Buburuza asiatică, Harmonia axyridis Pallas, 1773 (Coleoptera ...

Neobiota în România: 155-158 ISBN 978-973-610-923-2
Summary
Buburuza asiatică, Harmonia axyridis Pallas, 1773
(Coleoptera: Coccinellidae) – specie invazivă în România
Adrian ruicănescu & Cornel aleXandru
The Asian Ladybird beetle (Harmonia axyridis Pallas, 1773 - Coleoptera: Coccinellidae) - in Romania
The Asian ladybird beetle has been recorded first time in Romania in 2008, in the “Calcarele din
Dealul Măgura” Natural Reserve, near the locality Băiţa (Hunedoara county). This species is possible
to exist in other different locations in the country.
Keywords: Asian ladybird beetle, Harmonia axyridis, Romania
Istoric
Buburuza asiatică (Harmonia axyridis Pallas,
1773), nativă din Munţii Altai, până în coasta
de este a Japoniei, a fost introdusă în estul Statelor
Unite în 1916, ca şi mijloc de control biologic al
afidelor (Homoptera). S-a aclimatizat cu succes şi
s-a extins până în Nordul Canadei, dar şi în restul
Statelor Unite (koCh 2003).
O dată cu succesul aclimatizării acestei specii
în Statele Unite, a fost introdusă cu acelaş scop şi în
Europa de Vest. Astfel, a fost introdusă în Belgia în
1997, ca şi agent de control, dar începând din 2002,
a ajuns o specie aclimatizată şi răspândită. În Franţa
şi Olanda a fost introdusă în 1982, iar în 2002 a devenit
răspândită. În Republica Cehă a fost semnalată
1
2
exemplar – femelă ovigeră) (fig. 5). De asemenea,
specia a fost observată în numeroase exemplare în
zona Baia Mare (jud. Maramureş) în perioada 19 -
22.06.2009 (Petru Damşa - com.pers + http://mybiosis.info/nature/portal.php?pagename=image_det
ails&dataset=INVERTEBRATA&imageid=28953).
Este foarte posibil ca specia să existe şi în alte localităţi
din România.
1 În paranteză anul introducerii – anul în care a fost observată ca specie aclimatizată.
2 În aceste ţări specia a fost semnalată, fără a fi introdusă ca mijloc de control.
3
pentru prima dată în 2006, în jurul capitalei Praga.
În Germania a fost introdusă în 1997 şi 1998, devening
comună începând din 2002. S-a răspândit apoi
în Grecia (1997 – 2002), Portugalia (1984 – 2007),
Spania (1995 – 2007), Italia (1990 – 2006), Olanda
(1996 – 2004), Elveţia (1996 – 2007) 1 , Austria
(2006), Danemarca (2006), Marea Britanie (2004),
Lichtenstein (2007), Luxemburg (2006), Norvegia
(2006), Suedia (2007) 2 (Brown & al 2008) (klausnitzer
2002/3, 2004).
În România specia a fost descoperită de
Alexandru Cornel, custode al Rezervaţiei Naturale
„Calcarele din Dealul Măgura”, com. Băiţa,
jud. Hunedoara, în vara anului 2008 (4 exemplare)
(fig. 1-4) şi în data de 6.05.2009, în acelaş loc (1
4
Fig. 1-4. Harmonia axyridis.
Primele exemplare semnalate
în 2008 în România. Se
poate distinge variabilitatea
dimensiunii punctelor de
pe elitre şi a desenului
pronotului.
Foto: Alexandru Cornel
Diagnoză
Este o specie extrem de variabilă ca şi colorit,
de aceea este destul de dificil de identificat (fig 6),
putând fi confundată cu specii autohtone, de aceea
voi încerca să dau câteva detalii (http://commons.
wikimedia.org/wiki/File:Harmonia_axyridis01.
jpg).
Dimensiuni: Este o specie de talie relativ
medie printre coccinelide – 6-8 mm, fiind ceva mai
155

Fig 5. Femelă ovigeră de
Harrmonia axyridis - găsită
în 6.05.2009 în aceiaşi
locaţie.
Foto: Alexandru Cornel
Fig 6. Harrmonia axyridis
variabilitatea grafismului la
adulţi.
www.wikipedia.org
mare decât buburuza comună (Coccinella septempunctata
Linnaeus, 1758), dar avînd un grafism diferit
(fig. 7) (http://commons.wikimedia.org/wiki/
Coccinella_septempunctata).
Se caracterizează prin prezenţa unei pete triunghiulare
albe în zona frontală a capului, pată care
poate fi redusă la dimensiunea unui punct la indivizii
melanici, un desen format din pete negre pe fond
alb pe pronot, petele negre mai mult sau mai puţin
dezvoltate, formând un „W”, la indivizii melanici,
pronotul este negru cu 2 pete reniforme albe laterale.
Elitrele au un fond variabil de la roşu la oranj pal,
forma tipică având un număr de la 0 la 19 puncte rotunde
nebuloase negre, exemplarele melanice având
elitrele negre cu 2-6 pete poligonale sau rotunjite
roşii sau cu pete roşii în zig-zag (fig. 6).
Se mai poate confunda cu următoarele specii
autohtone:
Coccinella septempunctata Linnaeus, 1758.
156
Specie caracterizată prin prezenţa a 7 puncte negre
pe ambele elitre (fig. 7)(http://commons.wikimedia.
org/wiki/File:Coccinella_septempunctata01.jpg)
Harmonia quadripunctata (Pontoppidan,
1763), de asemenea variabla cu un grafism asemănător
cu H. axyridis, dar care are partea ventrală
roşie – cafenie, în schimb H. axyridis are partea
ventrală neagră (fig. 8) (http://commons.wikimedia.
org/wiki/File:Harmonia_quadripunctata01.jpg);
Anatis ocellata (Linnaeus, 1758) este mai
mare ca dimensiuni – 6-9,5 mm, care are punctele
de pe elitre ocelate, înconjurate de câte un inel galben-pal
(fig. 9) (http://coccinellidae.net/photopage.
html?id=175);
Adalia bipunctata (Linnaeus, 1758) – formele
melanice seamănă cu cele de H. axyridis, dar diferă
prin dimensiuni – 3,5-5,5 mm;
Adalia decempunctata (Linnaeus, 1758),
de asemenea foarte variabilă – lungime 5-8 mm,

7
9
caracterizată prin punctele de pe elitre aliniate orizontal.
Exemplarele melanice ale acestei specii au 4
pete de dimensiuni aproximativ egale, galbene sau
roşii pe elitre (fig 10) http://home.arcor.de/bjoern.
doering/digi-fotos/macro_bjodo/Adalia%20decempunctata%20Zehnpunkt-Marienkaefer.jpg
Larva se caracterizează printr-o coloraţie
aparte, corp cenuşiu – albăstrui, cu spini negri şi cu
2 benzi laterale oranj. Larva se întâlneşte pe plante,
unde se hrăneşte ca şi adultul în primul rând cu afi-
8
10
Fig 7. Coccinella
septempunctata.
Fig. 8. Harmonia
quadripunctata.
www.wikimedia.org
Fig 9. Anatis ocellata.
www. coccinellidae.net
Fig. 10. Adalia
decempunctata.
home.asrcor.de
Fig 11. Ciclul de dezvoltare
la Harmonia axyridis.
www.wikipedia.org
de. Pupa este fixată pe plante sau pe alte suporturi
solide, este oranj cu pete negre, din care se evidenţiază
4 triunghiulare, în zona toracică, urmate de 2
şiruri paralele de pete negre pe abdomen (fig. 11)
(http://en.wikipedia.org/wiki/File:HarAxy_ontwikkeling.jpg).
Biologie şi ecologie
Este o specie în general bivoltină, dar poate
avea până la 5 generaţii, dacă condiţiile climatice
permit. Iernează ca imago, în scorburi sau alte lo-
157

curi ferite, unde în anii de invazie formează aglomerări
de zeci sau chiar sute de exemplare. Poate
folosi beciuri, poduri sau alte intrânduri în locuinţe
sau alte construcţii umane. Adultul trăieşte în general
30 – 90 zile, dar au fost cazuri în laborator în
care adulţii au putut supravieţui chiar şi 3 ani (http://
bugguide.net/node/view/397).
Importanţă ecologică
H. axyridis este caracterizată printr-o prolificitate
şi o voracitate foarte puternică, pe lângă rolul
pozitiv pe care îl are în combaterea afidelor din culturile
agricole şi silvice, are şi un rol negativ punând
în pericol alte specii afidofage şi eliminându-le în
special din ecosistemele naturale. Prin competiţie,
elimină speciile autohtone de coccinelide, sirfide
afidofage, chrysopidae. După ce reduc populaţiile
de afide, H. axyridis pot consuma mici larve de coccinelide
(inclusiv ale propriei specii), heteroptere,
alte homoptere, larve neonate de lepidoptere etc. În
Nordul Americii de Nord, aceasta specie a eliminat
speciile autohtone de coccinelidae din multe areale.
În Europa încă nu au fost semnalate invazii
masive, dar introducerea speciei este mult mai recentă
decât în Statele Unite. În zonele în care H.
axyridis să se înmulţească exagerat există posibilitatea
eliminării speciilor autohtone de coccinelide
afidofage, în special a speciei Coccinella septempunctata.
De asemenea, există pericolul creerii unor
dezechilibre ecologice prin eliminarea unor specii
de insecte fitofage (afide, heteroptere, cicadelide,
larve de lepidoptere, etc.). Înmulţirea exagerată în
zonele locuite sau de agrement poate genera discomfort.
Singura modalitate de combatere în caz de
invazie este colectarea grupurilor şi aglomerărilor
158
Adrian ruicănescu
Institutul de Cercetări Biologice
Str. Republicii, 48
Cluj-Napoca, 400015
e-mail: a.ruicanescu@gmail.com
de iernare din scorburi, beciuri, poduri şi alte spaţii
ferite şi distrugerea lor. Nu recomandăm măsuri chimice
de combatere, de asemenea nu recomandăm
combaterea în ariile cu plante cultivate, unde poate
fi o insectă benefică.
BIBLIOGRAFIE
Brown P. M. j., t. adriaens, h. Bathon, j. CuPPen,
a. Goldarazena, t. häGG, M. kenis, B. e. M.
klausniTzer, i. koVář, a. j. m. loomans, m.
e. n. Majerus, o. nedVed, j. Pedersen, w. ra-
BitsCh, h. e. roy, V. ternois, i. a. zakharoV,
d. B. roy 2008. Harmonia axyridis in Europe:
spread and distribution of a non-native coccinellid.
BioControl 53: 5-21.
hahn J. 2004. Multicolored Asian Ladybird. Regents
of the University of Minnesota.
klausnitzer, B. 2002/3. Harmonia axyridis (Pallas,
1773) in Deutschland (Col., Coccinellidae).
Entomol. Nachrichten Berichte 46: 177-183.
klausnitzer, B. 2004. Harmonia axyridis (Pallas,
1773) in Basel-Stadt (Coleoptera, Coccinellidae).
Mitteilungen Entomol. Gesellschaft Basel
54: 115-122.
koCh R.L. 2003. The multicolored Asian lady beetle,
Harmonia axyridis: A review of its biology,
uses in biological control, and non-target impacts.
16pp. Journal of Insect Science, 3:32.
*** Ladybird Survey. htthttp://www.ladybird-survey.
pwp.blueyonder.co.uk/H_axyridis.htm#images
*** Bug Guide. www.bugguide.net
*** Coccinellidae Europa. http://coccinellidae.net
*** My Nature. http://mybiosis.info/nature/portal.
php?pagename=firstpage
*** Wikimedia. www.wikimedia.org
*** Wikipedia. www.wikipedia.org.
*** Wildlife Makro-Fotos. www.bjodo.de.
Cornel aleXandru
com. Băiţa nr. 214
337045, jud. Hunedoara
e-mail: alexandru_crnl@yahoo.com