-a lungul Dundrii. Wavrin,<br />
pe de altli parte, care nu era insa n'ci el ma -Inv ocular al bidgliei<br />
de in Varna, CI un num it $i mai mic : tant Ilongrcs comme Poullans<br />
et Vallamt s, quc enviren VIII in. homm s" ed. Dupont, Park<br />
1859 p. 77 si e 1. lorga 1927 p. 93).<br />
3 N. lorga, thseh.chte de Osmanischen Mich( s. Gotha 1908,<br />
<strong>vol</strong>. 1, p. 441.
Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 11<br />
(a 10-a dupa Beheim), ale Secuilor (a 9-a), ale episcopului din<br />
Oradea-Mare, (a 5-a) si mai ales in cea de a 8-a, alcatuild iurJlrui<br />
din Ardelenil. Cred ca aceasta este conclusiunea ce trebuie sa<br />
tragem din pasagiul lui Aeneas Sylvius, citat mai sus, infor,<br />
matie data de un om de aleasa cullura, care stia foarte bine<br />
sa distinga Intre populatia maghiara si calelalte natiuni cazule<br />
supt stapanirea coroanei Sfan.tului Stefan 2.<br />
Interpretarea ce dam textelor lsi mai &este o pulernica<br />
confirmatie In Chalcocondylas, care spune ca, dupa moartea<br />
regelui si pierderea bataliei de la Varna Hunyadi se retrasc<br />
cu o mare impel de Valalti si<br />
Transiloani care-I urmard, in<br />
build rdnduiald totusi qi fdrd sa ardte cumua cd Ii e fried" 3.<br />
Aceste randuri ar li In vadita contrazicere cu ogle ce slim<br />
despre retragerea contingentului lui Vlad 'epos, care avu loc<br />
inainte de uciderea rcgelui si infrangerea d:_finitiva a osta$ilor<br />
crestini, data n'ar 1i 1Uptat la Varna si alti Romani decal cei<br />
!land parte din c.ata trimisa de Voevodul munlean.<br />
Afirmatia lui Aeneas Sylvius, cum ca erau si foarte multi<br />
Bulgari printre crestini, Isi &este si ea o 1ntarire in alta<br />
parte, si anume prin v. 321-323 ale poemei lui Behaim, din<br />
care vedem ca popula ;ia crestind din Bulgaria-de-Nord se<br />
alatura armatei. Rutenit mentionati in scrisoarea citata sant.<br />
poate identici cu Polonii can luptau dimpreuna cu Munlenii<br />
la Varna, la aripa stanga, dupa Chalkokondylas4 si can sant<br />
adesea mentionati de Wavrin.<br />
Studiind izvoarele cu atentie, ajungpm in conclusiunea nu<br />
numai ca teoria papa acum acoeptata asupra tx)mpositiei armatei<br />
crestine din campania de la 1144, ar trebui modificata,<br />
ci ca s'a lacut Romanilor o nedreptate si in ceia oe prive$Le<br />
atitudinea lor, mai ales in timpul batalici de la Varna. Adevarat<br />
este de sigtu ca exista o c arty intre Voevodul Aluntenki si<br />
1 Penlru oranduirea armatei, v. B v. 323-60.<br />
2 Cf. lucrarea papei In Europain", scrisa in anal 1138 si tiparit<br />
inlaiu in Memmingen, pc la 113 exemplar in B:1)1. Karadja). Ant<br />
Gal pasagiul 4spect:v in traducerea germ na a lui I arlmann Schedel,<br />
In p. 119 a lucriirii mnle cilate mai sus.<br />
3 Chalkokondylas, ed. Paris 1662. <strong>vol</strong>. 1, p. 14G<br />
4 Ibid., p. 143.
12 Constantin I. Karadja<br />
Ioan Corvin1. Acest (apt nu ne indreptatesste lnsa sa ludm ca<br />
literi de Evanghe lie judecatd a.sprg. a lui Dlugosz 2, care socdteste<br />
Valahii" mai apti la jiifuirea rnortilor decat la luptd.<br />
Aceasta afirmatie este in evidentd contrazicere cu marturia lui<br />
Chalkokondylas data mai sus si cu cele relatate de Hans Magests,<br />
care ni arata ca pierderile pricinuite Turcilor din partea<br />
Muntenilor erau atat de Insemnate, Incat Sultanul se vazu<br />
nevoit a trimete vorbd lui Vlad Tepes ca va ucide pe eel doi<br />
frati ai srti ce-i avca ca ostateci, welt er sich streitz nit massen".<br />
Numai atunci Muntenii au pardsit<br />
Daca avem in vedere ode expose mai sus, aratand ca tot contingentul<br />
din Muntenia nu alcaluia decat o parte din ostasii<br />
roknani, este sigur ca partea luatd de inaintasii nostri<br />
aceasta cruciata este departe de a fi fost judecatd pana act=<br />
In mod impartial La cuprinderea cetatii Peterspurg (Pravadi),<br />
rolul Muntenilor este, de altfel, pus in evidentd de Beheim 5.<br />
La Varna, pe de altd parte, toate izvoarcle sant unanime in a<br />
spune ca lupta fu dusd cu cea mai mare Inviersun,are. In scrisoarea<br />
mai sus citatd, Aeneas Sylvius ni spune, de exempla,<br />
ca ambele ostiri luptau indarjit, pawl ce bratele nu mai puleau<br />
ridica palasul sau intinde areal. Nu putem crede cd o asifel<br />
de vitejie set fi lost aralatei numai de Unguri, cad slim ad<br />
Romanii,<br />
Bulgarii fi Rutenii erau Mai<br />
ruunerofi chiar decd(<br />
aceflia. Avem, de altfel, o andrturie procisg cum] ca ai nastri<br />
erau eel mai viteji la Varna, Chalkokondylas afirmand ca<br />
Dad etian-0 aliquot desiderati sunt" 6.<br />
Ca vor fi fost pradatori printre Romani, ca si printre Unguri,<br />
de altfel, este sigur. Intregul raziroiu, dus pe atunci in mod<br />
salbatec, arata moravarile acelei vremi, ethid cavalerismul ee<br />
admiram din. epoca prilnielor cruciate nu mai era decal o<br />
amintire, de mai multe on seculard. Aceasta nu impiedeca<br />
insa ca natiunea romana, care era sa sufere atilt de cumplit<br />
1 Chalkokondylas socoteste pe Vlad Dracul ca dqmanul eel mai<br />
rau ce-1 avea Joan Corvinul) pc aceasta lume, dand uncle detalii<br />
despre cerlurile ce avura chine in presenta regelui.<br />
2 Ed. 1711, <strong>vol</strong>. I, col. 807.<br />
3 Beheiin, v. 721-40.<br />
4 Ibid., v. 745<br />
5 Ibid., v. 547-56 si 564-74.<br />
6 Ed. Bonn 1843, p. 337.<br />
SZo
Michel lleheim despre crucladele mpotrlva Turcilor 13<br />
tonsecintile politico ale Intrangerii de la Varna, poate revendiica<br />
si ea cinstea de a fi luptat cu barbatie pentru causa crestina<br />
In lntreg razboiul despre care este vorba, chiar data n'am<br />
avul norocul ca fapte isolate de vitejie romaneasca sa fi fort<br />
insemnate si lasate posteritatii de catre vre-un scriitor sau<br />
cantaret roman.<br />
Inainte de a reda textul ce urmeaza, va fi poate folositor<br />
sa aducem uncle infortnatii asupra principalelor izvoare exislente<br />
despre evenimentelc relalate de Hans Mast sl si trauscrise<br />
in forma poetica de Michel Beheini. Alcatuind aceasta. bibliografie,<br />
ne basam, intre allele, pe lucrarile savantului ausiriac<br />
H Zeissberg1, pe G. KOhler 2, A. Huber3 si L Kupelwieser4.<br />
a) loan Dlugosz. Cronicarul este contemporan al evenimentelor<br />
relatate. Am aratat Insa ea nu este impartial. Este pornil<br />
In contra Romanllor, Ungurilor si lui Joan Corvinul, asupra<br />
cgrora arunca. Intreaga vina pentru desastrul de la 14445.<br />
b) Philippus Callimachus. Nu este tin izvor de mina Wahl,<br />
cu toate ca s'a crezut niiult timp contrariul . Autorul s'a nast-ut<br />
abia in anul 1437, lucrarea Rind scrisg. tntre 1484 5i 1490.<br />
Descrierea este In. intregime basalt pe Dlugosz $i pe dottil<br />
lucrari, azi pierdute, ale lui Grigorie de Sanok, arhiepiscop<br />
de Lwow7, despre care Callimachus ni-a dat $i o bibliogafie3<br />
I In Zeitschrift far die osterreichischen. Gymnasien, XX, Vicna<br />
1871, pp. 91-104. Amintim si numeroasele documente unguresti<br />
tind<br />
vitejia unor ostasi romani, publicate in Hurmuzaki, II.<br />
2 O. c., p. 35.<br />
8 Die Kriege zwischen Ungarn and den Trirken, 14.40-1133, in<br />
Archiv fur osterreichische Geschichte, XVIII, Viena 1886, pp. 161-207.<br />
4 Die 'Crimple Ungarns mit de Osmanen, Viena si Lipsca 1899,<br />
pp. 69 §i 85.<br />
5 Notam editiile din Dobromil, 1614, din Lipsca, 1711-12, fol., $i<br />
Cracovia, 1873-8.<br />
6 Eroare facuia de Ph. Lonicerus. Cf. Tarkische Chronica, ed.<br />
Frankfurt 1572, fol., p. 13.<br />
7 ,,De evocatione Vladislai regis ad regnum Ungariae ac eius<br />
expeditionibus contra Turcos" §i de rebus Vladistai``.<br />
8 Publicata in Wiszniewski, Pomniki historyj literaturg polskieg,<br />
IV, pp. 35-43. Editiile lui Callimachus sant: 1. Augsburg, S.<br />
Grimm si M. Wirsung, 1519, in 40; 2. Cracovia, in Off. Lazari 1582,<br />
In 40; 3. In Lonicerus, Chron. Turc., I, pp. 215-315,, Frankfurt, I,<br />
Wachelus $i S. Feyer, 1584, in 80; 4. In Iacob Bangers, ed. Rer.
14 Constantin 1. Karadja<br />
c) 0 scrisoare a regelui Vladislai', din. 9 Novembre 1443, cars<br />
nu mai exista insa in textul original, Mid cunoscua numai<br />
dintr'o traducere italiana, publicatd in Cronica di Bologna, ap.<br />
Muratori 1.<br />
d) Scrisorile lui loan Corvinul, ad oppositum castri rupti,<br />
Balvan dicti", din 8 Novembre 1443 (octavo die Omniwn Sanetorum)<br />
2 .i. din Pesta, 11 Maiu 1445 3.<br />
e) loan de Tliur6e.z, a crirui cronica este insa scrisA, in<br />
oda ce priveste episodul care ne ocupa, numai pr vremea<br />
regelui Mateias Corvinul, fiind deci pArtenitor pentru tatal<br />
acestuia 4.<br />
f) Cartea a5a-numitului lenicer (Constantin de Ostrowice)<br />
este ostila lui Ioan Corvin. Lucrarea nu este conlem'porang<br />
cruciatelor despre care ne ocup,im, fiind scrisd dup'ii 1490 6<br />
g) Importanta scrisoare a lui Andreas de Pala& din Parma,<br />
Hung. Script., pp. 284-354, Frankfurt, hered. A. Wicheli 1600, in<br />
fol.; 5. in I. G. Schwandtner, Script. Rer. Hung., I, pp. 447-518,<br />
Viena 1746, in fol.; 6 si 7, in edit.iile lui Schwandtner din 1765 si 1767.<br />
1 Cf. A. Huber, o c., p. 180.<br />
2 Publ. in Katona, Mist. Grit. Reg. Hung., XIII, pp. 251-4, si in<br />
Hurmuzaki, Documente, I, 2, no. ot.xxx, pp. 687-8.<br />
3 Publ. in Hurmuzaki, I, 2, doc. DXCV, pp. 715-7, dupa Fejers,<br />
Genus loannis Corvini, p. 78. Scrisoarea lui Joan Corvinul din<br />
Galipoli, 23 Novembre 1444, (secucida proxima ante fest= Sancte<br />
Katherine Virginis"), publicata in revista ungara Szathdolc, 1860, p<br />
570 si mentionata de H. Zeissben, o. c., p. 112), trebuie sa fie<br />
apocrifa. Eroul s'a Intors in Ungaria prin Muntenia, dupa 'Walla<br />
de la Varna, $i nu prin Galipoli cf de ex.: Wavrin, ed. Iorga, p.<br />
97). $i povestea cum ca regele n'ar fi fost ucis este fantesista.<br />
4 Pentru editiile existente ale lui Joan de Thurocz, ne referim la<br />
lucrarea noastra citata mai sus si la comunicarea noastra, Despre<br />
edi(iilc din 1488 ale Cronicei lui Johannes d, 7'hurocz, Anal. Acad.<br />
Rom., Mem. Sect. Ist., seria III, tomul XVI, mem. 3. Mai notam o<br />
traducere germana In manuscript de pe la 1490, cu desemnuri colorate,<br />
dupa editia de la Braun, in Bibl. Univ, de la Heidelberg, Ms.<br />
Pal. Germ. 156. Un alt manuscript similar, lard desemnuri, figura<br />
in Biblioteca Dietrichstein din castelul Nikolsburg, vanduta In anul<br />
1931 (v. Cat. Gilhofer si Ranschburg, din 21 Novembre 1923, No. 92).<br />
5 Cf. Zeissberg, o. c., p. 98. S'a tiparit de mai multe ori, In limba<br />
cella si polona. Acest izvor a lost folosit intre altii de d. N. Iorga,<br />
Geschichte d. Osmanischen Reiches, I, p. 435.<br />
6 Cf. A. Huber, Die Kriege zwischen lIngarn and den Teirken,<br />
1440-1443, in Archie t. Oesterr. Gesch., XVIII, (Viena 1886), p. 206.
Michel 13eheim despre cruciadele tmpotriva Turcllor tS<br />
,,Litterae de Glade Varnensi", publicata de dr. Antoni Prochascha<br />
la Lwow, in anul 1882'. Scrisoarca este datatit din Poznan,<br />
la 16 Maiu 1445. Este o marturie extrem de interesantg, scris4<br />
de unul care a luat parte la evenimentele descrise. A servit<br />
lui KOhler si altor istorici ca izvor de basA. Ca atare inerila<br />
evident ar fi republicatA intr'o editie mai accesibila2.<br />
h) Chalcocondylas, De rebus lurcicis, ni da o descriere destul<br />
de amanuntita, mai ales a INItaliei de la Varna 3. Este in<br />
primal rand basata pe izvoare turcesti. Cronica pare a Si<br />
scristi pe la 1462, autorul fiind destul de bine 1a curent cu<br />
partea luata de Romani In rAzboiu $i cu chestiunile polon.e4.<br />
i) Michael Ducas, Historia Byzantine, da o descriere foarte<br />
scurt5 a evenimentelor ce ne intereseaza aici.<br />
j) Georgios Phrantzes cid asemenea cateva randuri desprc<br />
Mtalia de la Varna 6, pasagiu Mei importanta.<br />
k) Marianus Barletius, De vita Georgii Castrio117, da si el<br />
o descriere a campaniei din 1141 si a infrangerii de la Varna.<br />
Aulorul este insa destul de prost informat, crezand, mire allele.<br />
cd armata creginA ajunsese la Varna trecand prin Muntenia<br />
V. si studiul aceluiasi autor, List Andrzeja de Palatio o kleset<br />
warnenskief", In revista Przewodnik, X, 2, Lwow (1882), pp. 97-113.<br />
2 0 scrisoare a lui de Palatio, adresata Papei, scurt limp dupa<br />
batalia de la Varna, este azi pierclitta. Monsignore Eugene isserant.<br />
pm-prefect al Bibl:otecii Apostolice de la Vatican, care a binevoil<br />
a ni cauta documentul, ni scrie ca nu se afla in archivele papale.<br />
8 Editia cea mai buna este cea de la Bonn, din 1813. cu lextul<br />
grec traducerea latina. eve -am servit si de vechea traducere Iran-<br />
Si<br />
cesa, publicala in mai multe randuri. Notam: Paris, N. Chesneanu,<br />
1577, in 40; ib;d., A. 6Angelier, 1584, in 40; ibid., 1612, in folio:<br />
ibid., Paris, A. Courbe, 1642, in folio; ibid., Paris, M. Guillemot,<br />
1650, in folio.; ibid., 1661, 1662 si 1663.<br />
Cf. Zeissberg, o. c., p. 97.<br />
5 Ed. Bonn, 1834, pp. 217-21.<br />
6 Ed. Bonn. 1838, p. 91.<br />
7 Notam urmatoarele editii: 1. (Roma 1510?), in fol., 159, ff. n.;<br />
2. Argenlorati (Strasbourg), Cr. Mylius, 1537, fol., 371, pp. 3. ibid.,<br />
1547, fol. 4, Frankfurt-a.-M., 1578, fol. Tra luceri germane: 5. Augsburg,<br />
H. Steiner, 21 Febr. 1533, fol. 10 si 211 ff. n. 6. Frankfurt-a.-M,<br />
1561, 40; 7. Ibid., 1577, fol. 8. Magdeburg, 1606, 40; 9. Dresda, 1664,<br />
40; 10. Brandenburg, Halle, 1771, in 80,79 pp., Traduceri italiene: 11.<br />
Venetia, Fr. Rocca (1554), 80, 403 ff. n.; 12. Ibid., 1570, 80; 13.<br />
1664, 80.
i6 Constantin I. Karadja<br />
si peste Dunarel. Prin Barlelius allam. ca. Gheorghe Scanderbeg<br />
nu putu veni in ajutorul regelui, de oare ce fu Impiedecat<br />
de Gheorghe Brancovici, care se afla, is 1444, de parlea<br />
Turcilor.<br />
1) lehan de Wavrin, Anchiennes Croniques d'Engleterre 2<br />
povesteste ambele campanii, din 1443 si din 1444, descriers<br />
importanta, a unui contemporan. N'a luat Insa. parte la evenimentele<br />
relatate, fiind atunci la Constanlinopole. Informatiile<br />
ce O. trebuie deci luate cu precautitine, cand nn sant confirmate<br />
de alte izvoare.<br />
in) Trei scrisori importante ale lui Aeneas Silvius (Pius<br />
11), din S. Veit, 15 Ianuar 1444 $, din Wiener Neustadt, 13 Decembre<br />
1444 4 si din Viena, 28 Octombre 1495 5.<br />
n) 0 poemil anonlmil In limba latinit, fara Insemnatate,<br />
pastrata In Manuscript, la Universitatca din Cracovia 7.<br />
o) Poema lui Michael Behelm, ce dam Mai jos.<br />
p) lzuoarele orientate, Asyq Pala -zade 7, Mehtned Nesris 5i<br />
Saad-ed-din9, folosite de HaniVier15 si de Zinkeisen 11, nu sant<br />
1 A fost Insa, la inceput, vorba ci expeditia sa se faca prin Muntenia,<br />
precum dovedeste o scrisoare a lui Gaspar Schlich care cardinalul<br />
Iulian Cesarini din vara 1443. Originalul la Staatsbibl. din Munchen,<br />
citat de d. N. Iorga, in Acte si Fragmente, III, p. 11.<br />
2 Citam urmatoarele editii: 1. Ed. M-lle Dupont, torn. II, Paris<br />
1859, 80; 2. Recueil des croniques ... de la Grant Bretaigne, c, Londra<br />
1891; 3. Un resumat de Teohari Antonescu, in ,,Arhiva' din Iasi,<br />
IV, 1893; in <strong>Buletinul</strong> <strong>Comisiei</strong> <strong>istorice</strong> a Romaniei, VI, si extras:<br />
N. Iorga, Les Campagnes des croises sur le Danube, Paris, J. Gamber,<br />
Impr. Valenii-de-Munte 1927.<br />
2 Publ. la Colonia, Koelhoff, 1478 Hain 150) f .e. 7, la Nurnberg,<br />
Koberger, 1481 (Hain 151) si Basel, Opera, 1551 si 1571, supt No. 81.<br />
4 Publ. intaiu la Colonia, A. Therhoeren, circa 1472 (Hain-Cop.<br />
212 si 212 a). Pentru alte editii v. bibliogr afia anexata lucrarii automini<br />
citata mai sus, Gutenberg-lahrbuch 1933, pp. 130-131: Estet<br />
prima mentiune tiparita a Romanilor (v. p1. 7).<br />
5 Publ. la Colonia, Koelhoff, 1478, f. c. 1., la Nurnberg, Koberger,<br />
1481, $i la Basel, Opera, 1551 si 1571, supt No. 116.<br />
6 Publicata de Zeissberg, o. c., pp. 108-10.<br />
7 Cf. Fr. Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen, Leipzig,<br />
1927, p. 35.<br />
8 Cf. Babinger, p. 33.<br />
9 Ibid., p. 123.<br />
10 Geschichte, I, ed. Pesta 1827, pp. 452-3.<br />
11 Gesch'chle, 1, pp. x si 611 si urm.
ttilt tmas, Z-49.95- 4* K94<br />
, i ..: , 19,4,a90. f )--st9' Irrs<br />
..);. Pitod A3-1:a. fba %.904. 4141<br />
L'ift ,:,,itt.:!..,,, kl) ftot<br />
4.",<br />
A<br />
i_ , 1"<br />
..trip, y*,,,...,t- 1.....,Jlb.-<br />
1-6! (Is 9Y: tr-{ya...,0.0<br />
r, 191001-91 460.4...479991-::91 IIFI<br />
ri .z.r..... jar, Zils-, I ir.(:;c_r..3.4r1<br />
1<br />
I<br />
d<br />
t---a43--.111.tr 0 i. ...F.-.<br />
9 hat bibri i t.44 t<br />
%.14:: Slotlt<br />
f<br />
to,leti 1A.V..2.1*Z9 Lb.:114<br />
1..1-1.1qtZI;<br />
.E va, 4.re :1) et '4i-4_4:41 41. et °TX,<br />
OCkttp-41 tenor*. Ali el-41,114A<br />
i 441144-- 144S;1 A1IO- fict,<br />
41444 (74_ t 999491 !1'$A.4t4 Pi tit<br />
9.41,:99 44- 4..3,*.1 /4p<br />
IN....A . ,s4.....71,-<br />
rt-TIC (.97.41, irg<br />
t., V C 1. en , 'I got 1,t41,)rvt<br />
-tf pm* 4-1 611 i.e.- lir,<br />
. I , t -'§C6 yak4.c.byv igirek<br />
......--cr.<br />
ri<br />
r, .<br />
1 /VA , ..1.1' 4,7.....t/ 1 14"417!/1.<br />
Oft k ti ob. tZ..t t /Tr tATA 1.11cevIci<br />
;alit .1% rt I &UV}<br />
V p.....t I .3.0 1441, 454.<br />
44 Pr.er...3%.:. ii '4) two.<br />
t 45.0'7 il ell4;, /9. i..4.11 .13,3<br />
r2s,,n-rit'frt.-441.1.,v-e444R),<br />
9-1dh*P` ).if.,,r4- t-.,1, < *9-3 (A,k9<br />
.+4,f,AVild--- a/. %akin A ,:. 43 , t 1 ,., ...... 7 1<br />
r i<br />
.114v.. t ri 7 .15., ei .., t" 7: ...2..t CA<br />
.., 0 fi.1.01::: 11V 't.13. 2- , ,.14,e,i;^ ': et. V 'il-.'Leit),<br />
tAN.4)ArNA 0-4 le t ht 7..f1-41.4 1 6.14 !.3 ps .?.:t'vn,<br />
7:S 4r 011-1,4.zintA. 4.1.,,,,1,;.!y; '''r<br />
:tog Sae .... ere*/ 0 COAX<br />
:4"..cii1411 ,,,,,, I"
Michel Beheim despre crucladele tmpotriva Turd ler 17<br />
decal compilatii posterioare evenimentelor relatate aci. Au servil<br />
ca izvoare pentru Leunclavius.<br />
Singurul istoric oriental, contemporan cu Murad II, ce s a<br />
gasit pana acinn, pare a 11 Abd ar-ralunan al- Bislami 1, care<br />
n'a scris Iasi, pe cat se cunoaste, vre-o descriere a evenimentelor<br />
din 1443 si 1444.<br />
Bonfinius 2, une on dat ea izvor, este tine t2, si el, numai<br />
un compilator, basandu-se, 1'ia[ru anii care ne intereseaa.<br />
aci, pe cronica lui Ioan de Thurocz si pe lucrarea lui Ph.<br />
Callimachus.<br />
Asupra planselor cc insolesc presenta lucrare, dam urmilloarele<br />
explicatii:<br />
Primelc doua planse arils, in. facsimile, exemple din cele<br />
doua manuscripte existents ale Lextului nostril, mull micsorate<br />
leak<br />
originalele fiind in V.<br />
In lipsa unor ilustratii contemporane ale evenimentelor descrise<br />
de Behaim, dam, prin plansel... 3-6, uncle xilografii exectitate<br />
si publicate In Germania cam tin sJcol dupa cruciada din<br />
14 14. sant poate fricule dupa deseinne mai vechi. Chiar (tacit<br />
n'au valoarea unor docummte de mina intaia, cle sant tolusi<br />
mull superioare unor compositii mai recent; arritand scene rca.liste,<br />
do o executie naiva. Costumele taut destul de exact;<br />
ccl putin cud este vorba de ostasii turci.<br />
Prin plansa a 7-a ariltam prima-paginii in care Romani sant<br />
mentianati in tipar, cu pasagiul citat mai sus din scrisoarea<br />
lui Aeneas Sylvius din. 13 Decembre 1111. Este o raritate<br />
bibliogratica do prim rang, cunoscuai. nmnai in 16 exemplars,<br />
Coate in biblioteci publice din Apus, afara de exemplarul in<br />
biblioteca autorului in Grumazesti, singurul in Romania.<br />
1 Babinger, p. 16. Va fi, fi ra indoialit, studial in mod amt.-mut-0<br />
la noi, ciind vom avea, in sfarsit, un Institut pentru studii orientate,<br />
azi in proiect. D. profesor Babinger ni mai sonnaleazA un izvor<br />
necunoscut si anume Ms. Bib!. Jildiz Otiose, hasnvi 936 36 11 ,<br />
coutinlind o descriere conlimporana a campaniei de la 1111, scrisa<br />
in limba persand de un aulor numil Kaseti. Dupa parerca savantului<br />
profesor, manuscrisul ar trebui totografial si publicat.<br />
2 Penlru diferitele ediVi ale lui Bonfinins, v. Bibliogralia 1?omanii-<br />
Ungarei a d-lui A. Veress, Bucuresti 1931.<br />
2
18 Constantin I. Karadja<br />
Ms. Univ. Heidelberg, Pal. Germ. No. 334 1.<br />
Ilie dises geticht bag' uo[n]<br />
kunig vladistauo dem kung<br />
uon unger[n] wie deli.] mit<br />
de[n] turken strait.<br />
F. 109 a.<br />
1. Was man uon kungen fursten hie,<br />
Than graucn freien sagt, wie si<br />
rengniren mit getursten,<br />
Das dunket 'Well so ga[rj ain tint,<br />
5. darn nines w[or]k sein mir pekant,<br />
der tet geleich aim ffirsten.<br />
Selland laster waz im laiden,<br />
wu man solt sein, do waz er dran,<br />
sein leib wart wo man solt streitern]<br />
10. an dy haiden.<br />
Er waz pin hung auss polenlant,<br />
vladislaus waz er genant.<br />
nach kung albrechbes lode<br />
Wart er zu ungern kung erkorn,<br />
15. daz tet etlichen herren zorn,<br />
dy hete[n] sein ungnade.<br />
Ffraw els die kiinigunie<br />
und cUich herren in dem reich,<br />
waren dar wider all geleich,<br />
20. als ich mich das uersynne.<br />
Der krieg weret wol auff zwai iar<br />
in der wit starb craw els fur war,<br />
kunig albrechcz hausfrawc.<br />
F 109 b. In der zwitrecht pesamelL sich<br />
I Am socotit ca trebuia respeclata punctuatia din ms. Pal. Germ.<br />
334, ca si intrebuintarea literelor majuscule. Principalele varianle<br />
continute in ms. Pal. Germ. 312, urmeaza in josul paginelor:<br />
Tiflu: Uon dem kung Vladislau wy [der] mit den turken strait.<br />
V. 1: sein leib wart nie gespart wo man.<br />
V 10: solt zihen an dy haiden.
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor J 9<br />
25. das turkisch uo[l k gewalliglich,<br />
auff ungern ez do zde.<br />
Da der hung daz uername<br />
da richtet er sich mit den hero<br />
and schraib ain her uart in den mere<br />
30. gen warden' er so kame.<br />
Er samelt sich mit seinein her,<br />
uirczehen tauscnt man brach er<br />
mit hilff der unger zamen.<br />
Das warn gut werlich lent all gar,<br />
35. sy fm-en uber daz uruar,<br />
haist tfitenrib mit namen.<br />
Auff der tuna u, hie gegen<br />
der bulgarci, so waz it prat,<br />
soffia hiess dy haubet slat<br />
40. in der bulgrei gelegen.<br />
Fur dy haubt stat so slug er sich<br />
and sy ergab sich schnelliglich<br />
under seine gepote.<br />
Da nach uerprant er sy allsa m]l,<br />
45. waz tiirken er da[r]innen uant,<br />
die less er slahen tote.<br />
Dar nach zach er uo[n] dennen<br />
land zach pis an. den uirden Lag.<br />
waz umb in od[er] uor im lag<br />
50. daz Bess er alles Brennen<br />
Am uirden tag da ham der frisch<br />
zu ainem wasser haisset nisch,<br />
and da slug er sich nider,<br />
F. 109 c. Und wartet streites an der slat,<br />
55. pis an den uirden tag mural<br />
V. 3G: tutenrib.<br />
V. 52: nisch" in ambele manuscripte, nu nisch", cum a crezul<br />
Karajan.
20 Constantin I. Karadja<br />
der turkisch kaiser sider<br />
Zu aim wasser waz kuuien,<br />
nur drei meil uon den ungern da.<br />
es waz gchaissen m aricza,<br />
60. als ich es han uernumen.<br />
Am wasser samclt er sich da,<br />
aber es het halal pascha<br />
'sail swester man, do peie<br />
Vol hundert tausent ma[n] die er<br />
63. mit im geffirt het uber mer<br />
cuss der grossen Ltirkeie.<br />
Also het kaiser murat<br />
wol zwai mal hundert tausent man,<br />
die er mit hilff sein swager gwan,<br />
70. die er speiset und furet.<br />
De[r] kaiser und sein swesterman<br />
dy zugen cuff ain p[er]k hin dan,<br />
dy ueind sy uber slugen.<br />
Da het der kaiser rat, wie er<br />
73. den u ,inden wider stendig w[er],<br />
dy in da uber zugen.<br />
Da aniwurt im ck,r swager<br />
un d] sprach den sachen wint wol rat,<br />
man slocht sy wol an alle not<br />
80. da n wider mag Ictin tragor.<br />
Ich han in meiner herschafft mer<br />
pullet Egon an anion her<br />
wane diser kristen iste.<br />
Lieber swager uer giirm mir ach<br />
85. der wird 'und er, das ich sic slach,<br />
so wurt mein hercz erfriste."<br />
Murat kaiser der turker<br />
seim swager dez wol gtinnen waz,<br />
und im waz wol geuellig, das<br />
V. 6 1 : Peym wasser.<br />
V. 83: discs tiolkes iste<br />
V. 81: Gnediger herr gunnet mir ach
.<br />
onbcnongcrigettoeguitoi<br />
.aer ts. Batten viii<br />
3cotc6ccioce5arictot'Zcilot146 riin ffc Ztic060<br />
fagoion but Wbcriten rule Reims Vnitcru fogroan<br />
fd)aben -1<br />
.<br />
,f 1<br />
dyt/rnb be r wren tor! ben trc ftlicl)en figcnibic be<br />
.64upnuan Commis 41 ben ttn:c.Pcit ctlirtucts.<br />
-e -<br />
i-f' - c:r21"......<br />
-- . - -<br />
Pl. III.<br />
loan Corvinul primeste juramantul inainte de batilia<br />
dela Nis, 3 Novembre 1443.<br />
PupA Bonfinius, ed. Berna, M. Apiarlus, 1545.<br />
-<br />
-1
F. 110 a<br />
Michel Beheim despre cruciadele 1mpotriva Turcilor 21<br />
90. er solche ding wolt wilrken.<br />
In diser weis, daz it es Merkt,<br />
het sich der ungrisch kung gesterkl<br />
mit uirthalb hundert pferde[n],<br />
Praht im der tispot vo[n] siruei.<br />
95. halal pascha hub sich hin pei<br />
und liess den kaiser gwerden<br />
Und ligen mit den seinen,<br />
and zoch mit sein selb aigen her<br />
mit hunder[t] tausent od[er] mer,<br />
100. als ich es uor liess scheinen.<br />
Der ungrisch kung lag wol al uerr<br />
uon disem wasser, daz d[er] herr<br />
der turk wol ligen macht e]<br />
Da zwuschen mit den seinen un[d1<br />
105. den sired auch wol erhaben kund,<br />
hin ub[er] er sy prachte.<br />
Der streiL uil liter leichcn<br />
erhaben wart zu paider seit,<br />
pei dreien stuaden we r]t der streit<br />
110. e dy ueind woren weichen.<br />
Doch kam zu lest daz gluk, daz] dy<br />
kristen durch prachen -und das by<br />
der ucind panir gieng nider.<br />
Der halal pasch[a] (loch da non<br />
115. und mit im all sein pesten Man.<br />
doch wart er eangen. sider.<br />
Etlieher stal sich abc<br />
der uon dem schne macht furpaz nie,<br />
der lieff hin wider und an die<br />
120. cristen er sich ergabe.<br />
Warm ez waz also gross der schne<br />
alz er ny ist gewesen me,<br />
es waz zu weihen. nachten.<br />
Dy turken waren nahent ga[r]<br />
V, 93: mit uird Kalb tausent pferde[nl.<br />
rJ
22 Constantin I. Karadja<br />
F. 110 b.<br />
125. erslagen und geuangen zwar,<br />
wann sy da uo[n] nit machten.<br />
Da wart dem tispot iurat<br />
dy pesten gfangen geben ei[n],<br />
der haubt man und die gsellen sein<br />
130. der wolt de[n] kaiser murat<br />
Den halal pascha bon gesent<br />
im uor die augen han geblent,<br />
inunt und nas ab geschniten.<br />
Wann im der selb kaiser murat<br />
135. seiner situ zwen geuangen hat,<br />
da wa[r]t nit lenger biten.<br />
Er sy blenden. pegunde.<br />
der tispot fragt halal pascha:<br />
,,wy ez stun umb sein zwen sun dad"<br />
110. sprach er: sic worn, noch gsunde".<br />
Dar umb wolt er in han geblant,<br />
daz er im sagt daz sich nit uant.<br />
do daz der kunig horte<br />
Und etlich ungrisch her rim], der<br />
145. hunadienusell and it mer,<br />
dy sprachen disc wnrte:<br />
Nit to so schnelle rache,<br />
dein sun gesehen nit da uan,<br />
du solt dem kung dy gfangen lan,<br />
150. tu niht ain solche sehmache".<br />
Der waz gehorsam un[d] uerhangt,<br />
dem kung er dy geuangen schangt,<br />
der leget sy zusamen<br />
Gen weir war in dy uanknis do.<br />
155. kriechischen weissenpurg also<br />
hat ez zu teutsch den name[n].<br />
Ffur in so kamen sider<br />
letlich sloss, alz ich u[er]ste,<br />
tauben plurg Und airs hiesS sendre,<br />
160. Fund andre sloss her wider.
F. 110 c.<br />
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 23<br />
Der unig mit den seinen zach<br />
uber daz wass[er] nisch und auch<br />
zu maricza dem wasser.<br />
Der tu[r]k lag pei aim( perk da<br />
165. den er im uesliigt und er kor<br />
nem er die flucht fur passer,<br />
Er sich do ninden. Besse.<br />
altintasch hiess der perg turkisch,<br />
gora ungrisch, [gura] slada sluruisch,<br />
170. guldin perg er teutsch hiesse.<br />
Warm er kai[n] sloss het in der neh,<br />
da r]auff er sich trostes uerseh,<br />
ob er da hin endrunne.<br />
Dariimb Bess er sein fussknecht all<br />
175. auff disem perg ligen zu mall,<br />
das in niement gewunne.<br />
Er ruket zu dem wasser<br />
mil seinem raisigen gozeilg.<br />
Daz ich euch sing und des nit leug,<br />
180. it trainer kam furpasser.<br />
Hie giesendt lag der cristen her,<br />
dort gisent lag der turk mil wer,<br />
mit ungeffiger machte.<br />
F. 110 d. Kain[er] den andern fragt noel' uorst,<br />
185. wann nienien zu dem and er]n torsi.<br />
(es wart der driten nachte<br />
Ain aufflauff 'under. kristen.<br />
menglich perait sich zu der wer.<br />
sy wanden dy ueind auff geuer<br />
100. uber kemen mit listen.<br />
Da mans pesach, da waz es nicht.<br />
1. 162: nisch.<br />
V. 168: der perg hiess turkisch altintach<br />
siruisch slada gura er ach<br />
tefitsch der guldin *rig hiesse,<br />
nor
24 Constantin 1. Karadja<br />
F. 110 a.<br />
etliche ross hinder dem licht<br />
heten sich ab gerissen.<br />
Da waz ai[n] peissen and ain greind,<br />
195. das than wait wen ez wern dy ueind,<br />
warn sy ain ander pissen.<br />
Des morgens da es taget,<br />
da sprachen, etlich wider dy<br />
haubtleut: do ist trains plcibens hie,<br />
200. dy kelt uns gar ueriaget!<br />
Sol wirs nit wagen an die ueindt,<br />
so well wir cuss dem ueld each heinl.<br />
vor kelt mag wir nit pleibenl"<br />
Menglich waz zu der wer perait<br />
205. un[d] auff den rossen, a]s ma[n] sail.<br />
sy walten wid[er] treiben<br />
Den turken end Lein machtc.<br />
da pliess man ay trumelen auff,<br />
das her pesamelt sich zu hauff,<br />
210. es was ain gross geprachte.<br />
Sy sprangtcn in das wasser da,<br />
das uor genant ist maricza,<br />
ainer rait abler swamet.<br />
Da das dy ueind warn sichtig an,<br />
215. da gaben. sy dy flucht da uan,<br />
nicht ainer, sie alLsamet.<br />
Dy kristen nach in iagte[n].<br />
ross and klaider iagtens in ab,<br />
uil grosses gut un[d] reiche hab.<br />
220. dar nach sie luczel fragten.<br />
Und no[n] ab welcher da endran,<br />
her niclos waida was habt man<br />
in der nachhut alainc.<br />
Ain tag and ain nacht wcret das,<br />
225. der redniczner ain hapttnan was<br />
V. 208: do pliess ma[n] dy trum[m]en auff.<br />
V. 213: ainer rait d[er] and[erj swamet.<br />
V. 221: endran.
F. 111 b.<br />
Michel Beheim despre cruciadele lmpotriva Turcilor 25<br />
im nach rennen, ich maine.<br />
Der kaise[r] mit den seinen<br />
in disen gulden perg endran.<br />
waz it dy kristen kamen an,<br />
230. da uon liessen sy keinen.<br />
Der turken auff der selben uart<br />
siben tausent erslagen wart,<br />
dy gern weren endrunnen.<br />
Sy lagen ainen halbcn tag<br />
235. uor disem p[er]g, als ich euch sag,<br />
and hetn in gem gewunne[n].<br />
Da machten sy mit neute,<br />
ware diser perg waz uest und gut,<br />
mit iengelschire wol pehut<br />
210. und durch hagt und urm] reale.<br />
Sy schermucalten an den perg,<br />
da halff kain sturm zeug noch hant wcrg,<br />
do lissen sy in seine.<br />
Daz h[er] samellen sy zu hauff,<br />
215. da pliess man dy trumeten auff,<br />
sy eilte n] wider heine<br />
Und furn uber daz wasser.<br />
da lag der Wing und etlich kern.<br />
uan damn w er]n sy gewesen gern,<br />
250. da mahtens nit furpass er].<br />
Ross und lent slurben hungers tot<br />
uor kelt Men sy grosse not,<br />
die spcis rnochtens nil. hone,<br />
Wann ez waz alz nach in ncr praat,<br />
F. 111 c. 255. daz ma n] nicht eswndiges uant,<br />
da zugen sy da none.<br />
V. 226: im nach -rennen.<br />
V. 210: um[d] v[er]haget un[d] reate.<br />
V. 242: noch kai[n] hant werk.
26 Constantin I. Karadja<br />
De[r] ku[n]g zoch uo lain gen ouen<br />
die reczen bliben in siruei,<br />
die walachen in walachei.<br />
260. der kung ain zeit waz houen.<br />
Und ruwen bis sant iambs tag.<br />
da machet er ainen anslag,<br />
an dy tilrken zu zihen.<br />
Warm er maint sy mit seinem her<br />
265. genczlich zu iageam fiber mer.<br />
vor im begandens flihen.<br />
Sie waren so ue[r]ruchte<br />
und uorchtsam, als ich euch peteut,<br />
warm mechtig burgen and kauffleftt<br />
270. die lagen auff d[er] flu[ch]te.<br />
Ellich geflolben waren schnel<br />
uon andrinopl und gelipel<br />
fiber mer. Sie her kamen<br />
Zu ainer slat, die dann prussa<br />
275. zu turkisch ist gehaissen da,<br />
burssa hats wel[s)ch den namen.<br />
Also der kung von ungern<br />
zoch in dy stat pis gen wardein.<br />
mil tan zugen die diener sein<br />
280. die ell= und die itmg,[er]n.<br />
Also schraib er ain tag uil drat.<br />
dy herren kamen in dy stal<br />
und .waren sich pesamen.<br />
F 111 d. Er zog zu ainem gsloss zu<br />
285. daz waz dy tumels purg genant.<br />
die herren zu im kamen.<br />
V. 257: ofen.<br />
V. 260: hofen.<br />
V. 266: vo[r] fin.<br />
V. 270: fluchte.<br />
V. 272: gelibel.<br />
V. 276: purssa.<br />
haul,
Michel Beheim despre cruciadele Impotrlva Turcilor 27<br />
Da lag der kunig stille<br />
pis an den ailfften tag also,<br />
'und schurf sein ding zum pesten do,<br />
290. daz was dez kunges wile.<br />
Uber die tunau fur er do<br />
pei ainem gsloss das hiess arswo<br />
er hiess fm-en die wegen,<br />
Zu ainem gsloss serim genant,<br />
295. da curt man sy uber zu Irani<br />
Warm sy machlen nit gegen<br />
Dem gepirg daz sy zugen.<br />
da nun dy wegin kauten dar<br />
and daz uolk zamen alles gar,<br />
300. fur ain markt sy sich slugen.<br />
Der wart reschlichen turd gestrakcz<br />
da gewunne n] deg crsben tales<br />
was turken darinn lage<br />
Dy wurden all geslagen tot<br />
305. sy zugen sunder alle not<br />
pis zu dem uirden tage.<br />
Waz sy mochten erlangc n<br />
dorffer und drait (lac waz ucrprant,<br />
waz man tin-ken dar huren uant<br />
310. um dy waz ez ergangen<br />
F. 112 a.<br />
Am funfften tag ]came n sy pei<br />
ain haubet stat in der Oulvei,<br />
da waz ain gsloss gelegen<br />
1st ungerisch genant body.<br />
315. vidin haisl sy lurkisch, dation]<br />
warm it die turken pflegen.<br />
An den sibenden tage<br />
gewunnen. sy dieselben stat.<br />
dy hauhtleid wurden lebens mat,<br />
V. 296: do mohlen sy nit gegen.<br />
V. 309: da zwischen.
28 Constantin 1. Karadja<br />
320. wa[n] es worn turken zage.<br />
Cristen worn dy gemainen. leut,<br />
dy gaben sich, den tet man neat,<br />
sy lieffen mit dens here.<br />
Dy stat branten sy in den grunt.<br />
325. in kam zu hilff in kurczer stunt<br />
mit krefftiglichelm here<br />
Drakol waz er genennet<br />
der gross waida uon walachei<br />
siben tausent man kam hin pei<br />
330. da man dy stat auss prennet.<br />
Auch bracht der bischolff yo[n] wardein<br />
wol uirdhalb hu.nder t pfert hin ein<br />
do ordent man dy paner.<br />
Yegliches het zwai tausent man.<br />
335. daz erst daz waz sant iorgen nan,<br />
der waz der andern maner.<br />
Der flag zu ersten dae,<br />
den fart ain herr hiess patrisluen<br />
der ander waz daz kuoges, den<br />
310. furet latscham lasslaue.<br />
Der dril Ilan oder panir das,<br />
aines legaten uon rom was<br />
dar under warn dy leate,<br />
Die onsolt durch gocz willen Turn,<br />
345. dy selben all dar under warn,<br />
als uns daz liet peteule.<br />
Daz uird furet mit kare[n]<br />
der pischolff non wardein, dar each<br />
daz linen der pischolff uon erlach.<br />
350. daz sachst cirakel waz faren,<br />
Der gross waida uon walachei,<br />
daz sibend panir fist rassei,<br />
V. 326: mit kreffliglich[em] were.<br />
V. 327: Trakle waz er genennet.<br />
V. 337: ersten dawe.<br />
V. 350: trakle.
'irrsicOett c )eiT Gat of<br />
ecicfitcqtent er.; Zritten Zate b4f<br />
lagtmiebet7Jngerifd, gcgtttbenZiircettigefigt/<br />
Nrauff piintuttp mit jncngcma tttirfi bic mt<br />
ptel,altat/ artsmb er trfcblagtn. Viad7<br />
PI. IV.<br />
(e d* Z110 bff<br />
- flint ,<br />
WV41.5"<br />
$V1Vrialr.'<br />
Lupta trecerii dela Zlatita, Craciun 1443.<br />
Dupd Bonfinius, ed. Berna, M. Apiarius, 1545.
Michel Beheim despre crucladele Impotriva Turcilor 29<br />
ain heresog erkent uerre[n].<br />
Daz acht der siben purg[er] waz.<br />
355. daz nennt der zekel lander. Das,<br />
zehend waz aines herren,<br />
hunadienusch genennet.<br />
dez ailfft e n oroscliortsch nam war,<br />
das zwollift pracht esehorn.yrn mihcl dar,<br />
360. zwen herren weit erkennet.<br />
Und da bewegten sy ir her,<br />
und zugen aber furFass mer<br />
F. 112 c. mit rauben und auch prennen.<br />
Und an dem uirden- tag ail drat<br />
365. kamen sy fur ain machtig stat,<br />
schille r]n hort man sy nennen.<br />
Da[ry]nn ail kriechen wuren<br />
und an zal turken ungeheur.<br />
die kriechen uieln uber die incur,<br />
370. zu den ungern sy furen.<br />
Am funfften tag da wart dy stat<br />
gewunnen and uerprennet glat<br />
raid gancz geprachen hider.<br />
\Vaz Man turken darirmen west,<br />
375. dy nit endrunnen in dy nest,<br />
die wurden all sant sider<br />
Getotet un[d] erslagen.<br />
in der well sy do lagen, so<br />
schikl in der pabsl sein polschaffl do:<br />
380. ir sollent nit ye r]zagen.<br />
V. 358: dez ailfften oral diortsch nam war.<br />
V. 363: und ach prande,<br />
V. 366: dy waz schiltern genennet.<br />
V. 368: und ach uil turken ungehectr.<br />
V. 373: un[d] u[er]prennent drat.<br />
V. 374: turken erfur und west.<br />
V. 376: alle sider,<br />
V. 380: sie solten nit u er]zagen.
10 Constantin I. Karadja<br />
Ich uolks gnug an dy turken han<br />
daz m[er] ich wol pewaren kan.<br />
daz niemen uber ueret."<br />
Am ersten tag kamens zuhant<br />
385. fur ain uest, waz rahautsch genant,<br />
dy wart uon in uerheret.<br />
Wann dy cristen mit namen<br />
F 112 d. do fur zugen mit irer macht<br />
dy turken an der ersteir nacht<br />
390. dar auss fluhen. alsamen.<br />
Daz gsloss verpranten sy zu grund.<br />
der kristen uolk ruwen pegund<br />
und lag zwe[n] tag da peie.<br />
Darnach prachen sy aber auff.<br />
395. und zugen all in aine[m] hauff<br />
in die rechten turkeie<br />
Mit raben un[d] a[u]ch brande.<br />
man weib und kind erslugen sy,<br />
waz sy won turken funden, die<br />
400. loten sy allesande.<br />
Wol zwen tag warn sy miff den pain[nj<br />
ant drilen karnen sie fur ain[n]<br />
markt un[d] ain gsloss darinne.<br />
Iengepasser genant waz daz,<br />
405. new markt ez teillsch gehaissen waz,<br />
alz ich /inch re,ckt] uersin.ne.<br />
Die kristen da nor lage[n].<br />
am uirden tag waz ez verlorn<br />
wy uil turlce[n] darynnen worn,<br />
110. dy wurden all erslagen.<br />
V 385: filr ain sloss.<br />
Uil leut geflohen warn. darein,<br />
dy liters all des lodes pein.<br />
dy kristen mit gcuerde
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 31<br />
F 113 a. Da slugen leut and uich zu tot,<br />
415. waz sy begriffen, daz laid not.<br />
kain inensch mocht auff dy erde<br />
Ainen fuss seczen plasse,<br />
er tret auff tot leut wu er ging.<br />
dez atrken. uolks waz sunderling<br />
420. uil erslagen an masse.<br />
F. 113 b.<br />
Der kristen uolk zu ruwen. pflag<br />
leftt und ross pis an uirden tag.<br />
sloss und stat wart uerprennet.<br />
Da zugen sy aber Muds,<br />
125. miirgt and dorffer in solcher 'miss<br />
wie sy dann warn genennet,<br />
Per wurden uil zerstOret.<br />
sy zugen[n] aber I'urpas me<br />
und kamen ffir ain purk, schentle<br />
430. lutist sy, han ich gehtiret.<br />
Die het ain[n] uelsen and ain perk,<br />
darauff lag sy, kain ring hantwfsr]k<br />
mach sy leichtlich gewunnen.<br />
Manch tftrk darein geflohen waz<br />
die kristen dy arpeiten das<br />
435. gesloss each rechten sin[n]ers<br />
Per kung waz unverdrossen<br />
er sturmet alien tag Baran,<br />
und er uerlass mer &ter man<br />
440. dann e uor alien slossen.<br />
Da uor liten sy angst un d] wie<br />
am drilen lag gewunnen sy<br />
V. 416: kainer maht auff dy erde.<br />
V. 417: kain fuss geseczen plasse.<br />
V. 433: Mang tfirk darin geflohen w a]z.<br />
V. 435: gesloss mit wisen synnen.
32<br />
F. 113 c.<br />
Constantin 1. Karadja<br />
das hauls mit einem storm.<br />
Da sy es ein genomen drol,<br />
445. erslugen sy uil turken tol.<br />
dy hauptleut in den turm<br />
Ent wichen uor dem here.<br />
etlich mit in endrunnen, das<br />
it pei funffczigen dar auff waz.<br />
450. die stalten sich zu were.<br />
Erst muslens sunder] arbait han.<br />
mit gerusten giengen sy dar an<br />
und mit prech zcug pestmder.<br />
Da prachen sy ain loch da r ein,<br />
155. stro holcz waz da gab feures schen'<br />
daz stiessen sy dar under.<br />
Da daz dy turken sahen,<br />
sy wurffen wer and pogcn hin<br />
and heten sich gern geben in,<br />
460. daz dy kristen worn schmehen.<br />
Es halff allez it umb ain har,<br />
sy musten gar uerderben war,<br />
da waz kain frid noch Made.<br />
Und da dy turken sahen, das<br />
465. kain goad in disen kristen waz,<br />
da uieln sy sich zu tade<br />
Lion dem turen hernider.<br />
also gewunnen sy den turn:<br />
wi uil turken darinnen wurn,<br />
470. noch mocht kainer da wider.<br />
V. 460: smehen,<br />
V. 462: all vter]derben..<br />
V. 469: wy uil turken.<br />
Der kunig vladislau still lag<br />
pis an den sibendigsten tag.<br />
do schiket Man funff hundert<br />
In das sakman, alz ich u er]ste,
- _ .<br />
Oas Ritter<br />
113ie Der Zniurat12 ain legation gen IlDfigerni<br />
11Oct/begat fryp If fr tbentarivnb bt Dao Icinb<br />
nlYluun ben Cbzifiett ibcr. sr.<br />
a '<br />
Pl. V.<br />
Ioan Corvinul primeste o solie turceasci,<br />
la Seghedin, in Iulie 1444.<br />
Dupi Barletius, ed. Augsburg, H. Steiner, 1533.<br />
.
Michel 8eheim despre cruciadele impotriva turcilot 38<br />
475. in ain stat haisset ternowe.<br />
das stat uolk waz ermurd[er]t<br />
Und slug dreu hundert nider.<br />
vil manch turk laid die selben not.<br />
zwai hundert man der kristen rat<br />
480. dy kamen ler er wider.<br />
Der kung prach auff und zach furpaS.<br />
auff aine haid er kamen was,<br />
da er zihen pegande.<br />
Ain nacht und ainen ganczcn tag,<br />
483. das leut noch uich nit trinkens plag,<br />
warn man kain wasser uandc.<br />
Und do zach er iurpasser<br />
des morgens da er wasser uant,<br />
am gsloss, wass taschassar genant,<br />
490. das lag ab ainem wasser.<br />
Es hiess ze tetitsch zu der stainpiirk.<br />
darein geflohen was manch turk,<br />
es het uorhof un d] graben.<br />
Der grab gieng durch ain uelsen tieff,<br />
495. do durch daz selbig wasser lieff,<br />
daz recht sloss waz- erhabe[n],<br />
Inn eels gehawen schone,<br />
dy staffeln giengen durch den stein.<br />
wer zu der selben uest <strong>vol</strong>t ein,<br />
500. der "dust dy stieg auff gone.<br />
F. 113 d. Do sturnipten sy dy nest also,<br />
den vorhor sy g.wunncn, do<br />
wart. uil mans Lurk erslagen.<br />
V. 479: d[er1 selben rat.<br />
V, 483: dar auff er zilin pegonde.<br />
V. 491: Es waz zu tetitsch.<br />
V. 494: gieng in den uelsen tieff.<br />
V. 498: in den stein.<br />
V. 499: sloss wolf ein.<br />
V. 501: daz Sloss also.<br />
V. 503: wart manig turk erslagen.<br />
3
14 Constantin 1. karadja<br />
Etlich endrunnen in das haus,<br />
505. daz waz gehawen in dy klaus.<br />
gar uil klaider da lager.<br />
Und su[re]st non gut des pesten.<br />
des lud etlich unger so uol<br />
ross un[d] sich selb, daz er nit wol<br />
510. macht kthnen auff d[en] uesten.<br />
Der kunig vladislau das wart,<br />
dy for er an der uest uerspart,<br />
den geicz waz er uerschmehen.<br />
Er sprach das werffent vo[n] euch gar.<br />
515. wir komen noch, ob got wil, dar,<br />
da wir das nit ansehen."<br />
Was gucz .und klaider wuren,<br />
daz legt er an den turn hi[n]an,<br />
durr holcz und fear waz geren pran<br />
520. das piracht man an den turen.<br />
Die turken heten sich ger[n] gwert,<br />
do waz in. dy hicz uil zu hert,<br />
so ainer plikt furs hause,<br />
Pei hund[er t pfeilen zu im gie.<br />
525. dy nest lieff en dvs ab und die<br />
turken wurffens herause.<br />
F. 114 a. Also dy nest wart sider<br />
gewonnen und zerstoren hie.<br />
sie lager zwen tag still pis sy<br />
530. das gesloss prachen nider.<br />
Also zugens air tag reiss do<br />
und funden auch air scat also,<br />
darinnen lag air hause<br />
V. 509: ross und claider.<br />
V. 512: an dem sloss a en] spkr t<br />
V. 525: daz sloss wart ab gelauffen dy<br />
V. 527: also d[a]z sloss,
Michel Beheim despre cruciadele impotriva turcilor 36<br />
Gepawen auff ain[en] hohen p(erlk.<br />
535. kain swache piichs noch ring hant werk<br />
mloch im leicht machen. grausse.<br />
Stal and gsloss waz umb graben,<br />
gehawen in ain uelsen tieff,<br />
der uollen regen wassers lieff,<br />
540. man mocht es wol gehaben.<br />
Petrus waz es turkisch erka[n]t,<br />
die peterspurk zu teutsch genant.<br />
do slugen sie sich lure.<br />
Der kung uo[n] ungern und sein man<br />
545. dy leinten da it puchsen an,<br />
gemessen each der schniire.<br />
Weil der sturm waz am pester,<br />
kam der lrakel non walachei,<br />
sein steig laitern prahl man hin pei,<br />
550. do stigens gen der uesten.<br />
Do daz dy turken wurden gwar,<br />
sy eilten schnelliglichen dar<br />
und slugens uon der maure.<br />
Uan disem uelsen do hin dan<br />
555. uieln sich zu tot wol dreissig man,<br />
F 114 b. sy lite[n] laid und traurc.<br />
Der kunig mit den seine[n] prach<br />
non der maur ain uach nil drat,<br />
daz slug funff und zwanczigz tot.<br />
560. mit dem) kam er<br />
hineine.<br />
Dy selben turken helen ain<br />
verporgen loch durch disen stain<br />
haimlichen durch dy erden,<br />
Da uor lag trakol waidr noch.<br />
IT, 534: gemacht.<br />
V. 535: kein swache puchs noch ringe, werh<br />
V. 548: da kam trakle vo n walachei<br />
V 561: trakle waida.
86 Constantin I. karadja<br />
565. wist er nit nmb daz selbig loch,<br />
dy turken uil unwerden<br />
Auch nit wisten da none.<br />
ir uil dy trungen in daz hol<br />
and mainten auff zu kinnen wol,<br />
570. daz waz trakol verstone.<br />
Das er der turken h[er] auss uant,<br />
dy liess er Viten all zu hant.<br />
da daz die turken sahen,<br />
Sie fluhen wider in. daz hauss,<br />
575. uil cristen weib rufften h[er]auss<br />
man soft sy nit uerschmahen,<br />
Sy wern geuangen kristen.<br />
man solt den kristen glaben ern,<br />
and sy nor disen Loa ernern,<br />
580. daz sie sich mochte,n] fristen".<br />
Der kung uerpot aaz man nil schoss,<br />
yedoch gewunnen sy daz Sloss.<br />
waz turken waz dar und[er],<br />
F. 114 c. Dy wurden uon dem gsloss her ab<br />
585. geworlfen in den wassergrab,<br />
ir waz funffezig pesunder.<br />
Wann sich ainer auff schupfel<br />
uud im wasser an plasset, so<br />
warn wol zwainczig pfeil in im do,<br />
590. e er sich recht erlupfet.<br />
Das Sloss zerprachen sy mit al<br />
and slugen turken sund[er] zal.<br />
sy zugen aiu tag raise.<br />
Ain gsloss waz mihelilsch genanl,<br />
595. da uor lagen sy allesant<br />
dy nacht mit grosser fraise.<br />
Dez morgens sy es sturtmplen,<br />
V 573: rufflen dar aus.<br />
V. 592: Lurken one zal.
;mail gtit+cts Zilch<br />
. .<br />
Vic i:i:rti; UtAoilb att1T3 31:Ningcrti gCgC11<br />
v,arimm5oe,,IDem "Curt-fen eritfugenivnt) null la nym 2iittcr,<br />
Iltcn fallten erfcblitenlvarbrirnb wit<br />
m oNo<br />
von) DOOM' getancii, ficbletqg 13'111,u-tr..<br />
Pl. VI.<br />
Armatele creative in drum spre Varna.<br />
Dupa Barletius, ed. Augsburg, H. Steiner, 1533.
Michel Beheim despre cruciadele lnipotriva Turcilor 37<br />
da worn dy turken all dar suss,<br />
also gewunnen sy daz hauss,<br />
600. schedlichen sie es furmpten.<br />
Hie heten, uir meil zu dem mer,<br />
da zoch der kung mit seinem her<br />
des andern tagez hine.<br />
Dy kriechen prahLen reschlich dar<br />
605. zu uir slossen dy slussel gar,<br />
dy gaben sy im ine.<br />
Dar auff fluhen die turken.<br />
er lait sich zu der uest warnan.<br />
do selbest er ruen pegan,<br />
610. daz er nichtz mer waz wurken.<br />
Dem kunig man dy potschafft pracht.<br />
der kaiser kern mit grosser macht<br />
zu im gezogen here."<br />
F. 114 d. Der kung gepot daz yed[er]rnan.<br />
615. zu streiten wer peraitet schan<br />
und plib pei seiner were.<br />
Daz niemein zug vom uelde,<br />
es wer an sakman od[er] sust,<br />
das yeder man dy nacht ge rust<br />
620. im harnusch pleiben selde.<br />
Das ma[n] dy ross gesatelt lie."<br />
Ttu[n]ff Caussent pfert schikt er auff dy<br />
strassen und ach schilt wachte.<br />
Sy sahen nichczen uorm dy feiir<br />
625. da dorm dy turken ungeheuer<br />
woren pliben dy nachte.<br />
Dez morgens kam gerennet<br />
der gross waida non walachei,<br />
wol hundert pfert pracht er hi[n] pei,<br />
V. 601: Sy heten.<br />
V. 608: zu dem sloss warnan.<br />
V, 621: siehezen dens dy fefir,
38<br />
Constantin I. Karadja<br />
630. drakol waz er genennet.<br />
Der pracht dem kunig do dy mer<br />
der tu[r]kisch kaiser murat, wer<br />
auff gebrochen mit machte,<br />
Und zug mit seine[m] her do her.<br />
635. wol drew mal hundert tausent wer<br />
der turken. ungeslahte."<br />
Der kung, legat un[d] diser<br />
hunadienusch u[m]b daz her<br />
riten, un[d] manten daz uolk ser<br />
640. daz sy nicht wern verliser.<br />
Des gja.bens kristi unsers here!<br />
F. 115 a. daz sy zu streit peraitet wern."<br />
and das peschach nil drate,<br />
Und welcher nit gepeichtet het,<br />
645. den segen and de[n] aplass tet<br />
uber in der legate,<br />
Als ob er het gepeichtet,<br />
wan ir der merteil peichtig wart.<br />
in diser rail and hereuart<br />
650. wart in ir sund erleichtet.<br />
Die kristen zugen da zusam,<br />
die well daz tiirkisch her herkam,<br />
neher sy zu in rukten.<br />
An sant merlins abe[n]t was das.<br />
655. uber ain perk zugens furpaz,<br />
an dy ueind sie sich schnrukten.<br />
Die ueind auch zu in rurten<br />
nor der wagenpurk waz die pan,<br />
wol auff sechczehen tausent man.<br />
660. ain roten uann sy furte[n].<br />
V. 630: trakle.<br />
V. 632: murat d[er].<br />
V. 633: het auff prochen.<br />
V. 657: An dy kristen sy rurten.
Michel Beheim despre crucladele impotriva Turcilor 39<br />
Do daz die kristen sahe[n], seit<br />
rukten sy zu inauff die welt<br />
auss der wagers purk schane.<br />
Sant iiirgen planer schiktens<br />
665. da ich daz rote creucz an spur<br />
da in dem weissen cane.<br />
Die kristen, und die haiden<br />
rukten zusamen sitiglich,<br />
der streit wart wo], pedunket mich<br />
670. erhaben non in paiden.<br />
Ma n] hart ir aller paider spil.<br />
pusaumen und trumeten uil<br />
undern kristen. erhullen.<br />
F. 115 b. Dez gleichen in der turken her<br />
675. hort man ker]pauken slahen ser,<br />
wan[n] sy gar weit erschullen.<br />
Do waz aM gross gedone.<br />
noch hort man stich un[d] sled uil mer<br />
erkrache[n] uon ir paider wer,<br />
680. sie worn airs ander hone.<br />
Uon den. sperem ward ain gestech,<br />
als ob ain gancz err walt zerprech,<br />
uon *genii ain. geschneter,<br />
Alz oh die starch in al der] welt<br />
685. pei ain weren in ainem<br />
es waz alz ain sturm weter.<br />
Die pfeil fliegen pegune[n]<br />
als die hainschreken uo[n] dem Bras.<br />
des tages schei[n] daz uinstern waz<br />
690. alz der nebel dy sunnen.<br />
Zu paider seiten wart eruelt<br />
uil mancher stolcher kuner hell,<br />
V. 665: nun spiir.<br />
V. 684: aller welt.<br />
V. 689: az uinstern waz.<br />
V. 692: werder kun[er he lit<br />
welt,
40 Constantin I. Karadja<br />
doch er ain kristen viele<br />
So lagen dreissig turken tot.<br />
695. ein stund wert wal dez streitez not,<br />
ir kaiser sich uerhiele.<br />
au lest die kristen kamen<br />
und prachen durch der turken her,<br />
da uil ir pan[er] and *Jell. wer,<br />
700. die flucht dy turken namen.<br />
F. 115 c. Sie wurden all geslagen tot,<br />
ain tausent kamen auss der not,<br />
auff den perg sy endrunnen.<br />
Da dann der ftirkisch kais[er] lag,<br />
705. mit seiner macht der er dann pflag,<br />
manheit waz im zermmen.<br />
Da daz dy turken sahen,<br />
mit maht liessen sy sich en ge[g]en<br />
uber den perg ab gegen den<br />
710. kristen woren sie gahen.<br />
Do das die kristen sahen drat.<br />
sie allsant mit gemainem rat<br />
auss der wagenpurg zugen,<br />
Und tribes sy uon diner wal<br />
715. his wide[r] auff den perk zu mal,<br />
uil turken sy ersluge.n.<br />
Da de[r] kaiser uerlose<br />
und kainen sig het uberal,<br />
do nam er die flucht in ain tal<br />
720. daz er hn auss erkose.<br />
Mit uels waz es geuestigt recht,<br />
darein waich er unid] sein fussknecht.<br />
iengetschire dy stelen.<br />
Der raisig zeug zed' wider auff<br />
V. 699: und ir wer.<br />
V, 708: sy sich hin gen,
Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcllor 41<br />
725. den berg zamen in ainen hauft.<br />
F. 115 (1. 'and mit gemainen reten.<br />
Sie all den b[er]g ab zugen<br />
cremen b den kristen horent wie<br />
mit listen gewalliglich sy sy<br />
730. wider den perg auff slugen.<br />
Sy slugen ab[er uil an mass,<br />
do wart dem kaiser hunt, wie grass<br />
dy seinen schaden nemen.<br />
Do enbot er dem trakel sell,<br />
735. welt er nit lassen uon dem streill<br />
e im mer botschafft keme[n]<br />
So wolt er toten lassen<br />
sein zwen bruder, die cr demur het<br />
geuangen an der waren tel,<br />
740. wolt er sich streicz nit massen.4<br />
Die turken liessen sich nil drat<br />
alsamen mit gennoin3m rat<br />
mer uon dem berg her Hider.<br />
Weil sy erhuben dti den' streil,<br />
745. do zoch der gross waida beisell<br />
and Bess die kristen skier<br />
In de[n] notes peleiben.<br />
yedoch so werten sic sich, satin<br />
den frumen ritern wolgesa m,<br />
750. die sich nit land vertreiben.<br />
Sie iagtens wider auff den perk,<br />
als ob es weren klaines work<br />
F. 116 a. slugens it aber wile.<br />
Da sprach der hung von ungern seit<br />
755. das tins got so uil siges geit,<br />
V. 728: gen den krislen merkend, wy.<br />
V. 734: trakle.
42 Constantin L Karadja<br />
ich nit erwinden wile,<br />
Ich sech den kaiser selbe."<br />
daz selbig wider rit im der<br />
hunadienusch sunderper,<br />
760. des turken kaisers helbe.<br />
Und er sprach herr ir wissent nit<br />
der kaisers un'd] der turken sit.<br />
wie sy noch uortail graben!<br />
Nu[n] lassent uns pleiben pei ain,<br />
765. and uechten mit den uolk alain<br />
daz wir hie uor uns haben."<br />
Er nit uolgen pegunde,<br />
der rat pedacht in wider zem,<br />
and er enpfalch daz streiten dem<br />
770. hunadienusch made<br />
Dem legaten daher uon ram.<br />
er welt auss de[n] herren alsam<br />
funffhundert pfcrt der pesten,<br />
Er niemencz mer wolt ub[er] al,<br />
775. er spranget in daz selbig tal<br />
daz im der turk liess uesten.<br />
Der kilug tet grossen schaden<br />
er and die seinen in dem tal,<br />
uil turken sturben auff de[r] wal,<br />
780. yedoch wart er beladen.<br />
Und uber Thenigt also ser,<br />
F. 116 b. ir worn zwOlff taussent oder mer,<br />
des turken kaisers mannen.<br />
Der kung uon ungern and sein man<br />
785. pelibe[n] all auff dicer pan,<br />
ir kaiser kam non dannen..<br />
Ir not sy da erliten.<br />
V. 766: dann uor uns.<br />
V. 784: der kung vladislau un d sein man
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 43<br />
dy andern kristen umb it seit<br />
auch heten in der weil and zeit<br />
790. mit de[n] ueiden gestriten,<br />
Das sy sy zum sibenden mal<br />
den tag ucrtriben uan der wal,<br />
da auff den perg hin wider.<br />
Da der turkisch kaiser hart, daz<br />
795. der kunig vladislaulus waz<br />
im tal gelegen hider,<br />
Da er dy selben mere<br />
ach hat gehort sager, do pei<br />
daz der waida von walachei<br />
800. non clan gewichen were,<br />
Da liess er auff der selben stet<br />
sein ualk sameln waz er noch het.<br />
and macht ain new geschike<br />
Und ordenung zu dem geuecht.<br />
805. sein iengitschirc and fussknecht<br />
achten dez nicht ain wike.<br />
Uor dem perg er sie schiket,<br />
gegen den kristen in den streit,<br />
zu paide[n] seiten auff dy weit<br />
810. alz zwen flugel uer riket.<br />
F. 116 c.<br />
Der raisig zeug da miten gie.<br />
sie kamen schon zu samen hie<br />
d3 kristen all gemaine,<br />
Und such dy turken nngeslacht<br />
8]3. mit firer paider ganczer macht<br />
da sy traffen mit aine.<br />
Dy weil dy fussknecht kamen,<br />
der wagenpurk sy eilten zu,<br />
daz waz den kristen uil zu fru,<br />
V. 806: ahten sein Mitt.<br />
V. 807: uon dem perg.
44 Constantin 1. Karadja<br />
F<br />
820. ir wer sy all ein namen.<br />
Die kristen sich mit rechter wer<br />
hin, slugen durch der turken her<br />
auff den perg mit gewalte.<br />
Dy wagenpurk waz nun uerlorn.<br />
825. waz wer 'und uOrtail darinn worn,<br />
daz hetens als pestalte.<br />
ill kristen fluhen danne[n]<br />
der legat hielt in stillen sit<br />
and der hunadienusch mit<br />
830. etlichen tausent mannen,<br />
Und daz kristen uolk daz do Tloch<br />
dem schikenten sy hindenoch<br />
daz sy kemen her Wider."<br />
Aber ir kainer wolt es tu.n.<br />
835. Da huben sy sich auch da fun<br />
und auff dem perg sie sider,<br />
116 d. Uff under ainer gfiss grabe<br />
der waz sich also stik und wust,<br />
welch ross da ub[er] Walt,<br />
daz must<br />
840. auff dem ars sleiffen abe.<br />
Die turken uor der kristen werk<br />
nit tors ten ktune[n] auff den perk,<br />
ware sy nahen. verzagten.<br />
Do dy kristen halb uber wurn,<br />
815. ererst dy turken an sy furn,<br />
hinden sy an sy iagten,<br />
Ererst musten yeczunde<br />
dy kristen die flucht nemen auch.<br />
welcher hin uber ham der limb<br />
850. daz pesten daz er kunde.<br />
Ir uil uerdurben, daz daz hot<br />
V. 837: da uon ainen grabe.
ternonfruntrn; trgionib9 bna infant) billet fl<br />
strug.nii tri bur 'cid feb tali noun pimento r.);$<br />
fir )11u9ete phe comer< t rorcrat cr pnb9 triif<br />
fituntns alit ct curare all) ex f)wsgatia barony;<br />
noun:ilia jibe recta maicfbni *Rue licct FOrnito<br />
populo lugubtes Ant rt abmob5 nonucn5 came<br />
tun &bit let) tiro btligituis MiePirolaG bumf f.<br />
gaci guar° catohcc fitoi manta 'miner penatIti.<br />
Ali I:6E6014mi p clapes in vial rim cnicn Oz<br />
mobil; cclificni (mutt rains inirrriris et holt ih,<br />
rfn cospiniterit. noun [Rif !flu ftit.aitle omitmi;<br />
cy ono o:e warm polo. ni ruebinali lamb an;<br />
geli mulnig; 19Usans let) plimP tllalaef ut ct<br />
algacia at q; nail aria in to:tumid ufg;plettog<br />
, tot tellonbo fueterius Ipbtuffe Ist :ton longe ub<br />
atmaimpoti foam pofurtint.Clasob poll*" Our'<br />
to tit imccrntor orrevie collect° m aim cyttrouti<br />
::<br />
brag,. mitts pi:snot:on:mm:1u ernietit 4 la filo<br />
ruicH m4cIlerponhl nb proliibcnba cY ullia in Cui, .<br />
ropam trains% hoc 'flaw p writ., miffnut AI rfe%<br />
runtiamcecroalfemt pattonis time petunia et<br />
afmtua gala fOlrilpP6 euob milli no fir waft 0<br />
mile net plUatcre migi potter mina pfitnn ufoS<br />
LlIos lilac.uc Omni fag guinent g2nbumenflie<br />
meo ucnbair chub our tabibilins eft bclifierm<br />
tiirr.eatu clalrem titer& rto potuifro ,probe limn is<br />
fuks lite tune fe uliau9 incbiniths figfirnacrnt<br />
, ';11 frile I<br />
PI. VII.<br />
- _........<br />
Pius II, De bello Thurcorum et Hungarorum,<br />
ed. A. Therhoernen, Colonia,<br />
circa 1472, fol. 19 a.<br />
Cea mai veche mentiune a Romanilor in<br />
tipar. Dupa exemplarul in biblioteca<br />
grumazestiana (Karadja).
Michel i3eheim despie cruciadele impotriva Turcilor 45<br />
des graben toter wart so uol,<br />
daz man wol hin moht reiten.<br />
Welcher zu fussen waz geschart<br />
855. oder uon dem ross kam, der wart<br />
geuangen an de[n] zeiten.<br />
Den. kristen die do riten<br />
den uolgten sy nur zu dem graben.<br />
die kristen sich nit liessen haben,<br />
860. der tarken sy nit piten.<br />
Die raisigen kamen da uan,<br />
welche[r] zu ross waz der endra[n],<br />
F 117 a. man eilet sy nit sere.<br />
Man maint daz ir in diseni hol<br />
865. auff dreu tausent uerdurben wol<br />
auch wurden ir uil mere<br />
Dann dreu tausent geuangen.<br />
der tarken wurden, h6r inch sagn,<br />
wol sibenczig tausent erslagn.<br />
870. do waz der streit zergangen.<br />
Der legal. im[d] a[u]ch sust ail hern<br />
wurden geuangen in dem m[er]e.<br />
es waz an ainem abe[n]t,<br />
Der zeit so die suna under gat,<br />
875. do wurden, sy geuangen spat<br />
sy warden daz gelabent.<br />
Hi[n] gefurt in das here<br />
der kaiser zach zu der walstet,<br />
da er dawn uo[r] gestriten. het,<br />
880. and hielcz drei tag in were.<br />
Und da must man dez morgens fru<br />
im die geuangen furen. zu.<br />
welcher waz in der elte<br />
Pei zwainzig iaren oder mer,<br />
V. 870: d[er] strait zu gangen,
46 Constantin 1. Karadja<br />
885. dy liess er kopfen mit geuer,<br />
sein zorn waz maniguelte.<br />
Vedoch wart it zu mer ung<br />
haimliche[n] uil gestolen ab.<br />
F. 117 b. zwolff riter er dem soldan gab<br />
890. und zwolff knaben zu erung.<br />
Die riter waren angelait,<br />
alz weren sy zu streit perait,<br />
die liess man Del dem leben.<br />
Den grossen kam was er begebin<br />
395. zwolff riter uir und zwainczig knabin,<br />
die pegund er im geben<br />
Und ach zu erung senden.<br />
'auch so gab er dem karaman<br />
sechs riter and sechs knaben schan.<br />
900. daz ixn zoren waz wenden.<br />
Waz er kristen an dicer stet<br />
uberiger geuanger het,<br />
dy tailt er in seim lande,<br />
Das man site furpaz zihen seld.<br />
905 und dar mach zoch er auss dem uell.<br />
den kung liess er zuhande<br />
Et haupilen also toter,<br />
dem soldan sendet er daz hAbi<br />
zu ainer erung, daz gelobt.<br />
910. der poswicht bub und loter<br />
Schur' mit den kriechen, daz man in<br />
grub in ain kriechisch kapeln hin,<br />
und daz beschach zustunde.<br />
F. 117 c. Und den legaten man so schnel<br />
915. furt in dy stat andrinopel,<br />
da selbst main] in begunde<br />
V 907: nun kapfen also toter<br />
V 910: der pub und ach der loter.
Michel Beheim despre cruciadele limpet-Iva Turcilor 45<br />
Also lebendig fillen<br />
und im die haut lan zihen ab.<br />
do mit er seinen gaist auff gab<br />
920. umb kristen gliiben willen.<br />
In disem siren uerliesen so<br />
waz niemen so uast schuldig do<br />
als dy venedigere.<br />
Wann in der bab[s]t gepot, daz man<br />
923. kain haiden uber mer son lan.<br />
un[d] auff dieselben mere<br />
So worn sy auff gezogen,<br />
das sy kain liessen uber kumb.<br />
der pabst gab in sein solt dar umb,<br />
930. doch so wart er petrogen.<br />
Do die haiden kamen zu in,<br />
uo[n] yedtm n.amens ain guldin<br />
und furtens uber me[r]e.<br />
Zwai mal h-undert taussent waz der,<br />
935. die furten die uenediger<br />
Iuber mit ire[r] were.<br />
Wer uenedig nit gwesen,<br />
die turkei hie gisend des mers<br />
wer gancz gewunnen, kaines hers<br />
910. wern sic nurn] mer genese[n].<br />
Die argen haiden ungeheur<br />
den turken da kamen zu steur,<br />
F. 117 d. werleich es waz wol zeitc.<br />
Die liedlei[n] ich getichtet hab<br />
915. als miry hans magesl fare gab,<br />
der selb waz in dem streite.<br />
V 922: waz nymen niht an schuldig do.<br />
V. 923: dann dy uenedig ere.<br />
V 931: und do dy haiden zu in kamen.<br />
V. 932: yo[n] yedem sy ain gulden namen<br />
V. 940 mohten sy sein geuesen
48 (`.onstantin 1. karadja<br />
Wol auff funffzehen iare<br />
er de[r] turken geuangen waz.<br />
ich michel beham kund euch das,<br />
950. als mir ist offenpare.<br />
T E<br />
Vers 13: Regele Albrecht a mait la 27 Octombre 1439.<br />
17: Ffraw Els" este Regina Elisabeta, vaduva lui Albrecht.<br />
22: Elisabeta a murit la 19 Decembre 1412.<br />
24: in der zwitracht" se refera la lupta interna in<br />
Ungaria, intre partisanii lui Vladislav al Poloniei<br />
si cei ai lui Ladislau Postumul..<br />
25-26: Campania pregatita de Murad era sa fie o rasbunare<br />
pentru infrang,erea ce suferise din partea lui<br />
Ioan Corvinul la Poarta-de-Fier Teufelsschlucht<br />
in Ardeal, din 25 Ma: tie 1142 cf. Kupelwieser,<br />
p. 64).<br />
30: Wardein" este probabil Oradea-Mare si nu Peterwardein.<br />
Chestiunea a fast diseutata de Gille, o.<br />
c., p. 12.<br />
32. Beheim socoteste ca armata crestina in campania<br />
de la 1443 cuprindea 14.000 de ostasi. Dukas (ed.<br />
Bonn, p. 217 da un numar de 25.000 la trecerea<br />
Dunarii, cateva zile mai tarziu. Cf. $i A. Huber,<br />
o. c., p. 178 si Grille, p. 12.<br />
35-36: Tutenrib" a lost identificat de Karajan p. 9 cu<br />
Slankamen pe Dunare, aproape de gurile Tisei.<br />
Cf. $i Huber, p. 178, care crede insa mai probabil<br />
ea armata va fi trecut Dunarea la Beigrad, celale<br />
in manile crestinilor, urmand 111 aceasta privinta<br />
pe Saad-ed-din.<br />
39: Sofia fu cucerita la 4 Decembre 1413. Hans Magasl<br />
nu va fi luat parte probabil la cucerirea oraselor<br />
Crujevat, Nis si Pirot, care preceda de fapt luarea<br />
Sofiei.<br />
V. 947: auff sehezehen iare<br />
V. 949: michel paham
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 49<br />
62: Beheim face aid confusie. Armata oestind ajunsese<br />
fireste la Nis Inainte de-a cuprinde Sofia.<br />
Vestita victorie a lui loan Corvinul la Nis avu loc<br />
la 3 Novembre 1443. S'a cetit uisch" in loc de<br />
Nisch". Karajan da interpretarea Vis", cuvantul<br />
unguresc pentru apa, Ambele ins. au insa Nisch"<br />
5i cuvintele an der stat" din V. 54 dovedcsc ca<br />
regele astepta langa crawl Nis.<br />
59 si 163: Maricza" nu poate fi raid Marita, care curge is<br />
Miazazi de Muntii Balcani. Este probabil vorba de<br />
micul rAn. Slatita, In trecatoarea purtand acelasi<br />
nume; cf. Gil le, p. 18.<br />
62 si 95; Huber, o c., p. 203, a gratat ca Halil-Pala era<br />
fratele cuumatului Sultanului.<br />
65: uber mer" inseamna paste Bosfor, adeca din. Asia<br />
Mica (Gross tarkeie").<br />
68: Beheim .aumara armata turceasch la 200.000, cifra<br />
de sigur mult exagerata.<br />
93: Aici gasim o nepotrivire intr mss. 331 si 312.uirihall)<br />
hundert" si uird halb tausend" respectiv.<br />
Credem ca prima versiune este mai aproape de<br />
adevar.<br />
94: Gheorghe Brancovici.<br />
102: disem wasser". Este poale vorba de batalia de la<br />
Nisava, care nu avu loc Lisa decat la 6 Ianuarie<br />
/444 (Cf. Kupelwie,ser, p 79). In acest cas ne<br />
gasim, fireste, In fata unei erori de cronologie,<br />
lupta de la Slatita, la Craciun, fiind descrisa mai<br />
jos, prin v. 174 si unnl.<br />
123: weihen nahten". Ad este iarasi vorba de lupta<br />
de la Slatita, cronologia fiind plina de nepotriviri.<br />
127: Tispot Iurat" este Gheorghe Brancovici.<br />
1,45: Huniadenusch", adeca Hunia.di Ianusch.<br />
155: Kriechisch Weissenpurg" este Belgrad.<br />
159: Taubenpurg" este cetatca Golumbaci.<br />
Sendre" este Semendria. Schimbul prisonierilor In<br />
contra cetatilor, relatat de Beheim, este confirmat<br />
si din alte izvoare (Constantin de Ostrowice, Nesri<br />
si Saad-ed-Din. Cf. Gil le, p. 17 .<br />
4
50 Constantin I. Karadja<br />
162: Ambele inanuscripte dau iarasi nisch si nu uisclz.<br />
168: Altintasch" sau Altin. Dagh sau Slada Gura, este,<br />
fara indoiala, vre-o inaltime in apropierea trecatoarei<br />
Slatita.<br />
222: Her Niklos Waida" este Nioolae de Upak, Voevodul<br />
Ardealului. Ct. Karajan, in Quellen and Fonschungen,<br />
Viena 1849, p. 10.<br />
225: Redniczer". Poate fi vorba tot de loan Corvin sau<br />
de Gheorghe Brancovici.<br />
261: Sant Jacobs Tag" este 25 Julie.<br />
278: Wardein", lard IndoialA Oradea-Mare. Cf. I. Meyer<br />
, in Szazddok, 1902, p. 348, citat de Gille, p. 21.<br />
285: Tumelspurg" este Timisoara.<br />
1293: Arswo" este Orsova.<br />
294: Scrim" este Turnu-Saverin.<br />
300: Markt". Kupelwie.ser, p. 85, a identifical acest targ<br />
cu Cladova.<br />
315. Armata ajunse la Vidin pe la 27-8 Septembre; cf.<br />
Gi lk, p. 22.<br />
327: Beheim, este singurul autor care ni spume ca Dracot"<br />
se alraturA arniatei Ina. de la Vidin. Palatio,<br />
Dlugosz i Callimiachus spun eä ajumsese numai la<br />
Nicopole, cu 4.000 de ostasi, in loe de 7.000 aratati<br />
de poetul nostru. Posibil este ca Vlad Tepes<br />
sd fie Draeol indicat aici, iar tatal acestuia, Vlad<br />
Dracul, sa fie eel a earth sosire este mentionata<br />
de ceilalti autori.<br />
331: ,.Bischoff von Wardein" este Johannes de Dominis,<br />
episeop de Oradea-Mare; cf. Karajan, p. 15.<br />
335: Sant Iorgen uan" era condus de Stefan Bathory.<br />
Beheim, v. 338, Patristven", dupa cum spune<br />
Karajan, p. 16.<br />
340: Latseham Lass laue" estd Ladislav de Losonez (ibid.).<br />
312: Legatee uon Rom", este cardinalul Iulian Cesarini.<br />
319: Pischolff uon Erlach" era Simon de Rozgon.<br />
352: Rassei aim herczog" este, dup5. Karajan, p. 16,<br />
epicopul din Bosnia, Raffael Herczeg de Zekchew"<br />
(sau Zegew).<br />
358: Orodiotsch", este probabil Gheorghe Orosz Leholiki<br />
(ibid.).
Michel Beheim despre cruciadele 1mpotriva Turcilor 6i<br />
359: Cschornym Mihail", este Mihal de Szilagyi, cuminatul<br />
lui Joan Corvinul. Cf. Lewenklaw von Amraelbtumt,<br />
Newe Chronica tiirkischer Nation, Frankfurt,<br />
1590, p. 59, citat de KOhler, p. 51,<br />
366: Schiltern". Kupelwieser, p. 86, socoteste ca armata<br />
crestina ajunse la Nicopole pe la 16 Octombre.<br />
Beheim face aid o<br />
liana gre$eala de cronologie,<br />
socotind =mini patru zile pentru drumul de la<br />
Vidin la Nicopole, circa 220 km., o imposibilitate<br />
fireste pentru o armata Incrircala cu bagaje, pe<br />
drumuri rele sau inexistente.<br />
379: Dupa Palatio, aceasta solie a Papei sesi crund armata<br />
se afla la Vidin.<br />
385: Rahautsch." Meyer, o. c., p. 354, crede ca este<br />
vorba poate de Rahova. In acest cas Beheim face<br />
iara.si o p-eseala, de oare ce localitatea aceasta<br />
se afla la Apus de Nicopole, Kupeiwieser, p. 88,<br />
propane Rasgrad, prea departe Salsa pentru un<br />
mars de numai o zi.<br />
104: Iengepasser" sau ,,Nev s markt" este Ienibazar, menr<br />
tionat $i de Dlugosz si Palatio.<br />
429: Schemle." Kohler socoteste ca arm'uta soli la Sarnia<br />
pe la 25 Octombre.<br />
475: Ternowe", probabil Tarnovo pe raul Ian. lra.<br />
489 Taschassar", este Tas-Hisar, lftnga Pravadi.<br />
541: Petrus" sau. Petersburg. Cuprinderea cetatii Pravadi<br />
este mentionata $1 de Palatio, Dlugosz 5i Galli,-<br />
Machus.<br />
594: Mihelitsch" sau Mualici, men ;ionat numai de Behelm,<br />
era o mica cetate, azi disparuta, Insemnala<br />
Inca pe harta lui Kaunilz, Donau-Bulgarien and der<br />
Balkan, Leipzig 1882, 40, la Nord de Agemlie.<br />
654: Sant Martins Abend" 'este 9 Novembre.<br />
738-9: Aceste versuri dovedesc ca este vorba de Vlad<br />
Tepe.s, $i nu de Vlad Dracut. Doi din Hit Mid din<br />
urma erau Inteadevar, Inca din anul 1139, ostaleci<br />
ai Sultanului. Cf. de ex.: I. Chr. Engel; Geschichte<br />
der Walachei, Halle 1804, p. 170. Compilatorul turc<br />
Muhji ed-Din vorbeste Insa numai de im flu dqt ca
52 Constantin I. karadja<br />
ostalec. Cf. traducerea gel-Mang. de Hans Caudir,<br />
editata de Marcus Brosian, supt numele de Chronica<br />
oder Acta von der Turckischen Tyrannene her-<br />
Lontnen..., Frankfurt an der Oder, 1567. Cf. $i<br />
Babinger, a. c., p. 73.<br />
865 $i unn. Numarul celor cazuti la Varna, indicat de poelul<br />
nostru, este absolut fantesist. Hans Magest nu era<br />
de sigur in stare a lace un calcul, chiar aproximativ<br />
in aceasla privinta, fiind prins de Turci si<br />
luat in robie indata dupa biltalie.<br />
914: Despre sfar$itul cardinalului Iu lian. Cesarini, Beheim<br />
arata o versiu.ne care difera de cea data de<br />
alai autori, Pius al II-lea spune ea.' ar fi fost rant in<br />
ennui luptei, fiind apoi ucis de Unguri (Opera,<br />
ed. Basel, epist. 81). Chalc000ndylas spune de ase-<br />
menea mai scurt ca -si<br />
gasi sfarsitul in limpid fugii,<br />
(ed. Bonn, p. 337), iar Wavrin: en passant le Danube<br />
fut desrobe et noye par les Vallaques" (ed.<br />
Iorga, p. 41). Versiunea lui Beheim este insa confirmata<br />
printr'o naratiune veche a unui Aegidius<br />
Carlerius, publican de Stephan Balusius, in Miscel<br />
lanea, <strong>vol</strong>. III, Paris 1680, p. 302.<br />
934: Gifra de 200.000 de oameni, data de Beheim pentru<br />
armata Sultanului este de sigur mull exagerata.<br />
Prin milrirea numarului du$manilor, se incearca<br />
adesea a micsora durerea infrangerii, oeia ce s'a<br />
facut de cand exista omenirea. In toate razboaiele<br />
cu Turcii, s'a facut acelasi lucru: dupa Nicopole,<br />
Cosovo, Varna, Mohacs, si asa mai departe. Turcii<br />
au exagerat, la nindul lor, numarul armatci crestine.<br />
In lucrarea citata a lui Muhji ed-Din, ed.<br />
Frankfurt an der Oder 1567, se da, aslfel, o cifra<br />
de 80.000 de cruciati cu 400 tunuri, cilfre absolut<br />
fanlesiste.<br />
935. Nu toti autorii arunca insa viva asupra Venetienilor.<br />
Wavrin, de exemiplu, spune ca tradarea fu savarsila<br />
de Genovesi (ed. Iorga, p. 90). Cf. $i Caspar Peucer<br />
Fn Chronica Carionis, ed. 1588, p. 788, $i, printre<br />
autorii mai moderni, Bleyer, o. c., p. 364 si KOhler,<br />
o. c., p. 46. Cronicarul polon Cromer spune frisk'
Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 53<br />
ca Venefienii §i G ,novezii coruptii cu bani, tr5.dark<br />
cauza crestinl Cf. C. Bratescu in Arhiva<br />
Dobrogei <strong>vol</strong>. II 1919) p. 100.<br />
GLOSAR1.<br />
Altintasch = Slatita.<br />
ander, der zweite al cloaca.<br />
an masse, ohne Mass = lard niasura.<br />
Arswo = Orsova.<br />
auff gone, auf gehen a sui.<br />
begabin, begeben, weggeben a darui.<br />
begriffen, in Angriff nehmen a pune Diana<br />
dae, dawe, dun, than a face.<br />
draft, drat, drate, drot, schnell, eilig repede.<br />
durnket, dunken, scheinen, chi n a 'Area.<br />
durch hagt, verhagt, verhagen, nnnschliessen<br />
elte, Alter vrasla.<br />
a Incun j ant<br />
endriinne, entrhuien, sick ,,zzlziehen<br />
a se retrage<br />
enpfalch, empfalhen, empf,,hlen a sfatui<br />
er, eher = Inainte.<br />
er, Ehre = onoare.<br />
ererst, erst =<br />
erfriste, erfrisen, erfrischen a racori<br />
erhaben, aufrecht erhaben a sustinea.<br />
erkose, erkosen, erwahlen a alege.<br />
erlupfen, in die HO,- h.,ben a se ridica<br />
ernern, retten a scapa.<br />
eruelt, ervellen, erlegen a ucide.<br />
erwinden, zuriickkehri n a se Intoarce<br />
itraw Els Regina Elisabeta, vciduou lrri Albrecht al Ungariei.<br />
flag, Angriff, Sturm atac.<br />
Hoch, flinken, "lichen, sick 'Hidden a seapa, a fugi.<br />
1 Pentru presentul glosar neram .bervit mai ales de M. Lexer:<br />
Mitlelhochdeutsches Handworterbuch, Leipzig 1872. 3 <strong>vol</strong>. Santem<br />
insa indatorati prietenului nostru D. Doctor Hans Wegener do la<br />
sectia manuscriselor la Staatsbibliotek din Berlin pentru explicatia<br />
fluor euvinte deosebit de grew de inteles,
54 Constantin 1. Karadja<br />
fraise, Gefahr = pericol.<br />
furet, furen, fiihren = a conduce,<br />
fur passer, vorwarts Inainte.<br />
gait, geben, geben=a da.<br />
Gelipel = Gallipoli.<br />
geprachte, Larm, Geschrei = zgoinot,<br />
geren, gent = lesne.<br />
geschart, gescharn, sick samrneln a se aduna<br />
geschike, Ordnung, Anordnang asezare, oranduire.<br />
gestrakcz, auf der Ste Ile, gleich =ihnediat.<br />
getursten, Kiihnheit vilejie.<br />
geuer, geuerde, hairrdich=tn secret.<br />
gie, gau, gchen a merge.<br />
gocz, Gotts al lui Dumnezeu<br />
grauen, gran, Graf = conte.<br />
grausse, gnus, schrecken = a se speria<br />
greind, Gewieher = nechezat.<br />
gussgrahe, Bell eines Sturzbachts rapd.<br />
gwan, gewinnen, erwerben a castiga.<br />
gwerden, ge,werdan, wurdigen = a face omagiu.<br />
han, hon. hone, haben a a vea.<br />
heine, heim Inapoi acaa<br />
heint, heim = acasa.<br />
helbe, Seite, Richtung direcjie, parte.<br />
heruart in den mlern, Kreuzzug = cruciad'd.<br />
hinder dem licht, im Dunkeln In intuneric.<br />
hol, Loch = purl.<br />
horent, horen, horen = a asculta.<br />
houen, zu Hole = la carte.<br />
hy, hier = ad.<br />
lengepasser = lenibazar.<br />
iengetschir, Janitschar. =ienieer.<br />
in stillen sit, an der stillen Seite = In partea unde era<br />
liniste<br />
in were, in Waffen = In.armat.<br />
lurat = Despotul Gheorghe Brancovici.<br />
Maus, HOhle, Felsspate peter4,<br />
Maiden, zu wider, verhasst sein a fi urat.<br />
tan, landt, lassen, /assert a 14sa.
Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 55<br />
laster, was die Elite krankt = desonoare.<br />
liet, lietlein, Lied = cintec.<br />
toter, Taugenichts, Schelm 51rengar.<br />
luczel, wenig = putin.<br />
maser, mlan, Mann =<br />
on<br />
meglich, mannegetich = lelurit.<br />
merung, Bereicherung Imhogatire.<br />
Mihelitsch, Muatici, localitate azi disparutd.<br />
Trill neute, umsonst fara izbfindri.<br />
neat, nichts = nimic.<br />
nichtczen, nichts = nimic.<br />
Niclos Waida = Nicolae Ujlaky.<br />
niemen, keiner nimeni.<br />
onsolt, ohne Sold fdra leafa.<br />
painn, Bein picior.<br />
pan, Untergang, Verderben distrugere.<br />
panir, Boner ceatd.<br />
pehut, behtitet = pazit.<br />
perk, Berg = munte,<br />
pesach, besehen, unternehmen, priikn a cerceta.<br />
pestalte, bestellen, besetzen mit Bewaffn-ten a ocupa.<br />
pesunder, besonders = mai ales._<br />
potent, bctihten, schreiben, dichten a scrie.<br />
Peterspurk, Petrus = Prouadia.<br />
pflag, pflegen, leiten, beaufrichtigen a indrepta.<br />
pfat, Weg = drum<br />
plasse, Platz = loc.<br />
plikt, Dienst = serviciu.<br />
pogen, pog,, Bogen arc.<br />
prechzeug, Brechzeug = unelte de fier.<br />
prennen, brennen pdrjol.<br />
paths,<br />
Buckse = tun.<br />
puffel, Buffet = bi<strong>vol</strong>.<br />
Rahautsch = Rahova sau Rasgrad.<br />
reten, Reden = vorbe.<br />
salt sagen, sagen = a spun.<br />
sakman, Plunderer, &tuber jafuitor.<br />
Sant Jacobs Tag = 25 lulie.<br />
schau, schaue, schon = frumos
56 Constantin I. Karadja<br />
schangt, schenken, schenken a darui.<br />
Schemle Schumla.<br />
Schiltern. Nicopoli.<br />
schmache, Schmach ru5ine.<br />
schone, ganz and gar in intregime<br />
sech, when, sehen = a vedea.<br />
seczen, setzen = a pune.<br />
Sendre = Seinendria.<br />
Serim = Turnuf-Severin.<br />
sider, hernach = apoi.<br />
sleiffen, herunter rutschen a aluneca.<br />
Speiset, speisen, nahren = a brani<br />
staffel, Stufe = treapta.<br />
Stainpfirk = Taf-Hisar.<br />
stik, steil = prapastios, rapede.<br />
stra, Stroh pale.<br />
sunder, gleichwoht, besonder cu toate, deosebit.<br />
sunder, ohne = fara.<br />
sunderling, besonders mai ales<br />
sunn, Sonne = soare.<br />
sust, sonst = altfel.<br />
taut, leeres Geschweitz = cuvinte Fara temeiu<br />
Taschassar = Tqhisar, tdngd Prooadia.<br />
Tauben purg = Columbacz.<br />
Ternawe = Trnowa.<br />
torst, torsten, wagen = a Incumela.<br />
trager, tragen, halten, dulden = a resists.<br />
Tumelpurg = Thni§oara.<br />
Curren, wagen = a se Indrazni.<br />
Tutenrib = Slankamen, pe Dunewe_<br />
fu.an, uann, Fahn = steag, drapel.<br />
tuanknis, Gefangnis inchisoare.<br />
uant, sick vinden, als wahr herausstellen = a se adeveri.<br />
'cart, Warte = post de observator.<br />
uber menigt, uber menigen, durch Menge bewaltigen=<br />
birui prin forks.<br />
uerhangt, eingewilligt = de acord.<br />
Ueir war Fejervar, BeIgrad.<br />
luerrichet, verrichten, ordnen, aerteilen = a aranja, a<br />
orandui.
Michel Beheim despre cruciadele impotrIva Turcilor 57<br />
uerrne, ferne=departe.<br />
inch, Vieh = vite.<br />
um rellte, um reiite.n, um reiten a incercui calare<br />
trade, and = al.<br />
ungeffiger, roh, gross = cumplit, mare,<br />
ungeschlacht, bOsarlig, roh = rgu, crud.<br />
unwerde, nnwiirdig, vereichtlich=nedemn, despretuit.<br />
uorchtsam, furchtsdm, cingstlich = fricos.<br />
worst, uorschen, forschen a cerceta.<br />
uruar, Ueberfahrt = loc de trecere pe un ram<br />
verhaget, verhagen, um.schliessen a Incunjura.<br />
verhielte, verhalten, zurtickhalten, zOgern = a abtinea.<br />
verstone, verstanden, verstehen a intelege.<br />
verriickte, verriicken, weichen, von der Stelle riicken= a<br />
se clinti din. loc.<br />
wal, waistet, Schlachtfeld, Feld camp de lupta, camp.<br />
wanden, wenden, linden a gasi.<br />
warm, aber, nur, sondern = dar, Insa.<br />
Wardein Oradea-Mare.<br />
waren, warnen, aufmerksam machen a atrage atentia.<br />
was, waz. war era.<br />
wen, meinen = a credo, a se pare<br />
wer, Waffe = armg..<br />
werlich, werhaft Inarmat.<br />
widerzem, widerzeen, miss fallen a displace.<br />
wird, 1Viirde, Ansehen = prestigiu.<br />
wolgesam, wolgesnmelt = bine oranduit.<br />
wol giiruien, wohri<strong>vol</strong>lend, gnddig = binevoitor.<br />
wurken, wirlcen, schaf fen = a face.<br />
yeczunde, jetzt = acum.<br />
Zage, feige las.<br />
zergangcn, zergan, aufhOren = a inceta.<br />
zerrunnen, zerninnen, zu Ende gchen = a peri.<br />
zu mall, zusammen Impreunii.<br />
zu tade, zu Tode la inoarte.
58 Constantin I. Karadja<br />
RESUME<br />
Nous publions ci joint le texte complet du poeme de Michel<br />
Beheim relatif aux croisades de 1443 et 1444, se terminant<br />
par le desastre de Varna, esperant ainsi presenter un travail<br />
utile.<br />
Bien que ce recit ait Uja etc rendu accessible aux specialistes<br />
par une edition de 1849, due aux soins du professeur<br />
autrichien. Th. G. von Karajan, cette publication, si difficile<br />
a trouver, Oche par tant d'erreurs et d'inexactitudes, ayant<br />
etc faite d'apres une copie peu soigneuse du moires bon des<br />
deux manuscrits existants de noire poeme, qu'une reprise de<br />
ce travail n'a guere besoin d'autre justification.<br />
Notre version est faite d'apres le manustrit Pal. germ. 334<br />
de la Bibliotheque de l'Universite de Heidelberg. Nous l'accompagnons<br />
des principales variantes du codex Pal. germ. 312 de<br />
la meme bibliotheque, sous forme de notes.<br />
En nous appuyant sur le poeme de Behehn, ainsi que sur<br />
une lettre de Pie II, en date du 13 decembre 1144, et sur la<br />
chronique de Chalcocondylas, nous etablissons que le nombre<br />
des Roumains, Bulgares et Ruthenes se trouvant dans les<br />
rangs des chretiens lors de 1a croisade de 1444, depassait<br />
mierne celui des Hongrois et Polonais. Il s'agit ici, sans doube,<br />
cle Roumains de Transylvania, en sus du contingent valaque<br />
proprement dit, qui se trouve mentionne par toes les autears.<br />
Nous pouvons done affirmer que la part prise par les<br />
Roumains a la, campagne et surtout a la bataille de Varna a<br />
ate hiers plus importante qu'on ne l'a cru jusqu'a present.<br />
'routes les sources sont unanimes a relever la bravoure des<br />
Hon,grois a cette occasion. Nous croyons pouvoir etablir qu'une<br />
bonne part de cette gloire revient aussi aux autres nations<br />
qui lutterent pour la m'&1e cause sous les banieres du not<br />
Vladislav et du hems, d'origine roumaine, Jean Htmyadi le<br />
Corvin.<br />
Nous avons cru utile de joindre A notre texte une courte<br />
bibliographic des sources connues sur les evenements relates,<br />
ainsi que diverses notes et un glossaire a l'ugage des lecteurs<br />
pen familiarises avec la langue allemande du XV-e siecle.<br />
Berlin, mai 1935.
N. IORGA<br />
ACTE DE PE VALEA TELEAJENLIWI
ACTS DE PE VALEA TELEAJENULUI1<br />
I.<br />
t Adeca eu Marin inpreuna cu fratii miei anume Barbul si Bustea<br />
$i Stoica, nepoti Burnestilor, dat-am acesta al nostru zapis ca sa<br />
fie de mare credinta Ia mana dumnealui jup5nului lorgai ot Bucuresti<br />
cum sä s5 stie ca i-am v5ndut dumnealui un pogon de vie<br />
in dealul Boldestilor alAturea pa lang5 viile dumnealui, care vii<br />
ne-au fost $i noao de cumparatoare de Ia Tatul Gateanul si, ca.<br />
zandu-s5 dumnealui a le cumpara, fiindu prentre viile dumnealui<br />
si fiindu-ne noao v5nzatoare, le -am vandut dumnealui drept bani<br />
gala tl. 33, si o am v5ndut de a noastr5 bun5 voe, nesilit de<br />
nimenea, si cu stirea tuturor vecinilor, $i den sus si den jos, ca<br />
sä-i fie dumnealui mosie st5tatoare in vea6, dumnealui $i fe.6orilor<br />
dumnealui $i nepotilor, cat Dumnezeu ii va darui. Si, and am<br />
facut acest zapis, fost-au multi boiari si oameni buni marturie,<br />
carii vor isc5li mai jos. $i pentru mai adevarata credint5 ne-am<br />
pus si not degetele si numele mai jos, ca sä sa creaz5. Ap. 8 dni,<br />
lt. 7199.<br />
t Eu Marinu (semn). t Eu Barbul (semn). t Eu Bustea (semn).<br />
t Eu Stoica (semn).<br />
t Eu Florea °tam, marturie. t Eu Petco mart. t Eu Miclea<br />
mart. Eu Mihnea mart.<br />
t Eu Radul fe6oriul lu Dumitrasco ot Ghergani mar.<br />
t Eu P5rvul bAcanul of Bucuresti mart.<br />
f Eu Vasaie cumnatul P5rvului mart.<br />
t Eu Tudoran mart. Eu Vladul, cinerile Mai5soiului, mart.<br />
' In posesiunea mea.
62 N. lorga<br />
H.<br />
1' Adeca eu Dumitru rachiiar ot Cora, denpreuna cu -Made mea<br />
Marie $1 fii me Ni$a $i cu $tire tuturor nepotilor miei, cu Staddul<br />
i Dragomir $1 cu $ter[e] cumnati $i rudenie mele $i cu $ter[e]<br />
tuturor vecinielor miei, facut-am zapisul mieu la mana dumnelui<br />
jupanului Sterie precum sä sa $tie ca ni-am vandut vie me dumnelui<br />
cu cas[6], cu pievunet[5] cu 2 but, cu 2 tocitori, cu tescu,<br />
cu coret (sic), cu un hardau, cu o vodie, cu o puten[a], sa-i fie<br />
sal bage stroguri cu palnii, cu curator[e], sa-i fie dumnelui mo$ie<br />
statore, sa stapanesca dumnelui, coconii dumnelui, nepotii, strenepot[i],<br />
cat Dumnezeu i va darui. $1 m'am vandut da bung voe<br />
me, neselet de nimenele, ca (sic) sä stapanesca dumnelui cu<br />
pat[e]. Si, candu am Mart acestu, zapis, fost-au multi omeni buni<br />
marturie, care sa vor iscali mai jos ca sa sa creaza ; $i s'aau<br />
vandut dreptu tl. 52 pl. AldAma$ tl. pl. Si am scres eu, Mihai, slug[A]<br />
madastirie, cu zesa $i cu $ter[e] tuturor. Pis Iun. 15, It. 7224.<br />
Eu Dumitru racheiar, vanzator. Eu Marie fame lui Dumitru.<br />
Eu Radul Turcul mart. Eu Mihai Samaragiulu mart.<br />
Eu Opre, cumnatul lui Dumitru.<br />
Eu popa Mihai, mart. ot Telej. (?).<br />
Eu Sava Wand. ot Cora, mart.<br />
t Si dinteacesti bani tl. 52 pl. s'aau dat bani gat. tl. 47, $i aau<br />
dat o iapa cu manzil da tl. 5 pl.<br />
III.<br />
Copie luata din cuvant in cuvant dupa zapis[ul] casii, dupg<br />
cum arata.<br />
t Adeca eu Ilie unchiia$, dinpreuna cu fii-mieu loan, dat-am<br />
zapis[ul] mien la mana lui Rusman diaconului precum sa sä $tie<br />
ca i-am dat un loc de casa cu grading inpregiugul] casii, $i el<br />
mi au dat un loth' de fani1 pA Valea Gardului. Am fault schimbil<br />
amandoi, ca SA fie loc pentru loc. Locul cel de rasa sa $tie din<br />
casa Hrizi dreptil pa langa pruni merge la drum[ul] care vine de<br />
la Nu$ul Rogozi $i pogoara la vale pe drum. Si, iar sa sue pa<br />
celalaltil drum, iara pans la casa Hrizi. Si amil pretuit locul cel<br />
de casa unti galben $1 locul cel de fan un leu, $i i-au mai dat<br />
doi orti fii-mieu hi Ion, $i s'au potrivit. bar tine va intoarce sa<br />
fie afurisit de trei sute optasprezece sfinti parinti. Si, candil s'au
Acte de pe Valea Teleajenului 63<br />
-Neuf acest zapis, fost-au multi oameni buni marturii, care vor<br />
iscali mai jos ca sä sä creaza. Leat 7219.<br />
Bajna ot Valeni.<br />
Eu unchias Ilie am dat de buns voe.<br />
Eu Joan sin unchias Ilie !Ana am dat de buns voe.<br />
Eu Stoica Sorie mart.<br />
Eu Stan Roca mart.<br />
Eu Stoica mart.<br />
Eu Vlad Soroiu mart.<br />
Eu Hrizea Badic mart.<br />
Si am scris eu popa, Toader, cu zisa lui unchias Hie.<br />
Si la adalmas am daruit eu, Rusman diaconul, doo ved. de yin.<br />
IV.<br />
t Noi 12 boiari hotarnie care santem randuit den poronca<br />
Marii Sale Domnului nostru to Costandin Basaraba Voivod Brancoveanul,<br />
luat pe ravasele Math Sale de dumnealui lorga biv<br />
staroste i de Neagul Morojana cu fratii lui i de Necula Calarasul<br />
cu fratii vi de alti mosneani den Patea ca sä aleagem fiestecaruia<br />
partite for drepte ce vor fi avandu de mostenire vi de cumparatoare<br />
in hotarul Catunului vi Scaivarilor, vi sa-i inpietrim, dee noi<br />
dupa poranca Wadi Sale lui Vod[a] stransu-ne-am tot la aceaste<br />
mosii de le-am vazut vi le-am masuratoi le-am citit tuturor cartile<br />
vi zapisele, cine ce au avut de mostenire vi de cumparatoare.<br />
infra aeasta ales-am vi sfintii manastiri ce sä cheama Potoc, care<br />
sä praznuiaste Sfantul hram Preaobreajanii a Domnului Nostru Is.<br />
Hr. movie in hotarul Scaivarilor ot sud Sac, staj. 30, Care aceasta<br />
movie au fostu data 5lanie de la jupaneasa Voica Svrejureanca,<br />
fata Radului den Svrejureani, sventii manastiri ce iaste mai sus<br />
zisa, cu zapisu de la jupaneasa Voica vi cu hristov raposatului<br />
Radulu Voivod. Dreptu aeasta i-am dat vi noi aeasta movie ce<br />
iaste mai sus zisa, staj. 30, ca sa fie sfentei manastiri movie statatoare<br />
in veaci, sa stapaneasca dupaste tot hotarul, den apa<br />
Teleajanului pans in valea Ludulii, in lungul mosii ce ar calca<br />
[ace]sti sj. 30, vi noi pentru credinta am iscalit mai jos cu iscaliturile.<br />
ACasta scriem.<br />
lun. 5 dn., It. 7221.<br />
t Andrei Capt. ot Ploesti. Neagul logof. Tarsoreanul.<br />
Constantin pah. Bolestanul. t kitp.iirpn.
G4 N. kip<br />
Ianachi Rafoveanul. (nenteles).<br />
Az Mihai apt. t Az Albulti parcalab<br />
Eu Hriza vataful. ot Scaiani.<br />
Eu Radul Plopenul. Iliea Chiojdeanul,<br />
vataf za plai ot Sac.<br />
V.<br />
t Adeca eu Mane dat-am zapisul mieu la mana dum. jup. State<br />
precum sä sä tie ca, fiind eu niste bani dator dumisale, m'au<br />
platitu Ia harae si Ia caru si la alte biruri tl. 50. Dee dumnealui<br />
m'au apucatfi cu stransoare ca sa-i dau bani. Eu n'am avut ca<br />
sa-i dau banii dumisale, ci i-am dat parte-mi de mosie cu morile,<br />
si din sus si din jos, ca sa fie dumisale statatoare $i parte pan<br />
of (sic). Si, cand s'au fault acest zapis, fost multi mosneni cari<br />
sa vor Bali mai jos, si pentru cretin* m'am iscalit mai jos, ca<br />
sa sa creaza. Noem. 5 dn., It. 7235<br />
Eu Manea am vadut.<br />
t Az popa Stan ot Izvore, mart.<br />
I pis popa Oancea ot Izvoare. Albul mart. Cat o va tinea dumnealui,<br />
iar, schimbandu-sa acea moara Ia m na altui om, altu sa<br />
nu fie <strong>vol</strong>nic, putand eu sau -hi mei.<br />
VI.<br />
t Dat-am scrisoare mea la maim dumnealui Dumitru Vel Camara$<br />
za Ocna cum sä sa tie ca i-am vandut dumealui 2 mate<br />
de moara la Scaiani pe apa Teleajenului, cu vadul ei, cu stanjanii<br />
inprejur, cat iaste obiceaiul morilor, care vad 1-am cumparat $i eu<br />
de la dumnealui varul Gligorie Filipescul $i 1-am vandut dumnealui<br />
cu moara facuta gata drept bani gata, tl. 170, si nil au dat dum<br />
nealui tot banii gata in mana mea. Drept aceaia i-ani dat si eu<br />
set'. soarea mea ca sa-i fie dumnealui si sa o stapaneasca (kmnealui<br />
$i coconi dumnealui, ca'e Dumnezeu ii va clarui, pentru ca<br />
i-am vandut-o dumnealui de a mea bung voe $i cu stirea tuturor<br />
1 udeniilor meale. $i pentru credinta am iscalit mai jos, sa sa<br />
creaza.<br />
Constandinu Iogft.<br />
Zanfira [cu mana ei].<br />
' Oiu ploti f<br />
Oct. 4, It. 7244.<br />
t Ianache biv Vist. mart.
Acts de pe Vales Teleajennlul 63<br />
VII.<br />
Adeca noi, 8 megiast care mai jos ne vom iscali, care am fost<br />
randuiti de dum. Alexe capt., ispravnicul sud Sac, avand lane<br />
capt. za spat[arei 01 moara in Teleajan pe hotarul Stanestilor, fiindu-i<br />
vadul cumparat de la mosneani din Stgnesti, algturea cu<br />
hotarul Baiculestilor, fiind facuta moara de 12 ani, care inceputul<br />
iazului de unde vine apa ajuns-au $i din hotarul Baiculestilor,<br />
viindu apa pe prund pe matca ei, $i, sculandu-se un Dumitru<br />
Sa lar, mosnean din hotaru Baiculestilor, zicgnd a nu va lasa are<br />
a-$ veni pe prundu, fiind gura iazului pe mosuia lui, deci lane<br />
capn. au dat jalba Mari Sale lui Vocia,. $i Mariia Sa 1-au randuit<br />
la dumnealui ispravnic ce-i mai sus numit ca sa vie sa cerceteze<br />
vine apa pe prundu, dupa cum au dat tire lane capt. a o strica..<br />
ceva. Deci dumnealui zis[ulj ispravnic ne-au randuit pe noi ca sa<br />
aleagem dreptate pa suflLtele noastre, $i, ducandu-ne acolo, la<br />
acel iaz, n'am gasit nicio stricgune, far de cat vine apa pe<br />
prundu pe matca cea veache a Teleajanului. Pentru aasta am dat<br />
$i noi aeasta scrisoare a nostra la maim dum. lane capt., ca sa<br />
alba bung pace de catre mosneani den Baiculesti. Atasta scriam.<br />
Ghen. 20, lt. 7249.<br />
Pop Once prot. Eu Lupul Hate ot Costeni.<br />
t Pop Cernat ot Valeni.<br />
t Pop Ion ot Izvore.<br />
t Eu Vasile Bene ot Mahrae.<br />
t Eu Brat ot tam.<br />
t Eu Ion Hof ea ot tam.<br />
VIII.<br />
t Adeca eu, Lupul, fedorul Neculii (la Pate, dat-am zapisul mieu<br />
dumnealui Postelnicului Enache precum sa sa tie a m'am rugat<br />
dg dumnealui cla mi au facut bine cu talere zece cla acum Oa<br />
la Sfete Dumitre, cu dobanda for zece in doisprezece, $i i-am pus<br />
dumnealui zalogu parte mea di movie (la la Pate, $i, viindu zioa<br />
$i neavandu banii la zi, sa fie movie statatoare. $i pentru mai<br />
adavarata credinta mi am pus numele $i degetul mai jos, ca sa<br />
sa creaaza. Mule 8 zile, let 7252.<br />
Eu, Lupul, fedorul unches<br />
a<br />
:
8t) N iorga<br />
Neculii da Pate, platnic.<br />
(deget.)<br />
[Vo:] 1744, loviou 8.<br />
t el-I 6p.oXoyez too iotiGrouLz curb EraIciyn 8:i ip. 10.<br />
IX.<br />
t Milost. boji. loan Grigorie Ghica Vvd. i gsdnti davat gnii<br />
siiu poveleniiu g[ospodstv]ami boiarului Domnii Me le Antonache<br />
biv Vel Capt. za Iefecii, ispravnicul ot sud Prah., sanatate. Iti facem in<br />
tire ca aicea la Domniia Mea au dat jalba lane captn. de la<br />
lzvoara ot sud Saac, zicand ca, avandu dumnealui Parvul Magureanul<br />
biv Vel Stoic. o moOie acolea, in sud Prahova, in dealul<br />
Calugareanilor, nu-s stapaneste dumnealui pa unde ii calca mosiia<br />
hotarul, ce infra vi kite() livede a for cu pomi, de-i culege si-i<br />
vinde, vi ei sant hotarati de aeasta mosiie cu 24 de boeri hotarnici<br />
sa -vi Vie viile cu obretiia, vi dumnealui infra tocmai langa vii,<br />
de-i culege pomii din capful] vii. Pentru care iata ca-ti poruncim<br />
Domniia Mea, luundu cartea Domnii Me le, sa trimiti la dumnealui<br />
ca sa viie sau sail trimita vechil vi, puindu-i fata, sä le ei seama<br />
cu amaruntul dupa scrisori ce vor fi avandu, vi, de va fi dupe<br />
cum sä jalueste acesta, dumnealui sä nu sä mai intinza alts data<br />
a-i culege acei pomi sau a-i vinde, i, dupa cum vei alege vi vei<br />
hotara, sä dai carte de judecata la mana cui sa va cadea, iar,<br />
neodihnindu-sa vre o parte, le vei pune soroc vi -i vei trimite<br />
aicea la Divanu Domnii Mele. In alt chip sä nu file, ca asa este<br />
porunca Domnii Mele. 1 sam ree g[ospodstvjami.<br />
(pecete.) lull 2, 7256.<br />
(Copia monogramului.)<br />
X.<br />
Noi, acesti megiias care am fost luati din politica dumnalui<br />
Banului lonita Ruset, ca dedese lana, famie Radului Gurau, jalba la<br />
dumnealui pentru o movie ce are is la Pala, care movie au fost<br />
vandut-o Ion, varul Lupului, dumnealui Camarasului lanache Lehliu<br />
in tl. 17, vi Radu Gurau n'au fost stiut de vanzare acei mosii,<br />
iar apoi, aflandu Radu Gurau ca au vandut Ion movie dumnalui<br />
lanache Camarasul0, Radu Gurau n'au vrut sa ingaduiasca 0<br />
ramae movie supt stapanire dumnalui Camarasului lanache Lehliu,
Acte do pe Welt Teteajenulw 67<br />
fiindu Radu Gurau ca era mo$nen alature cu Ion, var Lupului, d<br />
au mersu la Ion $i i-au datu tl. 20 ca sA-i duca la dumn[ajlui<br />
Camara$uhl inclarat, cu dobanda for, iar Ion, ca un om rau, n'au<br />
vrut sa duca banii dumnelui Camara$ului, ci au mancat bani $i<br />
au fugit in lume. Apoi s'au intamplat de au murit Radu Gurau,<br />
iar lana, sotie Radului Gurau, nu s'au lasat, ci an mersu innainte<br />
dumnalor velitilor boeri, si a$a le au ales dumnalor velitii boeri<br />
ca sa de lana, sotie Radului Gurau, banii dumnelui Camara$ului<br />
innapoi, cu doban la lor, si s'au %cut tl. 25, $i i-au $i dat, $i au<br />
limas mo$ie suptu stapanire land, cum sa cAde, fiindu mo$neana.<br />
Apoi lana, vazandu a Taste paguba$a de tl. 20 care-i dedese lui<br />
Ion var Lupului, apoi noi, acevi megiia$ care am fost oranduiti<br />
de dumnalui Banul, am mersu cu totii la ada mo$ie de am<br />
tras-o pa in 3 locuri pacum an fost $i mai nainte, $i am ales<br />
parte Ianii la trasura de la apa Telajanului stanjani 54, $i pa muche<br />
Sipotului stanjani 30, $i a trei trasuri la sili§te stanjani 12. Apoi<br />
noi ace$ti megiia$i care am fost oranduiti de am tras dasta mo$ie<br />
ne am pus iscaliturile mai jos.<br />
Ghen. 10, 7269.<br />
t Eu unche$ Tanasie mart.<br />
t Eu Stroe Momaroj nil mart.<br />
t Eu Albul Morojenti mart.<br />
t Eu Stoian mart.<br />
f Eu Gherghie Patean mart.<br />
t Eu Stan deiacon ermonah Pope[sjc[u] mart.<br />
f Eu Lupu sin Pavelescul mart.<br />
t Eu Mihaila brat lonii mart.<br />
j' Eu Fratila, slugs' dumnalui Banului.<br />
t Si am scris eu, $Arban, cu zisa acestor megi[ab.<br />
XI.<br />
Copie.<br />
Adeca eu Stan i Mihaiu, brat ego, sin Stan dorobantu, dinpreuni<br />
cu fdorii $i cu sothle noastre, dat-am acest credindos zapis al<br />
nostru la mina lui Mihaiu Bolinu pacum sa $tie ca intr'o vreme,<br />
la It. , au fost cumparat parinti no$ti de la un Dragomir $i de<br />
un Dumitru CrOunescu, brat ego, partea de mo$ie din hotar<br />
Catunului, partea for cats i sa va alege, dar arum noi ne-am<br />
indemnat de o vinduiu lui Mihaiu Bolin drept bani Bata talr. ,
aft N. lorga<br />
dupg cum este si zapisul cel vechiu, dindu-i si zapisul cel vechiu,<br />
care 1 -au cumparat parinti nostri, ca sa stapineasca Mihaiu si copii<br />
lui, nepoti, stranepotii, citi Dumnezeu ii va darui, mosie ohabnica,<br />
statatoare in veci, si am vIndut not de a noastra bung voie, nesiliti<br />
de nimini, cu stirea tuturor fratilor nostri. Dar, cind s'au si<br />
scris zapisul, intimplatu-s'au credin6oase marturii care mai jos sä<br />
vor iscali pentru credinta, puindu-ne si iscalitura ca in loc de<br />
pecete. La It. 1776, April.<br />
Eu Stan Pantea, brat Mihaiu vinzator, din preung cu fe6ori miei.<br />
Eu Mihaiu, brat Stan, din preuna cu feCorii miei.<br />
Ivan din Ogretin, martur.<br />
Mihnea din Drajna, martor.<br />
Pentru intocmai copie : M. Gealep.<br />
Iintariri din 18301<br />
XII.<br />
t Adica eu Dobra Batulesa, dinpreung cu gineri-mieu Voicu,<br />
avandu judecata cu polcomnecu Hie pentru apa mori calm] ne au<br />
luat-o di pa hotar nostru, ne'u facutu <strong>vol</strong>nicie dumnelui ispravnec<br />
la dumnelui Math ca sa ne is seama, dad polcomnec Ilie,<br />
vaziajndu, s'au facut mora vanzatoare si au vandut-o tot noo ;<br />
dara eu, Dobra Bratulesa, neingaduindu-ma tovarosi miei ca se<br />
le iau apa, sa le rarnae vad secu, nu m'au ingaduit, ci le'm datu<br />
zapis la mans precum sa sa stie ca, facandu-si moil, sa aib[a]<br />
voe a-si lua apa fa[r] de nicio judecata. Si pentru aeasta ne'm<br />
si iscalitu.<br />
lune 24, let. 1777.<br />
t Eu Ion Cepoiu mar. si cu toti cetasi nostri.<br />
Eu Mihai mar.<br />
$i am scris popa Ion cu zisa lor, si adeverez.<br />
[Vol t SA sa stie foita de cheltula (sic) iazului ce am cheltuit<br />
pang am datu apa la mora, care o am cumparat ; am cheltu.<br />
cu totu, cu sindrilit, cu sapatu iazului, tl. 22 (6x).<br />
XIII.<br />
t Adeca eu Iliie polcovnec dat-am zap. mieu precum sa stie<br />
cg, vand o moara la sat Stefestii, pa mosiia sfintii manastiri a<br />
Tuturor Sfintiloru, am vandutu la maim lui Voico i a capitanului
Acte de pe Va lea Teleajenului 69<br />
Stoichi dreptu tI. 80, adeca optzeci tocma, si i-am vandutu de a<br />
mea buns voe $i cu tire toturoru vecinilor, ca sa o stapaneasca<br />
cu pace dumnealor $i coconi dumnealoru, cati Dumnezeu le va<br />
darui, $i i-am dat 5i adeverinfa parintelui iegumenu at sfinte manastiri,<br />
$i sa aiba a o stapani cu pace.<br />
luni 24, 1777.<br />
t Eu the polcovnec, vanzator.<br />
t Eu Oprea slujitor, mar.<br />
$i am scri[s] eu, pop[a] Mihai, co zisa lor, si mar.<br />
$i mie'u dat acum innainte tl. saizeci, iar doozeci Oa la o<br />
saptgmana.<br />
lul. 2, 1777.<br />
Prea-innaltate Doamne,<br />
XIV.<br />
Jaluescu Marii Tale ca, ramaindu-mi o mosie de clironomie de<br />
la mums -mea, ce o avea $i dumneii iar de la parinti, in sud Saacu,<br />
sj. 250, ce se numeste Boldesti-de-susu, 5i, fiindu-ca gasta mosie<br />
au fost amestecata cu alti 250 sj. ce-i stapanea unu frate alu<br />
mums -mei $i acum o stapaste (sic) dumlui biv Velu Meddu Draghiceanu<br />
si in tofi ani avem amandoi prigonire, si fiindu-ca am<br />
si unu scaunu de came dupa obiceiti toamna, totu pa adasta parte<br />
de mosie a mea, 5i dumlui Meau umbra sa mi-lu strice, ci, fiindca<br />
acum este vreme de toamna, ma rog Marii Sale sa fie luminata<br />
porunca, atat catre dumlor isprav[ni]ci judefului, cum si catre<br />
dum. boeri taxildari ce va fi oranduiti la acest jud[e]fu ca sa ne judece<br />
5i sa-m aleaga mosiia de catre dumlui, cum Si scaunulu de<br />
came ce sa face toamna, ca gasta it am de la mosii miei ramas<br />
cu zapis, $i am $i scum, si cu pacat va fi sa mi-I strice dumlui ;<br />
$i ce va fi mils Marii Tale.<br />
Prea plecat<br />
robut Marii Tale<br />
Manolache biv vt. Spatr.<br />
lo Nec[o]lae Petru Mavrogheni Vvd. bj. mit. gspdr.<br />
Dumv. ispravnicilor ai judefului, sa cercetati pricina adasta, apoi<br />
prin judecata innaintea dumn., cat $i la fafa locului, de va fi ire-
10 N. lorga<br />
butnta, oi sä indreptati in scris, iar, neodihnindu-sä vre o parte<br />
cu alegerea ce yeti face, sa-i sorociti la Divan.<br />
1787, Sept. 3.<br />
(Pecete cu chinovar, octogonalg.)<br />
Poct. Vel Logft. Biv Vel Sard.<br />
XV.<br />
Tie, Stoico ce ai fostu parcglab la $tefeoti. Logfat Daniil ne<br />
arata ca la leat 92, Mai 30, au fgcut invoiala cu sgteni da acolea<br />
$i i-au vandut o caseoara cu niote prunioori a [u]nui fugar ce sa<br />
afla fugit, anume Nica dozar, care caseora sä afla pa mooiia la<br />
TO Sfinfi, avand $i un lezu de fan, $i dä atunci s'au stapanit da<br />
numit[ul] logofat un an, iar da asta varg, in tomna trecuta, 1-ai<br />
scos atat din stapanire ace;, care, prapadindu-i-se oi acei prunioori,<br />
cum oi lazul de fan, 1-ai fii luat in silnicie, dg 1-ai cosit; care pang<br />
acum sa afla pggubao atat da iarba acelui la?, cum $i de venitfull<br />
acei case. Ce cauta, da este dupg aratarea dumisale, sa-i dai<br />
dijma fanului oi sa to invoeoti pentru venit[ul] casii, cum $i pentru<br />
acei pruni prapadifi, dandu-i dg acum innainte suptu stapanire, oi<br />
a nu sa mai supara dupg zapis oi legatura ce afi dat da cumpargtoare,<br />
care oi da not sa vazu intarit oi chi Moise ce au fostu<br />
Md. Masta mai vartos ca au avut $i protimie, aflanduse acea<br />
casa in coprinsul mori, carduma fiind mai dinnainte dupa deosebit<br />
zapis ce-I are din maim acelui Nica fugit.<br />
94, Maiu 7.<br />
Cosd. vataf.<br />
XVI.<br />
Socoteala ce s'au luat din viia a mea of Scgeni, ce au avut-o,<br />
in Valea Grad, oi s'au vandut cu mezat din porancg gospodu,<br />
pentru datoriile ce am avut sa dau la cei mai jos al-at* $i sa<br />
inpartg cu nalogon.<br />
tl. pr.<br />
2.000 S'au vandut yin inpreuna da creditori mei la dum.<br />
Vister Theme li.<br />
1.000 SA scad pentru cg am fost dator la duninalui cu zapis<br />
oi yin amanet.<br />
1.000 Raman asupra-i ca sä-i inparta la toti creditor',
984<br />
Acts de pe Valea Teleajenului Tt<br />
750 de la dum[nea]lui jupan Theohari Dimitriu pentru<br />
I tl. 3.000 ce am fost dator cu zapis, la leu catre<br />
parale zece.<br />
1<br />
I<br />
109 de la dum[nea]lui Vasile Gheorghiu pentru bani<br />
ce i-am fost dator cu adeverinta, tl. 436.<br />
75 de la dum[nea]ei polcovniceasa Zanfira ot Valeni,<br />
pentru tl. 300.<br />
50 $i sa me-i dea dum[nea]lui la Nastasie coca, ce,4<br />
1<br />
sant dator cu zapis, tl. 200.<br />
16 Adica $aisprezece ramgn jos (?), pa care i-am priimit<br />
en, insa $i yin, pentru ca sä o stapaneasca dum[nea]lui ohavnica<br />
in veci, dupa zapisile ce i-am dat, cum $i dupa anafuraua cinstitului<br />
ispravnicat.<br />
Mihalache Martiescu (?).<br />
XVII.<br />
Adeca noi, mosneni pastrasti, care mai jos ne vom iscali, dat-amu<br />
credinZos zapisulu nastru la mana dum[neajlui jupan Pancai negutator<br />
ot Valeni precum sa sä $tie ca i-amu vandut dum[nea]lui un<br />
codru de locu de sili$tea Valeni, insa sa sä $tie $i comorile (sic)<br />
locului : din gardulu curtii dumnealui jupanului Iorgai $i pa drum<br />
drept la vale pa pripor $i pa drumu pa line casa lui !strafe<br />
Cgarnea $i dupa (sic) in garla Valenilor, qi pa garla Valenilor in<br />
sus [Ana in hotarul lui !Strafe Bo6oaga, $i pa lags hotarul lui<br />
Istrate in sus de-asupra, vi alaturea iara$ drept in gardul curtii<br />
jupanului Iorgai, unde sa inchee ocolul locului, pa care bucata da<br />
locu sä coprinde coprinsulu la patru case ; insa: lanache croitoru,<br />
Barbul Bezdidean $i lane Jitiian i Negoita zis Bodoaga ; care<br />
vanzare am facut-o cu bung voia noastra $i stirea tuturor rezasilor<br />
nostri de movie( ?) drept tl. 180, adeca una suta optzeci tocma, fiindca<br />
absta movie a noastra pestreica au fost mai dinainte dipa<br />
vremi impresurata de un Constandin Flopu $i prin judecata ce<br />
amu avut cu fii-sau Radu la luminatul Divan ne au aflat cuviin-<br />
Zoasa indreptare, dandu-ni-sa supt stapanire prin luminata pecete<br />
Marii Sale lui Von, unde ni s'au oranduit $i Bocauanu hotarnicu,<br />
printr'a caruia alegere $i hotarare ni s'au facut teslimu la mainile<br />
noastre, dandu-ne $i carti de alegere pre la mainile tuturor mosnenilor<br />
cu suma stanjinilor ce ni s'au cuvenit fiesticaruia mo$nian,<br />
$i, pentru multele chelt[u]eli ce am facut la alegerea mosii, $1 ne-
72 N. Iorga<br />
ajungandu-ni-s5 banii, i-am vandut dumnalui acest pAmant ce ailtam<br />
mai sus cu semnile lui alese curat si fail de nicio pricing<br />
dips cum este si-a ar5tat in carte de hotArnicie. $i sa-i fie dumnealui<br />
mosie ohamnic5, statatoare in veci, dum[na]lui, coconilor dum[na]iui,<br />
nepotilor, str5nepotilor, cAti Dumnezeu ii va d5rui in veci. Drept<br />
adasta si noi, vg,,zAtori mosneni pestresti, pantru mai .adevarata<br />
credinta ne am pus numele si degetile mai jos, in loc de pecete,<br />
ca sa sa creaza.<br />
1800, Oct. 1.<br />
Eu Standulu den Pestrea, Coc5nas, sin Manolache, i Manolache<br />
sin Stan Pestre, v5nz5tori.<br />
Eu Ionu s5n Soare Manolache, vnuc Standu Z:ocanas, vAnzator.<br />
Eu Stoica sin Soare, brat Ion vAnzatcru.<br />
Eu Dinu sin Niacsta Manolache Pestrea, v5nzator.<br />
Eu Stan, brat Standu Codnas, sin Manolache Pestrea, vanzator.<br />
t 'Dill) 6 rcavdotos Tc9.6pbc Toe) l'i;dvrou 6e6e6vo ma ino6Xtacc.<br />
(Degete): Andreiu Boghioru ot VAleni, marturie.<br />
Eu unches Preda Lungu ot Valeni, mart.<br />
Eu unches Badea Br5g5u ot , mart.<br />
Eu unches Oprea Berevoescu ot , marturie.<br />
Eu Negoit5 zet Pang Bodoaga ot marturie.<br />
Eu Istrate °Orme lea, marturie.<br />
Eu Constandin vatf. sin Moisa, martur.<br />
Eu pop Stan ot V5leni, martor.<br />
Adeca eu care mai jos ma voiu isc5li pentru pricina de judecatA<br />
eu am acum cu jupa[n] Panca, negutator ot Valeni, fiindu<br />
neiscalit la acestu zapis, acesta m'am multumit cu tl. 40, adeca<br />
patruzeci.<br />
Eu Stan cu sotiia lui Enache Fiiotu am vandut.<br />
rtCOCEY.76, XI 6e6s6vo.<br />
Eu dasc5I Ionita ot V5leni, manor.<br />
$i am scris eu Andreiu cu zisa dumnealor.<br />
$i am scrisu eu celu mai jos isc5lit, fiind cu bung voia tuturor,<br />
adeca si a mosnenilor vanzAtori si a cump5rAtorului i a tuturor<br />
r5zasilor mosneni ; drept adasta am adeverit si eu cel or5nduit<br />
alegator si inpktitor a toata suma st5nj5nilor acestui hotar vAlenese<br />
de jos<br />
Stoica c5pt. Bercu.<br />
[Vol Zapisulu de cumpar5toarea locului de la Pestresti, cum<br />
aratA inlauntru ; 1800, Ocv. I
Acte de pe Vales Teleajenulul 73<br />
XVIII.<br />
Copie scosa dupe zapis[ul] nostru cum arata.<br />
Adica eu Radul sluj. of Sipote, dinpreuna cu sotiia mea Vladaia<br />
i cu frati-meu Ilie i cu vh[ru] -mieu Negoith, dat-am zapisul mien<br />
la mana dumnealui jup. Anghellu herar precum sh sh stie ch i-am<br />
van[du]tu un !Dal de cash la drum, ca sh-$i fad chrduma i pravalie,<br />
care loc s'au mhsuratu cu prhjina, cu omeni streini $i mosneni<br />
ce sh af15 rhzora$i, o jumhtate de pogon $i doo prajini, din<br />
hotar pang in hotar, curmezis, $i dumnealor sh -$i fach case, careuma,<br />
pravglie, oce va vrea ca un staphn ce sh aflh, a i-am<br />
vhndu[t-o] sthtoare in yea. Si i-am vhndut-o in tl. 120, adica<br />
o suta doozeci $i Mamas tl. 60. Si petru mai adevArata credinth<br />
i-am datu acestu zapis al nostru la mana dumnealui ca sh-i fie<br />
de sthphnire, $i in loc de pecete am pus $i degetul. Si, chndu<br />
s'au fAcut acestu zapis, au fostu multi omeni streini marturi, care<br />
mai jos sh vor iscali, iar, de sh va scula cineva a zice nepotilor<br />
lui cevas, sh am a raspunde eu, Radu. Adasta.<br />
Eu Radii, vanzator, dinpreuni cu sotiia mea. 1802, Noe. 15.<br />
Eu Ilie bra[t] Radu adeverez.<br />
Eu Danul Morojin adeverez.<br />
Eu Pascu Mantul.<br />
Eu Radul mar.<br />
Eu Marin Izecul mar.<br />
Eu Albul mar.<br />
Eu Ene mar.<br />
Eu Nego[i]th mar. (degete.)<br />
XIX.<br />
Adeca eu carile mai josu ma voiu iscali dau credineosu zapisul<br />
mie[u] la mAna dumEneallui Visterului Temell pacum sh sh tie<br />
eh, avandu eu trebuinth de bani, m'amu rogatu de dumlui da<br />
me-au datu tl. 500, adeca cinci sute, cu dobhnda cate tl. cinci la<br />
punga pa luna $i cu sorocu pana la trei luni de zile, $i, mai<br />
trecandu din sorocu, totu cu aceasta dobhnda sa amu a-i plati.<br />
Si pentru incredinteare m'amu iscalitu din josu.<br />
Eu Manole cavaf, platnicu. 1804, Iuniia 28<br />
Eu Dobri cupetul, cheza$u $i platnicu
74 N. lorga<br />
XX.<br />
t Adeca eu Mateiu Scurtescu sin Radu Scurtescu, ce au fost<br />
feCor Stoichii Scurtescu, dinpreuna cu fratii miei i cu yeti miei<br />
care mai jos ne vom iscali, dat-amu credindos $i adevarat zapisul<br />
nostru la mana dum[nea]lui Daniilu Potopu, ginerile capitanului<br />
Stoichii Benescu, ca sa-i fie de buns credinta, precumu sa sa<br />
tie ca, avandu durn[nea]lui o morisca in apa Verbilaului $i cas5<br />
de carduma data de zestre de la mai sus numit socru dum[nea]lui,<br />
care moara s'au fost f5cut de tin polcovnic Me de la leat 1771,<br />
de sant acuma peste 36 ani trecuti, Iran) jumatate de vad de<br />
pio al sfinti man5stiri Tuturor Sfintilor $i inteo jumatate de vad<br />
de pio al nostru, prin Invoirea parintilor nostri $i, stapanindu-sa<br />
de acelu Die polcovnicu cativa ani, s'au vandut mai sus numitului<br />
capt. Stoica $i, prefacandu-o din temelie, au cursu vremea Oa<br />
s'au dat $i zestre, $i, fiindu-ca pentru partea de vad a manastiri<br />
platea tl. doi pa toti ani, iar pe partea noastra fiindu vicini<br />
razasi, candu ne platea $i candu nu ne platea, $i aveamu tot<br />
galeava pentru acest baticu, $i, pentru ca s5 lipseasca toate pricinile<br />
$i galcevirile dintre noi, ne amu invoit $i i-amu vandut<br />
dum[nea]lui logofatului Daniil partea de jumatate de vad de pio<br />
pe care ii este moara $i car6uma, cu coprinsu vadului, drept tl. 90,<br />
adeca noozeci tocma, care bani i-am priimit toti deplin in mainile<br />
noastre, $i s5-i fie dum[neallui mosie ohavnica statatoare in vecl<br />
dum[nea]lui $i copii dum[neallui, nenoti i stranepotii, call Dumnezeu<br />
ii va darui, fiindu-ca amu vandut dum[na]lui de a noastra<br />
buns voe, nesiliti de nimeni. $i pentru mai adevarata credinta ne<br />
amu pus numele $i degetele mai jos in loe de pecete, ca sa sa<br />
creaza. 1808, Fevr. 10.<br />
(Degete.) Eu Mateiu Scurtescu din preuna cu fratii miei, vanzator,<br />
i veri miei.<br />
Eu Ion Scurtescu, din preuna cu copii miei vanzatoriu.<br />
Eu Chirita sin Ion Scurtescu, din preun5 cu fratii<br />
miei, vanzator.<br />
t Si amu scris eu, cel mai jos isc5lit, cu zisa $i invatatura celor<br />
mai sus iscaliti, $i sant $i marturie.<br />
Stoica apt. Bescu.<br />
(Intarire la ispravnicat, 24 August.)<br />
(Vo i) Zapisul Scurteslilor de vad de marg.
Acte de pe Va lea Teteajeaului 75<br />
XXI.<br />
Adeca eu Negoita sin Cozma ot sat Sapotu dat-am credindos<br />
zapisul mieu la cinst. mana dum[nea]lui biv Vel Slugr. Gheorghe<br />
Boldescu precum sa sä stie ca pentru un loc din $ipotu ce cu<br />
zapis I-am vandut dum[nea]lui de patru ani de zile, de bung voe<br />
mea, luind si toti bani deplin, in urma, vrand sä in01 dreptatea<br />
si judecata, and lipsiia dumEneallui de aid, I-am mai vandu[t] si la<br />
un Dinu Morojana. Pentru care apucandu-ma dumEneallui, si cunoscand<br />
si eu a rau am facut gasta urmare, dau dum[nea]Iui si<br />
acest al doilea zapis ca, dupa coprinderea zapisului d'intai, sa<br />
albs durn[neajlui Slugr. a stapani acest locu in pace si nesuparat<br />
de catra mine si de catre tot neamul mieu. Insemnand acum si<br />
locul cu pietre pe unde are a-I stapani dum. Si pentru credin]a<br />
mi am pus numele si decet (sic) in loc de pecete, ca sa sä creaza,<br />
fiind si alte obraze marturie.<br />
1812, Sept. 14.<br />
Negoita sin Cozma ot sat Sipot, vanzator, $i adev[ere[z.<br />
t Neagu Gogoasa mart.<br />
Nitul Porfurnlb mart.<br />
Gheorghe Bilcescu am scris, si mart.<br />
(Inca un martur.)<br />
Sal-ban protopop, mart.<br />
(Intarire la ispravnicie, 14 Septemb-re )<br />
XXII.<br />
Prea-innaltate Doamne,<br />
Jaluesc Innaltimii Tale ca la sud Saac am un petec de mosei<br />
ce sa numeste 5ipot 4 Pata, unde sant stanjini 75 i palme cinci,<br />
pe care vrand ca sa o vanzu, nefiindu-mi trebuideoasa, cad imi<br />
este peste mans a o caota, fiind si putintica, m'am hotarat 85 o<br />
vanzu, ca sa-mi iau alt acaret, la loc unde sa poci a ma folosi,<br />
ma rog milostivirii Marii Tale ca sa file luminata porunca a sa<br />
orandui la starostea de negutatori sä sä strage la mezat aici, in<br />
orasul Bucurestilor, si ... cu pretul ce-m va da mana sa sa yang<br />
cum va fi mila Marii Sale.<br />
Al Marii Tale<br />
plecata sluga<br />
Ionita Rudeanu<br />
Pupa aprobare, urmeaza scurta istorie a mosiei.)<br />
[18144
Z6 N. lorga<br />
XXIII.<br />
Aded eu Negoita i brat ego lonitA $i brat ego Costandinu<br />
cojocar of VAleni sud Sacu, care mai jos ne vomu iscAli, incredintam<br />
cu zapis[ul] nostru la mana dumnialui Slugierului Gheorghe Boldescu<br />
precum sA sA tie ca, avand not o cask de vArghiie i de<br />
gardu, adeca chipu de bAcAnie veche, cu unu cuptor de brutgrie<br />
dezvalit, in sat $ipotului $i nefiindu -ne de trebuintti, de a nostra<br />
bung voe, nesiliti de nimeni, amu vAndut-o dumnalui dreptu bani<br />
gata tl. una suta ; care bani i-amu $i priimit toti deplinu in mAinele<br />
nostre, $i de acum innainte s5 aibu dumnialui a o stapAni cu bunk<br />
pace, vanzandu vinu $i rachiu $i de ale bAcAnii ce va voi, i pine<br />
la brutarie, in scurtu once, cumu s'au mai urmat vAnzaria $i mai<br />
nainte vreme, cAndu era bacAniia i cArtuma in staria ei, fAra niciunu<br />
fel de supara[re] de cAtre nimeni. Si sp-e incredintare ni-amu<br />
iscAlit mai jos, puindu-ne $i pecetiile la randu, ca sä (sic) criaza.<br />
1814, Iunie 2.<br />
Eu Ionita am vandut.<br />
Eu Negoit5 am voitu.<br />
Eu Costandin am voitu<br />
(degete.)<br />
Hz.. noX Optcpac.<br />
and o iscalitura.)<br />
XXIV.<br />
incredintez cu zapisul mieu la mana dumlui biv Vel Sluger Gheorghe<br />
Boldescu ca, avAnd o mosie la sud Saac, care sä numeste Sipotul i<br />
Rata, in sums de stAnjini $aptezeci $i cinci $i palme cinci, duple<br />
coprinderea cArtii de holarnicie a megiiasilor, care mosiie am<br />
avut-o $i eu mai nainte de zestre, datA de socrA-mea Medelnicereasa<br />
Sultana Falcoianca, $i, dupa invoiala ce am facut cu sotiia<br />
mea Marghiola Rudeanca, fiica numitei socra-mii, puind alt acaret<br />
al mieu pArintesc andipricon in locu acestii mosii de zestre, care<br />
fiind priimit $i de ins soacrg-mea $i cu multAmirea sotii mete,<br />
s'au adeverit $i de judecata Departamentului de opt, rAmaind numita<br />
mosiie intru desavArsit5 stapanirea mea, pe care de a mea<br />
bung <strong>vol</strong>e, nesilit de nimenea, am vAndut-o dum[nea]lui mai sus<br />
numitului Sluger drept tl. 1800, adeca una miie opt sute, priimind<br />
$i toti bani deplin in mana mea. CA dar, sforand dumnealui Sluger
Acte:delpe Vales Teleajenulul 77<br />
gasta mo$iie $i descoperind mai multi stanjini decat sa coprinde<br />
mai sus, sa ramaie $i acel prisos de stanjani buni ai dumlneallm<br />
Slugerului fail de a face elu vre un fel de pretcntione pentru<br />
acest prisos, dupa cum, asemenea, de vor i$i (?) mai putini sailjani<br />
dicat sa arata mai sus, dum[nea]lui Sluger sa nu alba a ma<br />
supara nici inteun chip cu vre un fel de cerere, fiindca cu acest<br />
mijloc ne-am hotarat $i ne-am multemit amandooa partile. Pe<br />
itasta mo$iie sa AA $i vad de moara, pe iazul dupa apa IdeajAnului,<br />
sant $i dooa vaduri de car6uma $i sat, care este a le sta..<br />
pani $i acestea tot in pretul banilor de mai sus aratati, $i inpreuna<br />
$i toata mo$iia din hotar 'Ana in hotar, cu ate sa dig pe dansa,<br />
in veci, nestramutata, atat dum[nea]Mi, cat $i coconii dumnealui,<br />
ca o mo$iie dreapta $i ohavnica a dumnealui, teslimatisind dum-<br />
[nea]lui $i cartea de hotarnicie a mo$nenilor i zapisul Departamentului<br />
de schimbul ce am facut eu cu sotiia mea, $i ce scrisori<br />
altele voi mai gasi asupra-i pentru pricina ace$tii mo$ii ce o vanzu<br />
dum[neajlui Slugerului, toate sa alba a le da dum[nea]lui. Zicu $i<br />
gasta ca, numita mo$ie nefiind cautata atat de soacra-mea, cat $i<br />
de catre mine, aflandusa peste mans, unii alti dintre razora$i s'au<br />
intinsu cu coprinderea, ci durn[nea]lui, ca un bun stapan ce este<br />
de acum inainte, sa caute sa $'o descopere, all lamuri toata suma<br />
strmjanilor, cats din vechime au fost, $i cum al-AA mai sus tot<br />
prisosul stanjanilor ce vor i$i mai molt pentru cat sa nume$te ca-i<br />
vanzu, tot at dum[nea]lui sa fiie, -WA de a pretenderisi cu ceva§,<br />
sau neamul mieu. Si spre incredintare am iscalit atat eu cu insu$<br />
mana mea, cat $i sotiia mea, fats fiind $i alte obraze, care s'au<br />
iscalit marturi.<br />
1814, Iul. 6,<br />
Ionita Rudeanu adeverez.<br />
Mapicz PouSetvmc 6e6s6vo.<br />
Sultana Fale[oianca] Med6r., mart. (pecete).<br />
Dimitrachi Sluger, mart. Iordache Fate. mart.<br />
Bala$[a] Petr. ...Par.<br />
XXV.<br />
Cu mila lui Dumnezeu lo Mate! Vvd. $i Domnu a toata Tara-<br />
Rumaneasca, nepotul marelui $i prea-bunului batrinului raposatului<br />
Io Basarab Vvd., dat-am Domniia Mea adasta porunca Domnii
78 N. Iwo<br />
Me le acestui preot anume popa Oprea si" cu feCorii lui chi<br />
Dumnezeu ii va da, din sat din Bolde$ti, ot sud Sac, ca sA-i fie<br />
lui mo$ie , din partea Viii, $i iar sA-1 fie popi Opri jumatate<br />
de vad de moara pA Bratca, iar din partea Viii. InsA sa" sa $tie<br />
adasta mo$ie cu vadul de moat% din apa Teleaj5nului pinA unde<br />
sa inpreuna cu alt hotar , dupreste iotu hotarul, din cimp $1<br />
din padure $i din apa $i din sili$tea satului $i dupretutindenea,<br />
oricit s5 va alege. PAntru ca au cumparat popa Oprea aeasta<br />
mo$ie $1 cu vadul de moarA ce s'au zis mai sus de la nepofii<br />
Viii ot CrIug drept 2.800 aspri gata. $i iar sA fie popi Opri<br />
jumatate de pogon de pAdure in dealul Bolde$tilor. Pentru ca<br />
adasta jumatate de pogon ce s'au scris mai sus datu-l-au Stoica<br />
Burnea $i cu feeorii lui popi Opri pentru p mans, pentru sufletul<br />
lor, de au fost scris Stoica Burnea pA tatu-sAu Stoila $i pA<br />
mums -sa Anghelina $i pa tot neamul lui la jartfelnic in sfinta<br />
bisericA la popa Oprea, $i cu zapis de la mina lor, cu marturii.<br />
$i iar s5 fie popi Oprii un loc, insA sA sa $tie semnile acestui<br />
foe de amindoa parfile, din pina unde merge in rAzorul Chicului,<br />
$i din ceilaltA parte ping unde merge de sa inpreuna cu Chicul,<br />
$i merge din vale pinA Ia hotar. Pentru ca I-au cumparat popa<br />
Oprea acel loc ce s'au scris mai sus de Ia cumnafii lui, de la<br />
Stoica $i de la Dragoe, drept 400 aspri gata, cu zapis de la mina<br />
lor $i cu mArturii. $i iar au cumparat popa Oprea un pogon de<br />
vie in dealul Bolde$tilor, iar de la cumnafii lui ce s'au scris mai<br />
sus, drept 1.500 aspri gata. $i iar s5 fie popi Opri o cezvirta de<br />
loc de casa in vale, care I-au fost daruit Stoica $1 Dragoe pa<br />
fe6orul popi Opri, pA Istrate, la nunta lui. $i iar sA fie popi Opri<br />
o cezvirta de loc de cask iar in vale, pentru ca 1-au (lama Chicul<br />
cu faorii lui p5 fOorul popi Opri, pa Istrate, iar la nunta lui.<br />
$i iar s5 fie popi Opri o cezvirta de loc de casa, iar in vale,<br />
pentru ca 1-au 'Bruit Visa $i Stana pa fe6orul popi Opri, pA<br />
Istrate, iar la nunta lui. $i iar sa fie popi Opri o cezvirta de loc<br />
de casa $i jumatate de pogon de vie iar in vale, $i iar o jumatate<br />
de pogon in vie nefacAtoare, pentru ca s'au infrAfit fe-<br />
&lru popi Stoichi, Istrate, cu Stoica, feOoru Burni, in sfinta bisericA,<br />
$i au dAruit Stoica pentru frAfie pe frati-sau Istrate cu<br />
cel mai sus zis jumatate de pogon de vie, $i Istrate incA au<br />
daruit pentru frAfie pa frati-sau Stoica, fe6oru Burni, cu o vacs cu<br />
lapte. $i iar 0 fie popi Opri jumatate de pogon de loc de cad
Ante de pe Vales Teleajetudui 79<br />
in vale, pentru el I-au dat Draghie i Slina i Neaga, surorile<br />
popi Opri, de au pus pa parintii for la jartfelnic. Si iar au cum-<br />
'Arai popa Oprea din sj. de movie din partea Cucii... drept 700<br />
($i in arabe) aspri gata ; insa sa sa $tie ace$ti sj. de movie ce<br />
s'au scris mai sus din apa Teleajanului pia in valea . $1 iar au<br />
cumpArat popa Oprea patru sj. de movie de la Draghiia din<br />
partea Cucii, drept 400 aspri gata. Si iar au cumparat popa Oprea<br />
patru stinjini de movie din in silistea din sus de la Draghie, din<br />
partea Postelnicului, drept 400 aspri gata. $i iar au cumparat popa<br />
Oprea de la Mihnea, nepotu Visi, a treia parte de mo$ie, drept<br />
850 aspri gata. $i iar sa fie sora popi Opri, cu feeori ei,<br />
Staaul i Iva$co, un pogon $i o Cezvirta de loc in deal, $i un<br />
stinjin de movie ping la $tiubeu, de la Stoica Burnea, drept<br />
aspri gala. $1 au vindut aceA mai sus numiti oameni ale for parti de<br />
movie $i moVeniri ce s'au scris mai sus de a for buns voe $i<br />
cu $tirea tuturor megiia$ilor din sus $i din jos $i din inprejuru<br />
locului, precum am vAzut Domniia Mea $i zapisele de vanzare i<br />
daruire, cu multe martini, la mina. Drept aceia am dat $i Domniia<br />
Mea popi Opri ca sa-i fie lui ba$tin5 $i ohabnice, lui $i feeorilor<br />
lui, nepotilor $i stranepotilor lui, $i de catre nimeni sa nu<br />
sa clateasca, dupa zisa Domnii Mele. latA $i mArturii am pus<br />
Domniia Mea : jupan Vasilie Vel Ban i jupan Hrizea Vel Vorc. i<br />
jupan Grigorie Vel Logf., iproci, fiindca ceilalti boeri nu s'au<br />
putut cunoaFte a sa scrie de rind, fiind hrisov ros. Aprilie 20,<br />
It. 7149.<br />
Acest izvod s'au talmacit in limba rumaneasca intocmai dupa<br />
hrisovul cel slovenesc la Scoala Domneasca of Sfintu Gheorghie<br />
Vechiu din Bucure$te, 6' mine, cel mai jos iscAlit, $i pA unde au<br />
fost hrisov rupt $i $terse slovele, de nu s'au putut citi, s'au lasat<br />
loc da$chis.<br />
1818, Fevr. 5.<br />
Az ChiritA dasc. slov. izpisah.<br />
XXVI.<br />
Adeate noi care mai jos ne vomu iscAli incredintam cu zapisul<br />
nostru la mAna durnnealui logofatu Tudorache zet Mania precum<br />
ca sa se tie ea, avAndu noi cei mai jos iscAliti o parte de mo-<br />
$ioara ce se afla la tuna (sic), lungu din sterpu (sic) spre soare-rAsare
SO N. lorga<br />
pans in iazu, totu capu mosii nostre de spre partea de clan Jose<br />
razorasu din PAtea i de spre partea de dAn sus razasu baba Visa,<br />
si amu vandut-o de a nostra buns voe si nesiliti de niminea, si<br />
amu vandut-o in dreptu tl. 460, adecA patru sute si saizeci i o<br />
camaase in dreptu tl. 20, adecate doozeci, si amu vandut-o cu<br />
stire tutororu fratilor i vecinilor i razoresilor si din sus, si din<br />
jos, caare mai jos ne vomu iscali pe anume, pu[i]ndu si degetele<br />
la nume, in locu de pecete, ca sa sa creaza.<br />
818, Sepir. 5.<br />
(Degete.) Eu Nita sin Manolache, vanzator.<br />
Eu Coste, bratu Nitu, vanzatoru.<br />
Eu Zanfira, sotiia lui Manolache, raposat, vanzatoare.<br />
Eu Pave lu, bratu Nitu, vanzator.<br />
Eu Ion Poterasu, martur.<br />
Eu ...<br />
Eu din Patea, razorasu, martur.<br />
Eu Ion parcalab ot $ipot, martur.<br />
... martur.<br />
Si dumnealui logofatu Tudorache, zetu jupaneasa Mariia ot Lanu<br />
Ferarului, sa aiba a stApAni aeasta mosae Cate zile va avea dumnealui<br />
i clironomi (sic) dumnealui, cati Dumnezeu ii va darui, neamu<br />
de mneamu, spre a nu fi supArat de catre nimenea.<br />
818, Septf. 5.<br />
(iscalturi.)<br />
5i, candu s'au facutu acestu zapisu, s'au facutu cheltuiala de<br />
t. 22.<br />
tl. pr.<br />
200 Adeca doo sute amu priimitu eu, numitu ausu Nitul, de<br />
la log. Tudora i de la kupaneasa Mariuta.<br />
Eu Nutu Nitu ceausu.<br />
XXVII.<br />
Prea-inaltate Doamne,<br />
La mosiia mea Boldesti, sud Saac, in viniturlile ce am, 0 coprind<br />
stanjani 500, si, dupa stapanire pamantului, vazandulta ca nu pot<br />
a .11 deplin, am facut cercare cu masurAtoare dreapta, si m'am<br />
gasit pagubas de 72 stanjani, care aceasta mosiie a mea, aflindu-sa<br />
intre dooll sfori de mosiie ale sfintei manastiri TArsorul, adica
Acte de pe Valea Teleajenului 81<br />
vecinindu-sa atit pe de o parte, cit si pe de alta, din cap pang in<br />
cap cu numitele sfori ale Tarsorului si, eu fiind in mijloc, am<br />
cunoscut ca aceasta inpresurare imi curge de la vecinatate si,<br />
vrind ca sa-mi aleg mosiia, sa-m gasesc si lipsa stinjanilor 72<br />
pins la 500, cit am s'o stapanesc si prin alegere bunk' sä mi-o<br />
hotarasc si sa o inpietresc, a nu mai avea prigonire cu vecinatatea,<br />
am dat jalba stapinirii Inca de la leat , de sint peste<br />
trei ani trecuti, si, orinduindu-sa la dumlor boerii ispravnici, nu ni<br />
s'au facut nicio savirsire, caci, dupe orinduiala, dind de stire vecinilor<br />
miei ca sa viie cu sineturile in fafa locului, adeca Sfinfiia<br />
Sa parintele egumenul Tirsoreanul, care este din toate partile vecin<br />
cu mine, cu pricina numai ca va veni, puind soroc peste soroc,<br />
m'au prelungit pang astazi, si eu sint rabdatoriu, atit de paguba<br />
acelor 72 stanjani ce-mi lipsesc, cum si cer alegerea mosii mele,<br />
ca nu poeu sa o hotarasc si sa o inpietresc, a fi stiuta stapinirea<br />
cu nestramutare. Ma rog inaltimel Tale ca sa se faca luminata<br />
porunca catre dumlor boeri ispravnici sä aleaga dintre boerii judetului<br />
pe unul, doi, carii vor fi mai cu stiinta pentru ale mosiilor<br />
pricini si, dind in stire Sfinfii Sale parintelui egumen Tirsoreanul<br />
sa viie cu tote sineturile ce le are pentru acele doo sfori de mosiie<br />
care sa vecineste pa langa mine, ca sä mergem amindoo5 *tile<br />
la fafa locului, unde am si eu ale mele sineturi, sä mi sä traga<br />
mosiia si sa mi sä inplineasca suma stanjanilor 50, dupa zapisile<br />
ce am, puindu-s5 si semne inpietritoare a mi sa sti stapinirea neclintita,<br />
a nu mai avea pricing de spre vecinatate.<br />
Al innaltimi Tale plecata sluga,<br />
Gheorghii BoJdescu biv Vel Pahrc.<br />
Ordiu la 7 Februar 1819.<br />
XXVIII.<br />
Sud Saac.<br />
Ghica mazilu of Stefesti au tras la judecata innaintea noastra<br />
pe cumnatu-sau, Stanu Postelnicelu of Flomora6u, pentru un locu<br />
de pravalie of V aleni, ce i s'au incotropit de catra parat, ca sa i<br />
sa dea intru stapanire, cu cuvant ca este dat prin foaie de zestre<br />
de catra socru-sau.<br />
Care intrand in cercetare, am cerut mai intii de la jaluitor<br />
foaia de zestre pentru acest locu ce sa ne arate, si ne scoase de<br />
fata, care sä vazu cu It. 1792, Ghen. 1, de sant acum 27 ani, cu<br />
6
82 N. lorga<br />
coprindere ca ii da o cezvarta locu de pravalie la Valeni, in fata<br />
targului, de spre baeaniia vatafului Moise, in potriva caruia ne<br />
arata $i paratul iarasi foaie de zestre, a soacri-sii, cu lt. 807, Octom.<br />
7, cu 12 ani in urma foi da zestre a jaluitorului, cuprinzatoare<br />
ca-i da zestre o pravalie cu casa in Valeni, stapanindu-o de atunci<br />
$i 'Ana acum nezmintit. hipotriva iaras raspunse jaluitorul ca locu<br />
ce i s'au dat paratului estc at sau in puterea foii de zestre, $i<br />
rail au facut bins pa dansu, iar mai vartos ca lemnile pravalii<br />
le-au vandut la un Velicu Bacanu of Valeni, de sant acum 6 ani<br />
$i mai bine, $i nu mai are trebuinta a sä amesteca. Pentru care<br />
sä apara paratul ca nu numai insus n'au facut bins pa dansu, ci<br />
socru-sau, in viiafa aflandu-sa, si<br />
poate sa fi facut vre un alt<br />
asazarnant cu dansu, fiind vreme la mijloc trecuta, $i, al doilea,<br />
ca de la a6asta pravalie nu au vandut alte lemne, neavand nicio<br />
suparare, fiind zdravana, ci de la alte pravalii ce sant totu in rand<br />
Cu a'easta pravalie ca'zute cateva lemne, le-au vandut dooa cumnate<br />
ale lor, aflandu-se atunci fete, in casa sa, ca sä nu sa peapadeasca,<br />
luindu $i bani, precum Lhear acel Velico au marturisit<br />
ca, si de i-au cumparat, dar nu she de la care pravalii au fost, si<br />
deosebit ca, de nu s'ar fi siguripsit numitul atunci cind s'au facut<br />
pravalie pe acel loc, cum de ingaduia pa socru-sau a face bins?<br />
Deci, ne mai ramaindu-i niciun cuvant de pricinuire numitului<br />
jaluitor, ca unu ce trebuia sa -$i caute cu socru-sau de atunci, iar<br />
nu tocmai acum dupa 12 ani, and paratul isi are stapanire neclintita,<br />
gasim cu cale ca paratu Stanu sa-si stapaneasca pravaliia<br />
cu casa ei, dupa cum $i pang acum, in pace $i nesuparat. Dar,<br />
pentru ca sa nu !link si jaluitorul isterisit de totu, i s'au hotarat,<br />
cu multamirea si a paratului, ca sa-i dea alt locu asemenea in fata<br />
targului, ca sa-si sadeasca orice va voi pa dansu.<br />
...Biv Vel Aga. 1819, Dechmv. 30.
CONSTANTIN IORDACHESCU<br />
CATAGRAFIA MUSEULLII N. IORGA"<br />
DE LA VECHEA SCOALA GOSPOD, AZI MARCHIAN",<br />
DIN ORASUL BOTOSANI
L MUR1RE<br />
In luna Iunie, anul 1924, am infiintat pe linga $coala Marchian"<br />
din orasul Boto$ani foasta coal gospod, veche de peste o<br />
sufa optzeci de ani' uu museu de documente, manuscrise, tip5rituri<br />
$i obiecte vechi, cgruia i-am dat numele Museul N. lorga",<br />
dupa numele unuia dintre fostii elevi ai acestei<br />
Tot °data, am rugat pe d. profesor N. Iorga sä binevoiasca a<br />
tinea o conferinta in sala Teatrului Eminescu" din Botosani, in<br />
folosul acestui museu.<br />
Conferinfa a avut loc in ziva de 12 Iulie 1924, avind titlul Literatura<br />
de azi", si a produs suma de lei 17.085, suma destinata<br />
cheltuielilor de achisitionare $i de intretinere a museului, supt denumirea<br />
Fondul N. lorga".<br />
Fructul ostenelilor mete din timpul unui deceniu i1 presint acum<br />
cercetatorilor trecutului nostru in aceasta catagrafie. Am c5utat sa<br />
fac din ea, nu o lista seac5 de obiecte numerotatate, ci o carte",<br />
care poate fi cetitA cu interes $i folos imediat.<br />
Fiind vorba de documente, manuscrise $i tiparituri 2, cele mai<br />
multe necunoscute, 15-am asezat in ordine cronologica, $i am fAcut<br />
pentru fiecare un resumat fidel al cuprinsului, cu menfiuni speciale<br />
despre oameni $i locuri, subliniind prin citatiuni' intocmai ceia ce<br />
se gase$te caracteristic in ele.<br />
In Mara de pretioase relatii genealogice asupra familiilor vechi<br />
$i asupra stapinilor ce au fost pe locurile de azi, cetitorul va g5si<br />
date asupra cirmuirilor trecute, asupra obiceiurilor patriarhale de<br />
odinioar5, aplicate cu deosebire la judeati si<br />
pricini de mosie,<br />
Prin hrisovul de la 1759, Dec. 28, publicat in Uricariu/, II, p 51, loan Teodor<br />
Calimah reinfiinteaza scoala gospod, in tirgul Botosal i, dupa cum au lost<br />
$i mai itzainte".<br />
2 Aici se dau numai resumatele de documente (N. I.).
86 Constantin lordachescu<br />
asupra vechimii unor localitati si numirii for de alts data si mai<br />
ales asupra e<strong>vol</strong>ufiei si a influentelor ce a suferit limba vorbita<br />
$i scrisa, care primia aroma turceasca, greceasca sau ruseasca,<br />
dupa valurile de straini ce treceau peste tall.<br />
Ar fi poate locul sa-mi exprim dorinta de a se incuraja infiintarea<br />
unor asemenea musee in fiecare centru judefean al Romaniei Mari.<br />
Cu o propaganda inteligenta, facuta de oameni ce inspira lucredere,<br />
s'ar salva de la pierdere $i distrugere ceia ce se mai pastreaza<br />
in familiile de carturari, ca amintire de la batrini. Urmasii<br />
$i mostenitorii, de cele mai multe ori, nu prefuiesc cu pietatea<br />
cuvenita aceste lucruri. Citi nepoti n'au aprins focul cu manuscrise<br />
$i documente ce erau sfinte pentru bunicii for ! Cite hirtii<br />
prefioase n'au fost vindute cu chilogramul negustorilor, ca sa<br />
inveleasca in ele branza sau masline !<br />
Documente, acte, scrisori, carti rare si obiecte vechi, strinse cu<br />
rivna, pricepere si dragoste in aceste musee judefene, samanate<br />
pe tot intinsul ferii, s'ar pune la indemina celor ce stiu sa be pretuiasca<br />
$i ar servi cultura nationala.<br />
lar catagrafii, in felul acesteia, ar scoate la lumina zilei multe<br />
comori ascunse, ce zac azi necunoscute $i necercetate.<br />
Constantin Iordichescu,<br />
Boto§ani, 8 Septembre 1935.
I.<br />
DOCUMENTE, ACTS, SCRISORI.<br />
1..<br />
1674, Ian. 1. Suret deipe ifrisovul lui $tefan Petriceicu-Voda,<br />
din 1674 lanuar 1, Mart la Suceava, prin care Domnul dAruie$te<br />
pe Ion Stroescul, fost staroste de Cernauti, cu satul Petre$tii<br />
din Tinutul Dorohoiului, pe apa Prutului, ca sA-i fie lui danie $i<br />
miluire in veaci $i dumisali $i fAmei dumisali $i coconilor lui"<br />
dar cine sa va amesteca sa strice, sa fie afurisit de 318 (AO<br />
din ij va Nichee ".<br />
Donat de d-ra Sofia Tautu.<br />
2.<br />
1( 92, Maiu 24. Suret de pe Irisovul lui Constantin Cantemir-<br />
Voda din 1692, Maiu 24, prin care se porunce$te lui $tefan Banul<br />
sa cheme faze$ii de pe Valea Moisai $i Pruna, pan5 in fundul<br />
BAgaului $i din Vadul lui Fr AtilA pang in Poiana Zgurii, ca sä<br />
plAteasca boul $i vacile ce au dat Eonu ciobanul" vornicilor de<br />
Falciiu $i Birlad, fiindca in zilele Ducal-Voda s'a facut o moarti<br />
$i,<br />
di om" in Tinutul FAlciiului fiind Gavrilita Vornic Mare, au fAcut<br />
strinsura din toate satele di prin pregiur di $Apti hotara, sä piateased<br />
moarte ace di om, $i au luat d-lui Vornicu din toate satele<br />
cite 9 galbeni $i au luat vornicii di Birladu cite 4 galbini di sat<br />
$i i-au luat $i lui, dumnealui Gavrilita Vornicul tin bou $i 2 vaci<br />
cu vice', $i au dat $i<br />
vornicilor di Birladu 2 galbini". Astfel a<br />
plAtit el pentru raze$ii de pe dotfa vAi, iar ei nu 1-au mai intors<br />
nimic pang acmii" ceia ce a plAtit pentru din$ii ca sa rascumpere<br />
acea moarte de om.<br />
CumpArat dela Traian Ichim, din fondul N. lorga",
88 Constantin lordachescu<br />
3.<br />
1692, Julie 9. Suret de pe hrisovul lui Constantin Cantemir-<br />
Voda din 1692, Julie 9, fault la Iasi, prin care se intareste dania lui<br />
Stefan Petriceicu-Voda catre Ion Stroescul, Armasul cel Mare, cu<br />
satul Petre$ti. Si dereasele ceale vechi ce or fi pe saat pe Petre$ti,<br />
oricand la cine s'ar afla, sa aiba a sa lua $i sa sa dea in<br />
minile boiarinului nostru ce sa scrie mai sus, lui Ion Stroescul<br />
Armasul cel Mare, $i cu blastam nime din semintiile lui Stefan<br />
Petro -Voda sä nu aiba a sA amestica". Drept aceia se intare$te<br />
cartea de miluire $i de danie a lui Stefan Petru-Voda catre Ion<br />
Stroescul, ca sa-i fie dereapta miluire, ocina $i mosie $i feciorilor<br />
dumisali $i nepofilor $i stranepotilor $i a toata seminfia ce sa vA<br />
aleage dintru dumnealui in veaci neclatit $i nerusuit nici danaoarA"<br />
Donat de d-ra Sofia Tautu.<br />
4.<br />
1742, Februarie 5. Arhimandritul lezechiil de la Trei lerarhi din<br />
1a$i, delegatul Manastirii Panteleimon de la Sf. Munte, da iazul<br />
ce este in Dresleuca al Manastireii Doamnei, jud. Botosani, stricat<br />
de cind au mers Imparatie la Camenifa ", lui Manole negufitoriul,<br />
A-1 izasca $i sa faca moara, iar el sa ieie pentru osteneala a treia<br />
parte din agonisita morii $i elesteului, iar doua parti sa trimita la<br />
Sfanta Agura, la Sf. Panteleimon, unde este inchinata Manastirea<br />
Doamnei.<br />
Ca lugarii de la Manastirea Doamnei sä nu se amestece ca sa<br />
strice tocmeala, ca, de cand sant eu aice in Para, di atatia ani,<br />
n'am vazut niciodata un calugar acolo di treaba, ce tot niste befivi<br />
$i nevrednici a. Jar, de s'ar ispiti cineva sa strice, nsa fie trecletu $i<br />
procletu $i blastamat de Dumnezeu $i de Maica Precista $i de 12<br />
Apostoli $i de sfinfii otefi de la cetatea Nicheiei, sa aiba parte cu<br />
luda $1 cu trecletul Arie" $i de mine pacatosul Inca sa fie afurisit".<br />
Iscaleste greceste.<br />
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".<br />
5.<br />
1747, lulie 18. Carte de la Grigore Ghica-Voda catre Ion<br />
Iamandi Vel Jicnicer $i Nic. Buzne, vel vornic di poartA", sA<br />
cerceteze jalba lui Alexandru Murgulet contra lui Lupul BA§ Med.,
Catagrafia Museulul N. forge 89<br />
cl ar fi avand Impresurare" pentru mosia sa Petrestii cu mosiile<br />
lui Lupul Bal$, Darabanii $i Voicautii. SA cerceteze cu amgruntul<br />
$i cu buns dreptate s'a puns $i staipi de piatra, semne hotara.<br />
Donat de d-ra Sofia Tautu.<br />
6.<br />
1756, lunie 2. Suret de pe cartea doinneasca adresata de<br />
Constantin Mihai Cehan Racovita-Voda catre Neculai Kogalniceanu<br />
biv Vel Comis $i Apostol PenisoarA, s cerceteze pricina lui Vasile<br />
Ciobanu $i nepotul sau Lupul Ciobanu pentru niste hotare de<br />
mosie din fundul B5g5ului, Tinutul Falciiului, pe care, din cause c5<br />
s'a %cut pe acele mosii o moarte de om in timpul Domniei lui<br />
Duca-Vod5, s'au aruncat acea moarte de om pe 3 hotara, ca sä<br />
plateasca de hotar cafe 9 ughi la Vel Vornic $i cate 2 ughi la<br />
vornicii de Barlad".<br />
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. lorga".<br />
7.<br />
1762, August 2. Carte de la Grigore loan Calimah-Voda<br />
c5tre lordachi Canan5u biv Vel Med., ispravnic Tinutului Harl5ului,<br />
$i Costandin Macri biv Vel Jicnicer $i Toader Isacescul biv Vel<br />
S5trar, prin care arata a Ionit5 Murgulef a dat jaloba pentru mosia<br />
sa Petrestii, spunand c5 trage mare Impresurare din partea Vornicului<br />
Lupul Bal$ cu mosiile lui, D5fabanii $i Voicautii. Ii randuieste<br />
hotarnici sa cerceteze $i sä hotarascA, stalpindu-o $i cu pietri<br />
atat de calre mosiile Vornicului Lupul Ms, cat $i de c5tre unul<br />
Vasile Silion". Neodihnindu-se vre o parte cu hotarire ce yeti<br />
face, sä le dafi zi de soroc ca sä vie la divan."<br />
Donat de d-ra Sofia Tautu.<br />
8.<br />
1763, Decembre 8. Marturie semnata de lordachi Cantacuzino<br />
Spatarul (socrul Vornicului Lupu Bal$) $i altii, cari au fost randuiti<br />
de Grigorie Ion Calimah-Voda sä cerceteze jaloba Ruxandei,<br />
giupaniasa lui Alexandru Murgulef ", contra lui Lupu 13* Vel<br />
Vornic, care i-ar fi Impresurat $i luat o bucata de loc din satul<br />
Petrestii, cu casele Murgulefoaei $i cu oameni cu tot". Fiind $i<br />
carte de bl5st5m asupra cui ar $ti hotarul $i n'ar marturisi ade-
90 Constantin lordachescu<br />
vArula s'au adus oamenii din C5bizne, satul lui Lupu Bats, $i din<br />
Petresti, satul Murguletoai, si, citindu-le carte de blastam", au f5cut<br />
cercet5rile, din care s'au cunoscut strambAtate Murguletoai" si c5<br />
rau $i cu strambatate au fost luat acea bucat5 de loc."<br />
Donat de d-ra Sofia Tautu.<br />
o.<br />
1764, Novembre 9. Hrisov de la Grigore loan Calimah-Vod5,<br />
din 1764, Novembre 9, prin care se da carte domneasca Zamfirii<br />
fetei raposatului Ion Stroescul biv Vel Armas, $i lui lonita, Gheorghe<br />
$i lordachi, nepoti de feciori ai Zamfirei, s5 st5paneasca satul<br />
Petrestii de pe apa Prutului, Tinutul Dorohoiului, luand zeciuiala<br />
din tarini si samanAturi din zece una Si din cinzeci de stupi, unul.<br />
Donat de d-ra Sofia T5utu.<br />
10.<br />
1767, Maiu. Hrisov, prin care Grigore loan Calimah-Vod5<br />
a miluit pre credincios boiar[ul] nostru d-lui Sandul Sturdza biv<br />
Vel Stolnic cu un ligan dintre Tiganii domnesti, anume Grigore<br />
Ungureanul, dinpreun5 cu Tiganca lui $i cu toti copii lor, $i<br />
cu tot<br />
rodul ce se va trage dintre dan$ii, neclAtiti $i nestr5mutati nici<br />
odinioar5 in veci", care 'Wigan mai intaiu a fost cercetat de Vasile<br />
Razul Hatman $i gasit ca e dintre Tiganii domnesti, strain, venit<br />
din alt5 tars.<br />
Donatia Traian Ichim.<br />
11.<br />
1768, Maiu 21. Scrisoare din partea lui Grigore loan Calimah<br />
in a doua Domnie, catre Costandin Cananau biv Vel Mamie,<br />
ispravnic Tinutului Hirlaului, si Costandin Kog. biv Vel Stolnic, ispravnic<br />
de Tinutul Dorohoiului, ca sa cerceteze jaloba Ruxandei<br />
Murguletoaii din Dorohoiu asupra lui Vasile Si lion, tot de acolo,<br />
care, avand mosia Pa Hints alaturea de Petrestii Murguletoai, a luat<br />
o bucata de loc din Petresti, si anume de la Petri le Lozailor si<br />
papa in vatra satului. Dac5 nu vor fi multamiti, sä li deie zi de<br />
soroc ca sa vie la Divan sä se judece.<br />
Donatia Sofia T5utu.
Catagrafia Museului .11. 'urge 91<br />
12.<br />
1773, Maiu 31. Pricaz din timpul primei ocupatii ruse$ti,<br />
scris in ruse$te $i in romane$te, catre parcalabii Hurmuzachi $1<br />
Coste Chirilovici, prin care se porunce$te din ordinul Mariei Sale<br />
Gheneral Major Rimschi Corsacov $i Feldmare$al Petre Alixandrovici<br />
Rumniantov", ca mo$iile din satele Edinet, Capotenii $i<br />
Serzeica din Tinutul Hotinului se cuvin mazilului Prizgul, dupa<br />
scrisori ce a ar5tat $1 mArturie de la Divan. S5 in$tiinteze pe<br />
locuitori. Semnat ruse$te brigadiriul, indescifrabil.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
13.<br />
1773, Decembre 25. Scrisoare de felicitare de Craciun din<br />
partea lui loan Miculi, din Ia$i, catre varul s5u, logofatul Ionita Murgulet.<br />
Vrea sg vanda mo$iile Criva $i Horobcautii cu tot venitul,<br />
atat oranda, dijma $i havaetul caselor", $i mai eftior, numai bani<br />
gata s5-mi deie". $i parcalabul Coste din Hotin vrea s5 le ieie<br />
pentru un om al d-sale.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
14.<br />
1773, Decembre 28. Pricaz tot catre pircalabii Hurmuzachi<br />
$i Coste Chirilovici, pe dou5 coloane, ruse$te $i romane$te, semnat<br />
de un brigadir, ca sa instiinteze pe locuitori ca mo$iile din satele<br />
Branzeni, Hincauti, Sali$te $i Ruc$anul din Tinutul Hotinului se<br />
cuvin Anghelii $i baietilor Visternicului Gherghel, Niculai.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
15.<br />
1774, Ianuar 19. Pricaz in ruse$te $i romane$te catre parcalabii<br />
Hotinului Hurmuzachi, $i Coste Chirilovici, ca sä hotarniceasca<br />
stapanirea mazilului Niculai CalmAcichii asupra satelor SAli$te, Ci$nicov",<br />
Precutov" $i jumatate din Nisfoaia.<br />
Donatia Sofia TAutu.<br />
16.<br />
1776, 1anuar 24. imparteala pe doi frafi $i o sofa a mo$iilor<br />
ramase de la Alexandru Murgulef, $i anume : au luat cei doi frail
92 Constantin lordachescu<br />
Ionita si Iordachi Murgulef satul intreg Teioasa ce se chema<br />
Petrestii, din Tinutul Dorohoiului, jumatate de sat de Mihalce ce<br />
se chiarna Canina (Cacica ?) din Tinutul Cernautilor si aceias<br />
parte dintr'un sat intreg din Ipotestii, din Tinutul Harlaului". lar<br />
Catinca Stralculeasa, sora noastra, satu intreg anume Mihucenii,<br />
ce este pe apa Cotovoful, la Tinutul Sucevii, si cu partite de la<br />
Noa-Solita din Tinutul Cernaufului". Asijderea $i pentru mosiile<br />
din Tinutul Hotinului, din indurarea milostivului Dumnezeu ca sa<br />
iasa vreo-data la stapanirea noastra, iaras sa avem a le stapani frateste,<br />
cum si pentru Tiganii ce sant parintesti Inca sa avem a ni<br />
impart cu dansii fratasti pe 3 parti".<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
17.<br />
1776, lanuar 24. Scrisoare de invoiala, data de P5harnicul<br />
Vasile Strasca la mana cumnafilor lui: lonita $i lordachi Murguletu,<br />
prin care aratd ca s'a invoit frateste la imparfeala averii<br />
socrului sau Alexandru Murgulet. Iar, de s'ar mai ivi mai tarziu<br />
$i alte mosii sau locuri de casa in Cernauti, sä se imparts iarasi<br />
frateste in trei parti.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
18.<br />
1776, Maiu 20. Adeverinta data lui lonita Murgulef pentru<br />
un zapis de vanzare de la soborul manastirii Putna, referitoi la<br />
satul Novo-Salita, din veleat 7171 (1663), catre $Atrarul Braila<br />
din Draguseni. S'a luat zapisul spre a se arata intro pricing de<br />
judecatA, cu obligatia de a-I inapoia lui Murgulet.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
19.<br />
1776, 1ulie 10. Hotarnica Baicenilor. Din porunca vornicilor<br />
de Botosani, Portariul Manu $i Jicnicerul Manolachi Dimachi, s'a<br />
cercetat hotarul dintre Baiceni, mosia Medenicerului Giuvan, $i<br />
Curtestii, mosia lui Costa Culibran, Tinutul Harlaului. Au plecat<br />
de la un lac spre Apus, din piatra in piatra, pans piste paraul<br />
Hliboce, $i in margine codrului s'au gasit bour intr'on stejar<br />
vechiu". Apoi spre Balta Arsa si pan5 in apa Miletinului, gasin-
Catagralia Museulut N. lorga" 03<br />
du-se ca semn de hotar bouri vechi in stejari. Si, fiindd Medelnicerul<br />
Giuvan trage sä ieie poiana Baltii Arse toatA, s'au cercetat<br />
$i oamenii batrani $i s'a gasit unul Giorgii Damiean..., om &A-<br />
Wan ca de 70 ani care au fost fats dud au hotarit Logofatul<br />
Miclescu, $i 1-au $i batut is toate semnele ce scrie in hotarnica<br />
Miclescului, ce au hotArit cu Gheorghie Corstieana din Curte$ti<br />
$i cu alti boeri".<br />
S'au aflat apoi CA Medelnicerul Giuvan, ca sa ieie farli drept acea<br />
poiana, au pus giupaneasa d-sali ni$te tArani de au -Malt bour<br />
nou in gura drumului nou, in fundul poenii, pe hotarul curmezi$,<br />
ca sä ineci mo$ia Curte$tii, $i acel hour au limas rau $i rasuflat,<br />
fault far de cale". Se cere sA porunceasd vornicii sA se strice<br />
bourul acela rail, ca sA nu sä mai Itasca vr'o pricina".<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
20.<br />
1777, Februar 7. Carte de la Grigore Alexandru Ghica, prin<br />
care se porunce$te lui Ionita Murgulef sä vina la judecata pentru<br />
mo$ia Petre$tii din Tinutul Dorohoiului cu Banul Grigore Bal$ pina<br />
la 15 Februar, cAci, nevenind, sä va trimete om gospod, de-1 va<br />
aduce 5i ii va da ciubotele omului gospod".<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
21.<br />
1778, August 13. Poruncd de la Costandin Dimitrie Moruz<br />
dtre parintele Mitropolit, ca impreuna cu Vasile Razu Vel Logf.,<br />
Ion Canta biv Vel Logf., Dimitrascu Sturza biv Vel Logf., Loan Canta<br />
Vel Vornic., Neculai Roset Vel Vornic $i Lascarache Roset Hatman<br />
sa se adune $i sA ieie sama pentru pricina de mosie ce este intre<br />
Grigore Ms Vel Ban $i Ionita Murgulet Vel Paharnic $i, dupA<br />
ce cu amanuntul cercetare ce vein face in frica lui Dumnezeu,<br />
dui-A dreptate ce yeti cunoaste prin anafora, sa in$tiintati pe Domnia<br />
Me ; aceasta poroncesc."<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
22.<br />
1778, August 21. Anaforaua semnata deMitropolitul Moldovei<br />
$i velitii boeri cari au judecat la Mitropolie pricina dintre Ionita
94 Constantin lo rclachescu<br />
Murgulet si Banul Grigore Bals pentru satul Petrestii, ce se numeste<br />
Teioasa, de pe apa Prutului, Tinutal Dorohoiului. Anaforaua<br />
e Intarita cu buiurtiul" lui Costandin Dimitrie Moruz, cu<br />
isalitura si pecetea domneasca, prin care se porunceste vatavului<br />
za aprozi" sa sa is de la dumnealui Grigorie Bals Vel<br />
Ban si sa sa deie la maim Murguletestilor, si aceasta pricing mai<br />
mult sä nu sa caute".<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
23.<br />
1784, Octombre 6. Hrisov de la Alexandru Costandin Mavrocordat<br />
prin care se intgreste stgpanirea unei case cu livada din<br />
Botosani, a lui Dumitru Parlafes, cumparata la sultan-mezat. Parlafes<br />
era dator cu bani lui Tudori Albinetul din Botosani si lui<br />
Dumitru Butnariu din Iasi si, neputand pl5ti, a cerut sá i se vanda<br />
casa si livada ce erau puse amanet. Banii mezatului s'au impartit<br />
de Ilie Catargiu Vel Vornic Ia datornicii lui Parlafes.<br />
Donatia Traian Ichim.<br />
24.<br />
1785, Iunie 9. Carte de Ia Alexandru loan Mavrocordat, prin<br />
care se fixeaza soroc de judecata la Divan Ancutei a Postelnicului<br />
loan Cuza pentru mosia Gramenita de la Cernauti ot Cordon",<br />
cu Banul Manolachi Costachi. Neviind insus, nici vechil, apoi va<br />
fi adus cu om gospod, si va da si ciobote."<br />
Donafi Traian Ichim.<br />
25.<br />
1786, Septembre 7. Carte de la Alexandru loan Mavrocordat<br />
Firariul, prin care se da zi de soroc, Sf. Dumitru, lui lonita Murgulef<br />
sä se judece cu Grigore Bals pentru Petresti. Nevenind, va<br />
fi suparat cu om gospod.'<br />
Donatia Sofia -Hutu.<br />
26.<br />
1787, Octombre 26.Diatci, prin care Grigoras Gusul din Botosani<br />
lasa fiului sari. Toader casele cu pivnita supt ele, care se hotarsasc<br />
din sus cu ratosul d-sale Pitar Chiriac Crastianu, iar pe din gios
Catagrafia Museulul N. Iorga" 95<br />
se hotar5sc cu zaplaziu besericii Ospeniei, care razima in Scoala<br />
Gospod".<br />
Pang la majoratul lui Toader, casele $i pivnita au fost stapanite<br />
de ginerile sau, lancu Eni, $i fiica-sa, Catrina, cu indatorire ca s5<br />
m5 odihnesc $i eu Inteo casuca din dosu, ca omu slabu $i 135tranu.<br />
Dail nu m'am putut nimica odihni, ea in multe randuri m'au<br />
batut $i m'au datu afara, $i am umblatu pe usile altora $i nicio<br />
ocrotire sau odihna n'am avut de la dinsii, CA pans $i capul mi-au<br />
fost spart °data ginerile meu Eni". ,,Pre care nu vor urma dupA<br />
ale mele hotarari intocmai deplin, sa fie blastamati de Dumnezeu<br />
$i de Precurata, aseminea ca $i de tofi sfintii $i de nimenea ertafi<br />
s5 fie." Semneaza $i zece martori din Botosani, intre cari preotul<br />
Teofan tie la Sf. Gheorge, loan de la Sf. Vinere, Grigore de la<br />
Pogorarea Sf. Duh, preotul Iurascu, Toader Pisotchi, Lupascu<br />
loan, etc.<br />
Donafia Const. lordAchescu.<br />
27.<br />
1789, Mai i 28. Carte de judecata de la boierii jndecatori ai<br />
Divanului Moldovei, cari gasesc ca pe dreptate au fost judecatile<br />
facute de Vornicii de Botosani, int5ia de Pitarul Ianachi Codrescul<br />
$i a doua de Sp5tarul Grigoras Sturza $i $Arban CananAu Stolnic,<br />
in pricina dintre Toader, feciorul lui Gligoras Gusul din Botosani,<br />
cu cumnatu sau, Eni Iancul, $i cu sora-sa, Catrina, pentru o pivnita<br />
$i cra$ma cu loc sterp, alaturea de biserica Ospenia $i Scoala<br />
Gospod. Eni Iancul, nefiind mult5mit cu judecata Vornicilor de<br />
Botosani, a dat jalba la Divan. Aici el a adus un zapis din care<br />
cauta sa dovedeasca faptul ca Gligoras Gusul i-a dat acea crasma<br />
$i pivnita cu loc drept zestre $i a adus $i un martor, pe Andrei<br />
1$licariul.<br />
insa zapisul s'a dovedit mincinos, aci, confruntAndu-se cu alte<br />
scrisori ale lui Grigora$ Gusul, care tie carte, nu s'a gasit niciun<br />
fel de asam5nare, iar martorul, dupa aratarea mai multora<br />
ce au fost de fat5, ca : Lupascul, starostele de negustori din<br />
Botoseni, i Tanase Cuciureanu, cupetii, $i Ionita pole. ce au<br />
fost diiac al d-sale Manolachi Dimachi Aga", s'a dovedit a fi<br />
om ce nu merits crezare, filnd plecat cu totul la patima betiei<br />
$i altele".<br />
Donafia Const. Iord5chescu.
96 Constantin ioraciiescu<br />
28.<br />
1794, Novembre 28. Marturie facuta la starea locului pentru<br />
livada preotului lancul din Bousori, Tinutul Falciiului, asupra careia<br />
aveau pretentii razesii din neamul Cocuzestilor.<br />
CumpArata de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".<br />
29.<br />
1795, April 15. incredintare data la maim. preotului Iancul din<br />
Bousori, prin care se arata cA s'a judecat pricina dintre preotul<br />
lancu si Cocuzesti pentru o livada si ca preotul are dreptul a o<br />
star:lard.<br />
CumparatA de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".<br />
30.<br />
1795, Septembre 10. Carte de la Alexandru Joan Calimah-<br />
Voda Care Alexandru Beldiman biv Vel PAharnie si Dimitrie Pit.,<br />
ispravnic de Tinutul Neamtului, sA cerceteze jalba lui loan Roset biv<br />
Vel Ban, care spune cA are o mosie, CAciulestii, in acel Tinut, care<br />
se impresoara de vechilii ce in cu anul mosia manastirii Rfisca. SA<br />
cerceteze scrisori si dovezi si sä o scoata de supt Inpresurare. lar,<br />
de vre-o parte va fi nemultamitA, sl deie zi de soroc sA ca vie<br />
la Divan, sA se hotarasca.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
31.<br />
1798, lanuar 24. Hrisov dat in Iasi, prin care Alexandru-Voda<br />
Calimah face danie si miluire lui Mihalache Manul biv Vel Postelnic<br />
un loc din Iasi in mahalaua Muntenime-de-jos. S'a 'indult<br />
Iordachi Canta Vel Logo-fat de Tara-de-jos ca sa stalpeasca cu<br />
piatra-hotara" locul, impreuna cu $Arban Botescu biv Vel Sulger,<br />
cari, mergind cu Dumitrascu lacodin si Costandin Ursianul, logofetii<br />
de taina, sA cerceteze pe mahalagii data nu e al cuiva locul<br />
acela, au cercetat pe Neculai Gheciul, staroste de abageri si Anastase<br />
Cihodariul Gande si pe LogofAtul Constandin Ursianul, ce<br />
iaste vechiu mahalagiu si mai cu stiintde, si s'a dovedit cA locul a<br />
fost al unui Costandin Surtuc, gramAtic postelnicesc, si, in vremea<br />
Domniei Sale Alexandru Ion Ipsilanti Voevod, s'au fAcut hain si au<br />
trecut in Tara Moscheciasca, iar casa lui, ramaind aice pustie, mai
Catagrafia Museului N. forge 97<br />
ales in vremea cand au fost ortalele enicerilor, cum si ostile moschicesti<br />
$i chesaricesti, s'au risipit, $i de atunci au timas locul<br />
pustiu, -WA st5pan." A u mai cercetat daca acel gr5matic nu a lasat<br />
vre un vechilet" asupra locului, sau sa-1 fi pus amanet pentru bard.<br />
Apoi au masurat si stalpit locul, si s'a dat Postelnicului Manul,<br />
sail. faca casa, sau orice bins va <strong>vol</strong>.<br />
Cumparat de la locotenentul-colonel Stefan Cristea, din fondul<br />
N. Iorga".<br />
32.<br />
1798, April 18. Hrisov, prin care Alexandru-Voda Calimah<br />
infareste lui Toader Gusul, dascal din Botosani, stapinirea pe o<br />
crawl cu pivnita $i locul ei, in urma judecatii Divanului din 1799<br />
contra cumnatului sau, lancu Eni. in hotarnica ce se arata in acest<br />
hrisov se spune intre altele : Si din piatra aceia la vale mergand,<br />
alAturea cu locul Sfantului Nicolai, pana in peretele Scoalei Gospod,<br />
m5surandu-sa, s'au gdsit optu pot stanjeni gspd, $i, din paretele<br />
Scoalei mergand in gios sp.e lOsarit alaturea cu tintirimul bisericii<br />
Ospenia pana in coltul tintirimului, au g5sit 14 stanjeni gspd".<br />
Donatia Const. IordAchescu.<br />
33.<br />
1800, Iunie 10. Vornicia de aprozi scrie lui Gheorghii telalbasa<br />
sa strige Ia mezat in curgere de patruzeci zile pe toate ulitile<br />
orasului si in Divan gspd. c5 se vinde prin sultan-mezat averea<br />
Pitarului Panait Ianur, $i anume : Casele ce sant Ia poarta manastirii<br />
lui Barnovschi", dou5 dugheni din Targul-de-jos in Postavane,<br />
si 12 pogoane de vie la deal Ia Plopu, in Tinut. Putnei, care<br />
in urma judecatii Divanului s'au luat din maim Jicnicerului Gheorghie<br />
Spiteriul, care le st5pania pe temeiul tr: ei diete mincinoase.<br />
La haraciul ce se va face asupra cui vor ramane se vor da",<br />
iar adevaratii clironomi sa-si iea fiestecare dreapta partea sa de<br />
bard".<br />
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. lorga".<br />
34.<br />
1801, Septembre. Testament scris de Ion Dascalul, prin care<br />
Cristina, fata Sofiei", lasa varului sau Necula Silichi p5rtile ei din<br />
mosiile Bousorii $i Delenii din Tinutul Falciiului.<br />
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. forge.<br />
7
98 Constantin lorclachescu<br />
35.<br />
1803, Julie 12. Sandu Tiron din sxtul Trestiana, Tinutul Dorohoiului,<br />
vinde cu 120 lei d-sale jupanului Leiba Jid., ciobotar din<br />
targul Dorohoiului", o cash pe ulifa Buhaiului-din-sus.<br />
Donafia Const. Gh. Cucu.<br />
36.<br />
1803, Iunie. Copie de pe hotarorea Divanului pentru moOile<br />
Panzhre0i §i DragoeVii, adeverith in 1817, Ianuar 1, de Postelnicul<br />
lordachi Donici, de la Departamentul Pricinilor Str5ine.<br />
Donafia Coast. G. Cucu.<br />
37.<br />
1805, Martie 7. Zapis in limba greach, prin care monaha Marta<br />
vinde o cash logofetesei.<br />
Zapisul e inthrit cu blagoslovenia §i ischlitura Mitropolitului<br />
Veniamin Costachi, care scrie : fiindch d-ei Logofeteasa este<br />
cocoana cinstita i manhstirea Agapiei nu iaste in putere a cum-<br />
Ora casa, cu voia §i blagoslovenia noastra o au cumphrat d-ei".<br />
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga".<br />
38.<br />
1805, Octombre 26. Scrisoare in grece§te, data de superiorul<br />
manastirii Popauti, Traian Poliche (?), cu pecetea manastirii Popauti,<br />
pentru locul manastirii de laugh' biserica Trei Ierarhi, in drumul<br />
Curte§tilor.<br />
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga".<br />
39.<br />
1808, Julie 1. Divanul Cnejiei Moldovei d5 carte Logofhtului<br />
Costandin Bal i omului sail prin care numqte vame5 la Tinutul<br />
Fhlciiului, Grecenii i Codru, care sh fie <strong>vol</strong>nic a strange slujba<br />
v5mii de la toil cei ce vor face negustorli. Se dau instrucfii cum<br />
sh procedeze ; sa i se deie patru slujitori ai Tinutului, sa-i fie de ajutor,<br />
iar banii i tabla" i same s5-i deie ispravnicului de Tinut, care<br />
sh-i trimeath ,cu inadins slujitori de ai Tinutului la varne0 de<br />
carvasara". Era ocupafia ruseasch dintre 1806 i 1812.<br />
Cumphrat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga.
Catagrafia Museului N. (urge 9<br />
40.<br />
1810, Februarie 22. Zapis, prin care Teodor Gu$ sin sAvarsitului<br />
Ghedeon monah, dinpreuna cu sotul meu Ileana", cedeaza ginerelui<br />
sAu Apostol Gheorghiu crasma cu locul ei de Tanga tintirimul<br />
bisericii Ospenia din Boto$ani, pentru datorii, dandu-i $i<br />
toate documentele pe basa c5rora se afla in st5panire.<br />
Donafia Const. Iordachescu.<br />
41.<br />
1811, lunie 12. Zapis, prin care Nicola sin the Alhaz vinde<br />
prin raza-pazar doftorului al opstii, Antonaclii Caruz", o casa din<br />
Boto$ani, din mahalaua Vrabienilor (ce o avea curnp5rata de la Sofia,<br />
fiica lui Dumitru Cucuzel prapurcic), cu 11.000 lei. Fafa locului<br />
este spre drumul cel mare ce vine din targ $i merge spre Trei<br />
Sfetitele, din $arampoi lui Hagi Costachi $i pAra in picatura stresinii<br />
grajdului a Carste Alexiu, zis Cristea Siva". Se margineste<br />
$i cu logoatul Joan Ursuian Papazoglu. Vanz5torul iscaleste greceste.<br />
Donafia Const. Iordachescu.<br />
42.<br />
1812, Octombre 4. Thsemaare pentru dou5 scrisori $i anume :<br />
Imparteala lui Dubau din leat 7178 -$i o diatA a lui Niculai Murgulet<br />
din leat 7200, pe care le-a luat Stolnicul Iordachi Murgulet<br />
de la cumnata-sa Anita. Jar de impArtala lui Irimie Murgulet scrie<br />
Ca n'a g5sit-o.<br />
Donafia Sofia TAutu.<br />
43.<br />
1814, Septembre 2. Zapis, prin care Spatarul Alexandru Hrisoverghi<br />
vinde cu 2.400 lei lui Nicolai Ghiorghiu, bAcal din Boto-<br />
$ani, o bucata de loc de o dughian5, din locul ce-1 are danie $i<br />
miluire de la Scarlat Alex. Calimach, aflator in Boto$ani, in Targu<br />
Cailor".<br />
Donafia Pia Vasiliu.<br />
44.<br />
1815, Maiu 20.Carte domneasca de la Scarlat Alexandru Caliinah-<br />
Voda prin care se intareste stapanirea Spatarului Costandin Miclescul
100 Constantin lordachescu<br />
asupra unei parti din mosia TallAre$tii, din Tinutul Boto$anilor,<br />
cumparata dela Capitanul Lupul Calimanescul.<br />
Cercetarea $i publicatiile le-a facut mazilul capitan Ursachi din<br />
Brinde$ti.<br />
Se arat6 pe larg procedure de pe acea vreme cu privire la<br />
intarirea in stapanire a cumpAratorilor de pgmant.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
45.<br />
1816, Maiu 25. Zapis prin care protopopul Costandin sin<br />
Engcache din Iasi vinde d-sale cuconului Neculai Hrisoverghi<br />
biv Vel Vornic" 5 pogoane vie paragina pe locul manastiri Socoal<br />
cu 120 lei.<br />
Cumparat dela Traian Ichim din fondul N. Iorga".<br />
46.<br />
1819, lunie 2. Hrisov din Iasi de la Scarlat Alexandru Calimah-<br />
Von' prin care se harazeste lui Anghel, chihaia de ciohodari, pentru<br />
slujbele sale cele cu credinta $i osardie ce au ar5tat", mai intaiu<br />
cinul de Vel Polcovnic. Se scute$te de plata go$tinii, a desetinei<br />
$i a Vadraritului $i alte dari, precum si 10 liude oameni straini<br />
spre a fi apkati de birul Vistieriei $i alte dari $i havalele" ce<br />
vor fi asupra lacuitorilor farii ". Se porunce$te calre dregAtorii<br />
slujbasilor gostinari desetnici $i vadrari $i tuturor altor zapcii"<br />
sä urmeze intocmai dupg hotarirea hrisovului.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
47.<br />
1820, Januar 27. Adeverinta pentru primirea sumei de 3.500<br />
de lei in 233 galbini $i 5 lei argint, cu cari primitorul se indatoreala<br />
a cumpara pentru Stolnicul Iordachi Murgulet a $asea parte din<br />
mo0a Damidenii dela Tinutul Dorohoiului, ci este dreapta a verii<br />
meli Zoitii Bosii Med Ir.". Banii i-a primit prin Caminarul Gheorghe<br />
Murgulet.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
48.<br />
1820, Iunie 13. Zapis prin care Toader Cretu din Dorohoiu<br />
vinde lui Ion Culiceanu of Dorohoiu 7 stinjeni de loc, care se<br />
hotara$te cu drumul Buhaiului $i pada in balth.
Catagratia Museulul N. lorga" 101<br />
Semneaza $i Prohira, sotul" lui Toader Cretu, iar ca martori<br />
intre altii $i ereu Chirilu ot Ospeni ot Dorohoiu", precum $i Ion<br />
zet preutului Chid la". Scris de Ion $oltuz.<br />
49.<br />
1820, April 23. Scrisoare prin care Catargiu Vel Vornic invoie$te<br />
pe capitanul Lupul CAlimanescul a-$i face dugheni $i case<br />
pe mosia lui la Tirgul Dracsani, in drumul cel mare al Boto$5nilor".<br />
ti dA un loc situat intre Ion Cazacliu $i preotul Pavel de la<br />
Cernesti, cu condifia a i se plAti regulat bezmanul, cite 2 lei de<br />
stinjen.<br />
Donafia Const. IordAchescu.<br />
50.<br />
1820, August 13. -- Poruncd de Ia Mihai Sufu Voevod cane<br />
ispravnicii Tinutului Falciiului s5 rinduiasca un mazil ca sä faca publicatiile<br />
pentru vinderea a 58 pol stj. din mo$iile Delenii, care se<br />
numesc Micsinestii de Pgdure, Gibenii de pe Elan, Zgura $i Moisiia.<br />
CumpAratorul, Toderascu Costache, a cerut s5 i se intareasca<br />
stapinirea pe acele mosii cumparate de la Ion, Iordachi $i Vasile<br />
Popa, de la Petre Hincul, Ionit5 HodA$ $i preotul Iancul ot<br />
Bou$ori.<br />
Se atrage atenfia ispravnicilor ca poate dacg vre unul din cei interesafi<br />
va face plingere, CA de publicafii n'au auzit atuncia, nu numai cg<br />
pe mazilul acela ce va fi rinduit s5 va aduce aicea $i sa va pedepsi,<br />
dar $i dv. veti fi indatorati a da greu rdspuns Inaintea<br />
Domniei Me le, cu care nici inteun chip nu vä vefi pute indrepta".<br />
Cump5rata de la Traian Ichim din fondul N. Iorga".<br />
51.<br />
1820, Septembre 13. Poruncd de la Ispravnicia Falciiului<br />
catre lordachi Muntian, mazil, ca sä facg publicatiile de vinzare<br />
pentru Toderascu Costachi dupd a sobornicescului hrisov hotgrire<br />
asupra partilor de movie cumpAraturi de veci ci are de Ia<br />
rAzasii de bastina din mosiile Delenii, cari s5 numesc Micsanestii,<br />
Sibenii di pi Elan, i Zgura $i Maisaia, cum vi din alts hliza" ;<br />
581V9, stj cite cu 13 lei 10 parale stinjenul.<br />
Cumparat de la Traian Ichim din Fondul N. lorga".
102 Constantin lordAchescu<br />
52.<br />
1820, Iu lie 20. Stolnicul Iordachi Murgulet scrie cumnatei<br />
sale Anita la Teioasa invinuind-o ca ea s'a invatat a petrece boiereste<br />
§i acuma ii vine greu sa tralasca raz4este si acum voiti<br />
a-mi rasplati mie §i copiilor mei cu eau". 0 sfatuieste sa se inteleaga<br />
cu ginerele sau, Doxachi Hurmuzachi, cu drum cinstit sA<br />
vä puneti la cale", cA impotriva dreptatii nu yeti afla arme apAratoare,<br />
ce numai zdruncinare". Si, de ai uitat ca ni sa cuvine<br />
1/2 de Teioasa, impartala o aveti la sine, care sä afla §i intabuluita<br />
in giudicatorie Cernautului."<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
53.<br />
1821, Ianuar 26. Ingiintare de la giudicatoria Tinut. Hotinu"<br />
catre Iordachi Murgulet, conform jurnalului inchiet la aceasta<br />
preudstenie", sa se presinte cu dovezile ce are impotriva pretentiilor<br />
cuprinse in jalba d-sale Vames cinului Dimitrachi Strasna"<br />
pentru a treia parte din satul Stroeti. Se alatureaza si<br />
un iezumpliar"<br />
al jalobei. Semneaza : candidat, Duca ; stolanacialnic, Banta's.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
54.<br />
1821, Ianuar 24. faloba lui Dimitrache Strasca, vames cinului<br />
supus austriecesc, catra giudecatoria Tinut. Hotinu", prin care roaga<br />
sA cheme la judecatorie pe Iordachi Murgulet, care stapane§te<br />
*mosia Stroesti, avand din ea drept la a treia parte.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
55.<br />
1823, Iulie 20. Carte de la loan Sandu Sturza prin care se<br />
infare§te SArdaresei Maria Chiriac stapanirea mo§iei Macsanestii si<br />
via de la Vataestii din tinut. Romanului, teslimarisandu-i §i toate<br />
lucrurile sale" cuprinse in anaforaua de judecata a Divanului, drept<br />
implinire a zestrei sale, instrainata de savarsitul ei sot", Serdar<br />
Vasile Chiriac.<br />
Donatia Const. Iordachescu.
Catagrafia Museului N. large 103<br />
56.<br />
1824, tulle 16. Foaie de zestre a Mariei, fiica lui Costandin<br />
Coste, data ginerelui sau, Gheorghe Dumitriu, facuta in Chisinau.<br />
Se alatureaza si o copie, facuta in tirgul Orhei, tinutul Chisinau".<br />
in 1831, Decembre 21, Gheorghe Dumitriu, supus britanicesc",<br />
fiind in mare slabaeiune din causa unei cumplite boli", cere Ia<br />
starostia britaniceasca din Botosani a se intari foaia cu semnatura<br />
consulului britanic, care semneaza : le staroste consulaire britannique<br />
Cezare Scotto".<br />
Donatia d-rei Pia Vasiliu.<br />
57.<br />
1824, Novembre 10. ,Proteist" catre judecatoria Tinut. Esului"<br />
din partea Banului Tanase Festila pentru mosia Milesti, ce<br />
este de la stanga Prutului, in giosul §i in oblul Basarabiei" clironomie<br />
de Ia socrul sau Capitan Vasile Rata si care se stapaneste<br />
de &tea straini -Mfg dreptate, precum arata si harta Vist. Manolachi<br />
Roset asupra mosiilor d-sale. Neputandu-se duce la fata locului<br />
spre a-si desbate lucrul desavirsit", vede acum ca se acolisasc<br />
si altii a pretenderisi", cum sant Enestii si un' vechil al<br />
casei Scortascului de aice din Moldova", supt cuvant ca mosia ar<br />
fi data in schimb raposatului Ion Scortascu in vreme prodizmei<br />
ds. stap.-capt. Gavril Stroici".<br />
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. lorga".<br />
58.<br />
1824, Decembre 12. Scrisoare particulard a lui loan Sandu<br />
Sturza Voevod Care Comisul Ionia Tautul, caruia ii multameste<br />
pentru bunele cuvantari ce:mi aduci asupra pasirii fiului meu in a<br />
doua viata a omului". Purtarile si talcuirile ce ti-am cunoscut in<br />
cats vreme ai fost aice, acestea vartos m'au indemnat de a te alege<br />
si a te trimete inteo slujba delicata", pentru care ramaind Domnul<br />
Area multamit, ii raspunde ca ii da toata voia si slobozenia".<br />
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. 1orga".<br />
59.<br />
1825, April 16. Scrisoare trimisa din Iasi de Comisul Gheorghe<br />
Carp lui Ionia Tautul biv Vel Comis Ia Tarigrad. Se scusa
104 Constantin IorciAchescu<br />
ca nu i-a raspuns, lipsind din Iasi, plecat fiind la Boto$ani pentru<br />
adunarea banilor Mariei Sale Doamnei. Acum, favorisandu-1 norocul<br />
$i cu plecarea calara$uliii la Tarigrad, ii scrie, multamindu-i pentru<br />
trimeterea celor zece testemeluri, din care a luat $i cucoana Profirita<br />
Lipan.<br />
Fiind iara$i Insarcinat $i cu alte comisioane" de catre cateva<br />
dame", il roaga a-i trimete cu cel Intai ocazion aceste : 4 testemeluri<br />
albe $i cu ulamaua verde $i cat se va pute mai delicat<br />
zugravitA $i mai viu, din care 2 sä fie cu poliele $i 2 numai cu<br />
boele". Din cele nepoleite, sä fie unul cam singepiu" ; apoi delicateta<br />
izvodului sa fie potrivit cu delicateta damelor, avand a<br />
sluji pentru straie de dame, $i pentru 2 straie va fi pentru antireie<br />
barbate$ti". Adresa : Cinstit pre-iubitului meu Intocmai ca<br />
un frate, dumisale c. c. Ionics Tautu1 biv Vel Comis, cu multa<br />
fratasca dragoste, Tarigrad".<br />
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. lorga".<br />
60.<br />
1826, Decembre 13. Jaloba lui Vasile Porocinicu catre loan<br />
Sandu Sturza, prin care area ca a inchiriat pe cinci ani de la Caminarul<br />
Iordachi Cazimir mo$ia Moine$tii, facand condract" $i dand<br />
banii pe un an Inainte. Ca, dupa ce a gent cheltuieli cu vite, aratura<br />
$i samanatura de toamna, Cazimir nu vrea sA Vila sama de<br />
contract, ci, supt cuvant ca oranduitorul" d'inaintea lui Porocinicu<br />
are produhturi" ramase pe movie $i protimisis", deci acela rämane<br />
oranduitor $i 11 intoarna banii. Cere dreptate.<br />
Donatia Const lordachescu.<br />
61.<br />
1826. Pasaport in limbo turceascd, prin care li se Inlesne$te<br />
drumul din portul Varna spre Constantinopol boerului care a venit<br />
din Bagdad cu numele de lancu Canunu ' Postelnicul $i servitorii<br />
lui, loan, Stefan, Niculai $i Gheorghe". Visa : Oamenilor trimi$i<br />
din Iasi pentru a intra in Constantinopole Ii s'a dat <strong>vol</strong>e."<br />
Donatia d-nei Elena C. P. Budeanu,<br />
1 Cananau (N. I.).
Catagrafla Museulul N. Iorga" 105<br />
62.<br />
1827, Ianuar 3. Diata scrisA in greceste $i semnata de Hriste<br />
Panaiote Givid, adeverita de Mitropolitul Veniamin Costachi. Semneaza<br />
ca martori: Isaia, arhimandritul Mitropoliei, $i lezechiel,<br />
arhimandrit de la Trei Erarhi, Iasi. AI e $i talm5cirea in rom5neste.<br />
Cumparat de la Traian Ichim din fondul . N. Iorga".<br />
63.<br />
1827, Mart 13. Ion Sandu Sturza runceste boierilor Costache<br />
Gherghel biv Vel Ban $i Iordache Rale biv Vel Serdar sä<br />
Inapoieze cartea de hotarire ce ,s'a dat CAminarului Doxachi<br />
Hurmuzachi ca sä i se osebeasca jun-Mate din mosia Teioasa $i sä nu<br />
fac5 niciun fel de lucrare $i sä nu-i deie nicio marturie, fiindca<br />
asupra zapisului de vesnic5 cumparatura se arata pricing din partea<br />
lui Iordachi Murgulef, a caruia jalob5 se $i alatureaza. Iar<br />
paratul isi va cauta prin drumul giudicatei, ca un sudet."<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
64.<br />
1827, April 10 . Scrisoare prin care loan Sandu Sturza ordona<br />
ispravnicilor din Tinutul Dorohoiului ca unul s5 mearga la mosia<br />
Teioasa, sa cerceteze plangerea locuitorilor de acolo contra supusului<br />
austriecesc Doxachi Hurmuzachi, cal e i-a batut $i infricosat<br />
de i-au dat acestia o marturie in scris potrivita nedreptului sAu<br />
scopos". SA ieie inscris de la locuitori asupra acestor neincuviintate<br />
$i silnice purtgri" $i sa trimeata la Vel Logoat at Tarii-de-jos.<br />
Donatia Sofia 'Hutu.<br />
65.<br />
1827, April 11. Carte de la Joan Sandu Sturza catre Costache<br />
Gherghel biv Vel Ban $i Iordache Rale biv Vel Sardar, prin care li<br />
porunceste sa risipeasc5 toate semnele pietre hotare $i movilele<br />
ce au facut la mosia Teioasa, pe a cgreia injurnAtatire s'a aratat<br />
vechilec cumparator supusul austriecesc Doxachi Hurmuzachi", iar<br />
pe temeiul acestui vechilec" s'a facut hotarnica, -Fara ca mai intai<br />
prin Departamentul Pricinilor Straine dupa rinduiala a-$i cere $i<br />
lucrarea hotAriturii, de care cu totul s'au ferit."<br />
Donatia Sofia Tautu.
106 Constantin lordAchescu<br />
66.<br />
1827, April 20. Sichilcic sau Imputernicire." Banul Costachi<br />
Gherghel $i Sardarul Costache Rale, fiind randuiti cu porunca<br />
gospod sä strice toate semnele ce s'au fAcut la despartirea impArtirei<br />
mo$iii Teioasa, fiindca starea sanatAtii nu li ingaduie sä se<br />
duca, dau sichilac" lui Ionita Gherghel, ca sä execute porunca<br />
domneasca in locul lor.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
67.<br />
1827, April 22. Ispravnicii de Dorohoiu scriu lui Vasile Flore<br />
ca, fiind insarcinati prin luminata carte gospod a cerceta casul<br />
C5minarului Doxachi Hurmuzachi, supus austriecesc, care a infrico$at<br />
$i silnicit pe lacuitorii satului Teioasa, ii dau ordin SA<br />
mearga. la Ufa locului sä cerceteze $i sä in$tiinteze pe larg<br />
ispeavnicia.<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
68.<br />
1827, Iulie 18. Cererea lui lordachi Murgulef de a se face<br />
publicafiile pentru vinderea mo$iei Petre$tii, ca sA-i plateasca<br />
datoriile, spre a nu mai plati grele dobanzi. Logofefia hotara$te a se<br />
in$tiinta Doxachi Hurmuzachi prin Departamentul Pricinilor Shaine :<br />
daca are vre o pretenfie, sa se infati$eze in curs de patruzeci de<br />
zile. DacA nu va veni, atuuci se va face hareciu."<br />
Donatia Sofia TAutu.<br />
69.<br />
1827, Octombre 27. Scrisoare de la vechilul manastirii St<br />
Spiridon, care arata CA s'a dat lui Leiba Falticeanu loc de o casA<br />
pe ses in drumul Herfii spre pirgul Buhaiului, alaturea cu David,<br />
nepot lui $ain de la Mileana Mare", cu indatorire a plati obi$nuitul<br />
bezman.<br />
Donafia Const. G. Cucu.<br />
70.<br />
1827, Novembre 9. Vechilic. lordachi Murgulef face deplin<br />
vechil pe nepotul sau Comisul loan Gherghel, spre a sta la judecata
Catagrafia Museului ,N. lorga" 107<br />
in pricina ce are cu clironomii mosului sau ra'posatul Stolnic lordachi<br />
Murgulet $i cu Comisul Doxachi Hurmuzachi.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
71.<br />
1827, Novembre 14. Cererea lui loan Gherghel ca la infatosarea<br />
ce va fi la Divan la Sf. Mitropolie in pricina cu supusul<br />
austriecesc Doxachi Hurmuzachi sa fie si boierii cersuti : Log.<br />
Grigoras Sturza, Vist. lordachi Cat i giu, Vist. Neculai Roset si<br />
Vornicul Mihalachi Sturza.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
72.<br />
1827, Novembre 16. Utz mernoriu al lui lordachi Murgulet<br />
catre Domn in pricina ce urmeaza a se judeca la Divan la Mitropolie<br />
contra lui Doxachi Hurmuzachi.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
73.<br />
1827, Novembre 20. In urma judecatii de la Mitropolie s'a<br />
hot5rit ea zapisul de cumparatura al lui Doxachi Hurmuzachi este<br />
cazut. Ionita Gherghel, vechil din partea lui lordachi Hurmuzachi,<br />
cere Domnului a porunci cu anafora sil fie scosi in luminatul Divan.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
74.<br />
1827, Novembre 20. Tot loan Gherghel face opositie contra<br />
dispositiei de a se chema clironomii pentru imparteala a pol sat<br />
Petresti, intru cat acestia sant multamiti. Pe jaloba e scris buiurdiul<br />
cu mana lui loan Sandu Sturza.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
75.<br />
1827, Novembre 25. Logofetia cea Mare instiinteaza pe Comisul<br />
Gheorghii Murgulet $i pe Tudorache Murgulet ca mosia Teioasa<br />
e scoasa in vanzare la mezat si, daca au vre-o pretentie de<br />
clironomie, sä se presinte in termen de douazeci de zile.<br />
Donatia Sofia Tautu.
108 Constantin lordachescu<br />
76.<br />
1827, Decembre. Jaloba lui Gheorghe Murgulet Caminar<br />
catre Voda, prin care roaga sa se opreasca cu totul vanzarea moiei<br />
Teioasa, fiindca ne este de impartala cu varul nostru d. lordachi<br />
Murgulef $i, dupa vadeaua care s'a pus de 3 luni cumnatului<br />
nostru d-sale Ag5i Doxachi Hurmuzachi, ne vom afla i noi,<br />
frafii Murgule0 sau insuni sau prin vechil", iar ping atunci sa<br />
steie lucrare mezatului".<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
77.<br />
1827, Decembre 10. Jaloba Comisului loan Gheorghel, prin<br />
care arata ca boierul president al Departamentul Pricinilor Straine<br />
pricinuie§te a iscali, zicand ca unii din boieri ar fi gasind ca sa vie<br />
clironomii murgulete§ti a cere impartala clironomiceasca. Logofetia<br />
raspunde ca, aceasta fiind in puterea §i hotarirea sfintelor pravile,<br />
va fi aparat §i deci sa fie lini§tit.<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
78.<br />
1827, Decembre 16. loan Sandu Sturza intare§te anaforaua<br />
prin care se stria o cumparatura facuta de Caminarul Doxachi Hurmuzachi<br />
pentru o parte din mo§ia Teioasa, intru cat vinzatorul nu<br />
avea dreptul sA vanda un lucru ce nu-i aparfinea Inca dup5 pravilele<br />
ferii.<br />
Zapisul de vanzare famine ca o hartie alba", iar cumparatorul<br />
va face cerere sa i se restituie banii.<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
79.<br />
1827, Decembre 17. Carte de la loan Sandu Sturza, prin care<br />
trimite cihodar sa aduca la Divan pe Gheorghe Murgulef, pentru<br />
ca a urmat iconomicoasa alcatuiri cu d-lui Cam. Doxachi Hurmuzachi<br />
pentru jumatate din nioia Petre0ii de la Tinut. Dorohoiului,<br />
fara a -si face mai intai desleg are clironomiceOlor dreptati<br />
prin drumul giudecatii". Asemenea va ridica <strong>vol</strong>nicitul ciohodar"<br />
i va duce §i pe Banul Costache Gherghel §i Sardarul
Catagrafia Museului N. lorge 109<br />
Iordache Rale, spre a-$i da raspunsul cuviincios cum au putut da<br />
m:rturie hotarnica pentru injumatgtirea Petre$tilor, de vreme ce<br />
cu domhiasca noastra carte au fost opriti. Va lua <strong>vol</strong>nicitul ciohodar<br />
25 lei cibotele sale, cum $i plata ungeretului po$tei."<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
80.<br />
1827, Decembre 30. Scrisoare intarita de martori $i de vornicii<br />
din Boto$ani, prin care Gheorghe Murgulet renunta la once<br />
pretentii de clironomie asupra mo$iei Teioasa sau Petre$tii, anuland,<br />
aneresand", tot ce dase la mina cumnatului sau Doxachi<br />
Hurmuzachi, fiindca a fost amatit $i supus de cumnatul sau a<br />
organisa aceste la interesurile sale inchipuite $i lucrate cu chip<br />
spre a pute intra in Petre$ti sau Teioasa cu stapinire cu zapisul<br />
cumparAturii" Rgmane deci liber vArul sail Iordachi Murgulet a<br />
vinde mo$ia prin mezat sau a o stapani in veci.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
81.<br />
1827, Decembre 31. Curte de danie din partea lui lordachi<br />
Murgulet catre nepotul sau loan Gherghel Comis, prin care-i (15ruie$te<br />
mo$ia sa, Teioasa sau Petre5tii, din Tinutul Dorohoiului, cu<br />
Indatorire ca, timp de zece ani, din venitul mo$iei, sa intretie la<br />
invat5tura pe nevrastnicii copii ai raposatului sau frate.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
81.<br />
1827. Spita neamului murguletesc.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
82.<br />
1828, Ianuar 14. Jaloba Caminarului lonita Grigoriu $i anaforaua<br />
vornicului ce a facut cercetarea, intArita apoi de loan Sandu<br />
Sturza, prin care se hotara$te a se trage din venitul mo$iilor Radiana<br />
$i Hurmune$tii ale Vornicului Vasile Roset a treia parte pe<br />
fiecare an, pentru implinirea banilor de zestre ai soli& lui Ionita<br />
Grigoriu. Pe jaloba este buiurdiul Domnului : Vorn. ob$tii va
110 Constantin Iordachescu<br />
cerceta si, dovedindu-sä ea santu drepti bani ai zestrei cari santu<br />
protimisaci d-lui, grabnic II va pune la cali pe jaluitor."<br />
Semneaza cu initiale I. S. S.<br />
Donatia Const, Iordachescu.<br />
83.<br />
1828, Februar 2. intampinare catra Cinst. c. c. Aghentie",<br />
scrisa si subscrisa de Doxachi Hurmuzachi Aga, impotriva resolutiei<br />
hotarita in adunarea boierilor la Sfinta Mitropolie in pricina<br />
dintre el si Iordachi Murgulet pentru mosia Teioasa.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
84.<br />
1830, Septambre 4. Vornicia de Botosani trimete boierilor<br />
epitropi ai orasului Botosani sa cerceteze cererea Comisului Iordachi<br />
Basota cu privire la indreptarea unei ulife de langa locul ce a cumparat<br />
de la Caminareasa Maria Loizoaia si care e megiesit cu locul<br />
Comisului Neculai Roset (cumparat de la Serdarul Zaharia Goian)<br />
si cu locul Hatmanului Anastasachi Basota. Boierii epitropi sinr<br />
de parere ca indreptarea ulifii aceleia este de folos si locuitorilor<br />
si pentru infrumusefirea orasului. Vornicia da aprobare.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
85.<br />
1832/1833. Un dosar de 140 file, privind organisarea scolii<br />
publice din orasul Botosani, corespondenfa Sfatului orasenesc si<br />
a Eforiei cu Departamentul Treburilor din Launtru. Cuprinde, intre<br />
altele, lista a 69 copii ce frecventeaza scoala precum si resultatul<br />
unei anchete ce s'a facut in urma jalobei ce au dat o sarna din<br />
parintii copiilor ce Inv*" la scoala de aice asupra nemulfamirii<br />
ce arata pentru profesorul invataturilor. S'a randuit prin locul cuviincios<br />
pe d-lui Aga ,Gheorghe Asachi, directorul scoalelor nationale,<br />
impreuna cu d-sa Comis. Iordachi Basota" ca sa cerceteze<br />
cele jaluite.<br />
Din archiva Primariei Botosani.
Catagrafia Museului ,N. lorga" 111<br />
86.<br />
1834. Un dosar cuprinzand corespondenta Sfatului orasenesc<br />
si a eforiei din Botosani cu privire la scoala publics din acest<br />
oras.<br />
De la Primaria Botosani.<br />
87.<br />
1834, Septembre 15 Inscris, prin care Nastasa Mirzu of Dorohoiu<br />
imprumuta 8 galbeni olandezi si imparatesti cu 1 leu 20<br />
par. la suta pe luna de la jupanul Mihai Ciubotariu, dand amanet<br />
5 lingurife de argint si 3 inele, din care until cu o piatra<br />
matostat.<br />
Donatia Const. lordachescu,<br />
88.<br />
1835, April 22. Hrisov cu semnatura si pecetea lui Mihai Sturza<br />
Voevod prin care se arata ca Logof. Alecu Ghica a intors fostei d-sale<br />
nurori, domnifei Elenco Bals, nascuta Sturza, toata zestrea ce o<br />
primise Ia casatorie cu domnita, fiul sail, Hatmanul Grigore Ghica,<br />
fostul sot al domnifei, si se porunceste Logofatului Dreptatii Lupu<br />
Bals sa faca formele pentru indeplinirea celor cuprinse in hrisov.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
89.<br />
1836, Novembre 30 Carte arhiereasca iscalita de Mitropolitul<br />
Veniamin Costache, prin care se acorda darul diaconiei lui Vasile<br />
de la biserica cu hramul Sf. ierarh Neculai din satul Bucecea Tinutul<br />
Botosani. Duhovnic i-a fost chir Mardarie arhimandrit. A fost<br />
hirotonisit de chir Inochenti Iliupoleos, in biserica Popauti din<br />
Botosani.<br />
Donatia Dumitru D. Vasiliu, invkator, Bucecea.<br />
90.<br />
1836, Decembire 30. Hrisov de Ia Mihal Sturza pentru judecata<br />
pricinii dintre supusii austrieci Carl, Marton si Anton Pothauschi<br />
si Casa raposatului Vornic 'a'rban Negel.<br />
Donatia Const. Iordachescu.
112 Constantin lorciachescu<br />
91.<br />
1838, Decembre 8 Decret de la Mihai Sturza, prin care se<br />
hargzeste Stolnicului Costache Mavroeni rangul de Vel Sardar.<br />
Donatia Const. Iordgchescu.<br />
92.<br />
1839, Februar 2 Devld dupg pretenfia Vornicului Iordachi<br />
Costachi asupra Postelnicului Costachi Canano pentru mosiile Ro$cani<br />
$i Fantanele. President a fost Spatar Costachi Virnav, iar asesor<br />
Serdarul Hriste Ciucg : giudecgtoria Tinut. Esii".<br />
Donatia d-lui Gh. Petrica.<br />
93.<br />
1839 Maiu 12 Cgtre cinst. Departament Trebilor din Nguntru<br />
di la ne<strong>vol</strong>nica Safta din Ia$i $i Vasilica, fiica Saftii, plecata jalbg",<br />
pentru a se interveni cgtre ni$te datornici din Dorohoiu, sg li se<br />
intoarne cei 100 de lei imprumutafi, $i cu dobanda lor.<br />
Donatia Const. Oh. Cucu.<br />
94.<br />
1839, Iunie 20.Autratarnec" dupg o hotgrire a Divanului Tanide-Sus,<br />
complectaristg de 4 mgdulgri : Vornic Iancu Cantemir,<br />
Vornic Costachi Sturza, Aga Dimitrie Man $i Spatar Grigor. Codrescu",<br />
pentru pricina dintre Vornicul Iordachi Costachi (Lgtescul),<br />
saful melifiei, asupra ds. Posteln. Costachi Cananou", pentru<br />
mo$ia din Ro$cani $i Fantanelele, in Tinutul Boto$ani.<br />
Donafia d-lui Oh. Petrica.<br />
95.<br />
Copie de pe testamentul lui Petru-cel-Mare, traducere romaneasca,<br />
scriere cirilicg de la inceputul veacului at XIX-lea, fgra nicio data $i<br />
nicio alta indicafie. La urma, scriitorul anonim adgogg numai atat :<br />
Jatg un document istoric care va fi cetit cu mare interes."<br />
Donatia Const. Iordgchescu.<br />
96.<br />
1840, Mart 18. Jurnalul Tribunalului judecdtoresc al Tinutului<br />
Botosani (22 pagini), care trateazg judecata dintre Banul Enachi Sta-
tatagrafia Museulul N. Iotga" 113<br />
matiadi, formalnicul vechil al Prea ingltatului Voevod Mihail<br />
Sturza", cu Comisul Costache Voinescul, proprietarul mosiei Zlatunoaia,<br />
din Tinutul Botosani, pentru dispresurare de hotar a megiesitelor<br />
cu Zlatunoaia, sAlisti ce le are Inaltimea Sa la acest Tinut<br />
Botosani". In cursul acestui Jurnal se resuma pe larg dougsprezece<br />
hrisoave, din care cel mai vechiu din 1616.<br />
Mosiile Domnului Mihai Sturza in acest judet erau : Framanzii, cu<br />
Uricenii, Tocmagenii, Dragotestii $i Picioara Tachii ; Nemandrii ;<br />
Nilipestii ; Stoestii, cu Codravita $i Garbestii ; Dracsanii, cu Gozaenii,<br />
Clobantii ; Prgjenii ; $i o parte din Lalesti.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
97<br />
1840, April 1. Zapis prin care Costandin Bkinar imprumut5<br />
24 de lei de la parintele sachelar Costan, and amanet o piatra de<br />
moari, veche.<br />
Donatia d-rei Pia Vasiliu.<br />
98.<br />
1840, Maiu 20. Zapis prin care rgzesii Ciresesti vind cucoanei<br />
Saftii Lambrino" 16 stanjeni $i 6 patine din trupul mosiei Moisiia-<br />
Codru, cafe 28 lei pe stanjen (Tinutul Falciiu).<br />
Cumparata de la Traian Ichim din fondul N. lorga".<br />
99.<br />
1840, August 20. Marturie hotarnia pentru 47 st. p5mant<br />
din mosia Moisiia, Tinutul Falciiului, cumparati de Paharniceasa<br />
Safta Lambrino de la rAzesii din neamul Ciresescu, partea raposatului<br />
preot Caranfil. Mosia se megieseste cu a Postelnicului loan<br />
Cuza, $i ajunge olsaturea cu drumul pi deal ci merge spre Oltenesti".<br />
CumpArata de la Traian Ichim din fondul N. Iorga".<br />
100.<br />
1840, August 30. Zapis i Thvoiala din 1842, Mart 14, pentru<br />
locul ma'n5stirii Sf. Ierarh Neculai din Popauti, ce -1 are lAnga biserica<br />
Trei Erarhi, in drumul Curtestilor. Acest loc at m5nastirii<br />
PopAuti, dat cu bezma'n, a trecut prin mai multe maul, pang ajunge,<br />
pe urma acestui zapis, in maim lui chir Ionia sin Hriste Ion, care<br />
a
114 Constantin lordacheseu<br />
face 'invoiala cu manastirea sä plateasca bezmanul regulat in trei soroace<br />
; sa n'aiba voie a-I instraina fara stirea manastirii, iar, neurmand<br />
cu plata bezmanului precum se glasueste, atunci binaua cu locul ei<br />
se vor lua in folosul mon., fara a putea cat de putin a se indrepta".<br />
Donatia d-rei Pia Vasiliu.<br />
101.<br />
1840, Decembre 4. Instructiuni pentru vorniceii satului, date<br />
de Mihail Sturza Vv., cu privire la indatoririle lor, alegerea privighetorului<br />
si despre foile sates&<br />
Donatia Const. lordachescu.<br />
102.<br />
1841, Februar 4. Foaie de zestre a Elenei, fiica lui Gheorghe<br />
Dumitriu $i a Mariei.<br />
Donafia Pia Vasiliu.<br />
103.<br />
1841, Decembre 13. Copie de pe hotarirea judecatoriei Tinutului<br />
Botqani, data in numele Prea inaltatului Domn Mihail<br />
Grigoriu Sturza Vv d., Stapanitoriul Prinfipatului Moldaviei". Judecatoria,<br />
luand in desbatere della infintata dupa predpisania<br />
Marii Logofefii, priimita la 4 Iunie trecut cu copie dupa nota<br />
consulatului britanicesc No. 96, pe langa care au impartasit jaloba<br />
data de Maria, sofia lui Gheorghi Dumitriu, urmatoare pentru a i<br />
sä siguraripsa zestrea svitarisita de sotul ei, s'au vazut cä, dupa<br />
priimirea fitarisitei predpisanii, s'au randuit pe d-lui cinovnicul<br />
Enacache Macarascu", care a facut catagrafia $i prefaluirea $i a<br />
descoperit ca barbatul a svitarisit" toed zestrea de 15.096 lei,<br />
iar averea lui e numai de 11.035 lei. Judecatorii Ralet $i Varnav,<br />
cari semneaza, hotarasc ca femeia ramane depling proprietary pe<br />
averea barbatului, iar pentru neajunsul de 4.061 lei ramane a se<br />
despagubi din ce ar mai castiga soul ei.<br />
Donatia d-rei Pia Vasiliu.<br />
104.<br />
1842, Septembre 16. Consulatul Marii Britanii libereaza copie<br />
de pe cererea facuta acelui consulat de Iola Molner, vechilul lui
Catagrafia Museulul N. lorgaa 115<br />
Marcu Adelstein, de Herz Leib s1 Ghiorghi Dumitriu, prin care<br />
arata ca s'au Invoit pentru prigonirea ce au urinbt" intre ei, si<br />
deci roaga pe cinstitul Consulat ca sä binevoiasca a Intari alaturata<br />
invoiala pe forma si sä inchida della acestei pricini".<br />
Donatia d-rei Pia Vasiliu.<br />
105.<br />
1843, Mart 23. Cerere din partea lui Dumitru Onofrel catre<br />
politia targului Dorohoiu a Incredinta dupa formele ce astazi sant<br />
pazite" o vichilme" ce o da in mana jupanului Mihal Stidnoschi,<br />
pentru di a vindi acareturile rapausatului parintelui meu".<br />
Donatia Const. Gh. Cum.<br />
1G6.<br />
1843, Februar 17. Carte arhiereascd, semnata de Mitropolitul<br />
Filaret, prin care se harazeste darul preotiei diaconului Vasilie,<br />
fiul dascalului Teodor din Suceava, si se numeste preot la biserica<br />
din satul Bucecea, Tinutul Botosani.<br />
Donatia d-lui Dumitru D. Vasiliu, Invatator, Bucecea.<br />
107._<br />
1846, Februar 6. Marturie pentru o casa cu loc ce a cumparat<br />
Gheorghe Dumitriu de la Mihalache a Chetraritii pe loc<br />
manastiresc. Din loc s'a rasluit o bucata pentru o datorie de sase<br />
galbeni. S'au Irnpacat cu 3 galbeni pentru rascumpararea locului<br />
rasluit.<br />
Donatia Pia Vasiliu.<br />
108.<br />
1847, Iulie 2. Ordin din partea lui Mihail Sturza catre dregatorul<br />
Tinutului Botosani, prin care arata ca unii lacuitori ai satelor<br />
s'au obicinuit a mergi la carciumile de prin targuri, unde fac nu<br />
putina datorie pe bautura, Band Inca si din painea ce au pentru<br />
zilnica hrana". Spre a pune capat acestor necuviinti producatoare<br />
for de atata ticalosie $i saracie", a hotarit sä se Instiinteze crasmarii<br />
si orandarii sä nu mai deie bautura locuitorilor de prin sate si
i16 Constantin lorciAchescu<br />
nici sg primeascg papu$oi pe bguturg. Cari se vor descoperi in<br />
abatere din aceastA punere la cale vor fi strefuiti in folosul Cutlet<br />
Milelor si opriti de a mai unelti meseria cra$mariei".<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
100.<br />
1847, Maiu 7. Decret prin care Mihail-Vodg Sturza hgrazeste<br />
lui Apostol Macri rangul de Serdar.<br />
Donatia Const. Iordgchescu.<br />
110.<br />
1848, Ghenar 30. Condract" prin care Maranda preuteasa<br />
a raposatului preot Neculai din Cristesti, jud. Botosani, vinde lui<br />
Vasile Ungureanu o casg cu vie, livadg, doug suri, doug cosgre<br />
si o cAsoaie cu 700 de lei.<br />
Donatia d-lui Gh. Soescu-Cristesti.<br />
0 scrisoare cu chirilice, semnatd V. Alecsandri §i adresatg Mini<br />
anume Costachi Popovici, in care i se scrie cg 1-a asteptat la<br />
curte si n'a venit ; II invitg a veni la 4 ceasuri. Rgspunsul acestuia<br />
tot pe acea scrisoare : se scusg ca nu poate iesi din casa din<br />
causa bolii de picioare de care sufere si de care crede ca va pgtimi<br />
Ong la moarte.<br />
Donafia Coast. Iordgchescu.<br />
112.<br />
1850, Februar 12. ---Insctis prin care Ion al lui Alexe Cibotariu<br />
si Grigore starostele Zoilei (sic) Imprumutg de la Stefanachi Nechifor<br />
60 de lei.<br />
Donafia Coast. Oh. Cucu.<br />
113.<br />
1850, Mart 16. Certificat in nemteste liberat de dire Kirchengesangschule<br />
din Cernauti pentru doug clase lui Belovicz Georg<br />
Oscut in Stupca-Bucovina.<br />
Donafia Gheorghe Belovici.
Catagrafia Museulul N. forge 117<br />
114.<br />
1850, Dec. 14. Akt" facut in Lipcani-Basarabia, prin care su.<br />
pusa rosieneasca" Calipso Ghitascu, ngscuta Murgulet, vinde toate<br />
drepturile si pretenfiile de clironomie ce ar putea ridica asupra<br />
averii raposatului ei mos, lordachi Murgulet, Postelnicului Ilie<br />
Gherghel, varul ei, postelnic si cavaler,<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
115.<br />
1850, Dec. 14. faloba prin care supusa rosieneasca" Calipso<br />
Ghit5scu face cunoscut disposifiunile de mai sus si c4tre judecatoria<br />
Tinutului Dorohoiu,<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
116.<br />
1850, Dec. 19.Instiintareadresat5 judec5toriei Tinutului Dorohoiu,<br />
prin care frafii Murgulesti (lancu, Costachi, lorgu, Alecu), Post,<br />
Ilie Gherghel si Scarlat Murgulef recunosc drept buns diata prin<br />
care lordachi Murgulef, mosul lor, a trecut mosia Teioasa lui<br />
loan Gherghel Postelnic si isi retrag toate plAngerile de judecat4<br />
in aceasta pricing.<br />
Donafia Sofia retutu,<br />
117.<br />
1850, Dec. 21. incheierea judecatoriei Tinutului Dorohoiu,<br />
pentru imparteala averii ramase de la lordachi Murgulef, in urma<br />
infelegerii intre mostenitori.<br />
Donafia Sofia Tautu.<br />
118.<br />
1851, lunie 14. Foaie de .zestre a lui Elencu, fiica lui Gheorghe<br />
Dumitru, cu o copie.<br />
Donafia Pia Vasiliu.<br />
.<br />
119.<br />
1852, Februar 2. Foaie de zestre a Anicai, fiica Serdarului<br />
Costache Mavroeni din Botosani, maritat5 cu Costachi Capsa,<br />
fiul Banului Vasile Capsa cu o copie,<br />
Donafia Sofia Tautu,
118 Constantin lordachescu<br />
120.<br />
1853, Februar 20. Inscris prin care supt iscalitul" (indescifrabil)<br />
se obliga a nu mai pretinde mai micului" sail frate Vasile<br />
filmic din averea parinteasca si a nu -1 va mai supra in toatA<br />
viata sa.<br />
Donatia Const. Gh. Cucu.<br />
121.<br />
1853, Mart 9. Cererea lui Gheorghe Belovici, aspirant shoalei<br />
dascalesti", prin care roaga pre venerabilul Directorat" al shoalei<br />
dascalesti" din Cernauti a-i incuviinta o licinta" spre a putea<br />
repeta examenul din studiumul tipicului $i a cantarilor glasurilor<br />
bisericesti". Cererea se aproba cu cuvintele: S5 da' susnumitului<br />
Gheorghe Belovici ceruta pos<strong>vol</strong>enie spre poftoritoarea facere<br />
a ispitirii. din cantari $i tipicon Oa in dou5 saptamani".<br />
Donatia Gh. Belovici.<br />
122.<br />
1853, Maiu 22. Decret de la Grigore Alexandru Ghica, prin<br />
care se harazeste lui Ionita Tautu rangul de Stolnie (fost revisor<br />
la Departamentul din launtru).<br />
Donatia Sofia TSutu.<br />
123.<br />
1853, August 25. Decret de la Grigore Alexandru Ghica, prin<br />
care Manole Ionescu se ridicA la rangul de Sulger.<br />
Donatia d-lui I. Comonita.<br />
124.<br />
1854, Dec. 6. Zapis bacovinearz, prin care Ionita Muntian si<br />
sotia lui, Anastasia din Stupca, imprumuta de la lordachi Belovici<br />
40 de lei argint pe timp de un an si, dad nu va da banii la timp,<br />
raspund cu toata averea misc5toare $i nemiscAtoare. Camata pe un<br />
an : 10 lei argint. De nu va plAti, casa $i acareturile $i livada in<br />
veci de veci vor fi ale lui lordachi Belovici. Pentru temeinica<br />
credinta prin punere degetului pe semnul sfintei cruci inaintea<br />
martorilor iscalesc".<br />
Donatia Gh. Belovici,
Catagrafia Museului N. Jorge 119<br />
125.<br />
1855. Corespondentd privind scoala publics din Botosani ;<br />
dosar de 69 de file.<br />
De la Primaria Botosani.<br />
126.<br />
1856, Februar 29. Adresd de la Seful Departamentului de<br />
Finanfe, prin care Stolnicul Iancu Tutu e oranduit in Comisiunea<br />
de trei boieri pentru catagrafia fostilor robi la ocolul Siret din<br />
Tinutul Botosani.<br />
Donafia Sofia -Hutu.<br />
127.<br />
1856, Februar 29. Adresd catre Iancu -Hutu Stolnic, pentru<br />
ca, in unire cu Banul Costachi Cananau si Iancu Roseti, sä faca<br />
prescriere tuturor ecsclavilor fefelor particulare" la ocolul Siret.<br />
Donafia Sofia TAutu.<br />
128.<br />
1856, Mart 13. Zapis dat de loan Buntian din Stupca, Bucovina,<br />
lui Iordachi Belovici pentru 40 fr. emze" (sic) pang la Sf.<br />
Neculai acelasi :<br />
ca dobanda dä o falce de loc afatura, lucrul pe<br />
acea vara, prasila popusoiului facutrla vreme. De nu va rAspunde la<br />
vade banii, d5 amanet casa, ca sä ramaie in veci a creditorului.<br />
Zapisul e int5rit de Pavel Obreja, Vornic, cu pecetea Stupcai.<br />
Donafia Oh. Belovici.<br />
129.<br />
1856, Mart 13. Zapis prin care acelasi Ion Buntian imprumuta<br />
40 de franci argint, pe un an, de la lordachi Belovici, Band o<br />
falce p5mant aratura cu popusoi samanati, lucrul tot gospodareste,<br />
pe a lui cheltuiala. Daca nu va plati creditotul, va ramanea proprietar<br />
de veci pe casele lui, cu 20 de prgjini de loc.<br />
Donafia Gh. Belovici.<br />
1:30.<br />
1856, Iunie 7. Decret de la Grigore Alexandru Ghica prin<br />
care Stolnicul Ionia Tautu e ridicat la rangul de Comis.<br />
Donafia Sofia TAutu,
120 Constantin lordlchescu<br />
131.<br />
1856, Iunie 23. Zapis la maim lui lordachi Belovici din Stupca<br />
de la Dumitru Pacuti pentru o merta de pApwiu in graunte<br />
cu pref de 12 lei in argint merta Oa la Sf. Neculai din acel an; la<br />
vade va da sau 1 ' 2 merle papusoiu sau 18 fr. em. (sic). De nu va<br />
plati, i se va vinde once fel de avere m4cAtoare sau nem4catoare.<br />
Donatia Oh. Belovici.<br />
132.<br />
1857, Ianuar 14. Act prin care Grigore Cozmulici vinde locul<br />
gospod din mahalaua Sf. Gheorghe din Botoani, cumparat di la<br />
Armanca Horopsama, sotia lui Toros", vatafului Gheorghe Ionescu.<br />
Donatia C. Gh. Cucu.<br />
133.<br />
1857, Maiu 7. Act de vefnica vanzare prin care Talic Rozner<br />
vinde de veci lui Grigore Tirdea cu 17 galbeni 3 1/2 stanjeni din<br />
locul caselor din Dorohoiu, megie0t cu Jidovul Avramuca", iar<br />
cumparAtorul are a-1 stapani fail a se putea acolosi vreunul din a<br />
mele niamuri, socotindu-s5 a for reclamatie ca o hartie alba".<br />
Donatia Const. Gh. Cucu.<br />
134.<br />
1857, April 23. Copie legalisata de tribunalul de Falciiu de pe<br />
testamentul fAcut de Safta Lambrino la mc4ia Talona, jud. FAlciiu.<br />
Cumparat5 de la Traian Ichim din fondul N. lorga".<br />
135.<br />
1857, August 8. ksof/is", prin care ,Casandra, soacra lui<br />
Enache, *i Enache, ginerile Casandrii, i Marghioala, sotia lui Enachi",<br />
din Botoani, adeveresc a au primit datoria de 18 galbeni de in<br />
Vasile Stipnoicu. SemneazA ca martori i trei negustori jidovi.<br />
Donatia C. Hasna.<br />
136.<br />
1857. Dosar de 113 file, privind 5 coala publics din Botopni.<br />
De la PrimAria Botosani,
Catagrafia Museului N. forge 121<br />
137.<br />
1858, lunie 9. Ministerul din Launtru 15mureste Administrajia<br />
districtului Botosani cu privire la datoria ce are de Incasat Spatarul<br />
Gheorghe Stati de la Petrachi Onu, care nu are alt5 avere nemiscatoare<br />
deck o cas5 si un han in targul Harlau.<br />
Donajia Const. Iord5chescu.<br />
138.<br />
1858, Iunie 30. Plcingerea lui Gheorghe Stati, posesorul mosiei<br />
Ceplenifa, Tinutul Iasi, adresat5 judec5toriei Tinutului Botosani,<br />
contra lui Petrachi Onu din FlarlAu, care, fiind vechil la mosie, i-a<br />
famas dator 26.000 de lei, osebit de pagubele ce i-a pricinuit. Se<br />
cere a i se vinde averea spre a se despagubi.<br />
Donajia Const. Iordachescu.<br />
139.<br />
1859. Dosar, de 73 de file, privind Scoala publica din Botosani.<br />
190.<br />
1860. Dosar, de 124 de file, privind Scoala publica din Botosani.<br />
141.-<br />
18(10 62. De la Primaria Botosani. Sase chitante de contribufie.<br />
Donatia Const. Gh. Cucu.<br />
142.<br />
1860, April 18. Act de pretillaire a obiectelor cuprinse in<br />
foaia de zestre a Serdaresei Zoe Macriniote Teiusanu din Botosani,<br />
fAcut, in conformitate cu anexa lit. T. din Regulamentul Organic,<br />
de Neculai Teodor, T. Pisoschi si lorgu laeoban. Se pret5luieste<br />
zestrea la 625 de galbeni si 80 de lei.<br />
Donajia Pia Vasiliu.<br />
143.<br />
Marturie pentru o femeie Elena Gheorghiu, nevoiasa cu cinci<br />
copii si b5rbatul neputincios, spre a fi ajutata.<br />
Donatia Const. Iord5chescu.
122 Constantin lordAchescu<br />
144.<br />
1857, 1860, 1899. Dosar cu acte personale ale fostului institutor-<br />
director C. Gal lin.<br />
Donatia Const. Gal lin.<br />
145.<br />
1861, Mart 5. Depesd telegrafica din Iai c5tre Iosif Statachino.<br />
146.<br />
1861, Maiu 7. Depesd telegrafica din Dorohoiu catre Marderos<br />
$tefanovici.<br />
Donatia Andronic Taranu.<br />
147.<br />
1861, Septembre 19. 0 socoteald de tovard#e, semnata M.<br />
Vasiliu, unde se arata anAnuntit veniturile, in suma de 284.337 lei<br />
i 25 parale, adeverindu-se 0 fiecare i-a primit partea in conformitate<br />
cu actul de to t,k4ie.<br />
Donatia Const. Iord5chescu.<br />
148.<br />
1861, Octombre 19. Decretul de numire a lui Const. Gallin<br />
ca profesor" in sabil Poiana Lunga, districtul Botoani.<br />
Donatia C. Gallin.<br />
149.<br />
1861, Novembre 13. Act de vindere la mezat a dughenilor<br />
din Botopni ale lui Solomon sin Nus5n croitor, megie§ite cu Aga<br />
Petru Criste. Lea cumpkat Grigore Holban, cu 800 de galbeni.<br />
Donatia Const. lordachescu.<br />
150.<br />
1862, lanuar 11. Act de vindere la mezat a unui loc sterp in<br />
mahalaua Vrabieni din Botoani apartinand moOenitorilor Casei<br />
loan Cristea. S'a adjudecat asupra lui loan Vasiliu cu pretul de 18<br />
galbeni. Actul e semnat de M. Harreto, Serdar.<br />
Donatia Const. Gallin.
CatagratIa Museului N. lorga" 123<br />
151.<br />
1862, Iunie 2. Inscris prin care Neculai Prilogianu lass sora-si<br />
Catinca un loc Starce din mahalaua lui Miron Ologu.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
152.<br />
1862, Iunie 28. Hotarnicd pentru locul lui loan Vasiliu din<br />
Botosani, mahalaua Trei Sfetitele, Invecinat cu Lupu Buznea, Sultana<br />
Hristea si Enachi Cornea.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
153.<br />
1862-1870. Cataloage i matricole ale Swill No. 1 de MeV,<br />
Botosani, sase condici legate.<br />
Din archiva scolii Marchian".<br />
154.<br />
1862, August 6. Act de mnicd vanzate prin care loan Vasiliu<br />
vinde un loc sterp domnesc din Botosani, in mahalaua Procovului,<br />
cumpgrat de la epitropia Casei fapos. loan Hristea, Serdarului<br />
Mihail Harefu, cu 75 de galbeni. _<br />
Donatia Const. Gallin.<br />
155.<br />
1862, August 6. Act de vepicd vtinzare prin care Sultana<br />
Cristea, nascuta Harretu, vinde prin mezat o casuta cu locul ei din<br />
Botosani, in mahalaua Procovul, Serdarului Mihalachi Harretu, cu 100<br />
de galbeni zimfi.<br />
Donatia Const. Gallin.<br />
156.<br />
1862, August 25. Papportul lui Anton Goilav pentru a<br />
merge in Austria.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
157.<br />
1863, Iunie 28. Hotarnica locului gospod al d-sale Soltana
124 Constantin lordAchescu<br />
Hrlstea, nascutg Harreto, din Botosani, megiesit cu loan Vasiliu<br />
si Enache Cornea.<br />
Donatia Const. Gh. Cucu.<br />
158.<br />
1863-80. 34 chitante de contributie, donatia Const. Gh. Cucu.<br />
159.<br />
1863, tulle 6. Pasaportal lui Moisa sin Avram spre a trece<br />
in Rusia pentru negot.<br />
Donafia Const. Iordachescu.<br />
160.<br />
1864, Mart 9. Pasaport liberat de vice-consulatul Prilor -de-<br />
Jos din Botosani lui Alexandru Vladicescu, Romanescu, Marietto<br />
si Laky I spre a merge in Bucovina.<br />
Donatia Const. Iordachescu,<br />
161.<br />
1864, Iunie 30. Atestat-primariu al lui George Stoicescu, liberat<br />
de scoala din Iasi-PAcurari.<br />
Donatia Gh. Soescu.<br />
162.<br />
1864. Un dosar scrisoare cu litere latine privind legatul<br />
de 3.000 de galbeni lasati de arhiereul Marchian, episcop leropoleos,<br />
pentru cumpArarea unui local Scolii publice din Botosani.<br />
De la Primaria Botosani.<br />
163.<br />
1864-1871. Cataloagele 'cal numite Marchian" din Botosani,<br />
dosar alcatuit in 1879 de I. BalAsescu, director.<br />
Din archiva scolii Marchian".<br />
164.<br />
1865, Novembre 30. Act mitrical liberat de Mitropolia din<br />
Iasi domnisoarei Profira Zotta (cu litere latine).<br />
Donafia Profira Gallic<br />
I Actor!.
Catagralia Museului N. 'urge 125<br />
165.<br />
1865. Dosar privitor la intretinerea scolilor publice din<br />
orasul Botosani (caractere latine)i<br />
166.<br />
1865. Dosar (scriere cu caractere latine) privind ,,Sc6la de<br />
Musichii BisericeascA si randuirile in posturi".<br />
De la Prim Aria Botosani.<br />
167.<br />
1866, Mart 19. Carte arhiereasca de la Calinic Miclescu, prin<br />
care se dA slujba duhovniciei preotului Vasile Teodorescu de la<br />
biserica din Bucecea (scrisoare chirilicA).<br />
Donatia d-lui D. D. Vasiliu, invatator.<br />
168.<br />
1867. Dosar privind intretinerea scolilor publice din orasul<br />
Botosani.<br />
De la Prim Aria Botosani.<br />
169.<br />
1867, August 29. Atestat- Prtmariu al d-rei Zotta Profira<br />
liberat de scoala de fete din Botosani.<br />
Donatia Profira Gal lin.<br />
170.<br />
1868, Decembre 13: Adresa catre Profira I. Tautu, ngscuta Mavroeni,<br />
din partea <strong>Comisiei</strong> pentru rascumpArarea bunurilor Statului.<br />
Donatia Sofia Tautu.<br />
171.<br />
1868. :Dosar privitor la Intretinerea scolilor din Botosani.<br />
172.<br />
1868. Dosar privitor la lucrArile Comitetului $colar dirt<br />
Botosani.<br />
De la Primaria Botosani.
126 Constantin Iordachescu<br />
173.<br />
1869, Octombre 30. Act de rdscumparare a dreptului de<br />
embatic pentru un loc din Boto$ani, in mahalaua Procovul, cumparat<br />
de Mihail Haretu.<br />
Donatia Constantin Iordachescu.<br />
174.<br />
1869. Acta $colii No. 1 de baieti din Boto$ani.<br />
Din archiva $colii Marchian".<br />
175.<br />
1869. Dosar privitor la $colile din Botosani (corespondents).<br />
De la Prim5ria Botosani.<br />
176.<br />
1870. Dosar privitor la $colile din Botosani (corespondents).<br />
177.<br />
1870. Dosar privitor la lucrarile Comitetului $colar din Botosani.<br />
De la Prim Aria Boto$ani.<br />
178.<br />
1871, Mart. Scrisoarea unui oarecare Neculai Gheorghiu<br />
cAtre feciorul s'au, prin care it mustrA qi-1 roaga s5 nu-1 mai supere,<br />
a ce va scrie in diata dupa moartea lui aceia are s5 fie, de<br />
oare ce pe nenorocita sora-ta nu o pot dep5rta si pe toti copiii<br />
mei", iar ca sä m5 vindeti pentru binele vostru, nu se poate"<br />
(cu chirilice).<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
179.<br />
1871, Mlle 1. Certificat (atestat) de absolvirea 5colii Centrale<br />
de fete din Iasi, liberat d-rei Profira Zotta.<br />
Donatia Profira Gal lin.<br />
180.<br />
1877, Mart 11. Act de vepticci vanzarei prin care succesorii
Catagrafia Museolui N. lorga" 127<br />
lui Mihail Hareto valid cu 50 de galbeni o gilding din mahalaua<br />
Procovul din Boto$ani Elenei Mavroeni.<br />
Donatia Const. lordAchescu.<br />
181.<br />
1877-1881. Dosar de cataloage ale golii Marchian" cu<br />
acte privitoare la frecventarea aceslei goli de dare d. profesor N.<br />
lorga, in anii 1877-78, cl. I-a ; 1878-79, cl. a 1I-a ; 1879-1880, cl.<br />
a 111-a $i 1880-81, cl. a IV-a.<br />
Din archiva $coalei Marchian".<br />
182.<br />
1882. Opt mandate de plata pentru salariu $i alte cheltuieli<br />
cuvenite lui Costachi Iorclachescu, primarul comunei Criste$ti din<br />
jud. Boto$ani, $i lui Joan lordAchescu, gratificatia de invatator 30<br />
de lei pe lung.<br />
Donatia Const. Iordachescu.<br />
183.<br />
1882, Main 18. Facsimil de pe o scrisoare a lui Alexandra<br />
Lefkar catre generalul Candiano Popescu, in care descrie asaltul de<br />
la Grivita. Lefkar a fost ata$at pe langA persoana Marelui Duce<br />
Nicolae in noaptea de 30-31 Octombre 1877.<br />
Donatia Const. lordachescu.<br />
184.<br />
1882. Un dosar cu acte personale ale d -nei Profira Gallin.<br />
Donatia Profira Gallin.<br />
185.<br />
1899. Un dosar cu acte personale ale institutorului pensionar<br />
Const. Gallin.<br />
Donatia Const. Gallin.<br />
186.<br />
1900-1935. Scrisori, semnate de N. lorga, arhiereul Narcis<br />
Kretulescu, Alex. Macedonschi, 1. Simionescu, V. Borgovan, Gh.
12R Cotistantirl lorciSciiescti<br />
GhilAnescu, A. Dominic, Aristide Demetriade, D. lov, Gay. Rotica,<br />
1. San-Giorgiu, etc., cu un inventariu special.<br />
Donatia Const. lordachescu,<br />
187.<br />
1895-1905. Dosar al acte personale ale lui Const. lorddchescu.<br />
Donatia Cond. lordachescu.<br />
188.<br />
1903-1905. Insemndri zilnice.<br />
Donatia Const. lordachescu.<br />
189.<br />
1916-1917. Scrisori ;i note din timpul rdzbo'ului din 1916-1918.
It.<br />
MANUSCRISE<br />
1.<br />
Inainte de 1812. Cazanie; 319 file scrise. Pe fila ultima o<br />
insemnare de alts mans, cu laude asupra frumusetii cazaniilor<br />
adunate, ca florile intro grading, semnata Ion Cantimir, 1812,<br />
Ghenar 12".<br />
Pe coperta ultima, alts insemnare : .1812, Ghenari 1, acest numar<br />
am Insamnat la an nou eu, lani Cantimir of Cernaut, Tapelesti<br />
Aldestilor". Pe filele 4-9 scrie Sa sa stie de cand am cumparat<br />
aceasta carte : la anti! 1813, Mart in 10, $i cine a fura-o<br />
sau ascunde-o si n'a vesti-o, sa dei sama inaintea lui Hs. Tanasa<br />
Niculai Gradnar" ; iar pe pagina 2 dila insemnare : La anul 1816,<br />
April 4, au tunat di spre amiazaza."<br />
Donatia I. Comanita.<br />
2.<br />
1818. Ccilindar, manuscris de 95 pagini, cu 9 desemne de<br />
mans. Pe coperta de la Inceput o insemnare : Aceasta cartecica<br />
iasti cu numile Calindar $i am scris-o eu sangur, $i iasti a me<br />
dreapta : Atanas, anii del Hs. 1818".<br />
Incepe cu o Cazanie pentru doaosprezece Vineri preste anti".<br />
Urmeaza apoi : Zilele celi rali cari sant6 preste anti la toata<br />
luna sa li pazasca omul" ; zodiile $i planetele. De la pagina 56<br />
inainte : Pentru doftorii ce se cade sä aiba orice om sarac in<br />
casa lui, iara la oamenii cei politicosii vor pute a sa Indestula<br />
de la spitarii prin ratatile doftoriloril care sant iscosat catra fieslicari<br />
boala la tamplarea lorti."<br />
La pagina 18 insemnarea : La anii 1821, Fevruar 12, in zilele<br />
9
130 Constantin fordachesca<br />
lui Mihail Grigoriu Sutu Vvod, s'au Wit o stea spre asfintit si<br />
cu coada spre rasarit."<br />
La pagina 24 scrie c5 acest calendar s'a t51mAcit din ruseste<br />
si s'au dat in tipariul cel politicescil, in tepariulit Iasului, can<br />
au iesit lucru noao, in zilele Prea-luminatului Domn Alixandru<br />
Mayrocordatti, Voevodulti a toata Moldavie, In anul 1785. $i acum<br />
iaras arnti sells si eu, nevrednicul robul lui Dumnezeu, di pi acela<br />
tiparnia ; Atanasi, 1817".<br />
Pe ultima coperta, Stihuri :<br />
Moarte, moarte, ce nu vii<br />
SA ma ei dinteacesti vii ?<br />
Vino, vino di ma e,<br />
CA to esti sc5pare me, etc. (in total 21 versuri).<br />
Pe verso, tabla lui Pitagora.<br />
Donatia I. Comanita,<br />
3.<br />
1820. In/mbar/le i Reispunsuri, manuscris de 79 pagini, care<br />
se continua cu Inca 76 pagini manuscris: Istoria prea-frumosului<br />
Arghir si a prea-frumoaseiElena cea m5easted si cu p5rul de aur,<br />
adic5 : O_Inchipuire suptii can a intelegi luarea tarii Ardealului<br />
prin Traian, chesariu Ramului".<br />
La inceput, pe coperta, Insemnarea : Aceasta carticied este cu<br />
numele, adeca intrebari $i RAspunsuri, si am scris-o prin vrerea lui<br />
Dumnezeu eu, mai gios isalitul, in anii de la Hs. 1820. Atanas sin<br />
Neculau". La sfarsit, aceasta insemnare cu cerneala rosie : Aceasta<br />
istorie a lui Arghiri $i a Elenii, care a numesti cu parul de aur,<br />
la leti 1822, Mart 1, Atanasa Neculau am scris-o in SuciavA, fiind<br />
in bejenie".<br />
Pe coperta de la urma, insemnare : in anul 1819 au fost cium5<br />
in targul Botosanii, can s'au inceput de la Sfanta Marie Mica si<br />
s'au prelungibl p5r dupa Craciuna.<br />
Donatia I. Comanita<br />
4.<br />
1835. Manuscris, 14 pagini, cu fitful lnqtiitzfare facim pentru<br />
obiceiul Moldaviel. Aceasta istorie ce s'au aflat in scrisorile sfintei<br />
Mitropolii, scrisa de Sfinfia Sa Gheorghe Mitropolit Moldavii Ia<br />
anii 7281 (1773) (sic), Fev. 17". Se povesteste cu amanunte trecerea
Catagrafia Museului N. forge 131<br />
prin Moldova a Iui loan Paleologul, pe care Alexandru-cel-Bun<br />
it petrece cu multa cinste panA la Chilia $i darurile ce a prima<br />
Alexandru de Ia &instil, intre altele, o icoana fAc5toare de minuni<br />
pe care Doamna Ana a trimes-o in dar manastirii Bistrita. Din<br />
aceasta istorie se trage incheierea cä Mitropolia Moldovii nu<br />
iasti plecata niciunii patriarhii" : nici Ohridului, nici Tarigradului".<br />
Urmeaza apoi pe alte 52 pagini Istoria Iui Amorat Imp5rat de<br />
la Vavilon, cand au parat Jidovii cu veclesugil zacandii cAtra Imparatul<br />
Jidovii ca sä scoala cre$tinii ca sä is Inparatiia lui Amorat<br />
limp5rat".<br />
La sfarsit aceasta insemnare : Am scris aceasta istorie de pe<br />
alti carti tot scrisa din mans, veachi, anul 1835, Julie 6. Atanase<br />
Neculau".<br />
Donatia I. Com5nit5.<br />
5.<br />
1838. Cartea Agatanghel, 10 capitole, 45 pagini manuscrise.<br />
La urma, insemnarea : Si scriitorul ace$tii carti este Gheorghie<br />
Necolau, prescrise de pe alta carte, anume Agatanghel, la anul 838, 28 ".<br />
Urmeaza apoi: Istorie de and au imparatit poamele $i legumile<br />
ce stint de hrana norodului", 31/9 pagini manuscrise ; apoi: Istorie<br />
pentru sfintirea besericii ce sa numeste acum monastirea<br />
Neamtului, dupa numele raului, ai careia este hramul Inaltarea<br />
Domnului Dumnezeu si<br />
Mantuitorului nostru Is. Hs.". Se spune Ia<br />
urma ca aceasta istorie s'a g5sit intr'o evanghelle sarbeasca, scrisa<br />
cu mana pe pergament, ci easte $i pang astazi intru aceasta<br />
sfanta monastire a Neamtului."<br />
Urmeaza apoi cinci pagini manuscrise : Istorie pentru preasfanta<br />
icoana a prea-sfintei st5panei noastre N5sc5toarei de Dumnezeu<br />
$i pururea Fecioarei Mariei, ce s'au aflat in scrisorile Sfintei<br />
Mitropolii ai Moldoviei scrise de preaosfintitul Gheorghie Mitropolitul<br />
Moldoviei la vileat 1723" ; 5 pagini manuscrise. La urma<br />
scrie : bra, cand an fost Nicolae gramaticul la monastirea Neamtului<br />
de au talmacit istoria aceasta pe de aerie hrisoave impAratesti<br />
$i pataarhesti in zilele lui Stefan Gheorghe Voevod, era vileatul<br />
de la Hs. 1655, Fevruar 17, iara de la batranul Alexandru<br />
Voevod era vileatul 1401."<br />
Urmeaza apoi : Hristos pre sufletul cel p5catos it cheam5 catra
132 Constantin lord khaki'<br />
sine"; 4 pagini manuscrise. La urmA, alte 12 pagini : CuvAnt la Dumine<br />
ca tuturor Sfintilor".<br />
Donatia I. ComAnita.<br />
6.<br />
Cdntecul lui tefan-Vocla cel vestit ; 2 pagini manuscrise la urma<br />
brosurii din 1837 a lui C. Negruti, Aprodul Purice", 34 versuri.<br />
Incepe asa :<br />
,,Ruinita cetAtuie ce acopere-acel munte<br />
Si de unde pin campie omul vede lucruri multe<br />
Cuprindea in sinul sau o fimei domnitoare<br />
EroicA, prea-mAreatA, crailor pilduitoare.<br />
Ah!, ce timp era atuncea cand Romanii ca pAstori<br />
Tara for isi apara ca si bravii luptatori", etc.<br />
Donatia I. ComAnica.<br />
7.<br />
1840. Catavasii la Adormirea Prea Sfintei StApanei Noastre<br />
de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Mariei a, manuscris,<br />
47 coale. Pe cele 9 fete lara sot de la inceput scrie: Aceasta<br />
carti s'au scris di mine, robul lui DumnezAu Manolachi Capp, nAscut<br />
din parintii anume Stefan Capsa din Dorohoi, an 1840, Dech.<br />
18, insa aceastA sistema di psaltichie am invatat-o la dom. c. c.<br />
Flofirita Mare Vorniceasa Dimachi, spri pomineri domsale."<br />
La sfarsit, altA insemnare, in care spune ca acest Ermologhion<br />
e scris de pe cel tiparit si, de s'au facut greseli, plecat rog pe<br />
toti patrioticesti crestini ca sA indrepte cu tot duhul blandetii si<br />
sä ierte la acestea trecere cu viderea. Pentru ca manile ce 1-au<br />
fAcut astazi sunt praf si cenusa.<br />
Robu lul Dumnezeu Manolachi Capsa ; 1841, Fevruar 2".<br />
Donatia V. Cluci.<br />
8.<br />
1861. Condica a lui Manolache Haldceanu, cu IntrebAri si rgspunsuri<br />
din aritmetica, analisa logicA, desemn geometric, arhitecturS,<br />
stil epistolar si despre ortografie.<br />
Donatia Const IorclAchescu.
Catagrafia Museului .N. lorga" 133<br />
9.<br />
1907-1930. Une tragedie roumaine, scenar cinematografic de<br />
C. Iordachescu.<br />
Satirul, piesa in 3 acte de C. Iordachescu.<br />
Sorii razboinici, piesa in 3 acte de C. Iordachescu.<br />
Bolpvica, drama in 3 acte de C. Iordachescu.<br />
Evangelina, de Longfellow, traducere de C. Iordachescu.<br />
Arca lui Noe, piesa in doua acte de C. Iordachescu.<br />
Donafia Const. Iordachescu.
N IORGA<br />
ACTELE ADMINISTRATIEI PLASH<br />
TELEAJENULUI
Actele administratiei.ptaiii Teleajenul<br />
1.<br />
(in margene :) D. 31, 836.<br />
Cinst. supt-ocirmuire plaiu Teleajenului cu plecat raportu.<br />
Din leat 836, Maiu 12, de cindu m'am rinduitu eu ingrijitor la<br />
puturile dum. Medelniceru Mirzea, ce sant secferstrarisite de la<br />
dump' Medelniceru Neculai Alecsandrescu, ping la leat 838,<br />
lunie 11, wag sums de 'Acura s'au adunat ping atunci prin<br />
porunca cinst. supt-ocirmuiri cu No., atita amu facut teslimu<br />
la Inpriimirea dumi. Medelnicerului Mirzea, unde i d-lui au cumpArat<br />
prin mezat de la cinst. judecatorie acestui judetu Sac, i de<br />
atunci pins la leatu 839, lunie, city sump de 'Acura s'a adunatu,<br />
d-lui Medelniceru Mirzea au ridicaf-o prin sAlnicie i au vindut-o<br />
i, cu raportu de la cinst. ocirmuire, supt-ocirmuire au trimesu<br />
pe ajutoru sAu, coconu Ghita PlAviianu, de spre cercetare, §i ce<br />
vedre a gasit ridicate este tiut, de la cinst. suptocirmuire, ...nd<br />
la cercetare ce au facut coconului PlAviianu prea... (rupt).<br />
(Vo.) Catre cinst. supt-ocirmuire plaiului Teleajenului, cu multa<br />
plecHune.<br />
VAleni.<br />
2.<br />
CArmuirea Judetului Prahova.<br />
Supt-cArmuirii de Teliajen.<br />
Prin porunca cinstitului departament din launtru No. 9339, inpArt4itA<br />
CArinuirii din inaltA poruna a MArii Sale prea-inAltatului<br />
nostru Domn, proclamatia pentru publicarea leguirii in privinta<br />
lucrgrii soselilor i a podurilor, ca s5 &A obOascA la supt-cArmuire,<br />
iar la sate, dupI ce sA va citi in auzul obstii satenilor, sä
138 N. lorga<br />
sa lipiasca cate una pe parete in fiecare canfelariie de sat, Carmuirea,<br />
spre indeplinirea ace$tii innaltei indatoriri, pentru publicitatea<br />
poruncita a sa da leguiri, trimite si acei supt-carmuiri proclamatia<br />
[inti]parita in dooa categorii, din care cea supt [No. 1<br />
pentru] supt-carmuiri si cea supt No. 2 pentru satele, [spre it]parfire<br />
; pentru care sä alatura pa [la sate] peste tot No. de (alb)<br />
proclamati ; si sä pune indatorire supt-carmuirii ca sa faca pe data<br />
grabnica urmare $i, priimind una din categorii d'intai, sa lipeasca<br />
$i sa sa slujasca cu dInsa in cantilariia ei, precum ca si cu aciasta<br />
sä sa trimita indata cite una din cele de ca[tegoria] al 2-lea la<br />
fiecare sat, cu indatorire $i ingri[jire] de a sa ceti in mai multe<br />
randuri prin sate, bale'uri... $i a sä deslu$i in auzul ob$tii satenilor<br />
acia bi... dispozitie,<br />
felariile satene$ti.<br />
$i apoi sa sa lipeasca spre p[astrare] in can-<br />
Sa recomancla supt-carmuirii intocma [indeplinirel a acestia,<br />
cerandu-i sa raport[e] despre a ei indep[linire] $i rezultat, da au<br />
circulat proclamatiile in toate satele din coprinsul pla$i sale,<br />
luoa publicitatea poruncita de Maria Sa.<br />
Supt-ocarmuitor (iscalit).<br />
Anul 1851,<br />
luna Dechm. 28.<br />
No. 14919.<br />
a-$i<br />
3.<br />
Cins. supt-cirmuiri acestui plain plecata jalba.<br />
Avind eu neste caprili, am trimis un copil cu ele spre pg§une.<br />
intalnindu-sä cu alte fete mai mari ale unu frate al mieu, Gligore,<br />
I-au batut $i au pierdut caprili. Viind plingind acask s'au dus masa<br />
sä le caute $i, zicandu-le numai cu gura acelor ce au avut cu copilul<br />
de I-au batut, an apucat-o fara veste un frate al lor, Cos-<br />
tandin, $i, batando-a si<br />
caznindo-a, m'au tot strigat neste oa-<br />
meni ce sa uita, sä ma duc sa o scotu, Ca o omoara, $i, cind<br />
am sosit eu acolo, au lasat-o pa ea $i, luind un bolovan, m'au $i<br />
lovit in cap, $i am cazut jos. Ne-au schilodit pa amindoi, $i sa<br />
lauda sa ma tale in casa mea $i sa ma plateasca cu bani in auzul<br />
oamenilor. Ma rog sa fie adus a-$ da cuvant $i a sa face cele de<br />
cuviinta.<br />
Plecat.<br />
Stancu Popescu of sat Cozmina [de sus].
Actele administratiel plA§ii Teleajenul 139<br />
4.<br />
N-lu 842.<br />
Anul 1837.<br />
Cinstitei 0 car.<br />
Dupa priimirea formei cinstitei Oar. cu No. 149, puindu-se<br />
strasnica Indatorire asupra tuturor satelor din cuprinsul acestui<br />
plaiu in pricina padurilor manastiresti, ca s'au poprit taerea for cu<br />
totul, a nu li sä pricinui cu mai multa strica6une, s'au aratat la<br />
supt-ocirmuire CA arendasi de la mosiia Mane, a sfinti mAnastiri.<br />
Sinaia, cu prepunere, adeca, ca, la luoarea in arena prin contract<br />
ce i-1 dä, ii sloboade a taia si orice lemne din [acture, $i pentru<br />
ca isi are citeva ferestraie, din care urmeala al radica o sums<br />
de cherestea, cere a li s5 da voie spre al putea face negotul<br />
oranduialnic, la a carora cerere necunoscandu aceastA despartire ce<br />
urmase sä faca, poftim a se supune si in cunostinta cinstitei<br />
Ocarm., cind tot de °data o rog ca sä la se intoarcA cererea lui,<br />
povAtuitore in ce chip trebuie sa urmez.<br />
5.<br />
1838.<br />
Cinst. supt-ocirmuiri acestui plaiu Teleajen,<br />
plecata jalbA.<br />
Facu aratare cinst. supt-ocirmuiri ca la mosiie Teiseani, ce o<br />
tinem in arenda de spre Slanicu, la hotaru, &A pune unii din Croitoresti<br />
mosneni, anume lonita si Negu si Nicolaie Ghioga, de<br />
coseste in silniciie fara s5 vrea sa stile de mine, zicindu-le ca sa -si<br />
traga minile, si nu sä supun, precum $i pentru Dinu Draghici,<br />
care cu eomagu au fost ruptu mina padurarului $i cu trei porunci<br />
cinst. supt-ocirmuire au mersu la acesti, $i iei nu voieste<br />
nici Intr'un chip ca sa -1 trimita la cinst. supt-ocirmuire. De aceia<br />
plecat ma rogu de cinst. supt-ocirmuire ca sa facA punere la<br />
cale pentru unele asemenea inpotriviri.<br />
Plecata slugs :<br />
Nicolae Sterie, arendasu mosii<br />
TeisAni.
140 N. lorga<br />
6.<br />
Prez. judecatorii judefului Saac.<br />
D. supt-ocarmuitorului de Teleajin.<br />
De vreme ca spre indeplinirea porunci cu No. 4178 intampini<br />
pe judecatoriie cu inprejurarile coprinse in raportul de supt No.<br />
1699, de aceia iii sä deslusa$te ca acea copiie de hotarare cu No.<br />
66 este in pricina ce au avut d-lui Medelnicer Marzea cu d. Hristodor<br />
Hristopolu de la Bucure$ti pentru suma de bani ce avea<br />
sä is de la tatal d-lui Medelnicerului, $i care copiie de hotarare,<br />
pe langa porunca cu No. 1819, de la Maiu 27, din lt. 835, ti s'au<br />
fost trimis ca sa i-o dai in priimire. Ti sä scriie dar ca dupa<br />
aceasta deslusire sa grabesti in cat de putana vreme indeplinirea<br />
porunci cu No. 4178, caci la din inpotriva vei fi in raspundere.<br />
Prez. Stoic. loan Druganescu. 1838, Ghenr. 21.<br />
7.<br />
Supt-ocarmuitorul plaiului Prahova, anul 1839, luna Avgt. 3. No.<br />
467. Campina.<br />
Cinstitii supt-ocarmuiri di plaiu Teleajanul.<br />
Cu toate ca, atat prin adresul cu No. 432, s'au facut cunoscut<br />
acei cinstitei supt-ocarmuiri pentru ivirea $i jefuirea urmata asupra<br />
lui Clain Neamf de catre acei doi facatori da rele, precum $i pin<br />
cel cu No. 445, pa langa care s'au alaturat in copiie $i porunca<br />
cinstiti ocarmuiri supt No. 3149, apol, fiindra $i astazi, Joi, la trei<br />
ale acestii luni Aft., s'au priimit porunca cu No. 337, atingtitoare<br />
tot intru aceasta pricina, dupa care, scofandu copiie cu cinste, sa<br />
trimite acei cinstitei supt-ocarmuiri pa langa aceasta, din care mai<br />
curata pliroforiie se va lua din cele inteansa coprinse, pentru care<br />
aceasta supt-ocarmuire pa pe o parte numai da cat $i fara un<br />
minut zabava, pa langa grabnicile $i cu toata intregimea masuri<br />
luate din parte-i intru aceasta, $i acum, prin de iznoava punere in<br />
lucrare, au $i rostit cuvenita urmare intru dovedirea $i prinderea<br />
lor, potrivit coprinderi sus numerarizitei porunci, iar, pe de alta, $i<br />
acum spre acest sfarsit iar grabe$te cu cinste a da in cono$tinta<br />
acei cinstitei supt-ocarmuiri, tot de °data pohtindu ca sa binevoiasca,<br />
cat mai cu grabire, cu a face $i din parte-i urmarea cuvenita<br />
intru dovedirea $i prinderea for $i, in minutu ce sa vor descoperi<br />
$i sä vor ivi ni$te asemenea oameni, pa langa punerea la
Actele administratiei plaaii Teleajenul 141<br />
cale din parte-i, pa data sa sa prevesteasca si acestii supt-ocarm.<br />
ca inpreuna cu toti sa punem intru cuvenita urmare a prigoani $i<br />
prindere, iar de priimire si punere in urmare sa va cinsti<br />
aceasta supt-ocarmuire cu raspunsul dv.<br />
Pentru d. supt-ocarmuitorul.<br />
I. Banchescu.<br />
(Vo. :) Cinstitei supt-ocarmuiri de plain Teleajan otnosanie.<br />
No. 467.<br />
8.<br />
C. 1840.<br />
Cinst. supt-ocarmuiri de Teleajen,<br />
plecata jalba.<br />
Noi supt-iscaliti plecafi ne rugam cinst. supt-ocarmuiri ca alaturatele<br />
dook zapise ce vindem niste stanjani de mosiie din hotarul<br />
Izvoaralor d. d. Moise Panculescu, $i, fiindca bani tocmai mi<br />
i-am priimit toti, ne rugam cinst. supt-ocarmuiri ca sä sä adevereze<br />
zapisele dupa oranduiala, ca sail alba d. stapanirea intocmai<br />
dupa coprinderea zapiselor, $i santem<br />
plecafi,<br />
Eu Mares sin Radu Draghid ot lzvoara, vanzator.<br />
Eu Mihalache sin Dinu Draghi6 ot [tam], vanzator.<br />
Nicolai sin Petre, scriitor.<br />
C. 1840.<br />
9.<br />
Cinst. supt-cirmuiri acestui plaiu<br />
Teleajan jalba.<br />
Asta-noapte fiind supt- iscalifi de streaja in satul nostru Ceras,<br />
in puterea nopti ne intilnim cu trei cordunasi, $i anume Ohita cojocarul,<br />
Gligore Barziloiu si lordache al Neculi. Fiind intunerec,<br />
nu ni-au raspunsu nici intr'un chipu decit tot deodata au tabarat<br />
pa not cu Oomecile, zicand ca sa ne arete cine sint, incit tovarasul<br />
mieu nu va mai fi de hrana multa vreme. Cu plecOune facem<br />
aratare cinst. supt-ocarmuiri sä binevoiasca a rindui cele de cuvinta.<br />
Plecate slugi :<br />
Soare Dragomir, Pitu si Ion<br />
Piroiu ot Ciras.
142 N torga<br />
10.<br />
C. 1840.<br />
Cinst. supt-ocArmuiri al acestui plai Telejinulul.<br />
Plecat ma rog 6. supt-ocArmuiri ca pentru alaturata vechilimea<br />
ce o dau la mana ddui Logofatului Gheorghe Barbulescul de a<br />
sta vechil din parte mea, a sA judeca cu furii ce s'au prinsu cu<br />
jafuiala ce au jafuitu pA Gheorghe sin Marcul, in care lundu-mi-sa<br />
si mile neste bani din acea casa, de aceaia plecat ma rog d.<br />
supt-ocarmuirii a sä adeveri alaturata vechilimea ce o dau la mana<br />
numitului vechilu spre a--s avea temeiul desAvarsitu. Al 6. suptocarmuirii<br />
pieced supusa<br />
slugA<br />
Gheorghe Carstul, mosnean of Semsug (?).<br />
11.<br />
1840.<br />
La cinst. supt-ocarmuire de TeleajAn plecat5 jail:4.<br />
Plecat fac cunoscut cinst. supt-ocarmuiri pentru unu Tanase<br />
zet Dima boiangiu de aici din mahl. Sfintului loan, tArgul Valeni,<br />
Ca au trecut peste unu anu de zile de cAnd au vandut o bute de<br />
rachiu plinA panA in dogA $i mAsurata de cotarul targului, care<br />
este oranduit de stapanire, wind aicea la cotu o suta $i zece vrede<br />
(sic), din care am priimit ceilalti bani, si mi-au limas cusuru lei saizeci<br />
$i patru, dupa adeverinfa ce mi au dat-o chiar dAnsu, si, cerandu -i<br />
in nenumarate randuri, incepand sA ma $i necinsteasca, invartind<br />
sirelicuri, de aceia rog cinst. supt-ocArmuire ca sA binevoiasca<br />
a s5 aduce $i a sa Indatora a-m da bani, ca va fi cu pAcat a<br />
ma pAgubi. $i cum Duhul Sfint v'a lumina.<br />
Preot Neculae croitor, mahl. Tabaci, tArgul Valeni.<br />
12.<br />
Supt-carmuitorul de Teleajin.<br />
Alegi satelor des. 1-iu.<br />
Supt-carmuire, prin porunca No. 2160, urmatA dup5 adresul d-lui<br />
°fifer oranduit cu strangeria recrutilor, fac cunoscut ca vre-o eateva<br />
sate din aciastA despartire sa afla soldafi tAinuiti de oameni,<br />
$i, fiindca Intru aciasta pricing neinnumarate (sic) porunci s'au
Actele administratiel plA§ii teleajenul 143<br />
dat voo, alesilor, de aceia supt-ckmuiria $i printeaceasta pune<br />
strasnica Indatorire ca sä iscodifi $i dovedifi pe toti soldati ce slut<br />
sprijiniti min sate si Oa in sorocu cel mult de 4 zile sä se afle<br />
trimis pre la urma-le, cad la care sat sä va dovedi, va fi alesi<br />
dojeniti strasnic si pedepsiti.<br />
(Iscalitura.) 1840, Dechmvr. 7.<br />
No. 566.<br />
13.<br />
Supt-ocirmuire plaiului catre alesi satelor despktire 2-lea.<br />
Pentru ca in satul Fintina Ielilor, plasa Tohanilor, sä afla de<br />
pripas un calu murg despotcovit cu furculite la amindoa urechile,<br />
in temeiu porunci cinstitei ocirmuiri cu No. 1552 vi sa scrie voa.<br />
InpHuitorilor, ca sä obstiti, iar voi, ca ati Inteles, sä iscaliti in<br />
josu.<br />
1841, Maiu 2.<br />
No. 417.<br />
N. Homoriceanu. Satul $tubeu.<br />
Satul Olteni. Eu Mihai<br />
Eu Gheorghe Eu Dinu alesi<br />
Eu Badea alesi 'Eu Carpen<br />
Eu Gheorghe Satul Valea Stalpului<br />
Eu Gheorghe Eu CraZiun Mandrean<br />
Eu Ion alesi Eu Grigore Brateanu alesi<br />
Eu Istrate Eu Ion sin Ilea<br />
Satu Teisani megiesasti Maresu Enelui<br />
Eu loan Breazu Dinu Duca.<br />
Eu Gheorghe Catana alesi loanu Lupului.<br />
Eu Cra6un Chitoiu Satul Drajna-de-jos.<br />
Homorieu Ungureni.<br />
Manole Lupea<br />
Achim Tares<br />
Dinul Iorgoiu alesi<br />
Dragomir Necuiu. Frincu Rentea<br />
Ion al Dumitrei. Slon.<br />
HomoriEu Pamanteni. Nita ales.<br />
Nica Moraru. Satu Drajna-de-sus.<br />
Nicolaiu Toader. Eu Dumitre<br />
Nicolae Ganu. Eu Ene<br />
Satul Maneciu Pamanteni Satul Ceras.<br />
1<br />
alesi
144<br />
N. Iorga<br />
Eu Nita sin Bucur<br />
Tudose Gros<br />
Eu Anghelu Olteanu<br />
Eu Minea Pis Au<br />
ale$i Serban Bu$11.<br />
Dr5ghicean (?)<br />
ale$i.<br />
Satul Maneu Ungureni.<br />
14.<br />
Supt-ocir. plaiu1ui Teliajinului catre ale$i satelor despartiri al 3-lea.<br />
Cinstitul Sfat ora$enesc din politia Bucure$ti are trebuinta s5<br />
cumpere o citatime griu spre asigurarea indestulAri Capita li de<br />
articolul piinii. Pentru care supt-ocir. in temeiul porunci cinstiti<br />
ocir. cu No. 3088 vi sa scrie vooa ale$ilor sä ob$titi tutulor locuitorilor<br />
ca oricine va avea asemenea producte de vinzare in citatime<br />
mare sau mica sa mearga a sä arata la acel Sfat cu proba, ce,<br />
de s5 va putea invoi, sA incheie $1 contract $i sä li sa r5spunza<br />
bani in moneda curata, iar ea afi inteles, iscaliti mai in jos 1841,<br />
Avgust.<br />
15.<br />
Cirmuirea judefului Saac.<br />
D. supt-cirmuitori de Teleajin.<br />
Fiindca meremetul a Curti domne$te ce acum sa arata mai jos,<br />
aflAndu-s5 stind gata la satele Star-Chiojd $i Paltine$ti, in plaiu<br />
Buzaului, urmeaza porunci a sA ridica $i a &A triinite cum mai -Big<br />
zabava la PA$cani, unde este a$teptata, de aceia pe de o parte sA<br />
scrie dumle ca, cum mai WA zabava, insamnind carale trebuigoase,<br />
potrivit cherestelii sa faci punere la cale ca prin plata pe cite<br />
dookeci parale d5 lemn pins la 135$cani, rAspunz5nd pe in sa<br />
poata fi radicate aceste lemne pim in trei zale $i innaintate,<br />
iar, pe de alts, sA faci cunoscut CA s'au orinduit $i acest cApr.,<br />
om al ocirmuirii, cu doi dorobanti, carele sa alba a priimi de la<br />
dumta car trebuineoasa, $i mai innainte sa stea fats la inc5rcare<br />
$i pornire, avind a merge cu dinsele pinA i s'au poruncit, $i, cu<br />
acest mijloc indeplinindu-sa trebuinta dumle, de °data cu porniri<br />
caralor $i cherestelii vei intoarce aici list5 de -cati bani va riispunde<br />
chirii, ca sA s5 dea dumtale indata pin omul ce-I vei trimite<br />
iar acum indata de priimire, $i urmare ace$ffia sa intorci<br />
raspuns.<br />
Avgust 12, 841. No. 1229. C. Arcude.<br />
Virghii ea p diori] grinzi<br />
550. 240. 230.
Actele administratiel pla§11 Teleajenul 145<br />
16.<br />
Supt-ocir. p. Teliajen ale$ilor satelor despartiri.<br />
Termenul contracturilor arendu... Giurgu $i Turnu sa savir$nte<br />
deodatg cu inceperea anului 1841, iar condifiile de acum urmeazg<br />
a sa arenda pg viitori $apte ani, 1842, 1843, 1844, 1845, 1846,<br />
1847 $i 1848, sa dig in dezbaterea cinstitului Sfat adminisirativ<br />
ecstraordinar, $i, fiindcg este a sa da sfir$it vinzgrii, pentru toate<br />
cuvintele acestor venituri negresit pang la 20 Dechemvrie,<br />
supt-ocirmuirea dar, in asemgnarea porunci cinstiti ocgrmuiri, no.<br />
4560, ingrijind a da aceasta mai din vreme in cunostinfa tutulor<br />
doritorilor ce pot a sa afla in cuprinsul acelui sat, ca sa poatg a<br />
sa indemna sa vie neapgrat in capitala Bucuresti, in luna lui Dechemvrie,<br />
unde pin $tiinta pot afla condifiile la cinstitul departament,<br />
iar soroacile striggrilor sa vor publica cu al doilea, vi sa<br />
scrie voog, ale$ilor, ca sa publicuiti indatg intocmai coprinderea<br />
de mai sus in tot coprinsul despArtiri, spre stiinta de obste a tutulor<br />
doritorilor, iar voi ca ati inteles sa iscgliti mai jos.<br />
1841, Noevr. 10.<br />
(Iscaliturg.)<br />
17.<br />
1843.<br />
Cinstitii ocarmuiri a judetului Sac supusg jalbg.<br />
Cu supunere jgluim cinstiti ocgrmuiri pentru un cumnat al mieu,<br />
Panait sin Stavgr of Vgleni, ea pomenitul la cgsgtoriia mea mi-au<br />
dat dg zestre prin foe mubruz (1) sori lui $i sotii mete Anii, ca<br />
uni ce sa dig frati buni farg parinti, s'au Invoit pg un lazu da<br />
fan ce-1 are la Bughea a sa stapani de sofiia mea jumgtate $i da<br />
pomenitul mieu cumnat jumgtate, dupg cum imi glasueste $i foia<br />
mea de zestre, $i, stapanindu-1 acel laz in bung pace pgng in leat<br />
1800, acesta 1-am cosit amandoi pre din doo : eu jumgtate $i pomenitul<br />
jumgtate, iar pg doi ani trecuti, la 841 $i 842, s'au pus in silniciie<br />
$i mi au cosit $i partea $i, mai cumparand eu $i alt laz dg<br />
fan algturi, cel luat de zestre de la un frate Drggoiu, $i pomenitul<br />
mieu cumnat mi 1-au cosit $i pg acela din preung cu cel care 11<br />
am de zestre, cosindu-mi ca zece cars fan, cu cel cumpgrat, IAsindu-mi<br />
vitele muritoare da foame, care mi s'au $i rgnit den vite<br />
din a lui pricing, $i mai am la pomenitul $i lei 200, da la facerea<br />
10
146 N. lorga<br />
garduldi da la vile si da la curatura da la Bughe. Pentru cafe<br />
plecat rdg pa cinstita ocarmuire a-I supune pa mai sus pomenitul<br />
mieu cumnat a ma daspagubi, si cum Duhul Sfant va lumina<br />
pa cinst. supt-carmuire asupra dreptului mieu.<br />
Ai dust. supt-ocarmuiri<br />
plecate slugi<br />
Ionita, cizmar ot Drajna-de-sus,<br />
plaiu Teleajin.<br />
Ana, sotiia lui Ionita, jaluitore.<br />
18.<br />
Cinstitei supt-cArmuiri de Teleajen.<br />
1847.<br />
D-lui Constandin Stadir razorindu-sa cu mine la o finiata din<br />
Rizanesti, si lipsand de acasa la baile de la Balta Alba, dumnialui,<br />
puindu-si oameni la coasa finului, nu si-au pazit numai driapta<br />
stapanire, ci au pus de au cosit si din trupu finetii mele jumatate.<br />
Pentru care rog pa cinst. supt-cirmuire a porunci pomenitului a<br />
nul ridica finul !Ana mai intai nu ma voi despagubi de lipsa de<br />
fin casi.<br />
Plecat<br />
supus<br />
M. Pandelescu.<br />
19.<br />
No. 155, trecut Fevr. 3.<br />
Carmuirea judetului Prahova supt-carmuiri de Teleajen.<br />
Cu porunca cinstitului departament din launtru, No. 251, s'au<br />
intorsu inapoi racruti, $i anume :<br />
Hie Radu Bontea ot Trecuia (?) si<br />
Petru Dumitru ot Aricesti,<br />
care, la reviziea -Muth de dire d. stabu-doctor, s'au gasitu cu<br />
slabiciune de constitutiie $i mai scurti decit masura mai bine de<br />
clooa degete, nefiind destoinici de ostaseasca slujba. Drept aceia<br />
sa scriie acei supt-cirmuiri ca, pe de o parte, indata si fara intarziere<br />
sa infiinteze in locu-le alfi racuti cu cuvenitele calitati, iar,<br />
pa de alta, sa nu lass din vedere formele si instructiile ce i s'au<br />
datu asupra racrutatii, nici sa socotiasca ca asemenea neingrijire,<br />
de a trimite oameni patimasi, slabi, ce numai din vedere sa potu
Actele administrattel plAgll Teleajenul 147<br />
eunoa$te $i cu care s'au pricinuit cheltuieli $i trepede lAcuitorilor,<br />
nu va trage asupr5-i invinovatire $i faspundere carmuiri.<br />
(IscAlitura.)<br />
Anul 1847, Ghenar. 31. No. 658.<br />
20.<br />
Cirmuirea jud. Prahovi. Supt-cirmuiri de Teleajin.<br />
Acesta $i anume,<br />
Stanu baiatu sin Pirvu ot Slanic, ce s'au mai fost innaintat acei<br />
supt-cirmuiri a-1 da pA cheza$ie, acum s'au priimit iara cu raportu<br />
politii No. 73, fiind g5sit f5r5 cApatii in acest ora$, sa trimite<br />
iar5$ la acia supt cirmuire $i i sa scrie ca sa-1 dea p5 vretnica<br />
cheza$ie la urma lui.<br />
Supt-cirmuitor (iscalit).<br />
1847, Fe vr. 5. No, 764.<br />
21.<br />
Printr' acestu inscrisu sa face cunoscutu cin. supt-c5rmuiri ca<br />
Stanu sin Pirvu Coco$u de aice din Sl5nicu, ce s'au trimesu la<br />
urma sa de catra cin. politic 'de oraplu Ploe$ti, gasindu-1 %a niciun<br />
r5va$ de unde sa afla, pa care acumu 1-amu luat supt a mea<br />
cheza$ie suptu-iscalitul ca $i de aici sa-i facu deosebitu rava$u<br />
ca sa mearg5 iara$i la st/panu de unde s'au luat.<br />
1847, Fevrie 11.<br />
Eu Stanu Musta$ea ot Milk, mahalao Gro$ani, adeverez.<br />
Scriitor Dumitru t ucu.<br />
22.<br />
Cirmuirea judetului [Prahova] cinstitei supt-cr. de Teleajan.<br />
Supt- cIrmuirea de TAr$or cu raportul No. 262 a trimis la cr. ;<br />
infati$atul Dumitru cu sofiia sa, cu calabalacul lor, ce de cAtre<br />
straja satului Pope$ti s'au prins f5rA rAva$7 $i, la cercetarea ce li<br />
s'au facut de catre cirmuire, arata ca este birnic al satului Star-<br />
Chiojdu, unde s5 intorcea de la Bucure$ti, fiind fost slugi acolo,<br />
potrivit cu incredintarea frate-s5u Anghel sin Nicolaie Piiaconu<br />
de acolo $i a chezaplui sau Ghetu sin Tudor, tulumbagiu politii.<br />
SA scriie supt-carm, a-1 statornici cu chezA$iie la urma sa,<br />
Carmuitor (iscAlitura).<br />
1847, Apr. 7,<br />
No. 2423.
148 N. lorga<br />
23.<br />
Satul Chiojdu din Mee,<br />
Cheza$iia noastra a alesilor acestui sat dam la mana lui Liu .<br />
mitru sin Nec[o]lai diiaconu din acestu sat ca, venindu cu cinstita<br />
porunca a cinst. supt-carmuiri din plaiu Valeni ca sa dam not<br />
alesi chezasiie pentru numitu ca sa i se sloboza neste calabalac<br />
ce i s'au slobozitu din orasu Bucuresti, fiindu el cu sadere acolo<br />
pans acum, $i acum au frutu (sic) ca sä vile aici la OHO lui, not<br />
i-am $i datu cheza$iia noastra sa mearga la cinst. supt-cArmuire<br />
de plaiu Valeni spre a-i slobozi calabalacul ce-I are popritu,<br />
de sa va intimpla ceva$ din pricina numitilor, not vom fi supt<br />
raspundire. Si pentru mai buns incredintare am iscalit spre credinta.<br />
1847, Apr. 10.<br />
Miclea sin Miclea<br />
Nita Pacu<br />
Dinu Bou Nergu ale$1<br />
Dar pecetiia este perduta $i, de nu sa va crede, sa va vedea<br />
$i raportele de la d, ofitir.<br />
24,<br />
Supt-carmuirea plasi Tar$or.<br />
Anul 1847,<br />
luna tulle.<br />
No. 65.<br />
Ploie$ti.<br />
Cinstitei supt-carmuiri de Teleajin.<br />
Cinstita carmuire, pa langa porunca cu No. 5070, intre agi au<br />
trimis la aciasta supt-carrnuire $i pa infatisatorul Ion sin Tonga,<br />
carele s'au &it de catra cinst. supt-carmuire de Cricov in tirgul<br />
Mizilului fara niciun capataiu $i, fara ravas, $i, prin sus numerarisita<br />
porunca indreptandu-sa la gasta, dupa cercetarea ce i s'au facut,<br />
au aratat ca el ear fi afland da neam dintr'acel targ Valeni, avand<br />
i frate pe un Dumitrache Dumitru de acolO $i, pentru ca aici<br />
neavand pa cine asigura vrednica chezastie de bune purtari in viitor,<br />
cu cinste sa indreapteaza in faza cuvenita la acea Z. suptcarmuire,<br />
$i tot de odata este poftita ca, asigurandu-1 pa vrednica<br />
cheza$iie cur[enta] a fratelui sau ce zice a are acolo, de primire<br />
ca,
Actele administratiei plaali Teleajenul 149<br />
$i punirea la cale ce sa ne face sa va cinsti $i gasta cu raspunsul<br />
acei , supt-carmuiri.<br />
Supt-carmitor.<br />
C. Cosichi (sic).<br />
25.<br />
Satul Varbilau.<br />
Cinstitei supt-cartnuiri de Teleajan plecat raport.<br />
Astazi, la 7 ale urmatorei Iu lie, trecandu acesta prin mijiocul<br />
satului pa langa corduna satului, 1-am popritu dupa poruncile sta.paniri,<br />
$i 1 -am cercetat de unde este, unde merge, ravas are sau<br />
nu. N'au aratat nici la un chipu, fara au aratat ca este Armean<br />
$i au sazut in satul Tiparestii dintr'acestu judetu Prahova, plasa<br />
Podgorii. Asa noi, dupa datorie, innaintaram plecatul nostru raport<br />
dupa datorie a sa face cele de cuviinta pentru dansul, avand<br />
al cinstitei supt-carmuiri raspunsu a nu fi noi in raspundere.<br />
1847, lulie 7.<br />
Preda<br />
Enache alesi<br />
Gheorghe<br />
Scriitor : loan Stanescu.<br />
(Pe cete.)<br />
26.<br />
Supt-cirmuitoru de Teliajini alesilor 3-lea.<br />
Supt-carmuiria prin mai multe porunci v'a scrisu ca in toate saptaminile<br />
se-si urmeze vatasei regulatu veniria lor cu raporturile<br />
Marta si Sambata, iara la sfirsitu lui, cu doa zile innainte de stirsitu<br />
luni, sa vie cu lista de morfi si nAscuti urmati in cursu luni,<br />
bolnavi ce s'ar afla, viindu cu acestia $i peste saptamana, la intamplare<br />
de aru fi sfarsitu lui Martia sau Simbata, dupa care $i<br />
ramasase bine incredintata cum ca voi, pretuindu-va de sfinte indatoririle<br />
ce are fiecare alesi, yeti si starui a urma intocmai, apoi<br />
acum, fail nadejde privindu, sa vede calcata cu totu o asemenia<br />
urmare, Dreptu aceia $i acum, pentru ce mai din urma oara, mai<br />
aducandu-vi-sä aminte cele mai susu aratate, vi sa $i scrie strajnicu,<br />
cad, dad nici dupe aciasta nu sa va vidia puss in lucrare,<br />
apoi sa stiti cu hotarire ca veti fi adusi $i dojeniti in fapta, spre<br />
pilda si altora.<br />
(Iscalitura.)<br />
1847, Avgst. 7.<br />
No. 1483.
150 N. lorga<br />
27.<br />
28 August 1847.<br />
Cirmuirea de Prahova catre supt-cirmuirea de Teleajen, pentru<br />
tin vat5se1 care, cu sotia $i copilul, au dositara de la urma lor'.<br />
Femeia e imbracata cu iie ungureasc5, cu fota aleasa". Ordin<br />
a publicui".<br />
28.<br />
Priimita 10 Septemvrie 848.<br />
Dreptate, fratie.<br />
De supt-adm. de Teleajen.<br />
SA trimite d-li cu acestu (alb) decretul ce s'au priimit de la d.<br />
ministru d' Innauntru cu ordinul No. 1400, ca U' cel mai mic<br />
minut de z5bav5 sä le trimiti prin satele des. d', a s5 citi la toll,<br />
cAci un minut dA intarziere va fi o gresala mare a d-li.<br />
Salutare $i fratie.<br />
Ad. dis. Prahova : Negulici (litere latine). No. 6518.<br />
1848, Septv. 8.<br />
29.<br />
Supt-ocarmuiria plaiului Teliajin<br />
catre alesi satelor, del. 1-a.<br />
In urma triSsurilor ce au chibzuit cinst. Sfat administrativ ecstraordinar<br />
in privinta dezarm5rii incheiatu prin jurnal in coprindere<br />
ca, d5ndu-sa aceasta in cunostinta d. gheneral Liders, an<br />
priimit insa prin nota No. 143 c5 Ecselenliia Sa s'au inteles Intru<br />
aceasta cu Ecselentiia Sa gheneral Duhamel si in temeiu socotintii:au<br />
gasit cu cafe a sä rasa de bazA celea urmatoare :<br />
1-iu. SA sä dia voie la toti arendasi $i epistati s5-s popriasca<br />
de la 3 si p5na la 4 arme de foc, insa nu altfel deck supt<br />
chez5sie;<br />
2-1e. Boerilor $i negutatori stiuti ce mergu la drum in trebile<br />
d-or s5 li sä invoiascA sä aiba in pazA facatorilor de rele in<br />
vremia ealAtorii lor c5te o ptwg sau o pereche pistoale, in<br />
temeiu chezasii ce vor da persoanilor cunoscute st5p5niii.<br />
Pentru care suptscrisul, in temeiu porunci cinstiti st5p5niri no.<br />
246, vi s5 scriie ca 0 dati in cunostinta tutulor pentru ca sA cu-
Actele administrajlel pla§li Teleajenul 151<br />
noasca indatorirea ce li sä pune celor ce li sä da voie a purta<br />
arme $i de priimiri sä iscaliti in dos.<br />
848, Dechemvr. 21.<br />
(Iscalitura.) No. 696.<br />
Satul Gura Ghitiori.<br />
Dumitrachi Rad<br />
Dragomir Nache ajeo.<br />
Neculae Vlad<br />
Satul Poenari (?)<br />
Neagu<br />
Mladin alesi.<br />
Iordache<br />
Satul Slatioara.<br />
Gheorghe<br />
Panait alesi.<br />
Alecse<br />
(Sate le Suraia, Carbunesti, Tarlesti familia Ojogea , Aricesti,<br />
$oimari, Salciea.)<br />
30.<br />
C. 1849.<br />
Cinstitei supt- cIrmuiri de Teleajan, plecata jalba.<br />
Suptiscaliti lacuitori satului Izvoarele, unde ne aflam familii<br />
peste noazeci $i cinci, $i, dupa neaparata trebuinta ce avem de al<br />
doilea preot, fiindca preotul ce-1 avem nu poate singur sa ne<br />
caute la sufletestile trebuinte, $i, cercetind, am gasit candidatul<br />
Stefan, fiul rapasatului preotul Loan, tot dintr'acestu sat, om cu<br />
stiinta de carte, cu vieata curata, casatorit dupa lege, cu care prin<br />
deosebit inscris ne'm invoit a se hirotonisi preot pa seama bisericii<br />
noastre, pentru care ne rugam a se adeveri alaturatele Inscrisuri<br />
dupa orindueala si a se face raport unde se cuvine.<br />
Plecati jaluitori : (Iscalituri : Bobe, Draghici).<br />
31.<br />
Supt-iscalitii alesi satului Mine6u Paminteni facem cunoscut ca<br />
la paza cordoanelor, ce sintem Insarcinati a le pazi, atit ping acum<br />
am avut oameni vrednici, iara nu copii $i unchesi, cit si de acum<br />
Innainte ne legam a avea pururea in fiinta paznici vrednici. Iar,
152 N. Iorga<br />
Ia intimplare de a sa dovedi ca adeca on oameni nedastoinict<br />
sa nu fie In pia sau, de sä va intimpla cevas, atunci sa fim in<br />
cea mai mare pedeapsa. Pentru care, spre a-s avea temeiu aceste,<br />
am rugat pe scriitor de ne-au 'salt, puind si pecetiia salului<br />
1849, Ghenarie 4.<br />
Eu Dinu Filip<br />
Eu Anghel Tenea I<br />
Eu Nita Mireoiu 1 alesi.<br />
R. Bostinescu, scriitor, cu zisa lor.<br />
32.<br />
Protopopul plaiului<br />
Teleajan.<br />
1849,<br />
luna Fevruariie 2.<br />
No. 8.<br />
Cinstitii supt-cirmuiri a plaiului Teleajan.<br />
Preotul Marin de Ia satu Livadea, din coprinsul acestui plaiu,<br />
in temeiul poruncii cinst. Cirmuiri a sfintei episcopii Buzau cu<br />
N. 61, urmata dupa porunca Preasfintitului Mitropolit al Ungrovlahii<br />
cu No. 113 $i dupa hotarlrea prin anafora a cinst. decasterii<br />
a consistorii sfintei Mitropolii cu No. 33, anul 1845, pe de<br />
o parte sa popreste de lucrarea preotii in soroc de un an de zile,<br />
iar, pe de alta, cu cinste este poftita cinst. supt-cirmuire ca prin<br />
mijloacele ce are 0-1 departeze din satu lacuintii sale intr'alt sat,<br />
ca nu cu lacuinta sa acolea sä fie de scandela celor ce-1 prig esc<br />
cu despret pentru netrebnicile lui fapte, $i, Inteacest soroc de va<br />
da dovezi de purtari bune $i viiata neprihanita, apoi prin stirea<br />
si cu voi chiriiarhului eparhii sä va slobozii iaras a lucra cele<br />
sfinte, insa intr'alt sat, unde vor cere lacuitorii prin jalba, iar nu<br />
in satu Livadea $i, de sä va Inpotrivi si la aceasta, cinst. suptcirmuire<br />
va Intrebuinta mijloace a-1 departa si fail voia lui.<br />
Petru Sachelariie.<br />
33.<br />
La 6. Carm.<br />
No. 1586 ; 849, Maiu 31.<br />
Lista preturilor productelor poliptisitoare in coprinsul acestei<br />
plasa pa luna lui Mai, alcatuindu-se, sä alatura cu pleca6une 6.<br />
Carm. pa linga aciasta.
Actele administratiel plAoll Teleajenul 153<br />
34.<br />
La potropopie.<br />
No. 265, luna Maiu 13 (1850 ?).<br />
Fiindcg din lucrurile d. David Almasanu, fostu profesor, dupa<br />
cercetaria facutg, sa banuiesc a fi duse din ele la un preot Stoica<br />
de catre jupgneasa ce au avut-o, cum $i in podu minastiri puse<br />
de dinsa, de aceea supt-car. pohteste cu cinste Cucernicia Voastra<br />
ca sä veniti in fata locului spre a cerceta pentru acele lucruri $i a<br />
sä face cele de cuviinta.<br />
35.<br />
Cirmuirea jud. Prahova.<br />
Supt-cirmuirea de Teleajin.<br />
In urmarea raparari porunci 6. departament din Lguntru cu No.<br />
3313 cumunicat acei supt-cirmuiri prin porunca No. (alb), acum<br />
6. departament, prin porunca no. 4339, aratg ca, intimpinindu adresa<br />
cu 60 din partea d. cgpitan Mazarache, cirmuirea grgbe$te a scri<br />
acei supt-cirmuiri ca in tabla ce i s'au cerutu a alcatui pentru<br />
numgrul caselor $i lacuitorilor de prin sate sä insemneaza cu adaogire<br />
$i urmatoafele $tiinte, adica : de sintu prin sate oarecare<br />
cladiri de gospodariie, precum casile propietarilor $i aproape $i 6.<br />
I. t., asemenea de sint minastiri anume $i ce fel de iscodiri au pa<br />
linga dinsile, iar prin orase $i tirguri de sint casarme, pameat. soldati<br />
(cii de jos) $1 graj[duri] (rupt) pentru cai $i fail mai multa<br />
prelungire... spus... lista Ia cirmuitor.<br />
1850, Dechem. 23. (Iscalitura.)<br />
No. 1399.<br />
36.<br />
Cgrmuiria judetului Prahova.<br />
Supt-carmuiri de Teleajan.<br />
In urma recomandatii facuta de cinstitul departament dire inngltimea<br />
Sa prin raportul No. (alb) in favorul d -Ior Scarlat Dgnescu<br />
i Costache Larachi, binevoind au pus innalta rezolutii, comunicata<br />
prin adresa cinst. secretariat al Statului, no. 5179, intrebuintind<br />
ca sg sa numeasca ace$tiia cinovnici privighetori asupra drumurilor<br />
conducatoare de Ia ocna la scheli $i de la scheli la ocnar<br />
spre a fi aceste drumuri in stare bung, ca sä nu sä beg carausilor
154 N. lorga<br />
transportatori de sare napastuiri $i in trecerea for pe la poduri,<br />
podisci, zegazuri $i locuri de poposit $i altele, Cgrmuirea darg,<br />
in temeiu porunci cinst. departament finantiial no. 11981, ii face<br />
cunoscut acei supt-ocgrmuiri $i sg scrie ca sg-i cunoascg tie slujbasi<br />
ai sal $i, on pg unde s'ar argta, sg le dea cuviineosul ajutor<br />
spre indeplinirea insarcingrilor pusg asuprg-le, privitoare la inplinirea<br />
transportului sari.<br />
Carmuitor (iscalitura.)<br />
Anul 1851,<br />
luna Dechmvr. 30.<br />
No. 13301.<br />
37.<br />
C. supt-cgrmuiri de Teleajgnu plecatg jalbg,<br />
Fac cunos[cu]tu ci. supt-cgrmuiri de Teleajgnu pentru unu Costache<br />
Pascal, cc este logofgt in sat[ul] nostru. Noi, fiindu cgrgus,<br />
amu plecat cu carile la ocna Slanicu, ca sg incgrcgmu sare la 01tenitg<br />
(sic), §i noi am deshgmat in far[i]na nostra ca sg paseu-<br />
&Amu vitile ; amu lgsat trei fe6ori ai nostri in paza a cailor, $i asa<br />
s'au pomenit cu fe6ori $i cu mums -sa mai sus pomenitului $i ne-au<br />
bgtut sotiea, fe6ori de morte cu parul, si noi amu mersu cu sfatu<br />
satului ; n'am doveditu stricgdune n[ilmicg, de o cei. Plecat supusu<br />
roggmu-ni ca cistit. sucgrmui. ca sg -ha punere la cale asupra<br />
dretg]i.<br />
...supus Sarban Teis f<br />
N. Bericg alacuitori sat Aricestii.<br />
Gheorghe Savu<br />
38.<br />
Satul Vgrbilgu.<br />
Cinstitei supt-ocgrmuiri de Teleajen.<br />
Plecatu raport de sgptgnigna.<br />
Printr' gasta facem cu plecgune cunoscutu cinstitei suptu-cgrm.<br />
cg in cursul acesti saptgmani nu s'au intgmplatu nicio pricing, lug<br />
noi dupg datorii cu plecgoune innaintargm plecatul nostru raport,<br />
1854, Iulie 15.<br />
Ngscuti nu sant.<br />
Cgsgto[ri]ti pu stint.
Actele administratlei p1A01 Teleajenul 155<br />
Mori nu skit.<br />
LAcuitori sAnato$i.<br />
Vitele sanatoase.<br />
Stoica<br />
Joan<br />
Radu<br />
deputati<br />
Stanu<br />
Scriitor I. Lati (sau Lache).<br />
(Pecetea satului.)<br />
39.<br />
Cinstitei sup-cirmuiri de Teleajen. Sfatul satului Izvoarele.<br />
Priimind porunca 6. supt-cirmuiri, no. 4762, la 8 ale corintei<br />
luni, urmata dup5 a 6. cirmuiri cu no. 16320 $i aceea intemeiat5<br />
dui:4 a. 6. Comitet al SAn5tAlii Pub lice No. 3619, prin care ne<br />
pune indatorire ca s5 cercetarn intru tot coprinsul satului pentru<br />
obi6nuita bolire $i mortalitate a tot felul de vite, cu pleca6une<br />
raspundem ca, indata dui:4 primirea ecspusei porunci, cercetind in<br />
tot ocolul acestui sat $i cä nu au murtt vite de epizotiia boalei<br />
decit stricindu-se in vremia yeti de la unul pins la doi, trei boi<br />
de ap5 ; din care neavind pentru CE alc5tui lista, prin care cu plec56une<br />
sA incunostiinteaza printeaeasta 6. supt-cirmuiri in termenul<br />
numerarisitii porunci, $i o ruggin a binevoi ca acest raport sA se<br />
fie intocma ca in loc de lista ce ni s5 cere.<br />
Eu Stoica Albu<br />
Eu Andrei Necu<br />
deputati<br />
Eu Nicolae Mircea<br />
Eu Nicolae Nutu<br />
Sau Nicolae scriitor.<br />
No. 1854, (Pecetea satului.)<br />
Dechv. 9.<br />
No. 165.<br />
40.<br />
Cu plecatu raportu cinst. supt-ocArmuiri alesi satului Suranii.<br />
f Facemu cunoscut cinst. supt-ocarmuiri pentru pacura sefestratita<br />
a O. Medelnicerului M5rzii, ce din porund am fost ingrijitorind<br />
asupra-i, $i noi, gasind trei carati s5 incarce p5cura, le-am<br />
intorsu innapoi inpreuna $i cu negutatorul, $i, apoi, viind alts dat5,
156 N. lorga<br />
in silnicie, le-au incarcat gcele caruti cu !Acura si s'au dus. $i pentru<br />
aceia facein cunoscut cinst. supt-ocArmuirii ca not nu putemu<br />
ispravi nimic pentru acest lucru, fiind si cu dapartare dA satut<br />
nostru. $i santem plecat supus.<br />
Gheorghe CosleabA, ales, am scris,<br />
Chi lir Gherboan, ales PP<br />
Gheorghe Certan, ales n
N. IORGA<br />
NOI DOCUMENTE PRAHOVENE
NOI DOCUMENTS PRAHOVENE4<br />
I.<br />
Copiie scoasi intocmai dupi adeverinta ce o dA Manea $i<br />
Vladu Sonia lui Mainia.<br />
Dat-amu adeverinta nostra la mana Maini precum sA sA stie ci,<br />
chemAndu-ne pe noi la judecatA pentru niste mosii ce am avutu<br />
cu pira noi de la logf. Mihai Topoiu, nu me-au ingAduitu ca s'o<br />
tinemu numai noi, $i noi, stiindu-1 ca mai are $i numitul parte<br />
de mosiie in hotar, dupi zapisu ne-am bine invoitu $i pi numitul<br />
$i i-am facutu parte $i lui, faspu[n]zindu si el bani pi partia lui<br />
ci i si cuvine, insi sA o tinemu pi trei frati aceasti parte de<br />
mosiie ce sä aratA dupi zapise, $i pentru mai adevarata incredintare<br />
am dat aceasta adeverinta la mana-i, si pentru incredintare ne-am<br />
iscalitu, puindu-ni $i degetele nostre in locu de pecetie, ca sA sä<br />
crezA.<br />
Eu Mane am binevoitu.<br />
Eu Vlad Saila (sic) ,<br />
Eu Stoica of Magureni mart.<br />
Eu Rad[u] otamu mart.<br />
Eu Ion Milaescu am fostu dat a sta parte si s'au bine<br />
Invoitu.<br />
Leatu 1762, Apr. 3,<br />
Si am scris eu logf. Vasuli cu zisa numifilor $i sAntu si mart.<br />
IL<br />
Adeca eu Bucuru dinu preuna cu sofiia mea i cu copilu mieu<br />
dat-amu adeverita mea la maim sateniloril pentru unu pogonu<br />
de locu sl alba a-I6 vinde cui sA va gAsi. $i pentru easta arnfi<br />
datu adeverita mea la maim satului, si, cAndu s'au fAcut gastA<br />
i In posesiunea mea. N. I.
160 N. 1orga<br />
adeverita a fostu multi omeni streini care mai josu sa voril iscall<br />
$i miia me'u pusu $i degetul in locu de pecetie, ca sa sa creazi<br />
unde va merge.<br />
1813, luna lui Ghenare 5.<br />
Eu Bucuru vanzatord cu sotiiia (sic) Rada i cu copiii mei.<br />
Eu Vasile Cernica.<br />
Eu pop Dumitra$cu mart., marturu.<br />
Eu diieconul Costantin amu scris cu zisa brit $i adeverez.<br />
(Vo :) Zapisul lui Bucuru.<br />
III.<br />
Adica eu Buc[u]ru Mozleanu dinpreuna cu sotiia mea anume<br />
Rada i cu copii mei toti dat-am adavarat $i credin6os zapisul<br />
nostu la mama lui Marinu sin Ghinea precum sa sa $tie ca i-am<br />
vandut un pogonu da locu i o livade da fanu, insa tocmeala ne-au<br />
fost dreptu tl. 50, adeca cincizeci tocmai, da buna voia nostra<br />
i-am vandut ca sa o aiba a o sta'pani dumnealui, copii dumnealui,<br />
nepoti, strenepoti cati Dumnezeu le va darui, sa-i file ohamnica<br />
in veci, fiindu $i rozora$u cu mini. $i pentru mai adavarata credinta<br />
i-am dat acest credineos zapisu la mana-i. $i, candu s'au<br />
facutu acest zapisu, au fost $i alti omeni marturi care mai in jos<br />
sä vor iscali pa acum, $i pentru incredintare m'am iscalit, puindu-mi<br />
$i degetul mieu in locu da pecete, ca sa sa criaza.<br />
1813, Ghenarie 5.<br />
Eu Bucuru Mozleanu dinpreuna cu sotiia mea Rada i cu copii<br />
mei toti, vanzatori da buna voia nostra.<br />
Eu Radu Botogu razora$u am binevoitu.<br />
Eu Vasile Cernica martur.<br />
Eu pop Dum[i]tra$cul<br />
Eu deaconu Costandinu amu scris cu zisa numitilor, $i sant<br />
$i mart.<br />
IV.<br />
t Adicatea eu popa Dumitra$cul dinpreauna cu frate-miu Vasile<br />
i $i cu fii no$tri datam zapisul nostru la maim finului Marin<br />
precum sa sa $tie ca i-amu vandut de buna voia noastra, nesilita<br />
de neminea, pogonea 2 $i praj[i]ne 7, loci' de fan in Valia PISpiloril,<br />
alaturia pe Tanga fiu Radu Fasole, in hotaru Malae$tilor, $i
poi<br />
documente prahovene 1b1.<br />
tomiala mi-au fosta pe tI. 24 pe pogonu si, in loc de peacete,<br />
mi-am pus si degetul si ni-am iscali[t] noi. Aeasta.<br />
Eu popa Dumitrascul vanzator.<br />
Eu Valsille brat ego vanzator.<br />
Eu Ion martur Varcajer (sic).<br />
Lt. 1815, Martie.<br />
V.<br />
Adica eu pop[a] Duman' dinpreuna cu frate-meu Vasile sin Cernica<br />
i cu copii nostri dat-am adavaratu si credin6os zapisul nostru<br />
la mana dumnealui finului Marinu sin Ghinea precum sä sa stile<br />
ca i-am vandutu dg' bung' voia noasti a, nesiliti dg' nimenea, 2 pogone<br />
$i 6 prajini ce sä numeste in Valea Plopilor, razoras cu<br />
Radu Fasole i cu Ion at Popi, loc da fanu in hotaru Malaestilor,<br />
si tocmeeaala ne-au fost dreptu. tl. 24, adica doaozeci si patru<br />
pa pogonu. Si amai adavarata incredintare i-am dab' acest credin6osu<br />
zapisu la mana-i, ca sa aiba a1 stapani dumnealui, copii<br />
dumnealui, nepotii, stranepoti, cati Dumnezeu le va darui, sä le<br />
fie ohamnica in veci, fanduca le-am vandutu (IA a nostra bung<br />
voie, nesiliti dil nimeni si cu stirea tuturor vecinilor mei, si pentru<br />
incredintare ne-am iscalitu, puindu-ne $i degetele nostre in loc<br />
dg' pecete ca sä sa creeaza.<br />
Leatu 1815, Maitiie (sic) 5.<br />
Eu popa Durnitrascu ot Cotofanesti vanzator.<br />
Eu Vasile bratu ego vanzator.<br />
Eu Ionu marturu Vartejan.<br />
(Vo :) Zapisul popi Dumitrascu ot Cotofanesti.<br />
(Bung caligrafie.)<br />
VI.<br />
Dau eu Anca adasta adiiata pan candu amu fostii in firea si in<br />
mintea mia pentru cele ce am eu, las la Marin bani tl. 8, $i mai<br />
sanda la Iona tI. 7 ; las toata la Marin Vrabioiu $i la Onea tl. 1<br />
si la Iona tl. 1, cumnatu, si panza saizece coti pentru roda (sic)<br />
si<br />
douzeci de coti de pang de calti, si mai sand douzeaci de<br />
prune, $i las sa-mil -rack'<br />
Marin sa-mi fact sorocele.<br />
o jumatatea de sarindaru, lasu toga la<br />
Latul 1818 (?).<br />
11
162 N. lorga<br />
Si am fostu multi omini canto au fostu atastA adiiatA, care mai<br />
jos sä vor iscali anumi.<br />
Eu Nitul cojocar martfi.<br />
Eu popa Dum[i]trascu adevereazg, $i mart0.<br />
VII.<br />
Adica eu Ionu din inprunA cu sotiia mea anume Anca $i cu<br />
copiii mile anume Pavel, Ion, Voica, dat-am bunu $i credinoos zapisul<br />
nostru la mana nepotului mieu Marin sin Ohini precum sA<br />
$the ca am vandutu pamAntu i cu pometu ce sA afla pg el, csvrtii<br />
(sic) 3, adicA trei, intocmitA drept tl. 60, adica saizeci, $i am<br />
vandut-o de a noostrA bung voe, nesilit de nimini $i cu stirea<br />
tiutuor (sic) vecinilor $i partasilor, care santu, ca sA aiba a o<br />
stApAni nepota-mieu $i en strenepoti nostri cat Dumnezeu i va<br />
dArui, in veci.<br />
Si, cAndu s'au fAcucutu acestu zapisu, au fostu mufti' omeni<br />
8treini, $i mi am pus degetul in locu de pecete, ca sä fie 'lucredintat.<br />
1818. Mar. 2.<br />
Eu Ion din InpreunA cu sotiia mea, anuume Anca, copii 1 Pavel,<br />
Ion, Voica, vanzAtor.<br />
Eu Costandin sin Dumitrache mart.<br />
Eu CartA (sic) sin Evdoti mar.<br />
Eu Dragoslay.<br />
_Eu Din sin mar.<br />
Eu Ion sin Manea am bine invoitu, fiindu thoras inpruna cu<br />
copii mei, tot, am voitu: Radu, Oprea.<br />
Si am scris popa Vlaicu( ?) cu zisa $i cu vointa numitilor mai sus.<br />
Eu Draghiciu sin Ghinea inpreung cu copii toti am bine Invoitu.<br />
VIII.<br />
13 Mlle (?) 1819.<br />
Varizare cAtre Marinu Precul". Intre martini : loan Chiroiu,<br />
Radu Fasole, VAlsanu sin Ene Pestre."'Eyb fkocrsav8)7vog itocptepb (sic),<br />
preot pop Cernat of potrosingher", Matei diiacu". Scrie an<br />
diacon. Si binI i--au priimit numitul vAnzator to[t] ce deplinu<br />
in mana vAnzatorului, vanzandu-i $i nim. (sic), $i la scrisu zapisului<br />
au cheltuitu tal. 2".
1101 documente prahovene 1£8<br />
IX.<br />
I. (sic) adicAte eu Ionti Faso le din inpreung cu sotiia mia anume<br />
Mariia dau bunt si credin[do]sd zapisuld mieu la mgna lui cumnatu<br />
Marini-I sin Ghinia precumil sg se tie cg i-amt vgndut pogong<br />
(sic) 3 si trei cezvgrti, se[m]ne : dint vglcia pang in Via (sic)<br />
Oni, algturia cu Manila Fasole, si tocmiala ni-au fostti die il. 21<br />
si jun-Mate, adicgte doozeci $i unu si jumatat-, $i mil vandut a<br />
mia bung voe, nesilit di [ni]minia si cu stiria tuturorti fratilorti de<br />
mosie, care sg vor iqcgli pre anume, puindu-ne si degetele in<br />
loci de pecete, ca sg se criazg.<br />
819, Sepvre 23.<br />
Eu Iond Fasole vgnzgtor.<br />
Eu unchiasu Crd'aunti martur.<br />
Eu Iond ,MAlgescu martur.<br />
Eu 'owl Popa marturd.<br />
Eu Mateiu Untar martur.<br />
Si .amt scri[s] logofatu cu zisa lord.<br />
[Vo 4 Zapisul lui hand Fasole.<br />
X.<br />
Adicgte eu Ionti Fasole in[preu]ng cu sotiia mia Mariia dat-amt<br />
'bunt"' $i credinCos zapisu mieu la mana cumnatg-mieu Marind sin<br />
Ghinia precum sg se stie cg i-amt vgndutfi trei poeni la Malu<br />
Qlodului Ong Certia (sic) pang in apg, algturia cu popa Dumiirascu<br />
$i algturia Mariia Fasoloia, si toctimiala ni- au fostti In tl.<br />
25, adicate douzeci si cinci, $i amt vgndut [cu] a mia bung voe,<br />
nesilit de niminia si cu stiria tuturor fratilorfi de movie, $i pentru<br />
mai adevgrata credintg ni-am iscglitti, ca sg sg creazg.<br />
819, Septem. 23.<br />
Eu Ion Fasole vinzgtor.<br />
Eu u[n]chiasu Craciunti mart.<br />
Eu Iond MAlgscd mart.<br />
Eu Visalia mar.<br />
Eu Ionti Pa... martur.<br />
Si amt scrisu eu...<br />
XI.<br />
Mica eu Dumitru sin Mihalcea dat-[a]mu credin6os zapis[ul]<br />
meu inpreung cu sotiia mea Cerca i cu copii nosstri (sic) la mana<br />
*
164 N. Iorga<br />
lui Marin Ghinoiu de la Cotofanestii cumu sa sa stie ca i-amd<br />
vandutu o livede de prunii de la Otarestii cu pamantu for ohanecu<br />
cu tocumeala, de prun cate pr. 25, cu mai ce sä afla, parincescu,<br />
$i not amu vandutu de a nostra bung voe, nesiliti de nimenea, $i<br />
dmlui sa fie stapanitor in vecii si co copii dumlui, si petru mai<br />
adevarata credinta ne-amu pusu numele $i degetul in locu de<br />
pecete, ca sa sa creaza. Aceasta.<br />
819, Noievre 26.<br />
Eu Dumitru si cu sotiia mea vanzatori adevaram.<br />
Eu lonu Chiroiu, martur.<br />
Eu Mariia Fasoloe, martur.<br />
XII.<br />
Adica eu, Dumitru sin MihalOa, dat-am adavaratu $i credineosu<br />
zapisul mieu i inpreuna cu sotiia mea i cu copii nostri precum<br />
sä sa stiiea ca i-am vandutu o livade de pruni cu pamantul ei,<br />
insa pruni cu meri saizeci si cinci, si aeasta livade ce mai sus sa<br />
arata este in hotaru Malaestilor si este pa Tanga dumnealui logf.<br />
Gheorghe Maid lu $i pa langa Mateiu Untaru, $i i-am vandut-o lui<br />
Marinu sinu Ghinea dreptu pa prunu cate par. 25, adica doaozeci<br />
$i cinci, si i-am vandut-o da a nostra bunk' <strong>vol</strong>e, nesiliti da<br />
nimeni, insa $i cu niste locu ce mai este in capu prunilor, din<br />
susu, $i<br />
sa o alba a o stapani ohamnica in veci, dumnealui i<br />
copiilor dumnealui, nepoti, stranepoti, calf Dumnezeu be va darui.<br />
Si pentru mai ada'varata incredintare i-am datu acest bun credigos<br />
zapisu, puindu-ne $i degetele nostre in loc da pecete, ca sä sä<br />
creaaza.<br />
Eu Dumitru sin Mihalea inpreuna cu [so]taia mea Cerca, vanzator<br />
; insa am vandut-o dinu hotarniciia incoci.<br />
Eu Ion Chiroiu ot Malaesti mart.<br />
Eu Mariia Fasoloie otam mart.<br />
Si am scris Sarbanu Grecu cu zisa numitilor si mart.<br />
1819, Novr. 26.<br />
(Vo:) Zapisul lui Dumitru sin Mihal6a ot Dumbravesti.<br />
XIII.<br />
Adeverinta mea a lui mai jos iscalit[t], din preuna 'cu sotiiia<br />
(sic) me, amfi dat gaga adeverinta a nostra la mana lui Marin<br />
Ghinoiu precum sa sä stiie ca dui:A zapisul ce mi-ia (de-asupra:
Nol documente prahovene 165<br />
lu) dat mos Radu Tinta pentru o paragina de viie ce am cumparat<br />
eu Marin, s'au sculat Dragomir din preuna cu sotiiia lui, ca sä<br />
ma scota din aceiia paraging, F i, findu ca am facut-o vie cu[m]<br />
sä cade si facandu mu $i pinita, asa m'am invoit ca sa-i mai dau<br />
$i lui Dragomir, $i i-am si dat tl. 12, ca asa am si iscalit. Pentru<br />
incredintar[e] am iscalit. Zara, de sä va scula cineva din cumnati<br />
mie, sä am eu a da raspunsu on la ce.<br />
1823, Mart. 17.<br />
Eu Dragomir dipriona cu sotiiia Bita.<br />
Eu Gligore mart.<br />
Eu Matei mar. $1 am scris popa Stan.<br />
(Vo :) Zapi[sul] lui Dragomir ze[t] Rad[u] Tinta<br />
XIV.<br />
Incredintez eu cu acestu zapis al mieu la mana lui Marin sin<br />
Ghenea precum sä sa tie cg, avandu eu o jumatate de pogonu<br />
de locu in ograda cea mare, care locu este al mieu bunu si vine<br />
cu capul in dreptul Drumului Sari si cellaltu capu merge pa langa<br />
gardul curtii numitullui Marinu $i ese in pateaca (sic) dealului ;<br />
care acestu locu ii facu schimbu cu numitul Marin, $i dum[nea]lui<br />
in (IA invotriva (sic) doo prajini si- jumatate in curmejes (sic)<br />
faneata, ce o are in T5mpa, alaturea cu mine, $i eu acestu locu<br />
care II dau este pa din sus cu Radu Botocu si pa di la vale cu<br />
diiacon Dumitrascu $i, intamplandu-sa la vre o hotarnicie ca sa<br />
sa schimbe, sä am a-i da inteal[t] locu, si dum. sa alba a stapki,<br />
copii dum[nea]lui, nepoti, stranapote, ace Dumnezeu ii va darui,<br />
$i spre incredintare am iscalitu.<br />
834, Fey. 26.<br />
Pop[a] Marcu am voitu.<br />
XV.<br />
Adicate eu, Stana, fata lui unchiasu Cra6unu, din inpreuna $i<br />
cu sotiia mia anume Vasile, dam bun si crediOos zapisul nostru<br />
la mana soru-niii Ilinchi i la mana cumnatului Petrach[e] precum<br />
sä se sue ca i-amts vandut doo pogone de locu faneata la Valia<br />
Plopilort, alaturia cu postelnicu Mateiu, $i tocrniala ne-au fostu<br />
de pogon die tl. 40, adicate patruzeci, a asa ne-am invoit intre<br />
noi, fiindu $i alti oameni streini fata, care sa vora vedia iscaliti,<br />
$i dumnealor0 sä ail:4 a stapani cu bung pace, dumnealor, copii
168 N. Iorga<br />
dumnealor, cats D[u]mnezeu ii va darui. Si pentru a fi buna sta-<br />
Orlin li-am dat acestu zapis al nostru la mana dumnealorti, si an<br />
rugat pa scriitoru de ne-au $i iscalit mai jos, ca sä se criaza.<br />
835, Maiu 26.<br />
Eu Stana, fata lui unchiasu Cradun, din inpreuna cu sotiia miaf<br />
anume Vasile ot Magureni, vanzatori.<br />
Eu Gorghe Mocanu ot Malliesti martur.<br />
Eu Gligore sin Naftaila martur.<br />
Eu Pans sin Leca ot Magureni, martur.<br />
Eu Licsandru sin Partia martur.<br />
Eu Ionita cumnatu lui Petrach[e] am fostu -rata.<br />
Eu Vladu brat lonita..<br />
Eu Costia sln Cr Aeun.<br />
Si am scris eu postelnecu Mateiu cu zis[a] mai sus numitilor, $i<br />
maxim<br />
Popa Riza am fost fata.<br />
Eu Mateiu pgrca]labu<br />
Eu Ionu Caseiu<br />
XVI.<br />
Adica eu, cel mai josu iscalit, dau bun $i eredineos zapisut<br />
mieu la mana socra-meulMarinu Ghena precum sa sa stile c5,<br />
luAndu intru casatorie pa o fata a numitului $i traindu cu dinsa<br />
vre unu anu de zile $i facandu o copila, au raposat de facere,<br />
$i, pa mine neajutorindu-ma putere ca sa-i facu soroacele raposatei<br />
$i sä dau copila la doica sa o crescu$ m'amu rugatu de numitul<br />
socra-meu ca sa-i faca soroacele raposate[i] $i sa Ilea si<br />
copila la doica sa o creasca, $i<br />
zestrea ce au datu raposati sa o<br />
aiba a o da copili la casatori[a] ei, Intocmai dupre cumu m'au<br />
datu mie, ca asa m'anu legat cu cuvantu de bung voia mea, nesili[t]<br />
de inimenia, $i spre Incredintare amu rugat $i pa parintele<br />
pro[to]popu de au iscalit pentru ca si numit[ul] me'u daruitu lei<br />
noazeci si until bou de trei vifei, totu da zestre a raposati.<br />
Eu Antonu sin Chezu (?) Ghenea adevr.<br />
Dupa rugAeunea ce me-au fAcut numitul Anton am adeverit si<br />
insum.<br />
Lt. 835, Av. 28,<br />
(Iscalitura unui preot.)<br />
(Vo:) Zapis genere-meu Antone.
Not documente prahovene 16<br />
XVII.<br />
Prin inteacest inscris at meu incredintez la ['Ana cumnata-meu<br />
Marin Ghinoiu a fi stiut Ca la prigonirea ce au avut intre not<br />
ne-amu invoitu ca pentru sase prajani ce le vandusem postelnic.<br />
dum. Mateiu $i, neingaduindu-1 mai sus numit[ul], au raspunsu toti<br />
bani pe deplinu in maim dumnealui, $i eu i-am dat alte prajani ce<br />
ne-amu gasit inpresurate la mai sus numitrull, si le-arnu dat pentru<br />
stapanire la casa cea veche in locu celor din malfulj Glodului,<br />
$i sä avemu buns pace un[ulj de catre altul. 5i, candu s'au facut<br />
acesta Inscris, au fost $i alte obraze de cinste care mai jos sä<br />
vor iscali, si pentru mai buns si adevarata credinta ne-amu iscalit<br />
mai jos ca sä sa creaaza.<br />
837, Apr. 21.<br />
Eu Ionita Fasole of Malaesti adeverez.<br />
Gligore Curlaru mart.<br />
Eu logofat sinu... pop. mart.<br />
Gavrila sinu... mar.<br />
Ion Malaescu martor.<br />
(Vo :) Zapisfulj finului Ion de prajanile din Mal[ulj Glodului.<br />
Adeverinta lui Ionita Fasole.<br />
XVIII.<br />
Ipacu am luotu bani, tal 40,. adeca patruzeci de lei cu dobanda<br />
pa anu cate zile 6 zile de lucru ostenala la acesti bani de susu<br />
pomeniti, iar la numitu sorocu sa am ca sa-i raspunzu bani far<br />
cuvantu de pricinuire, iar, nedandu-1 la sorocu, sä umble iarasi cu<br />
a'da osteneala pa anti innainte pana candu sä va inplini bani la<br />
numitu sorocu, pentru ca asa m'am legatu eu singur prinu limba<br />
mea intru acestu zapisu mai jpsu, ca sä sä creaza.<br />
838, Nvr. 3.<br />
Eu lonu Margota adeverez.<br />
Dinu Goa mart.<br />
Si zm scrisu pop Dumitrascu [cu] zisa celor (sic) numifi, §i fata.<br />
XIX.<br />
Adica eu cel mai jos iscalit dau bun si credindos zapis[ul] mieu<br />
la mana lui Marin sin Ghinea of Cotofanestii precum sa sä stie<br />
ca i-am vandut doozeci §i<br />
una prajinii Omani cu pruini (sic) ce
168 N. Iorga<br />
se afla pa dansul ohavnicu in hotarul Maliestii $i are semne : spre<br />
soare rasare sä razaste cu numit[ul] cumparatoru, spre soare apune<br />
cu logt. Radu, pa din sus tot logt. Radu, pa de la vale cu Tra[n]dafiru,<br />
$i tocmeala avemu drept lei saptezeci, care acestii bani<br />
i-am primitu tofi deplin in mans mea si d-lui are sä stapaneasca<br />
in veci, nestramutat de niminea, atat dlui, copii de copii, nepofi,<br />
strenepotii cati Dumnezeu va darui. Si, candu s'au facu[t] acestu<br />
zapis, au fostu multi oamenii fata, si, pentru mai bung si adevarat[5]<br />
credinta, nestindu carte, am rugat pe acestu logt. da ne-au fault<br />
acestu zapis si m'au iscalit, si eu am pus degetu la numele mieu<br />
sä sa-i creaza in loc de pecetiie.<br />
839, Ghenvaru 10.<br />
Eu baba Mariia (?) vanzatore.<br />
Gligore zet Manila Fasolie fail<br />
Patrascu martur.<br />
Pan Leca martur.<br />
Marin Stefan martur.<br />
Petrache Mean martur.<br />
Marin Ene martur.<br />
(Vo). Zapis[ul] Mariii Fasaloe, 21 prajanii pamant.<br />
XX.<br />
Adica eu cel mai josu ma voiu iscali dat-am bun si credineosu<br />
zapisul mieu la maim d-lui Marin Brehoiu precum sa se tie ca<br />
la mare pasu al mieu ce am avut am facut rugaeune (IA dnalui<br />
(IA m'au dat tl. 20, adica doozeci tocma, insa acesti bani mi-au<br />
dat pa una suta vedre borhot, fiinduca asa n'au fostu tocmeala :<br />
care aceia bani de mai susu pe tofi am priimitu tofu pa daplin in<br />
maim a mia, $i eu sä am a-i da acela borhot da mai susu aratat<br />
candu sä va face, iar, pa urma, aflandu-ma ca am dat borhot<br />
inu altA parte &A locu, atunea sä am a-i platii suta vedre borhot<br />
dupa cum sä va vinde atunci pa prefu. $i pentru mai buna $i adevarata<br />
credinta am rugat pa scriitor[ul] acestuia, nestiindu eu carte,<br />
(IA m'au iscalit, $i eu am pusu degetul la numele mieu in locu de<br />
pecetie, ca sa sa craza.<br />
Lt. 839, Fevr 11.<br />
Eu lonita sin loan Margoasul of satu Cotafanesti, platnecu.<br />
Eu Stoica sin Sandu marturi.<br />
Eu Ionita sin loan Brehoiu martur.
Noi documente prahovene 169<br />
Si am scrisu eu Soare dascal ot satul Trestiora cu zisa da mai<br />
susu numitului, §i martur.<br />
(Vo :) Zapisul lui lonita sin loan Margoa§u ot Cotofanqtii.<br />
XXI.<br />
Adica eu care mai jos ma voiu iscali dau bun i credine'os<br />
zapisul mieu la mana nepota-mieu Marin Ghinoiu precum sa sa<br />
§tie ca i-am vAndut un pogon de pamantu faniata ce este totti<br />
alature cu dumnialui, iar pa din susu sa razorqte cu Drandafir<br />
i in jos merge pa apa Glogului in Valia Plopilor, §i acel pamant<br />
1-am dat in dreptu lei 1, adica una suta, i 1-am vandut de a<br />
noastra buns voe §i cu tirea tuturor, sa stapaniasca dumnialui,<br />
copii dumnialui, nepoti, strenepofi cati Dum[ne]zeu ii va darui. Si,<br />
candu s'au facut acest zapis, an fostil i alti oameni fata : eu<br />
baba Manila din preuna cu fetele, vanzatoare.<br />
1839, Avgust.<br />
Eu Cerna, fata babi Marii, din preuna cu feori mei, anume<br />
Nedelcu, Ion, i martor.<br />
Eu Manila, fata babi, dinpreuna cu copii.<br />
Gligore Albti (i) mie martori.<br />
Petrache bacanu martor.<br />
Si am scris Ion diiacon cu zisa mai sus numifilor, §i m'am<br />
tam[plat].<br />
XXII.<br />
C. suptcarmuiri pla§i Po...<br />
Facem cunoscut cinstit[ei] suptcarmuiri ca not avem padurar<br />
pa un Gorghe de aici, tocmit ca sä ne pazeasca paduria ce o<br />
avem in hotar[ul] Cotofane§ti §i t obane0. Acum tut ne mai poate<br />
pazi din pricina Mai ce 1 -au batut un Sarghici tot de aici i,<br />
laudandu-sa acel Serghici i un fraate-sau mazil (?) ca, candu el<br />
va prinde in padure, sa-i pue cap[ul] sup butucu §i nu va mai<br />
veni din padure a mai vedia lumia. De aceia este rugata cinstita<br />
supt-carmuire a-i aduce pe acei doi frafi a sa da pe vrednice<br />
cheza0i pentru vorbele ce le-au vorbit in pricina vietii padurarului,<br />
iar pentru batae va face cele de cuviinta.<br />
Sant plecata slugs<br />
A. Sorescu.
170 N. lorga<br />
XXIII.<br />
t Datamu zapisu meu la maim dumnleallui Marina Ohinoiv tie<br />
la Gotofanesti, eu !elm (sic) Neagru, avandu o livajuie 41e pruni i<br />
meri, $i i-am datu de a mea buns <strong>vol</strong>e, nesilita de nimenea, si ng<br />
fostu tomeala tI. 75, satezeci $i cinci, findu pa mosii mia, $i<br />
amu schisu eu popa Stroie cu zisa dumnalord, Juna lui Ariiela 30.<br />
Le-amu aflata eu Radu, amu fostu candu s'a Mut.<br />
Eu Neagu amu vanduta de a mea bung <strong>vol</strong>e.<br />
Eu Gorghe amu fostu.<br />
Eu Antonil amu fostil.<br />
Eu Dima martur.
CUPRINSUL<br />
Pagloa<br />
Poema lui Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor din<br />
anii 1443 si 1444, de Constantin 1. Karadja . . . . 5<br />
Acte de pe Valea Teleajenului, de N. lorga . . 61<br />
Catagrafia Museului N. lorga', de la vechea $coala gospod, azi Marchianl,<br />
din orasul Botosani, cu o Iamurire, de Const. lorddchescu 85<br />
Actele administratiei plasii Teleajenului, de N. lorga .<br />
137<br />
.Noi documente prahovene, de N lorga . 159
PUBLICATIILE COMISIEI ISTORICE A ROMANIEI<br />
1. Mironis Costini ClIronicon 2'errae Maldavicae ab Aarone princtpe<br />
(Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda<br />
Incoace (1595-1661D. Traducere latina contemporana, editata<br />
de Dr. Bug. Barwinski, Bucuresti 1912, XXVI + 228 pp, in 8°,<br />
lei 100, ed. de lux lei 150.<br />
2. Cronica expeditiei Turcilor in Moreea, 1715 (Chronique de l'expedition<br />
des Tures en Moree), atribuita lui Constantin Diichiti<br />
si publicata cu traducere francesa de N. Iorga, Bucuresti<br />
1913, XVI + 228 pp. in 8°, lei 100, ed. de lux lei 150.<br />
3. Letopisetul Tdrii Moldovei de la Istratie Dabila pcinci la domnia,<br />
a doua a 1111 Antiolt Cantendr, 1661-1705, editat de C. Giurescu,<br />
Bucuresti 1913, 112 pp. in 8°, lei 50, ed. de lux lei 75.<br />
4.<br />
Documentele lui Stefan-eel-Mare, publicate de I. Bogdan, Bucuresti<br />
1913, Vol. I, XLVI + 518 pp. in 8°, lei 200 (cartonat lei 250,<br />
legat In piele flexibila lei 300, legat lei 320).<br />
Vol. II, XXII + 612 pp. in 8°, aeeleasi preturi.<br />
5. Miron Costin, De neamul Moldovenilor din ce (ard an lesit strdmosii<br />
lor. Editie de C. Giurescu, Bucuresti 1914, LVI + 64<br />
pp. in 8°, lei 50, ed, de lux lei 75.<br />
6. Diaconal Coresi, Carte cu inva(dturil 61581), publicata de Sextil<br />
Puscariu si Alexie Procopovici, <strong>vol</strong>. I: textul, Bucuresti 1914,<br />
XII + 566 pp. in 8°, lei 200, ed. de lux lei 250.<br />
7. Psaltirea $cheiand, comparata cu celelalte psalliri din sec. XVI<br />
.i XVII traduce din slauoneste, ed. critica de I. A. Candrea,<br />
Bucuresti 1916:<br />
Vol. I: Introducerea, CCXXVIII pp. in 8° si unsprezece planse.<br />
Vol. II: Textul si iflosarele, 522 pp. in 8°. Se vand nunhai<br />
amandoua <strong>vol</strong>umele la un loc: ed. obisnuita cu 300 lei, ed.<br />
de lux cu 400 lei.<br />
8, Letopise(ul Tdrii<br />
Moldovei panel la Aron-Voclet (1350-1595), Intoemil<br />
dupa Grigore Ureche vornicul, Istratie logoratul si<br />
altii, de Simian Dascalul. Efiitie de C. Giurescu, en o prefata<br />
de I. Bogdan, Bucuresti 1916, XVIII -1--t--304 pp. in 8°, lei 100.
9. <strong>Buletinul</strong> <strong>Comisiei</strong> <strong>istorice</strong> a Romdniei, publicat de I. Bogdan<br />
§i apoi de N. Iorga:<br />
.<br />
Vol. I (cu articole de D. Russo, I Bogdan, C. Giurescu<br />
si I. Bianu), Bucuresti 1915, VIII + 344 pp. in 8°, lei 150.<br />
10. Vol. II (cu articole de D. Russo, C, Giurescu si N, Iorga),<br />
Bucuresti 1916, VIII + 272 pp. in 8°, lei 100.<br />
11. . Vol. III (cu articole de C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu<br />
si N. Iorga), Bucuresti 1924, XII + 172 pp. in 80 si 2 planse,<br />
,<br />
12.<br />
13.<br />
14.<br />
15.<br />
16.<br />
17.<br />
18.<br />
19.<br />
lei 50.<br />
Vol. IV (cu articole de Whit Marinescu, I. Tuducescu si<br />
N. Iorga), VAlenii-de-Munte 1925, IV + 225 pp. in 8° si 1<br />
plansa, lei 75.<br />
Vol. V (cu articole de C. C. Giurescu si N. Iorga). Villeniide-Munte<br />
1926, IV + 320 pp. in 8°, lei 130.<br />
Vol, VI (cu articole de N. Iorga), Valenii-de-Munte 1927,<br />
150 pp. in 8°, lei 75.<br />
Vol. VII (cu articole de P. P. Panaitescu, Iuliu Marinescu<br />
si Visarion, episcopul Hotinului), Valenii-de-Munte 1928,<br />
XXXI + 120 pp. in 8°, lei 75.<br />
Vol. VIII (cu articole de N. Iorga, G. Papacostea, I. RAtttescu<br />
si T Iulian Marinescu), VAlenii-de-Munte 1929, 152 pp,<br />
,; I<br />
in 8°, lei 75.<br />
Vol. IX (cu articole de G. D. Florescu, Preotul I. Rautescu,<br />
N. Iorga si Maria E. Holban), VAlenii-de-Munte 1930, 198<br />
pp. in 8°, lei 100.<br />
Vol. X (cu articole de N. Iorga si Constantin si Marcela<br />
Karadja), Valenii-de-Munte 1931, 140 pp. in 8°, lei 100.<br />
Vol. XI (cu articole de N. Iorga), Valenii-de-Munte 1932,<br />
104 pp. in 8°, lei 75.<br />
20. Vol. XII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, N. Iorga si<br />
Pr, loan Rautescu), VAlenii-de-Munte 1933, 184 pp. in 8°,<br />
lei 100.<br />
21. Vol. XIII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, Al, Cioranescu<br />
si Aurelian Sacerdoteanu), Valenii-de-Monte 1934, 200<br />
pp, in 8°, lei 100.<br />
22. Vol. XIV (cu articole de Gh. Duzinchevici, si Al. CiorA-<br />
7,<br />
nescu), VAlenii-de-Munte 1935, 232 pp. in 8°, lei 100.<br />
23. Album pale ographique moldave, documents du XIV-e, XV-e et<br />
XVI-e siecle, recueillis par -L-Jean Bogdan et publics avec<br />
une introduction et des résumés par N. Iorga, avec le contours<br />
de MM. R. Caracas, C. Marinescu et C, C. Giurescu;<br />
Bugarest, Libr. Pavel Suru, 1926; Paris, Libr. J. Gamber,<br />
Lei 1000.<br />
Publicatiunile <strong>Comisiei</strong> <strong>istorice</strong> a Romaniei se gasesc de vdnzare la<br />
librariile CARTEA ROMANEASCA $i P. SURU din Bucuresti.<br />
Pretul : 100 lei.