formare de formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari ... - JSI.com

Manual pentru 

FORMATORI 

FORMARE DE FORMATORI 

PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR 

SANITARI ROMI ÎN DOMENIUL 

SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII 

MINISTERUL SÃNÃTÃÞII

FORMARE DE FORMATORI 

PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR 

SANITARI ROMI ÎN DOMENIUL 

SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII 

Manual pentru formatori

Titlu: 

Manual de formare de formatori pentru instruirea Mediatorilor Sanitari Romi 

în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii 

Autori: 

Suzanne Plopper 

Daniela Iancu 

© 2007 JSI Research & Training Institute, Inc 

Acest manual a fost elaborat de JSI Research & Training Institute Inc. – Reprezentanþa 

România, în cadrul proiectului Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România (ISFR). 

Documentul poate fi reprodus ºi/sau adaptat, cu condiþia ca: textul reprodus sau adaptat 

sã fie trimis la JSI ºi sã se obþinã acordul scris al JSI; sã se menþioneze sursa. Vã rugãm 

sã trimiteþi copii ale materialelor elaborate pe baza acestui manual la: 

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României 

Formare de formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari romi 

în domeniul sãnãtãþii reproducerii : manual pentru formatori / Institutul 

de Cercetare ºi Formare JSI - Bucureºti: Speed Promotion, 2007 

ISBN: 978-973-8942-18-9 

I. Institutul de Cercetare ºi Formare JSI 

613.88 

JSI Research & Training Institute, Inc. 

44 Farnsworth Street 

Boston, MA 02210-1211, U.S.A 

E-mail: office@jsi.ro 

www.jsi.com/romania 

Realizarea acestei publicaþii a fost posibilã datoritã generosului suport din partea 

poporului american prin Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), în 

cadrul acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00. Opiniile exprimate aparþin autorilor 

ºi nu reflectã neapãrat punctele de vedere ale USAID sau ale guvernului american.

Cuprins 

Prefaþã 

Sesiunea 1 

Sesiunea 2 

Sesiunea 3 

Sesiunea 4 

Sesiunea 5 

Sesiunea 6 

Sesiunea 7 

Sesiunea 8 

Sesiunea 9 

Sesiunea 10 

Paginile Titlul sesiunii 

4 Despre JSI Research & Training Institute Inc. ºi ISFR 

5 Cuvânt înainte 

6 Despre manual 

7–19 Introducere 

20–37 Învãþarea la adult 

38–64 Tehnici de instruire 

65–77 Dinamica de grup 

78–85 Ascultarea activã ºi oferirea instrucþiunilor 

86–92 Utilizarea înrebãrilor 

93–100 Co-facilitarea 

101–115 Pregãtirea sesiunilor practice 

116–119 Implementarea sesiunilor practice 

120–123 Evaluarea ºi încheierea atelierului 

124 Bibliografie 

Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi 


3

Prefaþã 

Despre JSI Research & Training Institute (JSI) ºi 

Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România (ISFR) 

John Snow, Inc. (JSI) este o organizaþie neguvernamentalã cu sediul la Boston, SUA, 

ce poartã numele Dr. John Snow, cunoscut astãzi drept pãrintele epidemiologiei 

moderne. JSI oferã asistenþã tehnicã pentru managementul programelor de sãnãtate 

publicã ºi desfãºoarã proiecte în peste 60 de þãri din lume, începând din anul 1978. 

Scopul JSI este de a dezvolta capacitatea diverselor þãri de a rãspunde problemelor de 

sãnãtate publicã. 

JSI este prezent în România din anul 2000. În noiembrie 2001 a fost semnatã 

Convenþia de Parteneriat prin care Institutul de Cercetare ºi Formare JSI, în parteneriat 

cu Ministerul Sãnãtãþii (MS) ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii prin Agenþia Statelor 

Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), implementeazã în perioada 2001 – 

2006 “Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România” (ISFR). 

Principiile ºi valorile JSI sunt: 

• Facilitarea parteneriatului guvernamental – neguvernamental 

• Coordonare între diverºi donatori ºi instituþiile româneºti 

• Asigurarea viabilitãþii programelor prin întãrirea structurilor publice 

• Dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor ne-guvernamentale pentru a rãspunde 

nevoilor societãþii. 

Iniþiativa pentru sãnãtatea familiei în România (ISFR) are drept scop creºterea 

accesului ºi a utilizãrii serviciilor de planificare familialã ºi sãnãtatea reproducerii de 

cãtre populaþia defavorizatã, în special de femeile din mediul rural ºi grupurile cu 

nevoi speciale. 

Principalele abordãri ale „Iniþiativei pentru Sãnãtatea Familiei în România” sunt: 

�� Integrarea serviciilor de sãnãtatea reproducerii la nivelul asistenþei medicale 

primare (planificare familialã, asistenþã pre ºi post-natalã, depistarea precoce a 

cancerului de col uterin ºi sân, prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã, 

inclusiv HIV/SIDA); 

�� Dezvoltarea unui sistem integrat, eficient ºi durabil de furnizare a serviciilor de 

sãnãtatea reproducerii; 

�� Promovarea utilizãrii serviciilor de sãnãtatea reproducerii. 

Cele mai importante rezultate anticipate ca urmare a implementãrii acestui 

program sunt: 

�� Creºterea numãrului de unitãþi sanitare din asistenþa medicalã primarã care 

furnizeazã servicii de bazã în sãnãtatea reproducerii, precum ºi a gradului lor de 

utilizare; 

�� Creºterea gradului de informare al populaþiei cu privire la serviciile de 

planificare familialã, prevenirea ºi depistarea precoce a cancerului de col uterin 

ºi de sân, precum ºi metodele de prevenire a infecþiilor cu transmitere sexualã, 

inclusiv HIV; 

�� Creºterea utilizãrii metodelor moderne de contracepþie în rândul populaþiei de 

vârstã reproductivã din România; 

�� Reducerea mortalitãþii materne, a mortalitãþii infantile ºi a numãrului de avorturi. 

4 Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi 

în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

Cuvânt înainte 

Ideea unui curs de formare de formatori selectaþi din rândul mediatorilor sanitari 

romi poate pãrea îndrãzneaþã; ºi chiar s-a dovedit a fi o provocare. Dar, numai aceastã 

abordare, având la origine principiile educaþiei între egali, a putut asigura succesul 

proiectului nostru. 

Luând în considerare problemele de sãnãtate publicã cu care se confruntã 

populaþia romã (rata ridicatã a mortalitãþii materne ºi infantile, avortului, cancerului 

genital; lipsa de informaþii despre controlul fertilitãþii ºi utilizarea redusã a metodelor 

contraceptive moderne; lipsa îngrijirilor pre/postnatale; incidenþa ridicatã a infecþiilor 

cu transmitere sexualã), precum ºi inechitãþile existente în ceea ce priveºte accesul la 

servicii, Institutul de Cercetare ºi Formare JSI a inclus în agenda sa încã din anul 

2003 intervenþiile în sfera sãnãtãþii reproducerii pentru populaþia romã. Astfel, a fost 

identificatã nevoia de a lãrgi cunoºtinþele ºi competenþele mediatorilor sanitari în 

acest domeniu, pentru ca ei sã poatã contribui eficient la ameliorarea stãrii de 

sãnãtate a populaþiei din comunitãþile în care îºi desfãºoarã activitatea. 

Prezentul manual încearcã sã sintetizeze principiile de instruire, modelele ºi 

materialele dezvoltate de-a lungul timpului în cadrul proiectelor implementate ºi 

sprijinite de JSI, precum ºi de alte organizaþii cu experienþã în dezvoltarea programelor 

de formare de formatori. 

Specificitatea acestui manual constã în faptul cã în elaborarea lui au fost luate în 

considerare atât aspectele profesionale, cât ºi cele culturale ale mediatorilor sanitari 

romi; au fost consultaþi cei doi formatori care au lucrat în programul “Mediatorilor 

sanitari romi” încã de la început, doamna Mariana Buceanu ºi domnul Daniel 

Rãdulescu, ei fiind cei care nu numai cã au oferit pregãtirea iniþialã a celor ce aveau 

sã devinã mediatori sanitari, ci au continuat sã supervizeze ºi sã evalueze activitatea 

acestora în anii care au urmat. Dorim sã le mulþumim pentru sprijinul pe care l-au 

acordat pe tot parcursul acestei intervenþii ºi pentru recomandãrile pe care le-au fãcut. 

Mulþumim în mod deosebit doamnei Hanna Dobronãuþeanu, Consilier al Ministrului 

Sãnãtãþii, care ne-a fost alãturi ºi ne-a sprijinit în munca laborioasã de documentare 

ºi identificare a nevoilor specifice de instruire ale mediatorilor. 

Sperãm ca manualul sã îºi dovedeascã utilitatea ºi sã contribuie la reducerea 

inechitãþilor/ creºterea accesului populaþiei rome la serviciile de sãnãtate publicã ºi 

îmbunãtãþirea stãrii lor de sãnãtate. 

Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi 


Autorii 

5

Sugestii pentru utilizarea manualului 

Acest manual este destinat formatorilor care implementeazã atelierul de formare de 

formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii. 

Oferã formatorilor toate indicaþiile ºi materialele necesare pentru a asigura 

instruirea eficientã a participanþilor ºi dobândirea cunoºtinþelor, atitudinilor ºi 

abilitãþilor necesare viitorilor formatori pentru a instrui mediatorii sanitari romi în 

domeniul Sãnãtãþii Reproducerii. 

Manualul: 

• Este conceput pentru stilul de lucru interactiv, cu implicarea directã a 

participanþilor în procesul de învãþare. 

• Prezintã participanþilor conceptele de bazã ale procesului de instruire a adulþilor. 

• Dezvoltã ºi modeleazã abilitãþile esenþiale pentru implementarea eficientã a 

activitãþilor de instruire. 

• Oferã participanþilor un ghid pentru pregãtirea, implementarea ºi evaluarea 

activitãþilor de instruire. 

• Permite participanþilor sã exerseze practic explicarea conceptelor de bazã ale 

sãnãtãþii reproducerii ºi sã-ºi perfecþioneze abilitãþile pentru facilitarea 

sesiunilor de instruire. 

Conþinutul propus, grupat în mai multe sesiuni, este destinat sã formeze abilitãþile 

necesare viitorilor formatori pentru a: instrui mediatorii sanitari în sãnãtatea reproducerii, 

a explica conceptele de bazã ale sãnãtãþii reproducerii, a favoriza dezvoltarea abilitãþilor 

de comunicare interpersonalã ºi cu grupurile necesare mediatorilor sanitari. 

Manualul are douã secþiuni: 

• Partea I cuprinde sesiunile referitoare la metodologia de instruire a adultului, 

inclusiv principiile de învãþare a adultului, tehnicile de instruire, dinamica de grup, 

facilitarea discuþiilor ºi principiile co-facilitãrii în cursul activitãþilor de instruire. 

• Partea a doua oferã participanþilor prilejul de a aplica ºi exersa practic 

cunoºtinþele ºi abilitãþile dobândite, prin simularea unor sesiuni de instruire în 

domeniul sãnãtãþii reproducerii. 

Fiecare sesiune conþine: 

I. Indicaþii despre conþinutul sesiunii: 

- obiectivele specifice ale sesiunii, 

- tehnicile de instruire recomandate, 

- durata estimatã a activitãþilor propuse, 

- materialele necesare: materiale vizuale (flipchart ºi transparente), documente 

destinate formatorilor (conþin informaþii tehnice necesare pentru conducerea 

activitãþilor), foi de lucru ºi alte materiale care vor fi distribuite pe parcursul 

atelierului, în strânsã legãturã cu activitãþile desfãºurate. 

Pe baza acestor indicaþii, formatorii vor verifica ºi pregãti înaintea fiecãrei 

sesiuni toate materialele, rechizitele necesare. 

II. Instrucþiuni pentru formator –conþine informaþiile necesare pentru desfãºurarea 

ºi procesarea activitãþilor de instruire. 

6 Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi 

în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

SESIUNEA 

1 

Scopul ºi obiectivele 

atelierului 

Introducere 

Obiective 

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã: 

1. Spunã care este numele cu care doreºte fiecare persoanã sã fie apelatã în timpul 

atelierului 

2. Descrie ce ar dori sã înveþe în timpul acestui atelier 

3. Îºi reconsidere aºteptãrile pe baza obiectivelor propuse pentru programul de 

formare 

4. Numeascã cel puþin patru reguli acceptate de grup pentru a asigura derularea 

optimã a atelierului 

5. Îºi evalueze cunoºtinþele despre training, sãnãtatea reproducerii ºi comunicare 

Durata 

1 orã 30 minute 

Materiale 

Flip-chart 

Hârtie de flip-chart 

Markere 

Scotch 

Bloc-notes-uri 

Pixuri 

Manuale pentru participanþi 

Ecusoane 

Activitatea Metode Durata Materiale 

Introducere 

Prezentãri 

Aºteptãrile 

participanþilor 

Icebreaker 

Lucru în 

perechi (diade) 

Prezentare 10 min Material vizual / Flipchart 

Scopul ºi obiectivele atelierului 

Formare de fomatori pentru Mediatorii Sanitari Romi 

40 min Material vizual / Flipchart 

• Scopul ºi obiectivele atelierului 

Materiale de lucru 

• Seturi de cuvinte antonime sau proverbe/ 

zicãtori pentru exerciþiul introductiv 

• 

(bucãþi de hârtie A5) 

Chestionare pentru evaluarea nevoilor de 

instruire 

7

Sesiunea 1 

Introducere 


Normele/ regulile 

grupului 

Testarea iniþialã a 


Brainstorming 10 min Document formator 

Reguli de grup 

Lucru individual 

(chestionar) 

TOTAL 90’ 

INSTRUCÞIUNI: 

Uraþi participanþilor “Bun venit” la atelier. 

30 min Material pentru participanþi 

Pre-test 

Document formator 

Cheie de rezolvare a testului 

I-II. PREZENTÃRI ªI AªTEPTÃRI (40 minute) 

Prezentaþi-vã pe scurt. Spuneþi cã deºi este foarte probabil ca participanþii sã se 

cunoascã între ei de la alte activitãþi anterioare, totuºi, formatorii doresc sã fie siguri 

cã toþi cei prezenþi în salã se cunosc. Rugaþi participanþii sã se prezinte pe rând, 

fiecare spunându-ºi numele cu care doreºte sã fie apelat pe parcursul atelierului. Pe 

mãsurã ce participanþii se prezintã, co-formatorul scrie numele pe un ecuson ºi îl 

înmâneazã participantului. 

Explicaþi activitatea care va urma: 

• Scopul activitãþii este sã: 

1) ofere participanþilor posibilitatea de a se cunoaºte 

2) creeze o atmosferã pozitivã, propice învãþãrii 

3) încurajeze participanþii sã-ºi împãrtãºeascã opiniile despre ce considerã ei cã 

au nevoie sã înveþe. 

• Rugaþi participanþii sã se ridice în picioare. Lipiþi pe spatele fiecãruia câte o 

bucatã de hârtie, având grijã ca persoana respectivã sã nu vadã textul (fiecare 

hârtie conþine un cuvânt, care are ca “pereche” cuvântul cu sens opus (de 

exemplu “înalt” / “scund”), care va fi lipit pe spatele altei persoane. Sarcina 

fiecãruia este sã îºi gãseascã perechea, circulând printre colegi ºi uitându-se la 

cuvintele înscrise pe spatele lor. Atunci când un participant crede cã ºi-a gãsit 

“perechea”, poate întreba colegul dacã ar putea fi “opusul” lui. 

Alternative: se pot folosi proverbe/zicãtori sau desene în locul cuvintelor. In acest 

caz, fiecare participant va avea câte o jumãtate din proverbul sau desenul folosit, ºi 

va trebui sã îºi gãseascã jumãtatea. 

• Dupã ce toþi participanþii ºi-au identificat “perechea” rugaþi-i sã stea împreunã. 

• Distribuiþi fiecãrui participant câte un chestionar, rugaþi-i sã rãspundã la 

întrebãri ºi apoi sã discute în perechi despre rãspunsurile date ºi fiecare sã 

noteze rãspunsurile colegului. Explicaþi cã la întrebarea 3 este important sã 

spunã fiecare ce crede cã are nevoie sã înveþe la acest atelier. Subliniaþi cã ceea 

ce aºteaptã fiecare participant de la acest atelier depinde în mare mãsurã de 

ceea ce va “da” fiecare. Invitaþi-i sã participe activ în toate activitãþile, pentru 

a beneficia cât mai mult de acest atelier. 

• În grupul mare, reunit, fiecare participant îºi va prezenta partenerul de discuþie ºi 

va împãrtãºi grupului rãspunsurile acestuia la cele 3 întrebãri. Notaþi pe flipchart 

rãspunsurile tuturor la întrebarea 3 ºi afiºaþi lista obþinutã într-un loc vizibil. 

8 Formare de fomatori pentru Mediatorii Sanitari Romi

Afiºaþi pe flipchart: Scopul ºi obiectivele atelierului. Citiþi-le împreunã cu grupul ºi 

verificaþi dacã sunt întrebãri sau nelãmuriri. 

Discutaþi despre asemãnãrile dintre obiectivele propuse pentru atelier ºi lista 

aºteptãrilor formulate de participanþi. Dacã existã diferenþe, discutaþi cu grupul 

posibilitãþile de a rãspunde dorinþelor lor. Dacã existã aºteptãri la care atelierul nu va 

rãspunde, discutaþi despre alte posibilitãþi ale participanþilor de a le rezolva. 

Distribuiþi fiecãrui participant câte un Manual al participantului. 

Introducere Sesiunea 1 

III. OBIECTIVELE GENERALE ALE ATELIERULUI (10 minute) 

Invitaþi grupul sã deschidã Manualul la pagina la care se gãseºte Programul 

atelierului. Treceþi-l în revistã împreunã cu grupul ºi discutaþi eventualele aspecte 

care necesitã clarificãri. 

IV. REGULI DE GRUP (10 minute) 

Explicaþi participanþilor cã un element important în procesul de instruire este 

atmosfera care se creeazã, dinamica grupului (despre care se va discuta puþin mai 

târziu) ºi cã fiecare membru al grupului este responsabil de asigurarea unei atmosfere 

pozitive pentru învãþare. Rugaþi participanþii sã se gândeascã la câteva norme, reguli 

de grup, pe care vor trebui sã le respecte pentru a facilita participarea fiecãruia ºi 

procesul de învãþare. În cazul în care participanþii omit reguli esenþiale, sugeraþi-le 

Dvs. urmãrind materialul de referinþã Reguli de grup. 

V. PRETEST (30 minute) 

Explicaþi cã în afarã de întrebãrile puse participanþilor despre ce cred ei cã ar trebui 

sã înveþe în timpul atelierului, o altã modalitate de a evalua nevoile de instruire este 

completarea unui test la începutul atelierului, care va fi urmat de un test la sfârºit 

pentru a mãsura eficienþa procesului de instruire. 

Distribuiþi copii ale testului. Spuneþi participanþilor sã îºi scrie numele pentru a-l 

putea identifica uºor. Acordaþi 30 minute pentru completarea testului. 

Strângeþi testele, fãrã a verifica corectitudinea rãspunsurilor în acest moment. 

Le veþi corecta la sfârºitul zilei, pentru a vã orienta asupra nevoilor participanþilor. 


9

Sesiunea 1 

FOAIE DE 

LUCRU 

Introducere 

Chestionar pentru evaluarea nevoilor de învãþare 

1. Menþioneazã un lucru foarte important pe care l-ai aflat despre tine sau despre 

comunitatea ta de când lucrezi ca mediator. 

2. Ce sentimente ai avut atunci când ai fost invitat/ã sã participi la acest atelier pentru 

a deveni formator pentru alþi mediatori sanitari? 

3. Gândeºte-te la experienþa de participant pe care ai avut-o în alte ateliere, cursuri, 

precum ºi la rolul tãu viitor de formator. Ce anume ai dori sã înveþi în timpul acestui 

atelier, ce crezi cã te-ar ajuta sã devii formator, pentru a instrui alþi mediatori 

sanitari în sãnãtatea reproducerii? 


MATERIAL 

VIZUAL / 

FLIPCHART 

Atelier de formare de formatori pentru instruirea 

mediatorilor sanitari în Sãnãtatea Reproducerii 

Scop: pregãtirea formatorilor care vor instrui mediatorii sanitari romi în Sãnãtatea Reproducerii. 

Obiective generale: la sfârºitul atelierului, participanþii vor fi capabili sã: 

1. Aplice teoria instruirii adultului, ciclul învãþãrii experienþiale ºi principiile de 

oferire a feedbackului în timpul sesiunilor de instruire 

2. Demonstreze abilitatea de a folosi diverse tehnici ºi metode de instruire 

3. Demonstreze capacitatea de a promova ºi menþine un climat propice învãþãrii ºi 

o dinamicã pozitivã de grup 

4. Demonstreze folosirea abilitãþile de comunicare ºi facilitare în procesul de 

instruire 

5. Aplice principiile de co-facilitare a sesiunii cu un coleg 


6. Aplice cunoºtinþele ºi principiile învãþate în timpul sesiunilor practice de 

instruire a mediatorilor sanitari în Sãnãtatea Reproducerii 


11

Sesiunea 1 

18,00 

Încheiere Încheiere Încheiere Încheiere Încheiere 

Încheiere 

Tehnici de instruire 

(continuare) 

Folosirea întrebãrilor în 

training (90 min) 

Pregãtirea sesiunilor 

practice – 

lucru în grupuri mici 

(continuare) 

Sesiuni practice 

(continuare) 


(continuare) 

Incheiere (2 ore) 

Post test 

Evaluare 

Introducere 

16,00 

Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea 

Pauzã cafea 


(5 ore 30 min) 

Ascultarea activã ºi 

formularea instrucþiunilor 

(60 min) 

12 Formare de fomatori pentru Mediatorii Sanitari Romi 

14,30 

Învãþarea la adult 

(continuare) 

Dinamica de grup 

(continuare) 


practice – 

lucru în grupuri mici 

(continuare) 


(continuare) 


(continuare) 


(continuare) 

13,00 

14,30 

Pauzã prânz Pauzã prânz Pauzã prânz Pauzã prânz Pauzã prânz 

Pauzã prânz 


(90 min) 


practice – lucru în 

grupuri mici (4 ore) 

11,00 

Învãþarea la adult 

(150 min) 


(continuare) 


practice – introducere 

(60 min) 


(continuare) 


(continuare) 


(continuare) 

10,30 

Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea Pauzã cafea 

Pauzã cafea 

Introducere (90 min) 

Prezentarea 

participanþilor ºi 

formatorilor 

Obiectivele atelierului 

Reguli de grup 

Pre-test 


(continuare) 

Co-facilitarea în training 

(75 min) 

Implementarea 

sesiunilor practice de 

instruire în Sãnãtatea 

Reproducerii 


(continuare) 


(continuare) 

9,00 

Recapitulare (15 min) 





Ora 

ZIUA 1 

ZIUA 2 

ZIUA 3 

ZIUA 4 

ZIUA 5 

ZIUA 6 

Programul atelierului

MATERIAL 

PENTRU 

FORMATOR 

REGULI DE GRUP 

Respectaþi programul atelierului (fiþi punctuali). 

Respectaþi ºi încurajaþi participarea fiecãruia. 

Nu întrerupeþi. 

Ascultaþi-i pe ceilalþi. 

Respectaþi confidenþialitea celor povestite în timpul programului de instruire. 

Nu faceþi atacuri la persoanã. 

Nu criticaþi persoana 

Fiecare participant este responsabil de ceea ce învaþã în timpul atelierului. 

Nu fumaþi decât în pauze, în locurile special amenajate. 

Telefoanele mobile nu se folosesc în sala de curs. 



13

Sesiunea 1 

MATERIAL 

PENTRU 

PARTICIPANÞI 

Introducere 

PRE/POST TEST 

Nume____________________ Data__________ 

Adevãrat sau fals 

Citiþi cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi puneþi un A în spaþiul din stânga dacã 

afirmaþia vi se pare corectã sau un F dacã enunþul îl consideraþi greºit (fiecare rãspuns 

corect valoreazã un punct). 

____1. Conceptul de “dinamica grupului” este folosit pentru a descrie interacþiunea 

dintre membrii unui grup. 

____2. În timpul discuþiilor de grup, formatorul ar trebui sã adreseze întrebãrile 

acelor participanþi de care e sigur cã ºtiu rãspunsurile, astfel încât toatã 

lumea sã audã rãspunsul corect. 

____3. Dacã un participant pune o întrebare, rugaþi mai întâi pe altcineva din grup 

sã rãspundã. 

____4. Dacã aveþi în grup un participant care vã întrerupe tot timpul, trebuie sã îl 

trataþi cu respect ºi sã menþineþi atmosfera pozitivã. 

____5. Atunci când o persoanã primeºte un feedback, ar trebui sã explice de ce a 

procedat într-un anume fel sau a spus un anumit lucru. 

Întrebãri cu rãspuns multiplu 

Fiecare din întrebãrile urmãtoare are mai multe rãspunsuri posibile. Încercuiþi 

rãspunsurile pe care le consideraþi cele mai potrivite pentru fiecare întrebare, în 

funcþie de numãrul indicat de rãspunsuri (fiecare rãspuns corect valoreazã un punct; 

dacã încercuiþi mai multe rãspunsuri, veþi primi 0 puncte). 

1. Cum ar trebui oferit feedback-ului în cadrul trainingului? (2 rãspunsuri corecte) 

Feedback-ul trebuie sã fie: 

a. oferit cu scopul de a corecta comportamentul persoanei 

b. specific 

c. acceptat de cãtre persoana cãreia îi este oferit 

d. oferit la momentul potrivit 

e. bazat pe explicaþii, arãtând ce motive a avut persoana respectivã sã procedeze 

într-un anume fel sau sã spunã ceva anume 


2. Care dintre rãspunsurile de mai jos faciliteazã o dinamicã pozitivã de grup în cadrul 

unui atelier de instruire? (3 rãspunsuri corecte) 

a. spuneþi participanþilor cã pot lucra oricum doresc ei pentru a atinge obiectivele 

atelierului 

b. împãrþiþi cu grupul responsabilitatea succesului 

c. folosiþi lectura la maximum pentru a oferi cât mai multe informaþii 

d. asiguraþi-vã cã sarcinile date grupului sunt relevante 

e. trataþi toate problemele ca aparþinând grupului 

3. Cum ar trebui sã reacþioneze formatorul atunci când participanþii rãspund la 

întrebãrile sale? (2 rãspunsuri corecte) 

a. dacã rãspunsul este corect – faceþi comentarii pozitive ºi repetaþi rãspunsul 

b. dacã rãspunsul este incorect – acceptaþi rãspunsul într-un mod care sã nu 

jigneascã participanþii 

c. dacã rãspunsul este incorect – daþi imediat rãspunsul corect, pentru ca sã fiþi 

siguri cã grupul îl va afla 

d. dacã rãspunsul este parþial corect – spuneþi cã rãspunsul este greºit ºi sã 

încerce din nou sã dea rãspunsul corect 

e. dacã rãspunsul este parþial corect – faceþi comentarii pozitive asupra pãrþii 

corecte din rãspuns ºi întrebaþi dacã vrea altcineva sã mai adauge ceva 

4. Pentru a asigura o instruire de calitate, co-formatorii ar trebui (3 rãspunsuri corecte): 

a. sã hotãrascã dinainte când sã intervinã în sesiunea facilitatã de coleg 

b. sã citeascã sesiunile înainte de începerea atelierului 

c. sã-ºi exprime opiniile la sfârºitul sesiunii dacã diferã de ale colegului, pentru ca 

participanþii sã afle cã existã mai multe puncte de vedere asupra subiectului 

d. sã fie prezenþi pe toatã durata cursului ºi sã urmãreascã activitãþile 

e. sã stea în faþa grupului, pentru ca sã poatã interveni oricând este nevoie 

Întrebãri cu rãspunsuri scurte 


1. Numiþi cele 4 faze ale ciclului învãþãrii experienþiale 

a. _____________________________________________________________________ 

b. _____________________________________________________________________ 

c. _____________________________________________________________________ 

d. _____________________________________________________________________ 

2. Numiþi cele 4 etape în progresiunea învãþãrii 

a. _____________________________________________________________________ 

b. _____________________________________________________________________ 

c. _____________________________________________________________________ 

d. _____________________________________________________________________ 


15

Sesiunea 1 

Introducere 

Întrebãri complementare (cu un singur rãspuns) 

Citiþi cu atenþie caracteristicile celor douã tipuri de instruire, învãþãmântul tradiþional 

ºi instruirea adultului, descrise mai jos (de la “a” la “g”). Stabiliþi pentru fiecare 

afirmaþie dacã descrie o trãsãturã a învãþãmântului tradiþional sau a procesului de 

instruire a adultului. Puneþi litera corespunzãtoare (a, b, c, d, e, f, or g) în spaþiile 

libere de sub cele douã tipuri de instruire 

Fiecare rãspuns se foloseºte doar o datã. 

Învãþãmîntul tradiþional Instruirea adultului 

________ ________ 

________ ________ 

________ ________ 

________ ________ 

________ ________ 

________ ________ 

________ ________ 

a. Instructorul este responsabil de progresul instruirii 

b. Instructorul propune structura procesului de instruire ºi încurajeazã participarea 

la activitãþi 

c. Orice întrebare are un rãspuns “corect” sau “greºit” 

d. Elevii învaþã mai uºor dacã experienþele de instruire se bazeazã pe situaþii din 

viaþa realã 

e. Elevii acceptã responsabilitatea instruirii proprii 

f. Activitãþile de instruire se bazeazã pe regula “20/40/80” 

g. Experienþele celor instruiþi au valoare limitatã 


MATERIAL 

PENTRU 

FORMATOR 

GRILA CORECTARE PRE/POST TEST 

Adevãrat sau fals 


Citiþi cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi puneþi un A în spaþiul din stânga dacã 

afirmaþia vi se pare corectã sau un F dacã enunþul îl consideraþi greºit (fiecare rãspuns 

corect valoreazã un punct). 

__A__1. Conceptul de “dinamica grupului” este folosit pentru a descrie interacþiunea 

dintre membrii unui grup. 

__F__2. În timpul discuþiilor de grup, formatorul ar trebui sã adreseze întrebãrile 

acelor participanþi de care e sigur cã ºtiu rãspunsurile, astfel încât toatã 

lumea sã audã rãspunsul corect. 

__A__3. Dacã un participant pune o întrebare, rugaþi mai întâi pe altcineva din grup 

sã rãspundã. 

__A__4. Dacã aveþi în grup un participant care vã întrerupe tot timpul, trebuie sã îl 

trataþi cu respect ºi sã menþineþi atmosfera pozitivã. 

__F__5. Atunci când o persoanã primeºte un feedback, ar trebui sã explice de ce a 

procedat într-un anume fel sau a spus un anumit lucru. 

Întrebãri cu rãspuns multiplu 

Fiecare din întrebãrile urmãtoare are mai multe rãspunsuri posibile. Încercuiþi 

rãspunsurile pe care le consideraþi cele mai potrivite pentru fiecare întrebare, în 

funcþie de numãrul indicat de rãspunsuri (fiecare rãspuns corect valoreazã un punct; 

dacã încercuiþi mai multe rãspunsuri, veþi primi 0 puncte). 

1. Cum ar trebui oferit feedback-ului în cadrul trainingului? (2 rãspunsuri corecte) 

Feedback-ul trebuie sã fie: 

a. oferit cu scopul de a corecta comportamentul persoanei 

b. specific 

c. acceptat de cãtre persoana cãreia îi este oferit 

d. oferit la momentul potrivit 

e. bazat pe explicaþii, arãtând ce motive a avut persoana respectivã sã procedeze 

într-un anume fel sau sã spunã ceva anume 


17

Sesiunea 1 

Introducere 

2. Care dintre rãspunsurile de mai jos faciliteazã o dinamicã pozitivã de grup în cadrul 

unui atelier de instruire? (3 rãspunsuri corecte) 

a. spuneþi participanþilor cã pot lucra oricum doresc ei pentru a atinge obiectivele 

atelierului 

b. împãrþiþi cu grupul responsabilitatea succesului 

c. folosiþi lectura la maximum pentru a oferi cât mai multe informaþii 

d. asiguraþi-vã cã sarcinile date grupului sunt relevante 

e. trataþi toate problemele ca aparþinând grupului 

3. Cum ar trebui sã reacþioneze formatorul atunci când participanþii rãspund la 

întrebãrile sale? (2 rãspunsuri corecte) 

a. dacã rãspunsul este corect – faceþi comentarii pozitive ºi repetaþi rãspunsul 

b. incorecte – acceptaþi rãspunsul într-un mod care sã nu jigneascã participanþii 

c. incorecte – daþi imediat rãspunsul corect, pentru ca sã fiþi siguri cã grupul îl va afla 

d. parþial corecte – spuneþi grupului cã rãspunsul este greºit ºi sã încerce din nou 

sã dea rãspunsul corect 

e. parþial corecte – faceþi comentarii pozitive asupra pãrþii corecte din rãspuns ºi 

întrebaþi dacã vrea altcineva sã rãspundã sau sã mai adauge ceva 

4. Pentru a asigura o instruire de calitate, co-formatorii ar trebui (3 rãspunsuri corecte): 

a. sã hotãrascã dinainte când sã intervinã în sesiunea facilitatã de coleg 

b. sã citeascã sesiunile înainte de începerea atelierului 

c. sã-ºi exprime opiniile la sfârºitul sesiunii dacã diferã de ale colegului, pentru ca 

participanþii sã afle cã existã mai multe puncte de vedere asupra subiectului 

d. sã fie prezenþi pe toatã durata cursului ºi sã urmãreascã activitãþile 

e. sã stea în faþa grupului, pentru ca sã poatã interveni oricând este nevoie 

Întrebãri cu rãspunsuri scurte 

1. Numiþi cele 4 etape (sau faze) ale ciclului învãþãrii experienþiale 

a. ___Experienþa_______________________________________________ 

b. ___Reflectarea______________________________________________ 

c. ___Generalizarea____________________________________________ 

d. ___Aplicarea________________________________________________ 

2. Numiþi cele 4 etape în progresiunea învãþãrii 

a. ____incompetenþã inconºtientã_________________________________ 

b. ____incompetenþã conºtientã __________________________________ 

c. ____competenþã conºtientã ____________________________________ 

d. ____competenþã inconºtientã___________________________________ 


Întrebãri complementare (cu un singur rãspuns) 

Citiþi cu atenþie caracteristicile celor douã tipuri de instruire, învãþãmântul tradiþional 

ºi instruirea adultului, descrise mai jos (de la “a” la “g”). Stabiliþi pentru fiecare 

afirmaþie dacã descrie o trãsãturã a învãþãmântului tradiþional sau a procesului de 

instruire a adultului. Puneþi litera corespunzãtoare (a, b, c, d, e, f, or g) în spaþiile 

libere de sub cele douã tipuri de instruire 

Fiecare rãspuns se foloseºte doar o datã. 

Învãþãmîntul tradiþional Instruirea adultului 

__a___ __b___ 

__c___ __d___ 

__g___ __e___ 

______ __f ___ 

______ ______ 

______ ______ 

______ ______ 


a. Instructorul este responsabil de progresul instruirii 

b. Instructorul propune structura procesului de instruire ºi încurajeazã participarea 

la activitãþi 

c. Orice întrebare are un rãspuns “corect” sau “greºit” 

d. Elevii învaþã mai uºor dacã experienþele de instruire se bazeazã pe situaþii din 

viaþa realã 

e. Elevii acceptã responsabilitatea instruirii proprii 

f. Activitãþile de instruire se bazeazã pe regula “20/40/80” 

g. Experienþele celor instruiþi au valoare limitatã 


19

SESIUNEA 

2 

Procesul de instruire a adultului 

Obiective 

La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã: 

1. Descrie principiile facilitãrii procesului de instruire a adultului 

2. Descrie cum progreseazã adultul atunci când învaþã 

3. Descrie ciclul învãþãrii experienþiale ºi aplicarea acestuia în instruirea adulþilor 

4. Defineascã aplicarea feedback-ului în contextul instruirii 

Durata 

2 ore 30 minute 


Principiile facilitãrii 

instruirii adultului 

Progresul învãþãrii 

Ciclul învãþãrii 

experienþiale 

Prezentare 

Diade 

Lucru în 

grupuri mici 

Prezentare 

Discuþie 

facilitatã 

Feedback Discuþie de grup 

Mini-lecturã 

70 min 

60 min 

TOTAL 150’ 


Material vizual / Flipchart 

• Obiectivele sesiunii 

• Întrebãri pentru analiza experienþelor de 

învãþare 

• Principiile facilitãrii instruirii adultului 


• Instruire tradiþionalã versus instruire 

interactivã (training) 

Material vizual / Flipchart 

• Ciclul învãþãrii experienþiale 

20 min Flipchart 

Feedback 


Feedback


Procesul de instruire a adultului Sesiunea 2 

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 2 ºi rugaþi participanþii sã le citeascã pe rând. 

I. PRINCIPIILE FACILITÃRII INSTRUIRII ADULTULUI (1 orã 10 min) 

Începeþi sesiunea cu urmãtoarele sugestii/afirmaþii: 

• Cu toþii avem experienþe de învãþare (atât din copilãrie cât ºi ca adulþi) 

• Adulþii ºi copiii învaþã în moduri diferite 

• Formatorii au rolul de a pregãti ºi conduce atelierul de instruire astfel încât sã 

corespundã modului de învãþare a adultului. 

Explicaþi cã: 

• Vom folosi propriile experienþe de învãþare pentru a putea înþelege cum învaþã 

adulþii ºi cum putem aplica acest lucru în atelierele de instruire a adulþilor. 

Invitaþi participanþii sã stea câte doi. Rugaþi-i sã discute despre: 

� Cea mai folositoare ºi pozitivã experienþã de învãþare prin care au trecut ca adulþi. 

Subliniaþi cã aceastã experienþã: 

• Trebuie sã fi avut loc în afara ºcolii/unei instituþii de învãþãmânt 

• Poate sã fi fost de scurtã sau lungã duratã, formalã (academicã) sau informalã 

(sub forma unui atelier, curs). Este importantã semnificaþia acestei experienþe 

pentru participanþi. 

� Ce a contribuit la succesul acelei experienþe, în ce fel a fost o experienþã pozitivã? 

Afiºaþi pe flipchart materialul Întrebãri pentru analiza experienþelor de învãþare ºi 

spuneþi-le sã încerce sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri: 

1) De ce ai învãþat? 

2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu persoana care te-a ajutat 

sã înveþi (profesor, coleg, prieten etc): pozitivã, negativã? 

3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare (formal, informal; obligatoriu, 

opþional, facultativ etc)? 

4) În ce fel ai învãþat (citind, ascultând, privind, fãcând, etc)? 

5) Ce te-a ajutat sau împiedicat cel mai mult? 

În grupul reunit, rugaþi 4-5 voluntari sã citeascã rãspunsurile lor la cele 5 întrebãri. 

Cereþi participanþilor sã se gândeascã la asemãnãrile dintre rãspunsurile lor. Întrebaþi: 

� Din experienþele pe care le-aþi avut, ce concluzii putem trage despre felul în care 

învaþã adulþii? 

Notaþi pe flipchart rãspunsurile comune la întrebãrile de mai sus. 


21

Sesiunea 2 


Rugaþi participanþii sã stea din nou câte doi ºi sã discute despre experienþa din 

copilãrie din timpul ºcolii, rãspunzând la întrebãrile urmãtoare: 


2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu profesorii? 

3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare? 

4) În ce fel ai învãþat? 


În grupul reunit, rugaþi 4-5 voluntari sã citeascã rãspunsurile lor la cele 5 întrebãri. 

Împãrþiþi grupul de participanþi în douã grupuri mici. Spuneþi-le sã analizeze 

rãspunsurile pe care le-au dat la cele douã runde de întrebãri ºi la discuþiile ulterioare. 

• Unul dintre grupuri va scrie pe o coalã de flipchart trãsãturile ºi rolurile 

profesorilor în educaþia tradiþionalã a copiiilor în timpul ºcolii. 

• Al doilea grup va scrie pe o coalã de flipchart trãsãturile ºi rolurile instructorilor, 

formatorilor în educaþia adulþilor, aºa cum au reieºit din discuþia iniþialã despre 

“cea mai grozavã experienþã” pe care au avut-o ca adulþi. 

Grupurile vor afiºa pe rând colile pe flipchart ºi vor prezenta rezultatele în faþa 

grupului reunit. 

Invitaþi participanþii sã deschidã Manualul la pagina unde se aflã documentul 

Instruire tradiþionalã versus instruire interactivã (training) ºi rugaþi câþiva voluntari sã 

citeascã ºi sã comenteze caracteristicele fiecãrei forme de instruire. Cereþi 

participanþilor sã observe similitudinile între caracteristicile identificate de ei ºi cele 

din document în legãturã cu rolurile “elevilor”, profesorilor ºi formatorilor. 

Întrebaþi grupul: 

� Cum puteþi aplica în atelierele de instruire a mediatorilor sanitari? 

1) experienþa voastrã de învãþare (ca adulþi) 

2) caracteristicile învãþãrii adultului 

Instruirea adulþilor trebuie sã se bazeze pe caracteristicile acestora în postura 

de “învãþãcei”. Formatorul îndeplineºte rolul de facilitator, oferind un 

program ºi un mediu care vor ajuta participanþii sã înveþe unii de la alþii ºi 

vor face instruirea relevantã pentru nevoile participanþilor. 

Afiºaþi pe flipchart/ proiectaþi materialul Principiile facilitãrii instruirii adultului. 

Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sã explice principiile enunþate, fãcând legãtura cu 

discuþia anterioarã referitoare la cum vor aplica ei cele aflate în viitoarele ateliere de 

instruire a unor adulþi. 


Progresul în procesul de învãþare 

[Notã pentru formator: scopul urmãtoarei activitãþi este de a prezenta participanþilor 

conceptul de progres în procesul învãþãrii, care stã la baza oricãrei forme de învãþare. 

Totodatã, activitatea urmãreºte Ciclul învãþãrii experienþiale, dând posibilitatea 

formatorului sã demonstreze utilitatea experienþelor anterioare în procesul de instruire 

a adultului. Fiecare pas al acestei activitãþi corespunde unei etape a Ciclului învãþãrii 

experienþiale: experimentare, reflectare, generalizare, aplicare (menþionate în 

instrucþiunile care urmeazã, pentru orientarea formatorului). Nu faceþi referire la 

aceste etape în timpul activitãþii, ci numai în cadrul discuþiei care va urma prezentãrii 

Ciclului învãþãrii experienþiale.] 

Faceþi o scurtã introducere: tocmai am discutat despre caracteristicile învãþãrii 

adultului ºi despre cum le putem aplica în activitatea noastrã de formatori. Vã propun 

sã facem o altã experienþã legatã de procesul de învãþare. 

Întrebaþi participanþii cu ce mânã scriu de obicei. Rugaþi-i sã ia o foaie de hârtie ºi 

sã parcurgã urmãtoarele etape: 

• Sã îºi scrie numele (o datã) cu mâna cu care scriu de obicei 

• Sã îºi scrie numele cu cealaltã mânã (cea cu care nu scriu în mod obiºnuit). 

Rugaþi-i sã continue sã îºi scrie numele de 5-6 ori cu cea de-a doua mânã. 

Monitorizaþi-le progresul ºi încurajaþi-i. 

(Experienþa) 

• Puneþi o serie de întrebãri pentru fiecare etapã: 

� Ce aþi fãcut adineauri? 

� Ce s-a întâmplat pe parcursul acestei experienþe? 

� Cum v-aþi simþit în timpul acestei experienþe? 

(Etapa de reflectare sau gândire) 


II-III. PROGRESUL ÎN PROCESUL ÎNVÃÞÃRII 

ªI CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALE (1 orã) 

� Prima datã, când aþi scris cu mâna cu care scrieþi de obicei, v-a fost greu sau uºor 

sã scrieþi? 

� Ce s-a întamplat când aþi schimbat mâna? 

� Pe mãsurã ce aþi exersat, vi s-a pãrut mai uºor sau mai greu sã scrieþi cu cealaltã 

mânã? 

� Ce diferenþe aþi observat când aþi scris cu o mânã ºi cu cealaltã? 

� V-a fost dintotdeauna uºor sã scrieþi cu mâna pe care o folosiþi în mod obiºnuit? 

Dacã nu, prin ce etape aþi trecut? 

� De ce credeþi cã v-am rugat sã scrieþi la început cu mâna cu care scrieþi de obicei 

ºi apoi cu cealaltã? 

� Ce aþi învãþat din aceastã experienþã? Ce vã sugereazã despre procesul de învãþare? 

(Etapa de generalizare sau interpretare) 


23

Sesiunea 2 


Faceþi o prezentare a etapelor pe care le parcurgem în procesul învãþãrii, pe baza 

materialului de referinþã Etapele progresului în procesul învãþãrii. 

[Notã pentru formator: Notaþi aceste etape pe flipchart pe parcursul prezentãrii, 

începând de la baza colii: incompetenþa inconºtientã ºi, mergând în sus, ajungeþi la 

competenþa inconºtientã] 

� Cum puteþi puteþi aplica aceastã experienþã în rolul vostru viitor de formatori? 

(Etapa de aplicare) 

• Procesul de instruire poate fi facilitat fãcând legãtura dintre informaþiile 

ºi aptitudinile noi ºi cele pe care oamenii deja le au (ca atunci când aþi 

scris întâi ca de obicei, ºi apoi cu mâna cealaltã). Incepeþi cu ceea ce 

participanþii ºtiu deja ºi legaþi noile informaþii sau aptitudini de acestea. 

• Practica este importantã pentru perfecþionarea oricãrei aptitudini (ca 

atunci când aþi scris de mai multe ori cu mâna stângã). Acordaþi 

participanþilor suficient timp pentru aplicarea practicã a cunoºtinþelor, 

atitudinilor ºi abilitãþilor nou învãþate. 

Ciclul învãþãrii experienþiale 

Afiºaþi pe flipchart/ proiectaþi: Ciclul învãþãrii experienþiale. 


� Dacã ne gândim la activitatea pe care tocmai am încheiat-o ca la o experienþã de 

învãþare, ce puteþi spune cã s-a întamplat? Prin ce etape am trecut? 

Participanþii au trecut prin urmãtoarele etape: 

• Au îndeplinit o sarcinã/ Au trecut printr-o experienþã 

• S-au gândit/au reflectat la ceea ce s-a întâmplat 

• Au generalizat ceea ce s-a întâmplat ºi au obþinut câteva principii din aceastã 

experienþã 

• Au aplicat experienþa pe care au avut-o la procesul de învãþare 

� Ce a fãcut formatorul pe parcursul fiecãrei etape (reflectare, generalizare, aplicare) 

pentru a-i ajuta pe participanþi sã înveþe? 

A pus întrebãri pentru a ajuta participanþii: 

• Sã se gândeascã la experienþa prin care au trecut, ce au simþit, ce a 

însemnat aceastã experienþã pentru ei 

• Sã tragã concluzii din propria lor experienþã 

• Sã aplice cele învãþate în munca, activitatea lor 

� Ce fel de întrebãri a pus formatorul în fiecare etapã? Cu ce scop? 

Întrebãri deschise care au obligat participanþii sã se gândeascã la procesul 

de învãþare, la relevanþa celor învãþate pentru fiecare dintre ei ºi la aplicarea 

lor în practicã. 


� Cum se poate aplica Ciclul învãþãrii experienþiale în atelierele pe care le veþi susþine? 

Instruirea va fi mai eficientã dacã: 

• Se bazeazã pe experienþe relevante pentru nevoile participanþilor ºi/sau pe 

ceea ce participanþii deja cunosc în legãturã cu diferitele subiecte 

abordate în cadrul atelierului. 

• Formatorul pune întrebãri deschise, care permit participanþilor sã se 

gândeascã la experienþele trãite, sã tragã concluzii sau sã formuleze 

principii, pe care sã le aplice în munca lor. 

Adãugaþi cã materialele folosite pentru instruirea în domeniul Sãnãtãþii 

Reproducerii pe care le vor primi, se bazeazã pe Ciclul învãþãrii experienþiale. 

Revedeþi împreunã cu grupul materialul Ciclul învãþãrii experienþiale (descriere): 

fiecare etapã, activitãþile ºi întrebãrile potrivite pentru a ajuta participanþii sã înveþe 

din activitatea pe care tocmai au experimentat-o în cadrul atelierului. 

Formatorii vor încuraja participanþii sã aplice acest model în atelierele pe care le 

vor conduce, pentru a favoriza procesul de învãþare ºi pentru a ajuta participanþii sã 

aplice ceea ce au învãþat în munca lor. 

IV. FEEDBACK (20 minute) 

Introduceþi subiectul întrebând participanþii: 

� Cum pot ºti formatorii (sau mediatorii sanitari, sau alþi profesioniºti) cât de 

eficientã este munca pe care o presteazã? 

• Prin rezultatele obþinute 

• Prin feedback-ul primit de la alþii 


• Feedback-ul primit de la alte persoane este foarte important pentru a creºte 

calitatea muncii noastre, cu condiþia sã fie un feedback eficient. 

• Existã feedback-uri negative, dureroase ºi existã feedback-uri pozitive, folositoare. 

Întrebaþi participanþii: 


� Cum aþi descrie un feedback negativ? 

� Care ar putea fi efectul lui asupra: 

� Participãrii voastre la activitãþi ºi asupra eficienþei învãþãrii? 

� Persoanelor cu care discutaþi despre sãnãtatea reproducerii etc.? 

� Cum aþi descrie un feedback pozitiv? 

� Care ar putea fi efectul lui asupra: 

� Participãrii voastre la activitãþi ºi asupra eficienþei învãþãrii? 

� Persoanelor cu care discutaþi sãnãtatea reproducerii.? 


25

Sesiunea 2 


Caracteristicile ºi efectele unui feedback negativ asupra participãrii ºi învãþãrii: 

• este, în general, evaluativ 

• comunicã lipsã de respect faþã de persoana cãreia îi este adresat 

• deseori, îl face pe receptor sã se simtã prost, vinovat, sã aibã resentimente; 

îi poate scãdea respectul de sine 

• poate determina o reacþie negativã, rezistenþã în a asculta ºi/sau pune în 

practicã cele spuse. 

Principiile unui feedback pozitiv ºi constructiv: 

• oferã informaþii pe care persoana le poate folosi pentru a se autoevalua 

• persoana care oferã feedback va încerca sã se punã în locul celuilalt ºi sã 

rãspundã la întrebarea “Cum pot sã formulez ceea ce am de spus într-o 

manierã care sã fie cât mai folositoare pentru aceastã persoanã?” 

Indicaþi participanþilor materialul Feedback din Manual. Cereþi voluntari care sã 

citeascã ºi sã comenteze fiecare principiu enunþat. 

Afiºaþi materialul Feedback într-un loc vizibil; va servi drept ghid pentru participanþi 

pe tot parcursul atelierului. Cereþi grupului sã respecte principiile cu privire la 

oferirea ºi primirea de feedback în timpul atelierului. 


FLIPCHART 

Încearcã sã identifici cea mai bunã, pozitivã experienþã de învãþare pe care ai avuto 

în viaþa ta. Gândeºte-te ce a fãcut aceastã experienþã sã fie atât de specialã, 

eficientã sau pozitivã. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri: 


2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu persoana care te-a ajutat 

sã înveþi? 

3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare? 

4) În ce fel ai învãþat? 




ÎNTREBÃRI PENTRU ANALIZA EXPERIENÞELOR DE ÎNVÃÞARE 

27

Sesiunea 2 

MATERIAL 

DE REFERINÞÃ 

PENTRU 

FORMATOR 


INSTRUIRE TRADIÞIONALÃ vs. INSTRUIRE INTERACTIVÃ (TRAINING) 

Instruire tradiþionalã: 

Profesorul: 

• Profesorul ºtie nevoile elevului ºi stabileºte conþinutul lecþiei 

• Profesorul este responsabil de progresul elevului 

• Profesorul este sursa tuturor informaþiilor 

• Existã rãspunsuri “corecte” sau “greºite” la toate întrebãrile 

• Profesorul apreciazã rezultatele instruirii prin mãsurarea cantitãþii cunoºtinþelor 

acumulate 

Elevul: 

• Elevul este dependent de profesor în timpul instruirii 

• Experienþa elevului nu are o valoare deosebitã, nu reprezintã o resursã pentru 

învãþare 

• Elevul percepe procesul de instruire ca o acumulare de informaþii 

• Motivaþia de a învãþa este în primul rând una externã: elevul este îndemnat sã 

înveþe de teama consecinþelor 

Training: 

“Elevul”: 

• Contribuie la identificarea nevoilor de învãþare 

• Acceptã responsabilitatea propriei instruiri 

• Învaþã pe baza experienþelor din trecut, a noilor informaþii, cu ajutorul celorlalþi 

colegi, formatorului sau altor persoane 

• Are o experienþã care reprezintã o resursã importantã pentru învãþare 

• Are alte prioritãþi ºi este conºtient cã training-ul trebuie sã fie o modalitate 

eficientã de utilizare a timpului personal 

• Este independent ºi va învãþa doar ceea ce doreºte sau are nevoie sã înveþe 

• Învaþã ceea ce este legat de activitatea sa; învaþã mai uºor atunci când procesul 

de instruire este orientat pe problemele pe care le are de rezolvat 

Formatorul 

• Elaboreazã programul de instruire pe baza nevoilor de învãþare identificate în 

rândul participantilor 

• Creeazã situaþii propice învãþãrii: 

o Ajutã participanþii sã înveþe unii de la alþii 

o Participanþii pot afla rãspunsuri ºi soluþii la problemele pe care le au 

• Acþioneazã ca facilitatori, oferind modalitãþi flexibile de instruire ºi încurajând 

participarea activã a tuturor membrilor grupului la activitãþile de instruire 

• Subliniazã aplicabilitatea practicã a celor învãþate în activitatea profesionalã a 



MATERIAL 

VIZUAL/ 

FLIPCHART 


PRINCIPIILE FACILITÃRII PROCESULUI INSTRUIRII ADULTULUI 

• Respect (adulþii învaþã mai bine de la formatorii care îi respectã ºi îi trateazã ca 

adulþi) 

• Relevanþã (ceea ce învaþã adultul trebuie sã fie relevant, sã aibã importanþã 

pentru viaþa ºi munca sa) 

• Aplicabilitate (ceea ce învaþã adultul trebuie sã aibã aplicabilitate practicã 

imediatã) 

• Învãþare prin exersare (adulþii reþin aproximativ 20% din ceea ce aud, 40% din 

ceea ce aud ºi vãd ºi 80% din ceea ce fac sau descoperã singuri) 

• Adulþii au mai multã încredere în ceea ce descoperã ei înºiºi decât în 

informaþiile prezentate de alþii 

• Procesul de învãþare este mult mai eficient atunci când se desfãºoarã activ 

decât atunci când este un proces pasiv 


29

Sesiunea 2 

MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 


ETAPELE PROGRESULUI ÎN PROCESUL DE ÎNVÃÞARE 

Învãþarea este progresivã. Din copilãrie pânã la bãtrâneþe, în aproape tot ceea ce 

învaþã, oamenii trec prin câteva etape atunci când învaþã (pentru unele lucruri, 

oamenii trec rapid prin aceste etape, pentru altele, ei pot rãmâne pentru totdeauna 

într-o etapã intermediarã). 

• Înainte de a încerca sã facem un lucru nou suntem în etapa de incompetenþã 

inconºtientã sau neconºtientizatã: nu suntem conºtienþi de ceea ce nu am încercat 

niciodatã, nu ne dãm seama cã nu ºtim sã facem acel lucru (exemple: o persoanã 

care nu a condus niciodatã un automobil nu îºi dã seama cã nu ºtie sã facã acest 

lucru; copilul care se ridicã în picioare ºi îºi dã seama cã ar putea merge). 

• În momentul în care dorim sã facem ceva nou, ajungem în etapa de 

incompetenþã conºtientizatã: devenim conºtienþi de faptul cã nu ºtim cum sã 

facem acel lucru. (persoana care încearcã sã conducã maºina îºi dã seama cã 

nu ºtie cum sã facã acest lucru; copilul care nu ºtie cum sã meargã). 

• Învãþãm sã facem acel lucru nou, exersãm ºi ajungem în etapa de competenþã 

conºtientã sau conºtientizatã – începem sã practicãm lucrul nou învãþat, dar avem 

nevoie sã ne controlãm permanent (ºoferul învaþã sã conducã maºina, dar încã 

trebuie sã fie atent ºi sã se gândeascã înainte de a face fiecare manevrã; copilul 

începe sã meargã, dar trebuie sã fie atent la fiecare pas, are nevoie de sprijin). 

• În final, prin exersare repetatã, devenim competenþi inconºtienþi – îndeplinim 

sarcina respectivã fãrã sã ne mai gândim, în mod inconºtient, devine un 

automatism (ºoferul conduce maºina fãrã sã se mai gândeascã, devine un 

automatism; copilul merge singur, nesprijinit). 

Competenþa inconºtientã (ºtie fãrã sã se mai gândeascã) 

Competenþa conºtientizatã (ºtie, dar trebuie sã se gândeascã) 

Incompetenþa conºtientizatã (îºi dã seama cã nu ºtie) 

Incompetenþa inconºtientã (nu îºi dã seama cã nu ºtie) 

Relaþia dintre acest proces ºi procesul de instruire/training: 

� Formatorii trebuie sã planifice punerea în practicã a unei abilitãþi noi sau dificile. 

� Este important sã facem o legãturã între informaþiile ºi abilitãþile noi, care 

trebuiesc învãþate, ºi ceea ce este deja cunoscut sau familiar pentru 

participanþi, pentru a facilita procesul de învãþare. 

� Este important sã facem o legãturã între cunoºtinþele sau abilitãþile nou 

dobândite ºi viitoarele activitãþi ale participanþilor, astfel încât ei sã poatã 

aprecia relevanþa ºi aplicabilitatea practicã a noilor cunoºtinþe. 


FLIPCHART 

FLIPCHART 

CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALE 

Experienþa 

Aplicare Reflectare 

• Ce ascult, uit 

• Ce aud ºi vãd, îmi amintesc. 

Generalizare 

PRINCIPIILE ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALE 

• Ce aud, vãd ºi discut cu alþii, încep sã înþeleg. 

• Ce aud, vãd, discut cu alþii ºi fac, mã ajutã sã învãþ. 

• Ceea ce îi învãþ pe alþii, stãpânesc deplin. 



31

Sesiunea 2 

MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 


CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALE 

Instruirea prin trãirea unor experienþe directe de cãtre participanþi se bazeazã pe 

principiile de învãþare a adultului. Adulþii învaþã mai bine atunci când: 

• Sunt luate în considerare cunoºtinþele, experienþele ºi efortul pe care îl depun 

• Ceea ce învaþã este relevant pentru pregãtirea, experienþa ºi nevoile lor 

• Comunicarea se face în ambele direcþii (existã un dialog între facilitatori ºi 

participanþi) 

• Sunt angajaþi în activitãþi ºi discuþii de grup relevante 

• Pot aplica imediat în practicã ceea ce au învãþat 

• Sunt apreciaþi pentru participare 

• Facilitatorul respectã regula 20/40/80 în dezvoltarea ºi facilitarea procesului de 

instruire: 

o Oamenii reþin 20% din ceea ce ascultã 

o Oamenii reþin 40% din ceea ce ascultã ºi vãd 

o Oamenii reþin 80% din ceea ce fac ºi experimentezã ei înºiºi 

Adulþii au multã experienþã ºi învaþã din experieþele proprii în fiecare zi din viaþã. 

Ciclul învãþãrii experienþiale se bazeazã pe cunoºtinþele, abilitãþile ºi experienþele 

anterioare ale adultului pentru a-l ajuta sã înveþe lucruri noi. Ciclul este format din 

patru etape: 

• Experienþa 

• Reflectarea asupra experienþei trãite 

• Generalizarea experienþei 

• Aplicarea experienþei în activitatea curentã 

Etapa 1: 

Ciclul începe cu implicarea participanþilor într-o experienþã nouã, angajarea lor întro 

activitate menitã sã îi ajute sã descopere informaþii noi. 

Metodele/activitãþile de instruire pot include: 

• Jocuri sau exerciþii 

• Jocuri de rol 

• Studii de caz 

• Lucru în grup 

• Discuþii despre informaþiile ºi abilitãþile pe care participanþii le aveau 

dinainte ºi despre experienþele trãite anterior. 

Dacã existã o rezistenþã din partea grupului de a participa la experienþa propusã, 

este nevoie sã: 

• Verificaþi cã instrucþiunile sunt complete ºi clare 

• Vã asiguraþi cã existã un nivel adecvat de încredere ºi securitate în cadrul 

grupului pentru ca participanþii sã vrea sã se implice în activitatea propusã 



• Puneþi întrebãri care sã permitã participanþilor sã îºi exprime rezistenþa, refuzul 

de a participa la activitatea respectivã (dacã este cazul) ºi procesaþi acest fapt 

ca parte a procesului de instruire. 

o Ai vrea sã încerci sã ________? 

o Te-ai gândit la _______? 

o Ce ai prefera? 

o Ce obiecþii ai? 

o Care este lucrul cel mai rãu/bun care þi se poate întâmpla? 

Principalul rol al formatorului în aceastã etapã este sã structureze experienþa de 

învãþare, sã se asigure cã instrucþiunile legate de activitate sunt clare. Formatorul 

poate pune o serie de întrebãri pentru a facilita progresul grupului: 

• Aveþi vreo întrebare despre ce urmeazã sã faceþi? 

• Mai aveþi nevoie de alte informaþii? 

• Ce doriþi sã ºtiþi despre____? 

• Cum merge? 

Etapa 2: 

În a doua etapã a ciclului, formatorul pune întrebãri deschise pentru a ajuta 

participanþii sã se gândeascã, sã reflecteze la experienþa trãitã. 

În general metodele/activitãþile de instruire includ: 

• Discuþii în grupuri mici (inclusiv pregatirea raportãrii activitãþii grupului) 

• Discuþii în grupul mare 

Rolul formatorului este sã structureze activitãþile ºi sã punã întrebãri pentru a ajuta 

participanþii sã reflecteze asupra experienþei, a semnificaþiei acesteia pentru ei ºi 

asupra sentimentelor pe care le-au trãit. Exemple de întrebãri: 

• Ce s-a întâmplat? 

• Cum te-ai simþit? 

• Ce ai simþit atunci când ______? 

• Cine a avut o experienþã similarã? Una diferitã? 

• Ce ai observat? 

• Ce ai remarcat în legãturã cu _______? 

• Ai fost conºtient de _______? 

• Eºti sau nu de acord cu ceea ce au spus ceilalþi? De ce? 

Etapa 3: 

În aceastã etapã, formatorul pune întrebãri pentru a ajuta participanþii sã 

generalizeze experienþa pe care au avut-o, interpretând informaþiile dobândite de 

participanþi ºi determinând ce au învãþat din experienþa trãitã. 

Metoda cea mai frecvent folositã în aceastã etapã este discuþia de grup. 


33

Sesiunea 2 


Rolul formatorului în aceastã etapã este sã ajute participanþii sã se concentreze 

asupra implicaþiilor a ceea ce s-a întâmplat în timpul experienþei. 

Se pot pune urmãtoarele întrebãri: 

• Ce aþi învãþat din aceastã experienþã? 

• Ce înseamnã asta pentru tine? 

• Cât de semnificativ a fost pentru tine ce s-a întâmplat? Cu ce poþi asocia? 

• S-ar fi putut întâmpla altfel? 

• Ce poþi tu, sau grupul, sã _______? 

• Ce concluzii putem trage de aici? 

• Cum se leagã cu alte experienþe pe care le-ai avut? 

Etapa 4: 

În etapa finalã formatorul pune întrebãri directe despre felul în care participanþii 

vor aplica ceea ce au învãþat în activitatea lor profesionalã ºi/sau viaþa personalã. 

Metode/activitãþi frecvent folosite în aceastã etapã: 

• Exersarea noilor abilitãþi 

• Discuþii 

• Planuri de acþiune 

• Vizite în teren 

Rolul formatorului este sã ajute participanþii sã facã legãturi între ceea ce au 

învãþat ºi lumea realã ºi sã aplice ceea ce au învãþat în activitatea lor profesionalã. 

Întrebãri utile pentru aceastã etapã: 

• Cum puteþi aplica lucrurile nou învãþate în munca sau viaþa voastrã? 

• Ce credeþi cã va fi cel mai greu? 

• Dacã aþi avea o asfel de experienþã în realitate, cum aþi proceda? 

• Anticipaþi rezistenþã din partea colegilor? Cum veþi proceda în aceastã situaþie? 

• Dacã aþi avea din nou aceastã experienþã, aþi proceda diferit? 

Aceastã listã de întrebãri nu este completã, dar poate fi folositã ca un ghid pentru 

fiecare etapã a discuþiei. 

În general: 

• Formatorul are rolul de a ghida participanþii sã înveþe în modul cel mai folositor 

pentru fiecare dintre ei. 

• Formatorul nu oferã sau sugereazã concluziile, ci mai degrabã încurajeazã 

participanþii sã analizeze experienþele trãite, precum ºi experienþele ºi 

cunoºtinþele anterioare, ºi sã tragã concluzii despre cum pot fi acestea aplicate 

în activitatea lor. 


MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 

FEEDBACK 

Feedback-ul este comunicarea efectelor produse de atitudinea sau comportamentul 

unui individ (sau unui grup) asupra altei persoane. El constã în percepþiile, 

sentimentele ºi reacþiile persoanei care dã feedback. Nu este critic sau evaluativ ci, mai 

degrabã descriptiv. Feedback-ul oferã informaþii pe care individul (sau grupul) poate sã 

le foloseascã pentru autoevaluare. Dacã individul (sau grupul) nu este evaluat sau 

criticat nu va simþi nevoia de a reacþiona defensiv, de a se apãra sau justifica. 

Feedback-ul este mai eficient dacã: 


1. Este specific, nu general. În loc sã spunem unei persoane cã este “autoritarã”, 

ar fi mai folositor sã spunem: “Când ai luat acea decizie, nu ai ascultat ºi pãrerea 

celorlalþi ºi m-am simþit ca ºi cum aº fi fost obligat/ã sã fiu de acord cu tine”. 

2. Se referã la atitudinea sau comportamentul unei persoanei ºi nu la caracteristicile 

persoanei, la felul ei de a fi. Este mai folositor sã spunem unei persoane 

cã „a vorbit mai mult decât orice alt participant” decât sã-i spunem cã este 

“vorbã-lungã”. 

3. Þine cont de nevoile persoanei care primeºte feedback-ul. Feedback-ul poate 

deveni distructiv dacã serveºte doar propriilor noastre nevoi, fãrã a þine cont de 

nevoile persoanei cãreia îi este adresat. Feedback-ul este menit sã îi ajute pe 

ceilalþi, nu sã-i rãneascã. 

4. Se referã la o atitudine sau comportament pe care persoana le poate schimba. 

Feedback-ul despre caracterisici fizice ale persoanei ºi care nu sunt sub 

controlul ei nu face nimic altceva decât sã rãneascã ºi sã producã frustrãri. 

5. Este dorit ºi nu impus. Feedback-ul este mult mai folositor dacã receptorul l-a 

solicitat. 

6. Este mai degrabã un schimb de idei ºi informaþii decât un sfat. În schimbul de 

informaþii ºi idei dãm libertate persoanei sã tragã propriile ei concluzii ºi sã ia 

propriile ei decizii, corespunzãtoare scopurilor, nevoilor pe care le are. Când 

dãm sfaturi, spunem oamenilor ce ar trebui sã facã, ceea ce presupune cã ei nu 

mai au libertatea de a decide singuri. 

7. Este dat la momentul potrivit. În general, feedback-ul trebuie dat cât mai repede 

posibil dupã acþiunea la care se referã (în funcþie de receptivitatea celui care îl 

primeºte). Feedback-ul poate provoca mai multe tipuri de reacþii emoþionale. 

Chiar ºi cel mai eficient feedback dat în momentul nepotrivit poate face mai 

mult rãu decât bine. 

8. Conþine cantitatea de informaþii pe care receptorul o poate utiliza ºi nu cantitatea 

pe care dorim noi sã o dãm. Dacã persoana este sufocatã de o cantitatea prea 

mare de informaþii, posibilitatea ei de a le utiliza va fi mai micã. Dacã dãm mai 

mult feedback decât este necesar, probabil cã o facem mai degrabã pentru a ne 

satisface propriile nevoi decât pentru a ajuta cealaltã persoanã. 


35

Sesiunea 2 


9. Se referã la ceea ce a fost spus sau fãcut ºi nu la motivul presupus pentru care 

s-a întâmplat. “De ce” (s-a întâmplat) ne duce de la ceea ce am observat la 

prezumpþii despre motivele sau intenþiile persoanei. Pretinzând cã am înþeles 

motivele sau intenþiile celuilalt, nu facem decât sã creãm suspiciuni, lipsã de 

încredere, ceea ce nu uºureazã învãþarea sau schimbarea. Este incorect sã 

presupunem cã ºtim de ce o persoanã a spus sau a fãcut un lucru. Dacã nu 

suntem siguri în ceea ce priveºte motivele sau intenþiile unei persoane, 

feedback-ul transmis poate fi chiar exprimarea acestei nesiguranþe. 

10.Se verificã dacã a fost clar, cã persoana a înþeles feedback-ul nostru. Pentru a 

face acest lucru putem sã rugãm persoana sã repete cu propriile ei cuvinte 

feedback-ul pe care i l-am dat. 

11.Este pozitiv ºi constructiv ºi nu negativ. Feedback-ul negativ rãneºte, în timp 

ce scopul feedback-ului este sã îl ajutãm pe receptor sã îºi schimbe comportamentul. 

12.Receptorul ascultã fãrã sã îºi apere comportamentul. Când cineva dã feedback 

(respectând regulile pe care le-am menþionat mai înainte) cel care primeºte 

poate doar sã asculte, cu excepþia situaþiei în care este ceva ce nu înþelege: 

atunci poate cere clarificãri. Când începem sã ne apãrãm, de cele mai multe 

ori încetãm sã mai ascultãm ceea ce ni se spune. 


FLIPCHART 

FEEDBACK 

Feedback-ul este mai eficient dacã: 

1. Este specific nu general. 

2. Se referã la atitudinea sau comportamentul persoanei ºi nu la persoana însãºi. 

3. Þine cont de nevoile persoanei care primeºte feedback-ul. 

4. Se referã la o atitudine sau comportament pe care persoana le poate schimba. 

5. Este dorit ºi nu impus. 

6. Este mai degrabã un schimb de idei ºi informaþii decât un sfat. 

7. Este dat la momentul potrivit. 

8. Conþine cantitatea de informaþii pe care receptorul o poate utiliza ºi nu 

cantitatea pe care dorim noi sã o dãm. 

9. Se referã la ceea ce a fost spus sau fãcut ºi nu la motivul presupus pentru care 

s-a întâmplat (de ce). 

10. Este verificat pentru a ne asigura cã a fost clar. 

11. Este pozitiv ºi constructiv, nu negativ. 

12. Receptorul ascultã fãrã sã se justifice. 



37

SESIUNEA 

3 

Metode ºi tehnici de instruire 

Obiective 

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor fi capabili sã: 

1. Descrie etapele de elaborare a unui program de instruire 

2. Listeze cel puþin 3 metode instruire frecvent folosite în training 

3. Explice aplicaþia fiecãrei metode în instruirea pentru sãnãtatea reproducerii. 

4. Explice procesarea metodelor în contextul training-ului 

5. Enumere criteriile de selectare a metodelor de instruire 

Durata 

DURATA: 5 ore 30 minute 


Introducere Discuþie 

facilitatã 

Brainstorming 

Definiþia ºi aplicaþia 

prelegerii 

Discuþie 

facilitatã 

Discuþia de grup Discuþie 

facilitatã 

Studiul de caz Demonstraþie 

Discuþie 

Jocul de rol Prezentare 

Jocuri de rol 

Demonstraþia Prezentare 

Demonstraþie 

Exerciþiile Discuþie de 

grup 

30 min Flipchart 


30 min Document formator 

• Prelegerea 


• Discuþia de grup 


• Studiul de caz 


• Exerciþiile 



• Jocul de rol 

Materiale pentru participanþi 

• Întrebãri pentru discutarea jocului de rol 

• Scenarii pentru jocurile de rol 


• Demonstraþia 

Flipchart 

• Lista de verificare pentru folosirea 

prezervativului 

Materiale 

Prezervative


Brainstorming Prezentare 15 min Document formator 

• Brainstorming 

Criterii de selectare a 

metodelor de instruire 

TOTAL 5 ore 30’ 


În deschiderea sesiunii precizaþi: 

• În sesiunea anterioarã am discutat despre felul în care învaþã adulþii 

• În aceastã sesiune vom trece în revistã metodele de training cele mai des 

utilizate, pe care le veþi folosi în timpul cursurilor de instruire a mediatorilor 

sanitari în sãnãtatea reproducerii. 


� Care credeþi cã este scopul pentru care vom instrui mediatorii sanitari în sãnãtatea 

reproducerii? 

Pentru a le creºte competenþa ºi capacitatea profesionalã. 

� Ce sarcini vor avea ei de îndeplinit? 

Metode ºi tehnici de instruire Sesiunea 3 

• Sã informeze populaþia despre serviciile de Sãnãtate a Reproducerii 

• Sã explice persoanelor din comunitate avantajele Planificãrii Familiale ºi 

sã descrie metodele de contracepþie 

• Sã explice în termeni simpli cum apare sarcina, sã determine femeile sã 

meargã la consultaþiile pre/ post-natale 

• Sã promoveze alãptarea ºi îngrijirea optimã a copilului 

• Sã descrie persoanelor din comunitate mãsurile de reducere/prevenire a 

altor probleme legate de sãnãtatea reproducerii (ITS/ HIV, cancer de sân 

ºi col uterin) 

• Organizeze activitãþi de educaþie cu persoanele din comunitate 

� De ce anume au nevoie mediatorii pentru a putea îndeplini aceste sarcini? 

Rãspunsuri corecte: 

• Informaþii, cunoºtinþe 

• Atitudini potrivite: felul în care îºi manifestã sentimentele (positive sau 

negative), comportamente 

• Abilitãþi 



• Cum sã formãm cunoºtinþe, atitudini, abilitãþi 

• Criterii de selectare a metodelor 

I. INTRODUCERE ÎN TRAINING (30 minute) 

39

Sesiunea 3 


� Cum putem asigura dobândirea lor? 

Explicaþi cã în timpul perioadei de instruire, oamenii trãiesc unele experienþe cu 

ajutorul cãrora vor învãþa aceste lucruri noi. Reamintiþi participanþilor ciclul învãþãrii 

experienþiale. 

Explicaþi etapele prin care este elaborat un program de instruire: 

• Primul pas este acela de a identifica ce anume trebuie sã înveþe cei care vor 

participa la instruire (nevoile de training). Acestea pot fi: cunoºtinþe/ informaþii, 

abilitãþi sau atitudini, care îi vor ajuta pe participanþi sã îndeplineascã noi 

sarcini profesionale. 

• Apoi sunt formulate scopul ºi obiectivele programului de instruire (ce ne 

propunem sã îi învãþãm) 

• Sunt propuse experienþele de învãþare (activitãþile) ºi metodele cu ajutorul 

cãrora participanþii vor învãþa ceea ce ne-am propus 

• Sunt pregãtite materialele pentru training. 

Rugaþi participanþii sã enumere metodele de training pe care le cunosc. Scrieþi 

rãspunsurile pe flipchart. Adãugaþi ºi metodele care nu au fost enumerate de grup 

(dacã e cazul). 

II. PRELEGEREA (30 minute) 

Folosiþi o temã potrivitã (de exemplu un aspect din sãnãtatea reproducerii) pentru 

a demonstra cum poate fi folositã prelegerea ca metodã de training (5 minute). 


� Ce este prelegerea? 

� Când o puteþi folosi în cadrul training-ului? 

� În ce împrejurãri aþi folosi-o? 

� Ce dezavantaje credeþi cã are, ce fel de probleme aþi putea avea utilizând aceastã 

metoda in training? 

Folosind materialul de referinþã Prelegerea, aduceþi completãri la cele spuse de 

participanþi. 

Indicaþi participanþilor pagina la care se gãseºte Prelegerea în Manulul lor. Treceþi 

rapid în revistã împreunã cu grupul modul de utilizare a metodei în training, 

parcurgând secþiunile: 1) pregãtirea ºi 2) instrucþiunile pentru participanþi. 


III. DISCUÞIA DE GRUP (30 minute) 

Revedeþi lista metodelor de training menþionate mai devreme; discuþia de grup se 

aflã printre acestea. 

Arãtaþi pe scurt cum se foloseºte metoda, luând ca exemplu o temã din sãnãtatea 

reproducerii. Întrebaþi grupul: 

� Ce este “discuþia de grup”? 

� Cum poate fi folositã metoda în training? 

� Care ar fi avantajele utilizãrii discuþiei de grup ca metodã de training? 

� Ce probleme puteþi anticipa în utilizarea acestei metode de training? 

Rugaþi câþiva participanþi sã citeascã secþiunea “Cum se foloseºte metoda”, inclusiv 

sugestiile pentru folosirea eficientã ºi organizarea discuþiei în grupurile mici, din 

Manualul participantului. Verificaþi dacã grupul are întrebãri, nelãmuriri. 

IV. STUDIUL DE CAZ (30 minute) 

Referiþi-vã la lista metodelor de training alcãtuitã mai devreme. 

Demonstraþi utilizarea metodei, folosind un caz relevant pentru a învãþa grupul 

despre o problemã de sãnãtatea reproducerii. Întrebaþi grupul: 

� Ce este un studiu de caz? 

� Cum poate fi folosit studiul de caz în training? 


� În ce situaþii de training aþi folosi studiile de caz (ºi nu lectura sau discuþiile de 

grup)? De ce? 

� Ce probleme aþi putea avea cu folosirea acestei metode de training? 

Revedeþi rapid împreunã cu grupul materialul Studiul de caz“. Parcurgeþi cu 

atenþie secþiunea „Cum se conduce studiul de caz” (pregãtire, implementare). 


41

Sesiunea 3 


V. JOCUL DE rol (60 minute) 

Reveniþi la discuþia asupra metodelor de instruire care ar putea fi folosite în cadrul 

atelierului de sãnãtatea reproducerii; jocul de rol a fost (probabil) menþionat de 

participanþi drept una dintre acestea. Întrebaþi grupul: 

� Ce este jocul de rol? 

Explicaþi faptul cã printre provocãrile legate de motivarea femeilor de a-ºi modifica 

unele comportamente reproductive este faptul cã în ciuda faptului cã anumite 

comportamente ºi servicii de sãnãtatea reproducerii sunt esenþiale pentru sãnãtatea 

mamei ºi copilului, totuºi ele sunt 1) opþionale, ºi 2) se referã la aspecte considerate 

private de multe persoane (relaþia cu partenerul/a, sexualitate etc.). De aceea, 

mediatorii trebuie sã aibã abilitatea de a discuta aspecte legate de sãnãtatea 

reproducerii într-un mod în care femeile sã se simtã în largul lor vorbind despre 

nevoile, preocupãrile ºi obiceiurile lor. 

Explicaþi faptul cã: 

• Jocul de rol este o metodã foarte utilã de instruire ce permite mediatorilor sã îºi 

îmbunãtãþeascã abilitãþile de comunicare interpersonalã. 

• Existã câteva tipuri de joc de rol care sunt folosite în procesul de instruire, iar 

acestea diferã prin 1) scop, ºi 2) felul în care sunt organizate. 

• Pentru ca jocul de rol sã fie eficient, este important sã: 

o Corespundã obiectivelor de instruire ale atelierului 

o Fie realiste: sã se bazeze pe problemele reale întâlnite de participanþi 

o Sã reprezinte o provocare atât pentru cei care interpreteazã rolurile, cât ºi 

pentru observatori. 

• Formatorul trebuie sã furnizeze grupului un ghid de observare, pentru a ajuta 

actorii sã joace ºi observatorii sã analizeze jocul de rol într-un mod care sã le 

permitã sã înveþe din acesta. 

Precizaþi cã vom exersa un joc de rol simultan. 

Instrucþiuni pentru jocul de rol: 

1. Organizarea jocului de rol: 

• Împãrþiþi participanþii în grupuri de câte trei. 

• În cadrul fiecãrui grup, participanþii vor îndeplini pe rând urmãtoarele 3 roluri: 

un mediator, o femeie din comunitate ºi un observator. 

• Rugaþi participanþii sã stabileascã cine va juca fiecare rol (subliniaþi cã vor 

exista trei jocuri de rol, astfel încât fiecare participant va avea ocazia sã 

interpreteze toate cele trei roluri.) 

• Oferiþi participanþilor ca ghid de observare a jocului de rol materialul Întrebãri 

pentru discutarea jocului de rol. Aceste întrebãri îi vor ajuta sã ofere feedback. 

• Daþi instrucþiuni numai participantului care interpreteazã rolul femeii, fãrã a 

dezvãlui situaþia ºi celorlalþi membri ai grupului. Acordaþi „femeii” câteva minute 

pentru a citi informaþiile ºi pentru a se pregãti pentru interpretarea rolului. 

[Notã: Pentru facilitarea discuþiei ulterioare în grupul larg, distribuiþi acelaºi 

scenariu (aceeaºi situaþie) celor care interpreteazã rolul femeii în fiecare dintre 

grupurile mici.] 


2. Implementarea jocului de rol. 

• Daþi semnalul pentru începerea jocului de rol ºi indicaþi participanþilor 

timpul pe care îl au la dispoziþie (3 minute.) 

• „Femeia” joacã rolul conform indicaþiilor primite. „Mediatorul” ajutã femeia 

sã-ºi rezolve problema pe care o are. Observatorul urmãreºte felul în care 

mediatorului interrelaþioneazã cu femeia. 

• La sfârºitul celor 3 minute, semnalaþi sfârºitul jocului de rol. 

3. Discuþia (în cadrul grupurilor mici) pe marginea jocului de rol (2 minute) 

• În cadrul discuþiilor ulterioare interpretãrii pe roluri, cereþi mai întâi celor 

care au interpretat rolul mediatorului sã spunã ce cred despre performanþa lor. 

„Femeia” ºi observatorul îi oferã apoi feedback-ul lor, urmãrind întrebãrile 

pentru analizarea jocului de rol. 

• Dupã primul joc de rol, cereþi participanþilor sã schimbe rolurile în cadrul 

grupurilor mici, astfel încât fiecare sã aibã un nou rol. 

• Distribuiþi cel de-al doilea scenariu pentru jocul de rol celui care urmeazã a 

interpreta rolul femeii din comunitate (aceeaºi situaþie pentru toate 

„femeile”). 

• Respectaþi instrucþiunile ca ºi în cazul primului joc de rol. 

• Dupã cel de-al doilea joc de rol, cereþi participanþilor sã schimbe rolurile în 

cadrul grupurilor mici astfel încât fiecare sã aibã un nou rol ºi urmaþi aceeºi 

paºi. 

4. Discuþia în grupul reunit. Dupã cel de-al treilea joc de rol, urmat de discuþii, 

cereþi participanþilor sã refacã grupul mare. Conduceþi o discuþie despre ce au 

învãþat din aceastã experienþã, folosind întrebãrile indicate pentru analizarea 

jocului de rol. 

Dupã acest exerciþiu, facilitaþi o discuþie cu grupul despre organizarea, 

implementarea ºi utilitatea jocului de rol în training, pentru dezvoltarea abilitãþilor de 

comunicare interpersonalã. Invitaþi grupul sã se gândeascã la rolul de formator pe care 

îl vor avea de îndeplinit în curând ºi la cum vor organiza jocul de rol cu un grup de 

mediatori pentru a-i ajuta sã îºi îmbunãtãþeascã abilitãþile de comunicare despre 

sãnãtatea reproducerii cu membrii comunitãþii. 

Sumarizaþi: 

� Care sunt avantajele jocului de rol ? 

� Ce problemele a-þi putea întâmpina în organizarea ºi implementarea jocului de rol? 

Cum puteþi rezolva aceste probleme? 

� Ce pãrere aveþi despre organizarea ºi implementarea acestei metode? 

� Aveþi altceva de adãugat sau alte comentarii? 



43

Sesiunea 3 


VI. DEMONSTRAÞIA (60 minute) 

Explicaþi participanþilor faptul cã una dintre metodele importante pentru 

dezvoltarea anumitor abilitãþi este demonstraþia. Întrebaþi grupul: 

� În ce scopuri aþi folosi demonstraþia drept metodã de instruire în contextul instruirii 

în sãnãtatea reproducerii? 

Accentuaþi urmãtoarele: 

• Odatã ce noua abilitate, manevrã, a fost bine însuºitã, persoana este capabilã 

sã o execute în mod inconºtient ºi automat (persoana trece de la incompetenþã 

inconºtientã la competenþã inconºtientã) 

• Dacã noua manevrã este învãþatã incorect, greºelile probabil vor apãrea de 

fiecare datã când va fi efectuatã. Deci, este important ca orice nouã abilitate sã 

fie corect învãþatã de la început. 

Treceþi în revistã împreunã cu grupul Lista de verificare pentru demonstraþie. 

Accentuaþi importanþa respectãrii etapelor în realizarea demonstraþiilor. 

Precizaþi cã veþi demonstra acum cum se foloseºte prezervativul. 

Explicaþi urmãtoarele: 

• Prezervativele reprezintã un mod eficient de prevenire a sarcinii ºi a transmiterii 

infecþiilor cu transmitere sexualã (inclusiv HIV) dacã sunt folosite în mod corect. 

• Folosirea corectã a prezervativelor necesitã respectarea de cãtre individ/cuplu a 

succesiunii unor etape anume. 

Invitaþi grupul sã indice etapele pe care le-ar urma pentru a explica ºi demonstra 

folosirea prezervativului (cum ar explica ºi demonstra folosirea prezervativului unui 

individ/cuplu). Rugaþi-i sã enumere aceste etape chiar dacã nu sunt în ordine. 

Lucraþi cu grupul pentru a aºeza aceste etape într-o ordine logicã. 

Indicaþi participanþilor Lista de verificare pentru demonstrarea folosirii prezervativului 

din Manual. Invitaþi-i sã o compare cu lista obþinutã de grup. 

Discutaþi cu grupul logica etapelor (folosind lista de verificare). 

Faceþi o demonstraþie a folosirii prezervativului în faþa grupului, urmând lista de verificare. 

Rugaþi un voluntar sã pregãteascã ºi sã realizeze o a doua demonstraþie pentru 

folosirea prezervativului. Ceilalþi participanþi vor urmãri demonstraþia, cu ajutorul listei 

de verificare. 

Întrebaþi voluntarul cu privire realizarea demonstraþiei: 

� Ce va face dacã apar dificultãþi? 

� Dacã are întrebãri? 


� Ce observaþii aveþi de fãcut cu privire la demonstraþie? 

� Au fost urmate toate etapele? 

� A fost utilã demonstraþia? În ce fel? 


Împãrþiþi grupul în perechi. Invitaþi participanþii sã repete demonstraþia în perechi, 

respectând instrucþiunile urmãtoare: 

• În timp ce o persoanã executã demonstraþia, colegul îl urmãreºte (folosind lista 

de verificare). 

• La finalul demonstraþiei, colegul îi dã feedback, precizând dacã a respectat 

etapele care trebuiau urmate. 

Distribuiþi prezervativele. 

Circulaþi printre perechile de participanþi în timpul exerciþiului, acordând atenþie 

calitãþii demonstraþiilor ºi oricãror probleme care ar putea apãrea ºi/sau greºelilor care 

ar putea fi fãcute în timpul demonstraþiilor. 

Dupã lucrul în perechi, invitaþi participanþii sã formeze din nou grupul mare. 


� Ce reacþii aveþi dupã aceastã experienþã? 

� Ar fi necesar ca mediatorii sã poatã face astfel de demonstraþii în faþa membrilor 

comunitãþii, dacã aceºtia sunt interesaþi? De ce da? De ce nu? 

� În timpul instruirii mediatorilor, formatorii ar trebui sã accentueze importanþa 

demonstraþiilor clare? 

� Dacã aþi repeta aceastã demonstraþie, ce aþi schimba? 

� Cum puteþi aplica aceastã experienþã în experienþele dumneavoastrã ulterioare în 

calitate de formator? 

Indicaþi participanþilor materialul Demonstraþia. Rugaþi câþiva voluntari sã citeascã: 

avantajele, dezavantajele, elementele unei demonstraþii eficiente, cum se foloseºte. 

VII. EXERCIÞIILE (15 minute) 

Reveniþi la discuþia despre metodele de instruire care ar putea fi folosite în cadrul 

atelierului de sãnãtatea reproducerii. Precizaþi cã exerciþiile sunt folosite în orice atelier 

de instruire interactivã. 

Conduceþi un exerciþiu cu grupul, ca exemplu. Intrebaþi: 

� Ce este un “exerciþiu’ în contextul instruirii? 


� În ce scopuri aþi folosi exerciþiile în instruirea pentru sãnãtatea reproducerii? 

� În ce situaþii aþi folosi exerciþiile în loc de alte metode de instruire? 

� Care sunt avantajele folosirii exerciþiilor drept metodã de instruire? 

� Ce probleme anticipaþi în folosirea acestei metode în cadrul unui atelier de instruire 

în sãnãtatea reproducerii? 

Treceþi în revistã împreunã cu grupul materialul Exerciþiile, secþiunea “Cum se 

foloseºte metoda”. 


45

Sesiunea 3 


VIII. BRAINSTORMING („furtuna de idei“) (15 minute) 

Explicaþi cã o metodã destul de des folositã în atelierele de lucru ºi de instruire 

interactive este brainstormingul. 

Invitaþi participanþii sã îºi reaminteascã cum au fost stabilite în prima zi regulile 

de grup. Întrebaþi: 

� Ce am fãcut atunci? 

� În ce scopuri aþi folosi aceastã metodã în training? 

� În ce situaþii aþi folosi aceastã metodã, ºi nu altele? 

� Care sunt avantajelemetodei? 

� Ce probleme anticipaþi în folosirea acestei metode în cadrul unui atelier de instruire 

a mediatorilor în sãnãtatea reproducerii? 

Citiþi împreunã cu grupul materialul Brainstorming ºi accentuaþi importanþa 

folosirii ideilor generate de grup. 

IX. CRITERII DE SELECTARE A METODELOR DE INSTRUIRE 

(60 minute) 

Explicaþi participanþilor cã va urma un exerciþiu cu ajutorul cãruia vom recapitula 

metodele de training ºi vom vedea cum se aleg metodele, în funcþie de ceea ce dorim 

sã înveþe cei pe care îi instruim. 

[Notã pentru formator: pregãtiþi bileþele cu denumirea metodelor prezentate ºi 

puneþi-le într-un plic sau sãculeþ] 

Solicitaþi voluntari care sã extragã pe rând câte un bileþel ºi explicaþi-le ce vor avea 

de fãcut: sã explice metoda, cum se foloseºte, sã descrie avantajele ºi dezavantajele. 

Desenaþi pe flipchart un tabel cu douã coloane: 1) ce dorim sã învãþãm, 2) ce 

metode putem folosi. Completaþi în prima coloanã cele trei domenii de învãþare: 

cunoºtinþe, atitudini, abilitãþi (vezi documentul formatorului Cum sã formãm 

cunoºtinþe, atitudini, abilitãþi). 

Invitaþi participanþii sã propunã cele mai potrivite metode pentru completarea celor 

3 domenii. Aduceþi completãri, faceþi corecturile necesare, dupã caz. 

Indicaþi participanþilor materialul Criterii de selectare a metodelor de instruire din 

Manual ºi treceþi-l în revistã împreunã cu grupul. 

Precizaþi cã în cadrul proiectului actual a fost elaborat un plan de instruire ºi 

manualul cu ajutorul cãruia vor fi instruiþi mediatorii sanitari, pe care participanþii îl 

vor primi a doua zi. În manual sunt precizate metodele de training care vor fi folosite 

pentru fiecare activitate. 


MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 

PRELEGEREA 

CE ESTE 

O scurtã prezentare fãcutã cu scopul de a oferi participanþilor unele informaþii sau 

pentru a prezenta un principiu, proces sau situaþie relevantã pentru instruirea lor. 

Formatorul poate expune liber sau poate citi (mini-lecturã). Se recomandã a fi folositã 

un timp limitat în contextul instruirii adultului (numai pentru a transmite 

participanþilor informaþii noi). 

CÂND SE FOLOSEªTE 

1. Pentru a prezenta o activitate (dacã acestea necesitã o introducere). 

[Notã: Nu folosiþi aceastã metodã pentru a prezenta în avans principii care 

trebuie sã reiasã în urma unei experienþe parcurse de grup. Respectaþi ciclul 

învãþãrii experienþiale.] 

2. Când doriþi sã explicaþi ºi/sau sã sumarizaþi punctele esenþiale la sfârºitul unei 

activitãþi (în special în cazul unor concepte noi). 

3. Pentru a oferi informaþii suplimentare. 

AVANTAJE 

1. Economiseºte timpul. 

2. Prezintã faptele în ordine. 

3. Subliniazã legãtura dintre o experienþã de învãþare ºi: 

• unele concepte sau principii complexe 

• munca participanþilor. 

DEZAVANTAJE 

1. Poate fi plictisitoare 

2. Nu implicã participarea grupului 

3. În general, are o eficienþã de 20-40% (conform regulii 20-40-80) 

CUM SE FOLOSEªTE 


Pregãtire 

Asiguraþi-vã cã prezentarea: 

1. Este relevantã, cã: 

• Rãspunde nevoilor de învãþare ale grupului 

• Corespunde nivelului de cunoºtinþe ºi experienþã 

• Este în concordanþã cu activitãþile din cadrul atelierului 

2. Este scurtã (mai puþin de 20 minute). Nu daþi mai multe informaþii decât poate 

asimila grupul 

3. Include întrebãri care vor stimula participarea grupului 


47

Sesiunea 3 


4. Poate avea loc: 

• Înainte de activitate dacã informaþiile sunt necesare pentru a conduce activitatea 

• În etapa de Aplicare (din ciclul învãþãrii experienþiale) dacã priveºte concluziile 

care urmeazã experienþei sau principiile care urmeazã a fi aplicate ulterior. 

5. Este susþinutã de mijloace vizuale. “Trucuri”pentru folosirea mijloacelor vizuale: 

• Nu vorbiþi ºi scrieþi pe flipchart/tablã în acelaºi timp. 

• Scrisul trebuie sã fie lizibil ºi vizibil pentru toþi participanþii prezenþi în salã 

• Alegeþi cu atenþie ceea ce puneþi pe tablã sau flipchart (cuvinte noi, idei 

importante, un desen sau o diagramã relevante pentru subiect, sumarizarea 

ideilor discutate) 

• Desenele trebuie sã fie cât mai simple. Este preferabil ca acestea sã fie 

pregãtite înainte de sesiune, pentru a nu omite elementele esenþiale ºi pentru 

a nu pierde timpul în sala de training. 

Instrucþiuni 

1. Explicaþi obiectivele prelegerii sau lecturii (ce se urmãreºte cu aceasta). 

2. Spuneþi participanþilor cã nu este nevoie sã noteze (sau distribuiþi materiale 

participanþilor, dacã este cazul). 

3. Faceþi legãturã cu sesiunea anterioarã. 

4. Urmãriþi un plan de prezentare. 

5. Daþi indicaþii bibliografice, dacã e cazul. Folosiþi desene, schiþe pentru a arãta 

legãturile dintre idei ºi pentru a demonstra diversele procese ºi proceduri. 

6. Definiþi conceptele noi. 

7. Fiþi atenþi la reacþiile grupului, semnele de (ne)înþelegere, precum ºi la atmosfera 

în care se desfãºoarã atelierul. Poate fi nevoie sã adaptaþi ritmul activitãþilor 

(mai lent, mai alert), sã introduceþi unele activitãþi participative sau sã solicitaþi 

pãrerea participanþilor, exemple, care sã asigure o bunã înþelegere a materialului 

prezentat. 

8. Prezentaþi materialul într-un mod organizat, clar, utilizând cuvinte simple, 

exemple concrete ºi o secvenþã logicã. 

9. Distribuiþi participanþilor materiale care sã cuprindã punctele esenþiale, în loc 

sã îi lãsaþi sã ia notiþe (ceea ce le-ar putea distrage atenþia). 

10. Schimbaþi tonul vocii, menþineþi contactul vizual cu grupul, folosiþi gesturi 

care sã completeze mesajul. 


MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 

DISCUÞIA DE GRUP 

CE ESTE 

Discuþia de grup este o parte indispensabilã a tuturor activitãþilor de training. 

Implicã punerea unor întrebãri deschise, relevante pentru grup, pentru a facilita: 

• Învãþarea unor fapte, concepte ºi principii 

• Dezvoltarea atitudinilor 

• Dezvoltarea unor abilitãþi de rezolvare a problemelor 


1. În introducerea unei activitãþi: 

• Pentru a descoperi cunoºtinþele participanþilor 

• Pentru a schiþa legãtura dintre o activitate sau un concept nou ºi o sesiune 

anterioarã ºi/sau altã abilitate deja dobânditã sau exersatã 

• Pentru a orienta grupul asupra unei sarcini 

2. La sfârºitul unei activitãþi pentru a analiza activitatea ºi aplicabilitatea ei la 

munca participanþilor 

3. Pentru a completa unele concepte despre care participanþii deþin deja unele 

informaþii. 

AVANTAJE 

1. Permite participarea activã a tuturor persoanelor, în special atunci când se face 

în grupuri restrânse. 

2. Dezvãluie cunoºtinþele, atitudinile ºi experienþele participanþilor. 

DEZAVANTAJE 

1. Discuþia poate devia de la subiect. Scopul trebuie sã fie clar ºi formatorul 

trebuie sã se asigure cã discuþia rãmâne la subiect (inclusiv trecând de la un 

grup la altul, dacã se lucreazã în mai multe grupuri mici). 

2. Discuþia poate fi acaparatã, dominatã de unul sau câþiva membrii din grup. 

CUM SE FOLOSEªTE 


Pregãtire 

1. Formulaþi întrebãri cheie pentru conducerea discuþiei, centrate pe obiectivele 

sesiunii; notaþi punctele principale ale discuþiei 

2. Faceþi planul pentru sumarizarea discuþiei: 

• Concluzii 

• Principii 

• Aplicabilitatea discuþiei în munca participanþilor 


49

Sesiunea 3 


Instrucþiuni 

1. Introduceþi subiectul ºi schiþaþi o legãturã între acesta ºi sesiunea anterioarã 

ºi/sau relevanþa acestuia pentru munca/experienþa participanþilor. 

2. Puneþi întrebãri deschise relevante. 

3. Asiguraþi fiecãrui participant posibilitatea de a se exprima ºi nu permiteþi 

nimãnui sã domine discuþia. Adresaþi întrebãri participanþilor mai timizi ºi 

cereþi-le celorlalþi sã permitã participarea tuturor. 

4. Asiguraþi libertatea de expresie. 

5. Faceþi o sintezã sau sumarizare la sfârºit. În procesul de instruire, acest lucru 

este realizat cel mai bine invitând participanþii sã împãrtãºeascã cu grupul 

concluziile lor, principiile ºi/sau aplicabilitatea practicã a subiectului discutat 

(respectând principiile de învãþare a adultului, precum ºi ciclul învãþãrii 

experienþiale). 

Sugestii pentru organizarea eficientã ºi productivã a discutiei în grupuri mici. 

1. Definiþi clar subiectul sau “produsul” final al lucrului în grupuri mici ºi asiguraþi-vã 

cã toatã lumea a înþeles instrucþiunile. 

2. Înainte de a cere participanþilor sã formeze grupurile de lucru, daþi indicaþii clare 

despre mãrimea grupurilor, membrii fiecãrui grup ºi unde va lucra fiecare grup. 

3. Încurajaþi participanþii sã formeze rapid grupurile. 

4. Verificaþi organizarea muncii în fiecare grup ºi cã toatã lumea participã la discuþie. 

5. Formaþi grupuri de diverse dimensiuni pentru diferite discuþii, în funcþie de 

subiect ºi de timpul disponibil. Schimbaþi frecvent componenþa grupurilor, 

astfel încât participanþii sã beneficieze de interacþiunea cu mai mulþi colegi. 

6. Cereþi grupurilor sã delege un raportor pentru comunicarea rezultatelor înainte 

de a începe activitatea. 

7. Circulaþi printre participanþi în timp ce lucreazã, pentru a verificã cã au înþeles 

sarcina pe care o au de îndeplinit, rãspundeþi la eventualele întrebãri ºi notaþi 

punctele esenþiale ale discuþiilor. Incurajaþi grupurile mici sã prezinte tuturor 

colegilor concluziile pe care le considerã esenþiale pentru procesul de instruire. 

8. Pentru anumite activitãþi sau discuþii, este posibil sã nu fie necesar ca toate 

grupurile sã prezinte toate rezultatele. Cereþi prezentarea unor exemple sau unor 

concluzii specifice sau cereþi unui numãr redus de grupuri sã-ºi prezinte 

rezultatele, iar celelalte sã adauge doar elemente adiþionale pe care le considerã 

importante ºi care lipsesc din prezentãrile iniþiale. 


MATERIAL 


STUDIUL DE CAZ 

CE ESTE 

Studiul de caz este descrierea evenimentelor petrecute într-o situaþie particularã 

(fapte, uneori sentimente ale indivizilor implicaþi). Este folosit pentru a aplica 

cunoºtinþele la o situaþie realã. Pentru cã este folosit pentru identificarea ºi rezolvarea 

unei situaþii, trebuie sã includã toate informaþiile relevante pentru situaþia descrisã. 

Nu propune soluþii, nici nu descrie consecinþele posibilelor soluþii, acestea trebuie sã 

vinã din discuþiile de grup. Un studiu de caz adecvat are urmãtoarele caracteristici: 

• Precizie în prezentarea faptelor 

• Obiectivitate în prezentare 

• Claritate în prezentarea situaþiei 

• Logicã în descrierea faptelor 

• Înþelegere a personajelor prezentate ºi a comportamentelor lor 


Studiul de caz sunt folosite pentru: 

• A ajuta participanþii sã exerseze ºi sã aplice abilitãþile de identificare, analizã 

ºi/sau soluþionare a problemelor 

• Pentru a ajuta participanþii sã-ºi dezvolte capacitatea de a alege alternativele 

potrivite bazate pe fapte ºi sã le aplice. 

AVANTAJE 

1. Faciliteazã aplicarea abilitãþilor de luare a deciziilor ºi de rezolvare a problemelor 

2. Permite participarea activã. 

DEZAVANTAJE 

1. Necesitã abilitatea formatorului de a dezvolta studii de caz eficiente ºi de a 

facilita discuþia pe marginea cazului. 

2. Unii participanþi pot trata superficial studiul de caz, deoarece nu vor fi 

responsabili de consecinþele deciziilor lor. 

CUM SE CONDUCE 


Pregãtire 

1. Pregãtiþi studiul de caz pe baza obiectivelor specifice ale sesiunii (astfel încât 

studiul de caz sã serveascã dezvoltãrii abilitãþilor participanþilor de a selecta cele 

mai importante informaþii, de a analiza ºi evalua situaþia pentru a lua o decizie). 

• Studiul de caz trebuie sã fie real ºi relevant pentru experienþa/problemele 

întâmpinate de participanþi. 

• Studiul de caz nu trebuie sã reflecte opiniile, punctele de vedere ale 

autorului, nici sã propunã soluþii pentru situaþia prezentatã. 

• Studiul de caz nu trebuie sã omitã faptele relevante pentru situaþia 

prezentatã. Chiar ºi în cazurile complicate, participanþii trebuie sã cunoascã 

toate faptele ºi sã fie capabili sã determine care este relevanþa lor. Totuºi, 

dacã sunt prezentate superficial prea multe date sau dacã faptele nu sunt 

clare, participanþii pot fi distraºi ºi se pierde prea mult timp. 


51

Sesiunea 3 


2. Formulaþi întrebãri deschise la sfârºitul studiului de caz, þinând cont de 

obiectivele specifice ale sesiunii (ghidaþi-vã dupã concluziile la care vreþi sã 

ajungeþi prin studierea cazului respectiv). 

Implementare 

1. Împãrþiþi grupul de participanþi în grupuri mici (de 3-4 persoane) 

2. Distribuiþi cazul. 

3. Acordaþi participanþilor timp suficient pentru: 

• A citi individual cazul 

• A discuta cazul cu colegii ºi a rãspunde întrebãrilor formulate 

4. În grupul mare, reunit, conduceþi o discuþie despre: 

• Ce considerã participanþii ca fiind relevant în cazul studiat ºi de ce 

• Elementele esenþiale ale cazului 

• Argumente “pro” ºi “contra” pentru soluþiile propuse în cazul studiat 

• Identificarea problemei, a cauzelor, semnelor ºi posibilelor consecinþe 

• Identificarea acþiunilor ºi soluþiilor posibile pentru rezolvarea problemei 

• Probleme sau cazuri similare întâlnite de participanþi ºi cum pot fi acestea 

abordate, pe baza experienþei câºtigate prin studiul de caz 

Notã: în etapa a treia urmãriþi discuþia iniþialã a participanþilor, care ar trebui sã: 

• Revadã textul pentru a identifica factorii cheie. 

• Examineze relaþia dintre factorii cheie, pentru a înþelege dinamica situaþiei 

prezentate. 

• Identifice situaþia/problema (sã facã o analizã obiectivã bazatã pe fapte, fãrã 

denaturarea lor datoritã prejudecãþilor). 

• Identifice soluþiile posibile, cu avantajele ºi dezavantajele fiecãreia, pentru a 

alege cea mai bunã soluþie, conform criteriilor identificate 

Revedeþi împreunã cu grupul strategia de rezolvare a problemelor prezentate de 

studiul de caz, care ar putea fi aplicatã în situaþii similare în viitor: 

• Identificarea problemei principale 

• Identificarea cauzelor, semnelor ºi consecinþelor posibile ale problemei 

• Identificarea soluþiilor posibile 

• Identificarea argumentelor pro ºi contra (avantaje ºi dezavantaje) pentru 

fiecare dintre soluþiile identificate 

• Selectarea celei mai potrivite soluþii ºi implementarea ei. 


MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 

JOCUL DE ROL 

Ce reprezintã 

O metodã de instruire în care participanþii interpreteazã un rol realist într-o situaþie 

simulatã. 

Când se foloseºte 

Jocul de rol este adesea folosit pentru: 

• Practicarea abilitãþilor de comunicare interpersonalã. 

• Examinarea unei probleme, situaþii sau incident, pentru a învãþa felul în care sar 

putea reacþiona sau rãspunde mai bine faþã de situaþia respectivã. 

• A ajuta participanþii sã devinã mai conºtienþi de efectele atitudinilor ºi/sau 

comportamentului lor asupra celorlalþi, pentru a induce schimbãri de atitudine 

ºi / sau de comportament. 

Avantaje 

1. Faciliteazã participarea activã a tuturor participanþilor. 

2. Metodã esenþialã de dezvoltare a abilitãþilor de comunicare interpersonalã. 

3. Poate reduce teama legatã de învãþarea unor competenþe interpersonale. (În 

cadrul unui joc de rol se pot experimenta anumite moduri de comportament într-o 

situaþie controlatã, fãrã risc de disconfort) 

4. Oferã o ocazie de a învãþa prin observare ºi feedback. 

Dezavantaje 

1. Participanþii ar putea sã nu ia activitatea în serios. Formatorul poate reduce acest 

risc cerând participanþilor sã propunã cazurile ce vor fi folosite pentru jocul de rol. 

2. Uneori rolurile accentueazã stereotipuri existente. Rolurile trebuie sã fie realiste, 

iar actorii trebuie sã urmeze scenariul propus. 

Cum se faciliteazã 


Pregãtire 

1. Asiguraþi-vã cã jocul de rol: 

• Rãspunde obiectivelor de instruire ale sesiunii 

• Este realist (probleme identificate de participanþi) 

• Este interesant 

• Prezintã interes pentru actori, precum ºi pentru observatori. 

2. Dezvoltaþi un scenariu pentru interpretarea jocului de rol 

• Descrieþi situaþia persoanei (de exemplu: femeie din comunitate, vârsta, 

starea civilã; numãrul de sarcini, copii, avorturi; relaþia cu partenerul); scopul 

întâlnirii ei cu mediatorul/ medicul etc.; orice cunoºtinþe, idei preconcepute, 

superstiþii faþã de anumite practici sau servicii de sãnãtatea reproducerii. 

• Pregãtiþi un ghid de observare care sã ajute participanþii, precum ºi observatorii 

sã analizeze jocul de rol 

3. Pregãtiþi un plan de discuþii ulterior jocului de rol, pentru a asigura atingerea 

punctelor esenþiale. 


53

Sesiunea 3 


Instrucþiuni 

1. Daþi instrucþiuni grupului: 

• Scopul jocului de rol. 

• Structura jocului de rol ºi modul în care va decurge acesta: 

o Câte personaje vor fi 

o Ce rol va interpreta fiecare 

o Indicaþi cât timp este alocat pentru jocul de rol. 

• Afiºaþi întrebãrile pentru discutarea ºi analiza jocului de rol ºi stabiliþi reguli 

pentru feedback. 

• Distribuiþi scenariile „actorilor” 

2. Cereþi participanþilor sã interpreteze rolurile conform scenariului 

3. Dacã jocul d erol are lºoc simultan în mai multe grupuri mici, cereþi-le acestora 

sã poarte o discuþie ulterioarã fiecãrui joc de rol (pe baza întrebãrilor pentru 

discuþii ºi a Ciclului Invãþãrii Experienþiale) 

• Ce a mers bine 

• Problemele întâlnite 

• Întrebãrile ridicate 

• Eficienþa comunicãrii dintre actorii principali (mediatorul ºi femeia) 

• Strategii alternative 

• Aplicabilitatea practicã în activitatea lor 

4. Conduceþi o discuþie în cadrul grupului mare, pe baza întrebãrilor pentru observarea 

jocului de rol ºi a Ciclului Invãþãrii Experienþiale. Discuþia ar trebui sã înceapã 

cu persoanele care au jucat rolul mediatorilor, urmate de persoanele care au 

jucat rolul femeilor din comunitate, de observatori, ºi în final de formatori. 

Notã: În folosirea jocului de rol ca metodã de instruire, este important ca formatorul 

sã indice grupului timpul alocat fiecãrei pãrþi din activitate ºi sã anunþe sfârºitul 

fiecãrei activitãþi. Acest lucru permite participanþilor sã îºi foloseascã timpul în mod 

eficient ºi sã se concentreze asupra sarcinii pe care au primit-o. 


MATERIAL 

PENTRU 

PARTICIPANÞI 

JOC DE ROL: ÎNTREBÃRI PENTRU DISCUÞII 

Întrebãri pentru „mediatori“ 

1. Cum aþi procedat pentru a câºtiga încrederea femeii, pentru a-i crea o stare 

de confort? 

2. Cum aþi încurajat-o sã vorbeascã despre problema sa ºi/sau pentru a clarifica 

informaþiile cu privire la problema ei? 

3. Aþi rãspuns preocupãrilor femeii? Dacã da, cum? Dacã nu, de ce? 

4. Au existat obstacole în comunicare? Dacã da, ce aþi fãcut pentru a le depãºi? În 

ce alt mod aþi fi putut proceda? 

Întrebãri pentru „femei“ 

1. Cum v-aþi simþit la începutul discuþiei cu mediatoarea? 

2. A reuºit mediatoarea sã vã câºtige încrederea? Cum? Dacã nu, de ce? 

3. Mediatoarea a fost interesatã de situaþia/problemele dumneavoastrã? V-a fost de 

ajutor? În ce mod? Dacã nu, de ce? 

4. Ce altceva ar fi putut face mediatoarea pentru a vã ajuta? 

5. Mediatoarea v-a furnizat informaþii clare ºi relevante într-un mod în care aþi 

putut înþelege? 

6. Aþi simþit cã mediatoarea vã judecã în vreun fel? Dacã da, în ce fel? 

Întrebãri pentru observatori 


1. Mediatoarea: 

• A ajutat femeia sã vorbeascã despre preocupãrile, cunoºtinþele ºi obiceiurile 

ei legate de un aspect particular al sãnãtãþii ei reproductive? 

• A ascultat femeia cu atenþie, i-a pus întrebãri de clarificare? 

• A judecat femeia? Dacã da, exemplificaþi. 

2. Cum aþi descrie calitatea informaþiilor acordate femeii? 

• Au fost informaþiile clare pentru aceasta? 

• Explicaþiile mediatoarei au fost simple, corecte, complete, etc.? Au lipsit 

unele informaþii? Care anume? 

3. Mediatoarea a verificat dacã femeia a înþeles informaþiile transmise? 

4. Discuþia s-a încheiat într-o manierã pozitivã? 


55

Sesiunea 3 

MATERIAL 



DEMONSTRAÞIA 

Ce este 

O prezentare pregãtitã atent pentru a arãta cum se realizeazã o sarcinã sau 

procedurã, însoþitã de explicaþii verbale ºi vizuale, ilustraþii ºi întrebãri. Procedura de 

bazã constã în: a arãta, a spune, a face. 


Pentru: 

• A arãta participanþilor cum sã facã o manevrã sau sã îndeplineascã o nouã sarcinã. 

• A da încredere (dovedi) participanþilor cã pot îndeplini noua atribuþie. 

• A promova interesul participanþilor de a învãþa ºi executa o nouã atribuþie. 

Avantaje: 

Demonstraþia oferã ocazia de a: 

1. Exersa sub îndrumarea cuiva care cunoaºte procedura. 

2. Corecta imediat orice greºeli. 

3. Experimenta direct prin executarea manevrei care trebuie învãþatã. 

Dezavantaje 

Demonstraþia: 

1. Poate fi costisitoare, greoaie sau dificil de organizat ºi de condus. 

2. Numãrul de persoane care pot beneficia de o demonstaþie poate fi limitat. 

Elementele unei demonstraþii eficiente 

O demonstraþie eficientã: 

1. Este fãcutã de cãtre o persoanã competentã ºi credibilã pentru participanþi. 

2. Foloseºte echipament corespunzãtor. 

3. Oferã fiecãrui participant ocazia de a exersa. 

4. Include criterii de evaluare a gradului în care fiecare participant a învãþat procedura. 

5. Separã ºi aplicã urmãtoarele elemente: a arãta ºi a spune. 

Cum se foloseºte 

Pregãtire 

1. Deprindeþi procedura ºi exersaþi demonstraþia. 

2. Pregãtiþi toate materialele necesare (ºi asiguraþi-vã cã sunt disponibile pentru 

participanþi). 

3. Acordaþi timp suficient pentru ca toþi participanþii sã poatã exersa. 

4. Stabiliþi criterii de performanþã pentru a verifica învãþarea procedurii de cãtre 

participanþi. 

5. Asiguraþi-vã cã toþi participanþii pot vedea ºi auzi demonstraþia. 


Implementare 


1. Prezentaþi procedura ºi scopul acesteia. 

• Explicaþi ºi demonstraþi procedura 

o Parcurgeþi fiecare etapã, folosind o listã de verificare (unde etapele sunt 

detaliate în secvenþã logicã) 

o Accentuaþi punctele importante, inclusiv aspectele dificile 

o Notaþi termenii noii pe flipchart/tablã, dacã este necesar 

o Sumarizaþi, punând întrebãri participanþilor ºi repetând oricare parte a 

demonstraþiei care pare neclarã 

2. Participanþii exerseazã procedura. 

• Cereþi unui participant sã demonstreze în faþa grupului, explicând ce face ºi 

de ce. 

• Puneþi participantului întrebãri pentru a monitoriza învãþarea: 

o Ce faci _________? 

o Ce s-ar întâmpla dacã _________? 

o Ce ai mai putea face dacã __________? 

• Invitaþi toþi ceilalþi participanþi sã exerseze procedura (dacã se poate în 

grupuri mici, fiecare grup fiind monitorizat de cãtre un instructor). 

3. Rezumaþi punctele cheie ale demonstraþiei ºi: 

• Întrebaþi grupul dacã are întrebãri 

• Puneþi grupului întrebãri deschise pentru a verifica dacã au înþeles procedura 

ºi aplicarea sa în activitãþile lor profesionale. 


57

Sesiunea 3 

MATERIAL 

VIZUAL/ 

FLIPCHART 


LISTA DE VERIFICARE PENTRU DEMONSTRAÞIE 

1. Exersaþi abilitatea, procedura pe care o veþi demonstra. 

2. Verificaþi materialele pentru a vã asigura cã sunt la îndemânã ºi gata de folosire. 

3. Aranjaþi scaunele astfel încât toþi participanþii sã poatã vedea demonstraþia ºi sã 

poatã urmãri prezentarea ºi discuþia care vor urma. 

4. Nu distribuiþi materialele pentru demonstraþie decât în momentul în care sunt 

necesare. 

5. Explicaþi scopul efectuãrii demonstraþiei. 

6. Prezentaþi procedura pas cu pas, folosind o listã de verificare, notând ºi 

explicând termenii noi. 

7. Efectuaþi demonstraþia pentru a doua oarã, încet, pas cu pas. 

8. Puneþi participanþilor întrebãri specifice despre ceea ce aþi prezentat, pentru a 

verifica dacã au înþeles. 

9. Împãrþiþi participanþii în grupuri mici (2-3 persoane), furnizaþi-le materialele 

necesare ºi invitaþi-i sã exerseze procedura. 

10. Cereþi grupului feedback-ul cu privire la ceea ce au învãþat, precum ºi la 

dificultãþile pe care le-au întâmpinat. 

11. Sumarizaþi punctele cheie ale demonstraþiei. 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


FOLOSIREA PREZERVATIVULUI: LISTA DE VERIFICARE 

1. Explicaþi persoanei /cuplului cã: 

• Prezervativele sunt folosite pentru prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã, 

inclusiv HIV (precum ºi pentru prevenirea sarcinii dacã persoana a ales aceastã 

metodã pentru contracepþie). 

• Prezervativul se aplicã pe penisul în erecþie înaintea oricãrui contact sexual (atât 

pentru prevenirea sarcinii, cât ºi a infecþiilor cu transmitere sexualã, deoarece 

în cursul preludiului poate fi eliberat lichid seminal). 

• Nu se folosesc: vaselinã, uleiuri alimentare sau grãsimi pentru a lubrifia 

prezervativul deoarece acestea reduc rezistenþa prezervativului ºi favorizeazã 

ruperea lui în timpul actului sexual. Majoritatea prezervativelor sunt deja 

lubrifiate. Se poate folosi un lubrifiant special, procurat de la farmacie. 

2. Verificaþi data expirãrii de pe ambalajul prezervativului ºi arãtaþi persoanei/cuplului 

cum sã o verifice. Spuneþi persoanei/cuplului sã nu foloseascã prezervativele cu 

termen depãºit. 

3. Verificaþi integritatea ambalajului. Spuneþi persoanei /cuplului urmãtoarele: 

• Dacã ambalajul este deja deschis, prezervativul ar putea sã nu fie în stare bunã. 

• Prezervativele nu vor fi pãstrate pentru perioade lungi de timp în locuri cãlduroase 

(de exemplu în torpedoul maºinii în timpul verii sau în buzunarul de la spate al 

pantalonilor bãrbaþilor). 

4. Deschideþi ambalajul cu grijã în locul indicat. Explicaþi cã este important sã nu se 

rupã prezervativul în timpul desfacerii ambalajului. 

5. Verificaþi integritatea prezervativului. Explicaþi cã dacã prezervativul este uscat, 

scorþos sau pergamentos nu trebuie folosit. 

6. Arãtaþi persoanei/ cuplului cum sã verifice dacã prezervativul este cu partea potrivitã 

în afarã (astfel încât sã poatã fi derulat cu uºurinþã pânã la baza penisului). 

7. Cu o mânã þineþi prezervativul de vârf, iar cu cealaltã ghidaþi aplicarea lui pe un 

model anatomic sau o bananã. Explicaþi de ce trebuie þinut strâns vârful 

prezervativului: pentru a fi siguri cã nu existã aer în vârf ºi cã sperma va avea loc 

sã iasã în timpul ejaculãrii. Explicaþi cã dacã existã aer în vârful prezervativului, 

acesta se poate rupe în cursul ejaculãrii sau aerul ar putea împinge sperma în 

afarã, ducând la pierderea protecþiei. 

8. Derulaþi prezervativul pe model sau bananã. 

9. Explicaþi cã penisul trebuie retras din vagin imediat dupã ejaculare, înainte sã 

devinã moale ºi sperma sã se scurgã din prezervativ. 

10.Explicaþi cã prezervativul trebuie þinut la baza penisului în timpul retragerii 

acestuia din vagin, pentru a împiedica alunecarea lui. Demonstraþi aceastã etapã. 

11.Scoateþi prezervativul de pe model împingându-l cu grijã spre capãtul modelului 

(bananei) reprezentând vârful penisului. Explicaþi cã rularea simplã a 

prezervativului ar putea permite scurgerea spermei în vagin. 

12.Faceþi un nod pentru a nu permite vãrsarea conþinutului prezervativului. 

13.Explicaþi cã prezervativul trebuie aruncat într-un loc în care copiii sã nu îl poatã gãsi. 


59

Sesiunea 3 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


EXERCIÞIILE 

Ce reprezintã 

Exerciþiile folosite în cadrul instruirii sunt activitãþi structurate, concepute pentru 

a-i învãþa pe participanþi anumite concepte, principii sau abilitãþi de rezolvare a 

problemelor. 

Când se folosesc 

• Exerciþiile pot fi folosite ca parte a oricãrei sesiuni, cu condiþia sã contribuie la 

atingerea obiectivelor sesiunii. 

• Ca „deschizãtor de drum” (ice-breaker) la începutul programului pentru a ajuta 

participanþii sã se simtã confortabil cu grupul. 

• Ca metodã de revigorare a grupului (energizer), de exemplu, atunci când grupul 

a depus un efort considerabil ºi are un nivel scãzut de energie. 

Avantaje 

1. Produc o schimbare în ritmul ºi structura cursului, precum ºi în atmosfera 

atelierului 

2. Contribuie la dinamica pozitivã a grupului (datoritã schimbãrii ritmului ºi naturii 

practice a exerciþiilor) 

3. Pot constitui instrumente de instruire eficiente dacã au legãturã cu obiectivele 

ºi dacã respectã Ciclul învãþãrii experienþiale 

4. În general cresc nivelul de energie a grupului. 

Dezavantaje 

1. Duc la ieºirea din atmosfera atelierului dacã nu au nici o legãturã cu instruirea; 

exerciþiile poate fi percepute ca un joc irelevant. 

2. Pot fi ineficiente pentru învãþare dacã formatorul nu are capacitatea de a aplica 

Ciclul învãþãrii experienþiale în discuþia ce urmeazã dupã exerciþiu. 

Cum se folosesc 

1. Stabiliþi din timp dacã folosiþi sau nu exerciþii ºi cum le prezentaþi participanþilor. 

• În unele situaþii, poate fi importantã prezentarea exerciþiului care va urma. 

Fiþi atenþi însã sã nu comunicaþi grupului în introducere ceea ce ar trebui sã 

înveþe ei din exerciþiu; acest lucru va afecta probabil învãþarea. 

• În majoritatea situaþiilor începeþi pur ºi simplu exerciþiul oferind grupului 

instrucþiuni. 

2. Dupã efectuarea exerciþiului, parcurgeþi etapele de reflectare, generalizare ºi 

aplicare (din Ciclului învãþãrii experienþiale), pentru a ajuta grupul sã extragã 

principiile urmãrite ºi sã le aplice în activitatea lor. 

Notã: Exerciþiile fizice pot fi de asemenea folosite în training pentru a revitaliza pur 

ºi simplu grupul. Dacã nivelul de energie al grupului este scãzut, propuneþi – cu 

entuziasm – un scurt exerciþiu fizic sau întrebaþi un participant dacã ar dori sã 

conducã aceastã activitate. 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

Ce este 

O metodã folositã pentru a ajuta participanþii sã se simtã confortabil, sã se 

obiºnuiascã unii cu alþii în locul unde se va desfãºura instruirea. Stabileºte primele 

relaþii între membri grupului, îi ajutã sã îºi afle numele (dacã nu se cunosc între ei), 

sã “se încãlzeascã”. 


La începutul atelierului, implicã toþi participanþii activ. 

Avantaje 


EXERCIÞIUL DE DESCHIDERE (icebreaker, „de spart gheaþa“) 

• Stabileºte tonul, atmosfera atelierului, creazã un mediu fãrã competiþie, în care 

toþi participanþii pot interacþiona între ei fãrã sã se simtã ameninþaþi. 

• Poate fi amuzant. 

• Stabileºte o legãturã directã între formator ºi participanþi (“dãrâmã bariera” 

dintre ei). 

Exemple: 

• Puneþi participanþii sã stea câte doi. 

• Lucrând câte doi, participanþii vor afla cât mai multe lucruri unul despre 

celãlalt, într-un timp scurt (5 minute). 

• Fiecare participant îºi va prezenta colegul/colega. 

Atenþie! Aceste exerciþii de deschidere presupun activitãþi neobiºnuite, uneori 

apropie fizic participanþii (îi pun sã stea alãturi). Aveþi grijã ce tipuri de exerciþii 

alegeþi, ca sã nu fie împotriva culturii participanþilor. 


61

Sesiunea 3 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


BRAINSTORMING („furtuna de idei“) 

Ce este 

O metodã folositã pentru a extrage de la participanþi cât mai multe informaþii ºi 

idei, precum ºi pentru a explora nivelul de cunoºtinþe ºi competenþã al participanþilor. 


• Pentru a ajuta participanþii sã se concentreze pe o activitate. 

• Pentru a gãsi soluþii pentru probleme. 

• In sesiunea de deschidere (pentru stabilirea scopurilor, obiectivelor, aºteptãrilor 

participanþilor, regulilor de grup). 

• Pentru a explora nivelul de cunoºtinþe al grupului. 

Avantaje 

1. Stimuleazã creativitatea, genereazã multe idei într-un timp foarte scurt 

2. Identificã mai multe soluþii, alternative 

3. Oferã tuturor participanþilor ocazia de a-ºi spune pãrerea. 

Dezavantaje 

1. Poate genera ºi idei inutile care trebuiesc eliminate cu diplomaþie. 

2. Metoda trebuie sã fie bine cunoscutã de formator, pentru a-ºi atinge scopul. 

Cum se foloseºte 

În brainstorming, toate ideile generate, propuse de participanþi sunt notate pe 

coala de flipchart sau pe tablã, fãrã fi comentate sau judecate ºi fãrã a fi reformulate 

(sunt scrise aºa cum sunt propuse de participanþi). 

Instrucþiuni: 

1. Spuneþi grupului cã doriþi sã aflaþi cât mai multe idei despre un anumit subiect. 

2. Invitaþi participanþii sã spunã tot ce gândesc în legãturã cu subiectul discutat, 

sã fie cât mai creativi, sã se bazeze pe experienþele pe care le au. în aceastã 

etapã nici o idee nu este exclusã, analizatã sau respinsã – totul este acceptat ºi 

încurajat. 

3. Scrieþi toate ideile pe flipchart sau pe tablã, astfel încât sã poatã fi vãzute de 

toatã lumea. 

4. Dupã ce toate ideile sunt scrise, ºi grupul nu mai genereazã altele, grupul 

discutã ºi analizeazã informaþiile obþinute. În aceastã etapã, puteþi pune 

întrebãri de clarificare (dacã este nevoie). 

5. Apoi ajutaþi grupul sã punã ideile în ordine, sã stabileascã prioritãþi. Puteþi face 

acest lucru prin consens (toatã lumea este de accord), prin vot sau prin 

negociere între membri grupului. 

6. Ajutaþi grupul sã identifice ideile principale, mesajele cheie în legaturã cu 

subiectul discutat. 

Notã: Asiguraþi-vã cã ideile generate de grup vor fi folosite în cursul atelierului. 

Ideile nefolosite vor da participanþilor senzaþia cã au pierdut timpul! 


MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 



CUM SÃ FORMÃM CUNOªTINÞE, ATITUDINI, ABILITÃÞI 

Ce dorim sã învãþãm Ce metode sunt potrivite 

Cunoºtinþe Lectura 

Discuþia (în grupuri mici sau cu întregul 

grup) 

Filme (urmate de discuþii) 

Atitudini Exerciþii de clarificarea valorilor, alegere 

forþatã 

Studiul de caz 

Joc de rol 

Discuþii 

Demonstraþia 

Filme (urmate de discuþii) 

Aplicaþie practicã 

Abilitãþi Joc de rol 

Brainstorming 

Demonstraþia 

Studiul de caz 

Simulare 

Exerciþii 

Practicã (în training) 

Aplicaþie practicã (în realitate, la locul de 

muncã) 

63

Sesiunea 3 

MATERIAL 


PENTRU 

FORMATOR 


CRITERII DE SELECTARE A METODELOR DE INSTRUIRE 

Selectarea se face în funcþie de ceea ce dorim sã înveþe cei pe care îi instruim. Vã 

prezentãm câteva întrebãri cu ajutorul cãrora puteþi selecta metoda potrivitã pentru o 

anumitã situaþie. 

1. Vã va ajuta metoda aleasã sã vã atingeþi obiectivele sesiunii? 

2. Ce domeniu de învãþare este vizat de metoda respectivã: dobândirea de cunoºtinþe, 

atitudini sau abilitãþi? 

3. Este posibil sã fie învãþate mai multe lucruri folosind aceeaºi metodã? 

4. Este nevoie ca participanþii sã aibã deja cunoºtinþe sau abilitãþi pentru a putea 

folosi metoda doritã? 

5. Cât timp este necesar pentru pregãtire ºi pentru punerea în practicã? 

6. Ce spaþiu este necesar pentru folosirea metodei? 

7. Metoda este potrivitã pentru numãrul de participanþi? 

8. Ce echipamente ºi/sau materiale sunt necesare? Sunt acestea disponibile? 

9. Ce abilitãþi trebuie sã aibã formatorul ca sã poatã folosi metoda? Le are? 

10. Metoda implicã participanþii în mod activ ºi le menþine interesul? 


SESIUNEA 

4 


Obiective 


1. Numeascã cele patru etape ale formãrii grupului în contextul atelierului de instruire 

2. Explice importanþa formãrii grupului pentru eficienþa atelierelor de instruire 

3. Explice termenul de „dinamicã de grup” ºi influenþa sa asupra instruirii 

4. Numeascã factorii care pot influenþa negativ dinamica de grup 

5. Descrie principiile care faciliteazã dinamica de grup pozitivã 

6. Descrie posibilitãþile formatorului de a rãspunde faþã de dinamica negativã de 

grup. 

Durata 



Etapele formãrii 

grupului 

Discuþie de 

grup 

Prezentare 

Mini-lecturã 

Grupuri mici 

Dinamica de grup Prezentare 

Simulãri 

TOTAL 90’ 





• Etapele formãrii grupului în contextul 

atelierului de instruire 


• Dinamica de grup 


• Indicatori pentru dinamica de grup 

pozitivã ºi negativã 

• Facilitarea dinamicii pozitive ºi rãspunsuri 

faþã de o dinamicã negativã de grup 

Foaie de lucru 

• Exemple de situaþii dificile 

65

Sesiunea 4 



Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 4 ºi rugaþi câþiva voluntari sã le citeascã. 

I. ETAPELE FORMÃRII GRUPULUI (40 minute) 


� Cum aþi descrie diferenþa dintre sentimentele voastre ºi modul în care interacþionaþi 

cu ceilalþi în acest moment ºi dimineaþa când am început atelierul? 

Rãspuns posibil: 

La început am fost mai rezervaþi. Dupã un tim petercut împreunã ne simþim 

mai confortabil în acest grup. 

� De ce credeþi cã s-a produs aceastã schimbare? 

Rãspunsuri posibile: 

• La început formatorii ne-au invitat sã participãm la un exerciþiu care ne-a 

ajutat sã începem sã vorbim unii cu alþii, ne-au invitat sã spunem ce dorim 

sã învãþãm. 

• Ne-a fost explicat ce se va întâmpla pe parcursul întregului atelier. 

• Am fost invitaþi sã ne spunem opinia, sã stabilim regulile de grup 

• Formatorii au folosit metode interactive 

Încurajaþi participanþii sã rãspundã la aceste întrebãri, apoi explicaþi pe scurt cele 

patru etape ale formãrii grupurilor: 

• Formare: participanþii se orienteazã cãtre grup ºi cãtre atelier 

• „Furtunã”: are loc organizarea în înteriorul grupului (ceea ce poate genera unele 

conflicte ºi/sau rãzvrãtiri) 

• Normare: grupul are reguli dupã care funcþioneazã, se transmit informaþii, are 

loc schimbul de experienþe în cadrul grupului 

• Performanþã: problemele se rezolvã de cãtre grup, atenþia este concentratã 

asupra îndeplinirii obiectivelor. 

Indicaþi participanþilor materialul Etapele formãrii grupului în contextul atelierului 

de instruire. Solicitaþi voluntari care sã citeascã: caracteristicile comportamentului 

participanþilor în fiecare etapã, indicaþiile despre cum poate fi facilitatã formarea 

grupului/ pãstratã dinamica pozitivã a grupului. 


• Formatorul poate sesiza trecerea grupului de la o etapã la alta urmãrind comportamentul 

grupului (în ce etapã se aflã grupul). 

• Este importat ca formatorul sã recunoascã etapele dezvoltãrii grupului, deoarece: 

o Etapa în care se aflã un grup influenþeazã nivelul de confort ºi încredere al 

membrilor sãi, modul lor de interacþiune ºi productivitatea 

o Încercarea de a evita sau înãbuºi efectul de rãzvrãtire, de rebeliune (din etapa 2) 

este adesea zadarnicã. Dacã participanþilor nu li se permite sã se opunã diferitelor 

aspecte ale formãrii grupului ºi/sau proceselor din cadrul atelierului, rebeliunea 

poate persista ºi reapãrea pe parcursul derulãrii atelierului. 

o Formatorii pot folosi strategii diferite pentru a ajuta formarea unui grup, ºi în 

acelaºi timp, sã asigure progresul învãþãrii, conform planificãrii atelierului. 


Dinamica de grup Sesiunea 4 

Împãrþiþi participanþii în trei grupuri mici. Distribuiþi fiecãrui grup una din 

activitãþile de instruire de mai jos: 

� Secþiunea introductivã a atelierului de instruire 

� Sesiunile zilnice de recapitulare 

� Exerciþii (de deschidere, energizare) 

Cereþi grupurilor sã discute ºi sã prezinte scopul activitãþii (în ceea ce priveºte 

formarea grupului). 

Pe baza rãspunsurilor pregãtite de participanþi, ºi urmãrind informaþiile de mai jos, 

explicaþi care este scopul urmãrit de fiecare dintre activitãþile de training discutate. 

Scopul sesiunii introductive a programului de instruire: 

• Crearea unei atmosfere pozitive, care sã stimuleze împãrtãºirea cunoºtinþelor 

ºi învãþarea 

• Aflarea aºteptãrilor participanþilor 

• Sã permitã grupului sã-ºi dea acordul asupra structurii atelierului ºi sã 

înceapã sã îºi asume responsabilitatea deciziilor de grup, pentru a asigura 

concentrarea acestuia pe conþinutul cursului 

• Formarea unui grup unitar în care toþi participanþii sã contribuie ºi sã 

înþeleagã aºteptãrile, normele etc. 

Scopul sesiunilor zilnice de recapitulare: 

• Sã dezvãluie preocupãrile sau îngrijorãrile membrilor grupului care ar 

putea interfera cu procesul de învãþare 

• Sã reia aspectele din ziua anterioarã care au rãmas neclare sau pentru 

care participanþii au întrebãri. 

Scopul exerciþiilor de deschidere sau de încãlzire: 

• Sã permitã relaxarea grupului, în special dupã perioade îndelungate de 

concentrare, atunci când interesul începe sã scadã 

• Sã revitalizeze grupul (atunci când formatorul observã cã nivelul de 

energie este scãzut). 


67

Sesiunea 4 


II. DINAMICA DE GRUP (50 minute) 

Prezentaþi flipchart-ul Dinamica de grup. Sugeraþi faptul cã interacþiunea dintre 

membrii unui grup în orice etapã a cursului este denumitã adesea dinamicã de grup. 

Aceastã interacþiune între membrii grupului include: 

• Etica grupului 

• Atmosfera/ambianþa din salã 

• Modalitãþile de influenþare a membrilor grupului (participanþi sau instructori), 

atât pozitive (respect, ascultarea celorlalþi, contribuþia cu idei utile), cât ºi 

negative (lupta pentru putere, folosirea statutului, a tonului ridicat, acapararea 

discuþiei), precum ºi efectul diferitelor surse de influenþã din cadrul grupului 

• Nivele de participare 

• Lupta pentru conducere 

• Conflicte 

• Competiþie 

• Colaborare 

• Gradul de acceptare sau de includere a diferiþilor membri în grup etc. 

Indicaþi materialul Indicatori pentru dinamica de grup pozitivã ºi negativã ºi cereþi 

voluntari care sã citeascã. 

Întrebaþi: 

� Care este importanþa dinamicii de grup pentru eficienþa unui program de instruire? 

Dinamica de grup negativã poate distruge funcþionalitatea ºi productivitatea 

unui grup ºi poate împiedica învãþarea chiar dacã planul de instruire/curricula 

este bun/ã. 

Revedeþi împreunã cu grupul cauzele/sursele posibile ale dinamicii de grup 

negative în cadrul unui curs de instruire: 

• Aspecte organizatorice ale atelierului 

o Lipsa unor norme clare, aºteptãri, aspecte logistice în procesul de instruire; 

impunerea normelor, a programului de lucru etc. 

o Lipsa de solidaritate a grupului, adesea datoratã faptului cã formatorul nu a 

permis grupului sã se manifeste în etapa de furtunã, sã parcurgã etapa de 

rebeliune din cadrul formãrii grupului. 

o Frustrarea provocatã de lipsa de respect sau de sprijin din partea unor 

participanþi faþã de colegi sau formator 

o Conþinutul cursului nu corespunde nevoilor/intereselor grupului. 

• Tipuri de personalitate ºi/sau comportamente 

o Vorbãreþi 

o Atotºtiutori 

o Persoane timide ºi personalitãþi pasiv-agresive 

o Participanþi care întârzie mereu sau absenteazã frecvent 

o Participanþi care discutã în timpul cursului 

o Participanþi care criticã/judecã sau care fac comentarii sarcastice 

o Glumeþi 



Parcurgeþi împreunã cu participanþii materialul Facilitarea dinamicii pozitive ºi 

rãspunsuri faþã de o dinamicã de grup negativã. Rugaþi câþiva voluntari sã citeascã 

sugestiile ºi sã dea exemple despre ce poate face formatorul pentru a: 

• Încuraja dinamica pozitivã a grupului 

• Rãspunde în cazul dinamicii de grup negative, conflictelor ºi/sau anumitor 

personalitãþi ºi/sau comportamente dificile din cadrul grupului. 

Spuneþi cã veþi avea nevoie de câþiva voluntari care sã joace rolul formatorului în 

faþa unui grup de participanþi. 

Invitaþi pe rând câte un voluntar sã extragã dintr-un sãculeþ (plic, cutie) câte un 

bilet, sã vi-l înmâneze ºi sã pãrãseascã sala pentru 1 minut, acompaniat de coformator 

(care îi va explica cã la revenirea în salã va avea de înfruntat o situaþie dificilã 

de training). 

Între timp, citiþi celorlalþi participanþi conþinutul biletului (care descrie o situaþie 

dificilã care ar putea surveni în cadrul atelierului) ºi spuneþi-le cã vor trebui sã adopte 

comportamentul descris în enunþ. 

Chemaþi voluntarul înapoi în salã ºi invitaþi participanþii sã înceapã exerciþiul. 

„Formatorul” va trebui sã gãseascã soluþii pentru a depãºi situaþia dificilã. Acordaþi 

câteva minute pentru fiecare situaþie. 

Mulþumiþi voluntarului. Puneþi-i urmãtoarele întrebãri: 

� Cum te-ai simþit în aceastã situaþie? 

� Cum ai reacþionat? Þi-a fost uºor, greu? 

� Dacã te vei confrunta cu o astfel de situaþie într-un curs adevãrat cum vei proceda? 

Întrebaþi apoi ceilalþi participanþi cum ar fi reacþionat ºi procedat ei în situaþia 

respectivã. Invitaþi grupul sã punã întrebãri ºi/sau sã contribuie cu idei proprii sau sã 

comenteze. 

Sugeraþi grupului faptul cã: 

• Dinamica grupului este unul dintre cele mai dificile aspecte ale instruirii atunci 

când încep sã aparã probleme. 

• Vor avea ocazia sã exerseze abordarea anumitor aspecte ale dinamicii de grup în 

cursul exerciþiilor practice care vor urma pe parcursul atelierului. 


69

Sesiunea 4 

MATERIAL 



ETAPELE FORMÃRII GRUPULUI ÎN CONTEXTUL INSTRUIRII 

• Formare: Orientarea participanþilor cãtre grup ºi cãtre curs/atelier 

o Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii pot sã: 

� Se întrebe ce cautã ei la acest curs/atelier 

� Depindã total de formator pentru a le furniza indicaþii 

� Manifeste interes, teamã ºi/sau confuzie. 

� Comunice într-un mod politicos, dar superficial 

o Pentru a facilita formarea grupului în aceastã etapã: 

� Ajutaþi participanþii sã-ºi clarifice aºteptãrile faþã de curs 

� Revedeþi împreunã cu participanþii scopul ºi obiectivele generale ale cursului 

� Introduceþi procesul de învãþare al adultului (pentru a ajuta participanþii sã 

înþeleagã cã experienþa ºi cunoºtinþele lor sunt importante ºi cã acestea vor 

contribui la procesul de instruire) 

o Concluziile etapei 1: 

� Consensul general asupra faptului cã scopul cursului este clar ºi cã 

obiectivele sunt realizabile ºi corespund nevoilor participanþilor. 

• „Furtuna“: Organizarea în înteriorul grupului (poate genera unele conflicte sau rãzvrãtiri) 

o Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii pot sã: 

� Înceapã sã-ºi stabileascã normele în cadrul grupului 

� Înceapã sã îºi asume ºi sã transfere responsabilitãþi 

� Înceapã sã aibã conflicte legate de: 

� diferenþele de exprimare între membrii grupului 

� conducerea activitãþii de instruire 

� nivelele diferite de apreciere a sarcinilor ºi/sau schimbãrilor 

� Se opunã schimbãrii, dorind sã acþioneze în felul lor propriu. 

o Pentru a facilita formarea grupului în aceastã etapã: 

� Clarificaþi rolurile formatorilor ºi participanþilor, inclusiv responsabilitatea 

fiecãrui participant pentru ceea ce învaþã 

� Folosiþi procesul de rezolvare a problemelor1 pentru a ajuta grupul sã 

� 

identifice ºi sã rezolve aspectele de rezistenþã, rãzvrãtire sau rebeliune 

Clarificaþi scopul ºi obiectivele cursului 

� Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze diferenþele de exprimare dintre oameni sau 

felul în care interacþioneazã sau conduc, precum ºi felul diferit în care apreciazã 

sarcinile ºi/sau schimbãrile. Ajutaþi grupul sã înveþe 1) sã ajute indivizii sã recunoascã 

efectele propriului comportament asupra celorlalþi ºi 2) sã se acomodeze 

cu diferenþele între membrii grupului (inclusiv ale formatorilor) 

1 Procesul de rezolvare a problemelor: ajutaþi participantul/participanþii sã: 

• Identifice problema (inclusiv cauzele ºi consecinþele problemei) 

• Identifice alternativele posibile pentru rezolvarea problemei 

• Identifice consecinþele posibile (avantajele ºi dezavantajele) fiecãrei alternative 

• Identifice cea mai bunã alternativã sau soluþie (pentru el/ea), luând în considerare toate alternativele ºi 

consecinþele posibile pentru fiecare 

• Implementeze soluþia aleasã 




� Rezolvarea parþialã a conflictelor, relaþiilor personale tensionate 

� Acordul asupra modului în care grupul îºi va desfãºura activitatea 

• Normarea: Grupul are reguli dupã care funcþionezã 

o Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii: 

� Încep sã aibã sentimentul de apartenenþã la grup 

� Devin tot mai deschiºi, sunt gata sã participe la îndeplinirea sarcinilor ºi sã 

îºi asume riscuri (împãrtãºesc informaþii, idei, sentimente) 

� Se simt mai relaxaþi atunci când oferã sau cer feed-back 

� Acceptã mai relaxaþi pãrerile celorlalþi 

o Pentru a facilita dinamica grupului în aceastã etapã: 

� Supravegheaþi grupul sã respecte regulile pentru acordarea ºi primirea de 

feed-back 

� Redefiniþi rolul formatorilor ºi al participanþilor (formatorii devin tot mai mult 

facilitatori, în vreme ce participanþii îºi asumã din ce în ce mai mult 

responsabilitatea pentru conþinutul instruirii, prin activitãþile practice de 

aplicãre a celor învãþate) 


� Apare identitatea pozitivã a grupului 

� Participanþii îºi dezvoltã capacitatea de introspecþie ºi abilitãþile de rezolvare 

a problemelor 

• Performanþa: Rezolvarea problemelor pentru realizarea obiectivelor în cadrul grupului 

o Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii: 

� Sunt angajaþi în activitãþi 

� Definesc sarcinile din cadrul grupului 

� Au un sentiment de responsabilitate pentru succesul grupului 

� Participã într-un climat de acceptare, consens ºi interdependenþã 

� Sunt capabili sã lucreze independent, în grupuri mici sau în grupul mare 

� Sunt cooperanþi, dar ºi competitivi 

� Sunt conºtienþi de forþa grupului ºi de contribuþiile fiecãruia în grup 

o Pentru a facilita dinamica grupului în aceastã etapã: 

� Cereþi grupului sã-ºi identifice atuurile, punctele tari 

� Discutaþi procesul de dezvoltare a grupului 

� Discutaþi modul în care grupul a fost în stare sã-ºi îndeplineascã sarcinile 


� Scopurile ºi obiectivele grupului sunt îndeplinite 

� Membrii grupului doresc sã menþinã legãtura între ei 


71

Sesiunea 4 

MATERIAL 

VIZUAL/ 

FLIPCHART 


DINAMICA GRUPULUI SE REFERÃ LA: 


• Atmosfera grupului 

• Stilurile pozitive sau negative de influenþã ºi efectul diferitelor surse de 

influenþã din cadrul grupului 

• Gradul de participare 


• Conflicte, competiþie 


• Gradul de acceptare sau includere a diferiþilor membri în grup 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

DINAMICA GRUPULUI 


Dinamica grupului se referã la modul în care diferiþi membri participã în cadrul 

grupului ºi comunicã unul cu altul. Se referã de asemenea la efectele diferiþilor factori 

asupra comportamentului grupului: 


• Atmosfera grupului 

• Stilurile pozitive sau negative de influenþã ºi efectul diferitelor surse de 

influenþã din cadrul grupului 

• Gradul de participare 


• Conflicte, competiþie 


• Gradul de acceptare sau includere a diferiþilor membri în grup 

Dinamica grupului este influenþatã de: 

� Nivelul de interes pe care îl au participanþii faþã de subiect (ºi – deci – importanþa 

ºi relevanþa conþinutului ºi metodologiei instruirii faþã de nevoile grupului) 

� Mediul 

� Fizic 

� Grup/interpersonal: 

o Nivelul de apreciere/respect faþã de diferenþele de opinie din cadrul 

grupului 

o Nivelul libertãþii de exprimare 

� Ceea ce distrage ºi preocupã participanþii 

� Preocupãrile personale ale participanþilor 

� Identitatea în cadrul grupului 

� Sentimentele fiecãrui individ de a fi acceptat de cãtre membrii grupului 

� Percepþia fiecãrui individ asupra locului pe care îl ocupã în ierarhia grupului 

� Nevoile ºi scopurile membrilor în cadrul grupului: capacitatea lor de a obþine 

ceea ce vor din partea grupului ºi percepþia asupra ceea ce trebuie sã ofere 

în schimb. 


73

Sesiunea 4 


INDICATORI PENTRU DINAMICA DE GRUP POZITIVÃ ªI NEGATIVÃ 

Indicatori pentru dinamica de grup pozitivã 

• Implicarea activã a participanþilor 

• Participanþii au iniþiative proprii 

• Participanþii lucreazã intens pentru a realiza sarcinile care le-au fost atribuite 

• Folosesc un ton pozitiv al vocii 

• Participanþii îºi asumã responsabilitatea pentru managementul timpului lor ºi 

pentru program 

• Atitudine moralã pozitivã 

• Atmosfera generalã (deschidere, comunicare, pozitivã) 

• Participanþii respectã regulile de acordare ºi primire a feedback-ului 

• Comunicare suportivã (ascultare activã, empatie etc.) 

• Participanþii demonstreazã respect reciproc 

Indicatori pentru dinamica de grup negativã 

• Tonalitate negativã a vocii 

• Tãcere (poate indica lipsa de interes sau de înþelegere, conflict, obosealã, 

plictisealã, timiditate) 

• Nivel scãzut de implicare 

• Iniþiativã minimã sau inexistentã (participanþii aºteaptã sã li se spunã/sã li se 

cearã sã facã totul) 

• Chicotealã (poate indica disconfort faþã de subiect) 

• Sarcasm (poate indica lipsa de satisfacþie/frustrarea faþã de formator, grup, 

activitãtea de instruire) 

• Conflict deschis (în orice combinaþie între formator ºi participanþi) 

• Participanþi care evitã sã priveascã persoana care vorbeºte sau ignorã anumite 

persoane 

• Comunicare defensivã 

• Modul în care participanþii se implicã (se ceartã, se opun constant; se retrag, 

ºuºotesc, pãrãsesc grupul; se abat constant de la subiect) 

• Atitudine moralã negativã 

• Încercãrile unor membrii de a controla deciziile ºi/sau de a-ºi impune voinþa sau 

valorile faþã de ceilalþi membrii ai grupului 

• Atmosferã generalã (defensivã, rezervatã, negativã) 

• Mai degrabã confruntare decât oferire de feedback conform regulilor. 


Pentru a facilita dinamica de grup pozitivã: 


FACILITAREA DINAMICII DE GRUP POZITIVE ªI RÃSPUNSURI 

FAÞÃ DE DINAMICA DE GRUP NEGATIVÃ 

• Luaþi deciziile împreunã cu grupul 

o Asiguraþi-vã cã deciziile care afecteazã grupul sunt luate în urma 

consultãrilor/discuþiilor cu grupul, implicând toþi membrii 

• Învãþaþi numele participanþilor ºi folosiþi-le 

• Încurajaþi schimbul de opinii ºi idei din cadrul grupului 

• Folosiþi metode de instruire care faciliteazã participarea maximã a membrilor 

grupului 

o Asiguraþi-vã cã participanþii înþeleg relevanþa a ceea ce se cere de la ei 

o Încurajaþi întrebãrile 

o Oferiþi sprijin participanþilor 

o Recunoaºteþi diferenþele în modul în care învaþã diferiþi indivizi 

o Oferiþi instrucþiuni scrise pentru activitãþile complexe 

o Încurajaþi participanþii sã îºi exprime opiniile, sugestiile ºi ideile 

o Asistaþi grupul pentru a-ºi clarifica sarcinile, instrucþiunile, rolurile etc 

o Puneþi întrebãri clare, deschise, constructive ºi relevante, care necesitã reflecþie 

o Rezumaþi ideile ºi sugestiile grupului sau cereþi unui participant sã le 

rezume, pentru a facilita înþelegerea. 

• Fiþi flexibili 

o Stabiliþi reguli de grup, dar fiþi flexibil ºi modificaþi-le dacã este necesar 

• Acordaþi atenþie sentimentelor de izolare ale unor participanþi 

o Recunoaºteþi ºi apreciaþi diferenþele (în credinþe ºi valori) între participanþi 

o Evitaþi folosirea cliºeelor 

• Evaluaþi continuu evoluþia participanþilor din grup astfel încât aceºtia sã fie 

conºtienþi de progresul lor ºi de aplicabilitatea cunoºtinþelor celor învãþate la 

nevoile ºi aºteptãrile lor 

o Folosiþi ciclul învãþãrii experienþiale pentru a facilita învãþarea de cãtre 

participanþi din experienþele proprii (ºi nu doar din ceea ce li se spune) ºi 

pentru a aplica cele învãþate în munca lor 

o Folosiþi sesiuni de recapitulare în fiecare dimineaþã pentru a aborda teme 

care ar putea sã nu fie clare tuturor participanþilor 

o Implicaþi participanþii în activitãþi practice, urmate de prezentarea 

rezultatelor ºi de feedback-ul colegilor 

• Recunoaºteþi faptul cã grupul are nevoie sã parcurgã etapele de formare a 

grupului ºi sprijiniþi acest proces 

• Programaþi la începutul atelierului activitãþi mai uºoare ºi cu conþinut mai 

familiar participanþilor, pentru a permite succesul grupului 

• Asiguraþi o bunã structurare a activitãþilor, astfel încât participanþii sã le poatã 

realiza ºi asiguraþi-vã cã sarcinile sunt relevante pentru aceºtia 

• Împãrtãºiþi cu grupul responsabilitatea în ceea ce priveºte: 

o Aºteptãrile lor ºi mãsura în care cursul rãspunde acestora 

o Formularea unor reguli de grup 

o Luarea deciziilor (þinând cont de obiectivele cursului) 


75

Sesiunea 4 


• Asiguraþi-vã cã: 

o Experienþele de învãþare sunt relevante pentru obiective 

o Fiecare este încurajat sã participe 

• Ascultaþi ceea ce au de spus participanþii (pentru a le înþelege perspectivele); 

verificaþi-vã toate presupunerile (în loc sã le luaþi drept adevãruri sau judecãþi) 

• Preveniþi formularea de acuzaþii personale în cadrul grupului; trataþi toate 

problemele ca probleme ale grupului 

• Împãrtãºiþi responsabilitatea în caz de succes sau eºec; accentuaþi rezultatele 

grupului 

• Solicitaþi ºi acordaþi feedback 

• Recunoaºteþi faptul cã formatorul este întotdeauna un model pentru participanþi: 

modul sãu de interacþiune cu participanþii influenþeazã adesea maniera în care 

aceºtia vor interacþiona între ei 

Pentru a rãspunde dinamicii de grup negative ºi/sau conflictului din grup: 

• Recunoaºteþi dinamica de grup negativã sau conflictele care existã ºi discutaþi 

cu grupul sursele posibile ale acestora. Întrebaþi grupul de unde provin. 

• Împãrtãºiþi responsabilitatea cu privire la aºteptãri, reguli, decizii (respectând 

obiectivele cursului) 

• Accentuaþi responsabilitatea fiecãrui participant pentru ceea ce învaþã 

• Respectaþi principiile de feedback 

• Parafrazaþi reclamaþiile pentru a verifica cã aþi înþeles corect ºi pentru a permite 

participantului sã-ºi audã plângerea 

• Declaraþi problemele ca fiind ale grupului 

• Ajutaþi grupul sã clarifice neînþelegerile ºi sã le depãºeascã 

• Invitaþi participantul la o discuþie separatã ºi spuneþi-i ce aþi constat în 

comportamentul sãu (dacã problema nu se rezolvã în alt mod) 

• Recunoaºteþi personalitãþile dificile ºi: 

o Accentuaþi punctele pozitive ºi acordaþi un feedback constructiv faþã de 

comportamentele negative 

o Rãmâneþi neutru ºi obiectiv 

o Permiteþi participanþilor sã „testeze” la început, pentru a le permite sã treacã 

prin etapa de „rebeliune” (ajutându-i totodatã sã recunoascã acordul pe care 

l-au dat faþã de normele grupului) 

o Accentuaþi realitatea ºi limitele situaþiei în care unii reacþioneazã, analizaþi 

ce se poate face ºi ce nu. Dacã este necesar, folosiþi modelul de rezolvare a 

problemei pentru a ajuta grupul sã se focalizeze: 

� Care este problema? 

� Care sunt alternativele? 

� Care sunt avantajele ºi dezavantajele fiecãrei alternative? 

� Ce se poate face în mod real pentru a depãºi dezavantajele unei alternativei? 

� Care este cea mai bunã soluþie? 

• Monitorizaþi formarea coeziunii de grup ºi a capacitãþii grupului de a corecta 

problemele de comportament 

o Sprijiniþi participarea fiecãruia, inclusiv a celor care ridicã probleme, pentru a le 

câºtiga încrederea. Respingerea accentueazã adesea comportamentul negativ. 

• Nu provocaþi situaþii „câºtigãtor-învins” (lupta pentru putere). 


FOAIE 

DE LUCRU 



EXEMPLE DE SITUAÞII DIFICILE ÎN CADRUL ATELIERELOR 

Tocmai aþi terminat o activitate de lucru în grupuri mici care pare cã a mers 

bine. Anunþaþi o pauzã de 15 minute. Dupã ce restul grupului pãrãseºte sala, o 

participantã vizibil supãratã vã abordeazã ºi vã spune cã va pãrãsi cursul deoarece 

cineva din grupul în care a lucrat a fãcut unele remarci, pe care le considerã o 

ofensã personalã. 

La începutul cursului, simþiþi un puternic sentiment de ostilitate în salã. 

Participanþii îºi þin braþele încruciºate într-un mod defensiv ºi rãspund doar când li 

se cere. Aceastã stare continuã chiar ºi dupã exerciþiul de deschidere ºi o activitate 

în grupuri mici. 

Sunteþi în prima parte a cursului ºi faceþi o remarcã asupra subiectului aflat în 

discuþie. Un participant exclamã „Nu sunt de acord. Eºti complet rupt de realitate. 

Ca teorie sunã bine, dar la noi nu merge.” 

Sunteþi pe punctul de a implica grupul într-o activitate experimentalã (de 

exemplu un joc de rol sau o demonstraþie). Un participant vã anunþã cã „nu vrea sã 

facã asta.” 

Un participant vizibil neinteresat de sesiune, face alte lucruri în timp ce vorbiþi: 

scotoceºte în geantã, deseneazã caricaturi etc. 

În cursul unei scurte prezentãri, câþiva participanþi fac conversaþii paralele. Nu 

este prima datã când procedeazã astfel. Pânã acum aþi ignorat situaþia, sperând cã 

se vor opri, însã lucrurile par sã scape de sub control. 

Participanþii încep sã vorbeascã între ei, deviind discuþiile pe care încercaþi sã 

le conduceþi. De fapt, aceºtia par sã încerce sã vã submineze autoritatea. 

În timp ce face o demonstraþie a folosirii prezervativului, un participant începe 

sã facã glume pe seama demonstraþiei ºi a folosirii prezervativelor. 

În cursul discuþiei iniþiale despre aºteptãrilor participanþilor, unul dintre ei 

întrerupe continuu, fãcând comentarii despre aºteptãrile sale ºi ale tuturor celorlalþi. 

77

SESIUNEA 

5 

Ascultarea activã ºi formularea 

instrucþiunilor 

Obiective 


1. Identifice obstacolele în calea comunicãrii în contextul instruirii. 

2. Defineascã ascultarea activã ºi sã explice importanþa ascultãrii active în 

contextul instruirii. 

3. Aplice ascultarea activã într-o situaþie simulatã. 

4. Explice principiile de formulare a instrucþiunilor în timpul atelierului. 

Durata 

1 orã 10 min 


Obstacole în comunicare Simulare 


grup 

Ascultarea activã Discuþie de 

grup 

Aplicarea ascultãrii 

active 

Formularea 

instrucþiunilor pentru 

participanþi 

Demonstraþie 

Simulãri 

TOTAL 80’ 




• Ascultarea activã 

30 min 



• Principii pentru formularea instrucþiunilor


Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 5 ºi rugaþi câþiva voluntari sã le citeascã. 

Introduceþi sesiunea, explicând faptul cã în calitate de formatori : 

• Avem o puternicã influenþã asupra dinamicii grupului, în funcþie de performanþa 

ºi comportamentul nostru 

• Chiar dacã avem abilitãþi de comunicare (fiind în etapa de competenþã 

inconºtientã), ne putem îmbunãtãþi continuu aceste abilitãþi. 

Invitaþi grupul sã participe la urmãtoarea activitate: 

Începeþi o discuþie care sã suscite interesul, despre un subiect interesant legat de 

sãnãtatea reproducerii. Pe mãsurã ce participanþii contribuie cu comentarii ºi/sau 

rãspund întrebãrilor, adoptaþi diverse comportamente care sã constituie obstacole în 

comunicare. Ignoraþi rãspunsurile lor în urmãtoarele moduri: 

• Scrieþi pe flipchart instrucþiunile pentru un alt exerciþiu 

• Consultaþi-vã cu co-formatorul în legãturã cu alte aspecte 

• Întrerupeþi ºi contraziceþi rãspunsurile participanþilor 

• Puneþi o altã întrebare în timp ce participantul încã vorbeºte 

• Faceþi un comentariu care nu are nici o legãturã cu rãspunsul anterior participantului 

• Rãspundeþi la telefonul mobil 

• Completaþi rãspunsurile (sau întrebãrile) participanþilor 

• Co-formatorul completeazã rãspunsurile pânã ajunge sã preia controlul asupra 

sesiunii. 

Dupã ce aþi demonstrat (aproape) toate obstacolele de comunicare de mai sus, întrebaþi: 

� Ce aþi observat în comportamentul meu în cursul discuþiei pe care tocmai am avut-o? 

� Cum v-aþi simþit în timpul acestei activitãþi? 

Ascultarea activã ºi formularea instrucþiunilor Sesiunea 5 

I. OBSTACOLE ÎN CALEA COMUNICÃRII (15 min) 

� Ce efect poate avea un astfel de comportament instruirii? 

• Îi face pe indivizi sã simtã cã participarea ºi contribuþia lor nu sunt 

importante. 

• Aceasta contribuie la dinamica de grup negativã: 

o Participanþii se retrag de la discuþii, devin dezinteresaþi 

o Participanþii se retrag de la discuþii, devin frustraþi ºi/sau recalcitranþi 

• Se reduce eficienþa instruirii deoarece nu mai existã dialog. Discuþiile nu 

mai sunt constructive. 


79

Sesiunea 5 

Ascultarea activã ºi formularea instrucþiunilor 

II. ASCULTAREA ACTIVÃ (10 min) 

Cereþi participanþilor sã se gândeascã la ceea ce au observat în comportamentul 

formatorilor în timpul acestui atelier. Întrebaþi-i: 

� Cu excepþia aceastei experienþe recente, din observaþiile anterioare cum v-aþi dat 

seama cã formatorii vã ascultau? 

• Formatorii ºi-au îndreptat atenþia cãtre persoana care vorbea, dând 

(afirmativ) din cap ºi semnalând prin alte modalitãþi non-verbale faptul cã 

erau atenþi 

• Formatorii au reformulat (parafrazat) ceea ce au spus participanþii 

• Formatorii au pus întrebãri pentru a clarifica ceea ce au spus participanþii 

Explicaþi grupului faptul cã acest tip de comportament este denumit ascultare 

activã ºi are 3 componente: 

• Ascultarea participativã – ascultãtorul aratã interes prin limbajul non-verbal 

(menþine contactul vizual, se apleacã înspre vorbitor, încuviinþeazã cu capul) 

ºi/sau dã rãspunsuri scurte care încurajeazã vorbitorul sã continue: aha, da, 

înþeleg etc. 

• Parafrazarea – ascultãtorul reformuleazã cele spuse de vorbitor cu cuvintele sale, 

verificând dacã a înþeles corect 

• Întrebãri deschise – vorbitorul clarificã anumite aspecte, verificã dacã a înþeles 

corect, cere mai multe detalii. 


� Ce tipuri de întrebãri putem pune? 

� Care este diferenþa dintre o întrebare deschisã ºi una închisã? 

� Care dintre aceste tipuri de întrebãri este cea mai utilã pentru instruire? De ce? 

Oferiþi explicaþiile necesare, folosind informaþiile din materialul de referinþã 

Ascultarea activã. Accentuaþi importanþa întrebãrilor deschise în contextul instruirii 

pentru a încuraja reflecþia ºi învãþarea din partea participanþilor. 

Referiþi-vã la toate cele trei componente care constituie ascultarea activã ºi 

întrebaþi grupul: 

� Care este scopul ascultãrii active? 

• Sã ne asigurãm de faptul cã am înþeles corect ce a spus altcineva 

• Sã indicãm vorbitorului cã ne intereseazã ceea ce spune pentru a-l 

încuraja sã continue 

• Sã putem rãspunde eficient la ceea ce a spus sau a întrebat celãlalt 

Precizaþi cã Ascultarea activã se aplicã în numeroase situaþii de comunicare, 

inclusiv în activitatea de instruire (formare) ºi lucrul în cadrul comunitãþii. 


Invitaþi participanþii sã observe demonstrarea ascultãrii active (fãcutã de cei 2 

formatori sau un formator ºi un participant). O persoanã (formator sau participant) 

povesteºte o situaþie, expune o problemã care o preocupã. Formatorul ascultã atent, 

rãspunde non-verbal (aprobã dând din cap, priveºte vorbitorul) sau monosilabic (“da, 

înþeleg, î-hî, OK), parafrazeazã ºi încurajeazã vorbitorul sã-ºi continue explicaþiile. 

(2 minute) 


� Ce a fãcut ascultãtorul? 

� Ce gesturi a folosit? 

� Ce a comunicat celui care vorbea? 

� Care a fost efectul asupra acestuia? 


III. APLICAREA ASCULTÃRII ACTIVE ÎN TRAINING (30 min) 

• Contactul vizual, rãspunsurile scurte ºi gesturile ascultãtorului, faptul cã 

nu a întrerupt vorbitorul, l-au încurajat sã continue sã-ºi expunã problema. 

• Ascultãtorul a verificat dacã a înþeles corect ce a spus vorbitorul 

• Vorbitorul a avut ocazia sã corecteze, dacã un a fost corect înþeles 

• Ascultãtorul nu a întrerupt, a lãsat vorbitorul sã-ºi expunã problema 

• A pus întrebãri deschise, de clarificare, a cerut detalii 

Începeþi o discuþie referitoare la un alt subiect de interes pentru grup ºi încurajaþi 

participanþii sã continue sã discute subiectul între ei. Încurajaþi-i sã aplice principiile 

ascultãrii active în cadrul discuþiei lor: 

• Sã acordaþi atenþie celui care vorbeºte (semnale non-verbale care confirmã cã 

ascultaþi) 

• Sã reformuleze (parafrazeze) ceea ce a spus altcineva înainte de a rãspunde 

• Sã punã întrebãri deschise pentru a clarifica ceea ce au spus ceilalþi. 

La sfârºitul discuþiei, dupã ce tot grupul a avut ocazia de a exersa abilitãþile de 

ascultare activã, conduceþi o discuþie cu privire la diferenþele dintre aceastã experienþã 

ºi cea de la începutul sesiunii (când formatorul nu acordat atenþie participanþilor): 

• Diferenþa de eficienþã a celor douã discuþii (capacitatea oamenilor de a se 

exprima ºi de a auzi ce au spus ceilalþi) 

• Sentimentele participanþilor în legãturã cu atenþia acordatã, respectul arãtat etc 

• Aplicarea abilitãþilor de ascultare activã în procesul de instruire. 


81

Sesiunea 5 


IV. FORMULAREA INSTRUCÞIUNILOR PENTRU PARTICIPANÞI 

(15 min) 

Explicaþi cã în timpul atelierelor de instruire, formatorii oferã permanent instrucþiuni 

participanþilor. Acestea trebuiesc formulate cu claritate, pentru ca participanþii 

sã înþeleagã ce au de fãcut. 

Precizaþi cã un aspect important al furnizãrii de instrucþiuni se referã la organizarea 

activitãþilor de grup. Fãrã alte explicaþii, cereþi participanþilor sã formeze rapid grupuri mici. 

Notã: Prima confuzie a participanþilor este : Câte grupuri mici? 

Spuneþi-le sã formeze patru grupuri mici de câte 3-4 participanþi. 

Notã: Observaþi modul în care participanþii se deplaseazã încercând sã gãseascã 

alte persoane cu care sã formeze un grup. 

Întrerupeþi activitatea ºi rugaþi participanþii sã treacã la locurile lor. Întrebaþi-i: 

� Ce s-a întâmplat? 

Participanþilor li s-a cerut sã formeze grupuri 

� V-a fost clar ce vã ceream sã faceþi? 

Instrucþiunile au pãrut clare pânã când participanþii au început sã le urmeze, 

apoi ºi-au dat seama cã nu ºtiau 1) numãrul grupurilor, 2) dimensiunea 

grupurilor, nici 3) unde trebuiau sã meargã. 

� Cât timp v-a trebuit? 

Activitatea a durat mai mult decât era necesar. 

� Cum ar fi putut fi mai eficientã sarcina simplã de formare a grupurilor mici? 

Ar fi putut fi mai eficientã dacã formatorul: 

• Ar fi explicat clar participanþilor cum sã formeze grupurile 

• Ar fi indicat grupurilor nou formate unde sã se aºeze în salã 

• Ar fi dat instrucþiuni ºi materiale participanþilor dupã ce s-au aºezat în 

grupurile lor. 

Urmãrind explicaþiile din materialul de referinþã Principii pentru formularea 

instrucþiunilor pentru participanþi, faceþi o scurtã prezentare a acestora. 



Adãugaþi faptul cã: 

• Este important sã vã gândiþi în avans la numãrul total de participanþi ºi ce se 

poate face dacã nu se pot împãrþi în grupuri egale. Existã douã opþiuni: 

o Dacã activitatea în grupul mic constã în discutarea unui concept, nu este esenþial 

ca fiecare grup sã aibã exact acelaºi numãr de participanþi. Unele grupuri ar putea 

avea cu un participant mai mult sau mai puþin decât alte grupuri. 

o Dacã activitatea în grupul mic implicã exersarea unei abilitãþi de cãtre fiecare 

participant (de exemplu jocul de rol pentru exersarea abilitãþilor de 

comunicare), ºi dacã toate grupurile au acelaºi numãr de participanþi, toþi vor 

avea acelaºi timp pentru a exersa. Dacã unul din grupuri are un participant 

în minus este recomandabil ca unul din formatori sã se alãture grupului, 

pentru a avea un numãr egal de participanþi în fiecare grup. 

• Aceastã sarcinã simplã de formare a grupurilor pentru anumite activitãþi ºi 

exerciþii trebuie explicatã foarte clar participanþilor pentru a nu irosi timpul de 

instruire ºi a frustra participanþii. 

Spuneþi participanþilor cã vor gãsi ºi alte aspecte ale organizãrii eficiente a lucrului 

în grupuri mici în materialul Discuþia de grup, din sesiunea 3. Indicaþi cã deºi aceste 

principii sunt în general simple, ele sunt extrem de utile ºi sporesc eficienþa lucrului 

în grupuri mici. 


83

Sesiunea 5 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


ASCULTAREA ACTIVÃ 

Este o tehnicã de comunicare folositã pentru a ajuta indivizi, cupluri sau grupuri 

sã-ºi analizeze ºi sã-ºi rezolve singuri problemele. “Ajutorul” (facilitatorul): 1) ascultã 

cu atenþie ºi foloseºte variate rãspunsuri scurte, 2) parafrazeazã, reformuleazã ce s-a 

spus ºi 3) pune întrebãri deschise cu scopul de a-i ajuta sã se gândeascã la problemele 

lor, la alternativele care le stau la dispoziþie ºi sã gãseascã soluþii pentru problemele 

pe care le au. 

Aceastã tehnicã comunicã oamenilor cã sunt acceptaþi, cã “ajutorul” (facilitatorul) 

nu îi judecã ºi nici nu le indicã soluþii. Ii ajutã sã ia decizii proprii. 

ASCULTAREA (PARTICIPATIVÃ) 

Comunicare non-verbalã: contact vizual, corpul înclinat spre cel care vorbeºte, 

aprobare (prin miºcarea capului). 

Rãspunsuri scurte care demonstreazã interest ºi încurajeazã persoana sã continue 

sã vorbeascã: îhî, aha, înþeleg etc. 

PARAFRAZAREA 

Reformularea celor spuse de vorbitor de cãtre persoana care ascultã, în cuvinte 

proprii, inclusiv percepþia asupra sentimentelor (exprimate prin tonul vocii, mimicã, 

limbajul corpului) din spatele mesajului verbal. Astfel: 

• Se verificã dacã ascultãtorul a înþeles exact ceea ce a intenþionat vorbitorul 

• Serveºte ca feedback, permiþând vorbitorului sã se gândeascã la ce a spus (în 

timp ce ascultã problema parafrazatã de celãlalt) 

• Confirmã vorbitorului cã ascultãtorul a înþeles informaþia transmisã (atunci când 

acesta din urmã parafrazeazã). 

ÎNTREBÃRILE 

Întrebãri închise: necesitã rãspunsuri prin „da” sau „nu”, sau fapte. Sunt mai 

puþin valoroase în training; când foloseºte întrebãrile închise, formatorul cunoaºte 

rãspunsul, iar participantul se strãduieºte sã îl gãsescã. Acest proces nu stimuleazã 

gândirea, creativitatea. 

Întrebãri deschise: Nu au un rãspuns prestabilit. Întrebãrile deschise sunt mai 

utile în contextul instruirii pentru cã: 

• Solicitã gândirea criticã 

• Invitã participanþii sã reflecteze (la experienþa lor, la relevanþa unei abilitãþi, etc.) 

• Stimuleazã creativitatea 

• Nu neagã rãspunsurile participanþilor la o întrebare; astfel se eliminã teama 

acestora de a rãspunde corect sau greºit 

• Furnizeazã formatorului mai multe informaþii cu privire la ceea ce înþelege ºi la 

ceea ce nu înþelege participantul. 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


PRINCIPII PENTRU FORMULAREA INSTRUCÞIUNILOR 

PENTRU PARTICIPANÞI 

• Instrucþiunile trebuie sã fie exprimate clar ºi reformulate pânã sunt înþelese de 

toþi participanþii. 

• Formatorii trebuie sã se concentreze asupra scopului atelierului: îmbunãtãþirea 

performanþei participanþilor, ºi sã lucreze cu ei pentru atingerea obiectivului 

• Formatorii trebuie sã gãseascã metode creative de a ajuta toþi participanþii sã 

realizeze obiectivele de instruire (nu învãþãm cu toþii în acelaºi mod) 

• Este important sã oferim feedback pozitiv ºi constructiv. Feedbackul pozitiv 

valideazã ceea ce participanþii au realizat, iar feedbackul constructiv îi ajutã sã 

identifice punctele slabe sau problemele ºi sã le rezolve. 

• Menþineþi contactul vizual cu participanþii, pentru a identifica la timp dacã nu 

înþeleg ceva. 

• Permiteþi participanþilor sã lucreze împreunã ºi sã se ajute între ei (dacã este 

potrivit) 

• Arãtaþi grupului desene, schiþe sau late mijloace vizuale, dacã este necesar (în 

funcþie de obiectivele exerciþiului). 

• Gândiþi-vã din timp la numãrul participanþilor din grup ºi la ºi ce se poate face 

dacã nu se pot împãrþi în grupuri egale. Existã douã opþiuni: 

o Dacã activitatea în grupul mic constã în discutarea unui concept, nu este 

esenþial ca fiecare grup sã aibã exact acelaºi numãr de participanþi. Unele 

grupuri ar putea avea cu un participant mai mult sau mai puþin decât alte 

grupuri. 

o Dacã activitatea în grupul mic implicã exersarea unei abilitãþi de cãtre fiecare 

participant (de exemplu jocul de rol pentru exersarea abilitãþilor de 

comunicare), este recomandabil ca unul din formatori sã se alãture grupului, 

pentru a avea un numãr egal de participanþi în fiecare grup. 

• Explicaþi foarte clar participanþilor aceastã sarcinã aparentsimplã de formare a 

grupurilor pentru anumite activitãþi ºi exerciþii, pentru a nu irosi timpul de 

instruire ºi a frustra participanþii. 

Exemple de instrucþiuni pentru formarea grupurilor: 

• Pentru a forma grupuri de câte patru dintr-un total de 20: 

� Primii 4 participanþi vor alcãtui grupul 1, urmãtorii 4 grupul 2 ºi aºa mai departe 

pânã se formeazã cinci grupuri de câte patru 

� Numãraþi de la 1-5 ºi repetaþi numãrãtoarea pânã când fiecare are un numãr de 

la 1-5. Toþi cei cu numãrul „unu” formeazã grupul 1, toþi cei cu numãrul „doi” 

formeazã grupul 2, toþi cei cu numãrul „trei” formeazã grupul 3, toþi cei cu 

numãrul „patru” formeazã grupul 4, iar toþi cei cu numãrul „cinci” formeazã 

grupul 5. 

• Pentru a alcãtui patru grupuri dintr-un grup total de 20, cereþi participanþilor sã 

numere de la 1-4 ºi repetaþi numerotarea pânã când fiecare are un numãr de la 

1-4. Toþi cei cu numãrul „unu” formeazã grupul 1, toþi cei cu numãrul „doi” 

formeazã grupul 2, toþi cei cu numãrul „trei” formeazã grupul 3, toþi cei cu 

numãrul „patru” formeazã grupul 4. Mãrimea grupului va fi de 5 participanþi 

pentru fiecare grup. 


85

SESIUNEA 

6 

Utilizarea întrebãrilor în training 

Obiective 


1. Identifice utilitatea întrebãrilor într-o sesiune de instruire 

2. Descrie diferite modalitãþi de a pune grupului întrebãri, cu avantajele ºi 

dezavantajele fiecãreia 

3. Explice modalitãþile de a rãspunde la întrebãrile dificile pe care le pot adresa 

participanþii 

4. Explice modalitãþile de a rãspunde la rãspunsurile: corecte, parþial corecte, 

incorecte date de participanþi la întrebãrile puse de formator 

Durata 



Scopul întrebãrilor în 

procesul de instruire 

Formularea întrebãrilor 

adresate grupului 

Formularea 

rãspunsurilor la 

întrebãrile puse de 

participanþi 

Reacþia la rãspunsurile 

date de participanþi 


grup 


grup 

Lucru în 

grupuri mici 


grup 


grup 

TOTAL 90’ 



15 min 

40 min 



Formularea întrebãrilor ºi a rãspunsurilor în 

training


Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 6 ºi cereþi voluntari care sã le citeascã. 


Utilizarea întrebãrilor în training Sesiunea 6 

I. SCOPUL ÎNTREBÃRILOR ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE (15 min) 

� Care sunt motivele pentru care formatorii pun întrebãri în timpul atelierului? 

• Pentru a verifica dacã participanþii au înþeles un concept 

• Pentru a clarifica un punct sau a sublinia punctele esenþiale 

• Pentru a stimula/promova reflecþia (asupra unui subiect) 

• Pentru a uºura învãþarea (punând participanþilor întrebãri de testare a 

cunoºtinþelor ºi confirmând rãspunsurile împãrtãºite grupului) 

• Pentru a promova participarea grupului ºi pentru a menþine interesul ºi 

atenþia acestuia, în special: 

o În discuþiile despre concepte complexe 

o Când sesiunile sunt lungi 

o Când se foloseºte lectura ca metodã de instruire 

o Când formatorul prezintã subiecte importante, dar mai puþin atractive 

• Pentru a ajuta participanþii sã: 

o Îºi însuºeascã conceptele dificile 

o Îºi aminteascã informaþiile care mai trebuiesc aprofundate (de exemplu 

în cursul recapitulãrii fãcute în fiecare dimineaþã) 

o Facã legãtura între cele învãþate în timpul atelierului ºi aplicarea lor în 

activitatea profesionalã 

Menþionaþi Ciclul de învãþare experienþiale ºi importanþa oferirii unei structuri care 

sã permitã participanþilor sã treacã de la experienþa trãitã în timpul instruirii la: 

• Reflectarea asupra experienþei (analiza a ceea ce s-a întâmplat în timpul 

experienþei) 

• Generalizarea (extinderea sensului) experienþei 

• Aplicarea practicã a celor învãþate prin experimentare în activitatea profesionalã. 

Subliniaþi cã deºi este nevoie de spontaneitate ºi flexibilitate în procesul de 

instruire, este importantã ºi anticiparea modului cum vor fi expuse ºi susþinute 

concepte ºi informaþii esenþiale; este important sã formulãm întrebãri cheie, pentru a 

uºura acest proces. Manualul pe care formatorii îl vor folosi pentru a instrui mediatorii 

sanitari în sãnãtatea reproducerii va include în instrucþiuni unele întrebãri cheie care 

trebuiesc adresate participanþilor, pentru a uºura procesul de învãþare bazat pe 

experienþele anterioare ale acestora ºi pe experinþele din timpul atelierului. 


87

Sesiunea 6 


II. FORMULAREA ÎNTREBÃRILOR ADRESATE DIRECT GRUPULUI 

(15 minute) 


� Cum sunteþi tentaþi sã adresaþi întrebãri unui grup în contextul instruirii? 

� De ce alegeþi o anumitã strategie? (avantaje) 

� De ce nu aþi alege o altã modalitate pentru a adresa întrebãri grupului? (dezavantaje) 

Formatorii pot pune întrebãri: 

• Întregului grup 

• Unui anume participant, adresându-se acestuia pe nume 

� Ce e de fãcut dacã un participant/grupul dã impresia cã nu vrea sã rãspundã la o 

întrebare? 

• Întrebaþi dacã întrebarea a fost clarã 

• Reformulaþi întrebarea 

• Puneþi întrebarea altui participant. Dupã ce acesta a rãspuns corect, reveniþi 

la primul participant ºi verificaþi dacã a înþeles rãspunsul (pentru a-i 

sublinia participarea). 

• Verificaþi nivelul de energie al grupului (este posibil sã fie nevoie de o pauzã 

sau de un exerciþiu de energizare sau de o schimbare a metodologiei) 

• Observaþi dinamica grupului. Dacã participarea este blocatã într-o 

anumitã etapã, trebuie identificat ºi înlãturat factorul care determinã 

acest lucru. 

� Ce se scrie pe tablã sau pe flipchart? 

Punctele, informaþiile esenþiale care trebuiesc reþinute sau la care se face 

referire mai târziu. NU TOT ce se discutã. 

III. FORMULAREA RÃSPUNSURILOR LA ÎNTREBÃRILE 

PUSE DE PARTICIPANÞI (40 minute) 

Spuneþi grupului cã o altã abilitate importantã este aceea de a rãspunde la 

întrebãrile participanþilor. Existã mai multe moduri de a rãspunde la întrebãrile puse 

de participanþi. Unele dintre acestea sunt mai utile decât altele pentru a facilita 

învãþãrea ºi a menþine o dinamicã pozitivã a grupului. 


� Ce aþi observat cã face formatorul de obicei atunci când participanþii pun întrebãri? 

� Care este motivul pentru care rãspunde într-un fel sau altul? 

� În ce condiþii fiecare tip de rãspuns este cel mai potrivit? 


• Formatorul rãspunde la întrebare 

• Cere altui participant, sau grupului, sã rãspundã sau sã-ºi exprime opinia 

(„voi ce credeþi...?”) 

• Reformuleazã întrebarea 

• Mulþumeºte participantului (“Este o întrebare bunã”) 

� Ce facem dacã participanþii pun întrebãri la care e greu sã rãspundem? Ce fel de 

întrebãri ar putea fi? 

• Întrebãri care nu sunt deloc (sau foarte puþin) legate de subiect 

• Întrebãri la care formatorul nu cunoaºte rãspunsul 

• Întrebãri care au legãturã cu un subiect care va fi abordat ulterior în cadrul 

programului de instruire 

• Întrebãri prea lungi (mai mult o afirmaþie decât o întrebare) 

• Întrebãri intimidante (pentru formator sau pentru ceilalþi membri ai grupului) 

Împãrþiþi participanþii în douã grupuri mici ºi rugaþi-i sã formuleze rãspunsuri 

pentru tipurile de întrebãri dificile de mai sus. 

În grupul reunit, cereþi fiecãrui grup, pe rând, sã prezinte rãspunsurile la întrebãri, 

celãlalt grup fãcând completãri. În cazul în care lipsesc elemente importante, puneþi 

întrebãri deschise pentru a ajuta participanþii sã se gândeascã la acestea. 

Sugeraþi grupului cã o altã temã importantã în procesul de instruire este modul în 

care reacþionãm la rãspunsurile date de participanþi la întrebãrile pe care le punem, 

ºi cã existã o gamã largã de rãspunsuri. Întrebaþi grupul: 

� Cum aþi cataloga rãspunsurile participanþilor la întrebãri, într-un mod care vã poate 

ajuta sã vã decideþi cum sã rãspundeþi? 

• Rãspunsuri corecte 

• Rãspunsuri parþial corecte 

• Rãspunsuri incorecte 

• Rãspunsuri care adaugã idei inedite, dar utile 


IV. REACÞIA LA RÃSPUNSURILE DATE DE PARTICIPANÞI 

(20 minute) 

Cereþi grupului sã reflecteze asupra sesiunilor precedente ale acestui atelier ºi sã 

enunþe modul în care au reacþionat formatorii la rãspunsurile date de participanþi. 

Parcurgeþi împreunã cu grupul materialul Formularea întrebãrilor ºi a rãspunsurilor 

în training ºi verificaþi dacã existã nelãmuriri, întrebãri. 

Explicaþi participanþilor cã vor avea ocazia sã exerseze formularea întrebãrilor ºi a 

rãspunsurilor la întrebãri, pe mãsurã ce vor susþine sesiuni de instruire. 


89

Sesiunea 6 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


FORMULAREA ÎNTREBÃRILOR ADRESATE PARTICIPANÞILOR 

Întrebãrile pot fi adresate: 

• Intregului grup: 

o Avantaje: 

� Oferã tuturor posibilitatea de a rãspunde 

o Dezavantaje: 

� Participanþii mai vorbãreþi pot monopoliza discuþia 

• Unui anume participant, adresându-i-se acestuia pe nume: 

o Avantaje: 

� Încurajeazã participarea persoanelor timide 

� Evitã monopolizarea discuþiei de participanþii mai vorbãreþi 


� Participanþii cãrora nu li s-au adresat întrebãri pot sã nu acorde atenþie 

întrebãrii 

• Grupului, direcþionatã apoi cãtre un anumit participant 

o Avantaje: 

� Încurajeazã participarea persoanelor timide 

� Evitã monopolizarea discuþiei de participanþii mai vorbãreþi 

� Implicã participanþii care vorbesc între ei sau nu urmãresc discuþia 


� Participanþii cãrora nu li s-au adresat întrebãri pot sã nu acorde atenþie 

întrebãrii 

În cazul în care un participant/grup lasã impresia cã nu doreºte sã rãspundã 

la o întrebare: 

• Întrebaþi dacã întrebarea a fost clarã 

• Reformulaþi întrebarea 

• Puneþi întrebarea altui participant. Dupã ce acesta a rãspuns corect, reveniþi la 

primul participant ºi verificaþi dacã a înþeles rãspunsul (pentru a-i sublinia 

participarea). 

• Verificaþi nivelul de energie al grupului (este posibil sã fie nevoie de o pauzã sau 

de un exerciþiu de energizare sau de o schimbare a metodologiei) 

• Observaþi dinamica grupului. Dacã participarea este blocatã într-o anumitã 

etapã, trebuie identificat ºi înlãturat factorul care determinã acest lucru. 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

În general: 


FORMULAREA RÃSPUNSURILOR LA ÎNTREBÃRILE 

PARTICIPANÞILOR 

• Formatorul rãspunde la întrebare 

o Atunci când e sigur cã nimeni din grup nu cunoaºte rãspunsul (sau nu are 

competenþa necesarã) 

• Cere altui participant, sau grupului, sã rãspundã sau sã-ºi exprime opinia. 

o Încurajeazã/permite participanþilor sã punã în valoare propriile cunoºtinþe ºi 

experienþe, ceea ce contribuie mai mult la instruirea lor decât dacã ar asculta 

formatorul „atoateºtiutor” 

• Reformuleazã întrebarea 

o Pentru a verifica dacã a fost înþeleasã 

• Mulþumeºte participantului: “Este o întrebare bunã.” 

o Contribuie la deschiderea grupului, asumarea unor riscuri (de a pune 

întrebãri), participarea, dinamica pozitivã a grupului. 

Întrebãri dificile: 

• Întrebãri care nu sunt legate de subiect (sau foarte puþin): 

o Recunoaºteþi cã “este un subiect interesant” ºi spuneþi cã pentru moment 

discutãm despre [subiect]. Întrebaþi participantul respectiv dacã doreºte sã 

discutaþi mai târziu (în pauzã, la sfârºitul zilei). 

• Întrebãri la care nu cunoaºteþi rãspunsul: 

o Recunoaºteþi cã nu ºtiþi rãspunsul. Întrebaþi dacã îl ºtie cineva din grup. 

Oferiþi-vã sã cãutaþi rãspunsul sau îndrumaþi persoana spre surse 

(bibliografice) unde poate gãsi rãspunsul. 

• Întrebãri care au legãturã cu un subiect care va fi abordat ulterior în cadrul 

programului de instruire: 

o Mulþumiþi participantului pentru întrebare ºi precizaþi cã subiectul respectiv 

va fi abordat mai târziu, indicând sesiunea (sau daþi un rãspuns scurt pentru 

ca grupul sã nu-ºi piardã motivaþia). 

• Întrebãri prea lungi (mai mult o afirmaþie decât o întrebare): 

o Spuneþi persoanei cã nu sunteþi sigur de intenþiile ei: pune o întrebare sau 

face o afirmaþie? Rugaþi-o sã precizeze întrebarea. 

• Întrebãri intimidante (pot fi concepute special pentru a intimida formatorul): 

o Nu intraþi în panicã. Nu vã grãbiþi. Reformulaþi întrebarea cãtre cofacilitator 

sau cãtre ceilalþi participanþi (pentru a vã asigura cã aþi înþeles 

întrebarea). Recunoaºteþi cã nu ºtiþi rãspunsul (dacã este aºa) ºi întrebaþi 

dacã are cineva un rãspuns. 


91

Sesiunea 6 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


REACÞIA LA RÃSPUNSURILE PARTICIPANÞILOR 

• Rãspunsuri corecte 

o Repetaþi rãspunsul pentru a-l sublinia ºi a vã asigura cã l-a auzit toatã lumea. 

o Faceþi o remarcã pozitivã (“E un rãspuns foarte bun”, “Corect”, “Exact”, 

“Adevãrat” etc.) pentru a încuraja participarea. 

• Rãspunsuri parþial corecte 

o Faceþi un comentariu pozitiv asupra pãrþii corecte a rãspunsului, apoi 

reformulaþi o întrebare ajutãtoare cãtre acelaºi participant sau cãtre ceilalþi, 

pentru a obþine ºi restul rãspunsului. Exemple: 

� “Sunt de acord cu prima parte a rãspunsului tãu. Poþi sã explici ______?” 

(reformuleazã întrebarea pentru a obþine rãspunsul care lipseºte sau 

pentru a-l corecta). 

� “Poate cineva sã-l ajute pe ______ (numele participantului)?” 

� “Doreºte cineva sã mai adauge ceva?” 

• Rãspunsuri incorecte 

o Indicaþi într-un mod diplomat cã rãspunsul nu este corect ºi reformulaþi 

întrebarea pentru a ajuta participantul sã dea rãspunsul corect. 

� “Nu este chiar lucrul la care mã refeream/pe care îl sugeram/la care mã 

gândeam. Voi reformula întrebarea” (ºi reformulaþi întrebarea pentru a o 

face mai clarã, în funcþie de blocajul identificat). 

• Rãspunsuri care introduc idei neaºteptate dar utile 

o Mulþumiþi participantului ºi recunoaºteþi contribuþia sa suplimentarã, legând-o 

cât mai mult de subiect. 


SESIUNEA 

7 

Co-facilitarea sesiunilor de instruire 

Obiective 


1. Identifice responsabilitãþile care le revin în calitate de co-facilitatori 

2. Numeascã avantajele instruirii cu un co-formator 

3. Numeascã problemele care pot apãrea în timpul instruirii cu un co-formator 

4. Descrie o strategie pentru depãºirea fiecãrei probleme identificate mai sus. 

Durata 



Co-facilitarea atelierelor 

de instruire 

Avantaje ºi dezavantaje 

ale co-facilitãrii 

Prezentare 15 min Material vizual / Flipchart 



• Co-facilitarea atelierelor de instruire 

Joc de rol 

Mini-lecturã 

Brainstorming 

TOTAL 75’ 



• Avantaje ºi dezavantaje ale co-facilitãrii 

• Principii pentru co-facilitarea atelierului 

• Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtre 

co-facilitatori 

93

Sesiunea 7 



Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 7 cereþi voluntari care sã le citeascã. 

I. RESPONSABILITÃÞI ÎN CO-FACILITARE (15 minute) 


� Ce aþi observat cã au fãcut formatorii când aþi participant la un program de instruire 

susþinut de mai multe persoane (cum este acest atelier)? 

� Ce înseamnã co-facilitare? 

� Care sunt responsabilitãþile ºi sarcinile formatorului care conduce sesiunea ºi 

ale co-formatorului? 

Împreunã cu grupul treceþi în revistã materialul Co-facilitarea atelierelor de 

instruire ºi oferiþi explicaþiile necesare. 

II-IV. AVANTAJE ªI PROBLEME ÎN CO-FACILITARE (1 orã) 

Împreunã cu co-formatorul faceþi un scurt joc de rol (2-3 minute), care sã 

demonstreze participanþilor un model de co-facilitare inadecvatã: 

• Cel care conduce sesiunea faciliteazã o discuþie pe o temã datã 

• Co-formatorul: 

- stã alãturi, fãrã sã facã ceva 

- distribuie participanþilor materiale, în timp ce colegul sãu vorbeºte, blocând 

contacul vizual cu participanþii 

- face comentarii în surdinã cu unul din participanþi 

- îºi corecteazã colegul în faþa grupului 

- se uitã pe fereastrã 

- întrerupe expunerea, punând întrebãri participanþilor 

Invitaþi participanþii sã relateze ce au observat. 

Rugaþi participanþii sã deschidã Manualul la pagina unde se aflã materialul 

Avantaje ºi dezavantaje ale co-facilitãrii. Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sã 

comenteze materialul. Întrebaþi grupul dacã are comentarii sau întrebãri legate de 

oricare dintre subiecte. Atrãgeþi-le atenþia asupra celor mai importante subiecte 

(conform experienþei pe care o aveþi). 

Cereþi participanþilor sã sugereze ce ar putea face pentru a preveni apariþia problemelor. 

Asiguraþi-vã cã toatã lumea contribuie cu cel puþin o idee. Când grupul înceteazã 

sã mai genereze idei, parcurgeþi împreunã materialul Principii pentru co-facilitarea 

atelierului. Solicitaþi voluntari care sã citeascã ºi sã comenteze principiile. 

Indicaþi participanþilor materialul Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtre 

co-facilitatori. Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sã comenteze folosirea întrebãrilor. 

Explicaþi cã în a doua parte a atelierului participanþii vor susþine în echipe de câte 

doi sesiuni practice de instruire ºi cã o parte importantã a acestei activitãþi va fi 

aplicarea abilitãþilor de co-facilitare. 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

CO-FACILITAREA ATELIERULUI 

Co-facilitarea sesiunilor de instruire Sesiunea 7 

În general, co-facilitarea implicã doi (sau mai mulþi) formatori care lucreazã 

împreunã pentru a crea ºi conduce o sesiune sau program de instruire, împãrtãºind 

abilitãþile, competenþa ºi experienþa pe care o au. 

În principiu, formatorul care conduce sesiunea este responsabil de planificarea, 

organizarea ºi alocarea responsabilitãþilor. Acestea includ: 

• Verificarea sãlii în care se desfãºoarã programul de instruire/atelierul 

• Verificarea materialelor de instruire, pregãtirea ºi organizarea lor 

• Verificarea echipamentelor necesare ºi a funcþionalitãþii lor 

• Monitorizarea timpului în conformitate cu programul de instruire 

• Monitorizarea eficienþei atelierului. 

În realitate, responsabilitatea pentru aceste sarcini este adesea împãrþitã cu coformatorul, 

pe parcursul procesului de instruire. 

În implementarea sesiunilor de instruire, rolurile formatorului care conduce 

sesiunea ºi ale co-formatorului alterneazã, pe mãsurã ce fiecare membru al echipei 

preia rolul principal în facilitarea unei anumite sesiuni. În acest caz: 

• Formatorul care conduce sesiunea susþine activitãþile sesiunii. 

• Co-formatorul îºi ajutã colegul astfel: 

o Observã procesul de instruire, inclusiv dinamica grupului ºi mãsura în care 

sunt atinse obiectivele sesiunii 

o Adaugã în discuþie subiecte relevante (conform înþelegerii prealabile dintre 

formatori) 

o Clarificã unele puncte, dacã este necesar (respectând înþelegerea prealabilã 

dintre formatori) 

o Monitorizeazã sarcinile grupurilor mici ºi oferã ajutor, dacã este nevoie 

o Ajutã colegul sã rãspundã la nevoile sau cerinþele participanþilor 

o Pune întrebãri potrivite pentru a-ºi ajuta colegul sã nu “se blocheze” 

(conform înþelegerii prealabile dintre formatori) 

o Pune întrebãri cheie pe care formatorul care conduce sesiunea le-a omis 

(conform înþelegerii prealabile dintre formatori) 

o Ajutã participanþii timizi sã participe la discuþii 

o Scrie rãspunsurile participanþilor pe tablã sau flipchart. 


95

Sesiunea 7 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


AVANTAJE ªI DEZAVANTAJE ALE CO-FACILITÃRII ATELIERULUI 

Avantaje ale co-facilitãrii: 

• Formatorii au stiluri ºi competenþe complementare 

• Permite formatorilor sã înveþe unul de la celãlalt 

• Îmbunãtãþeºte capacitatea de percepþie a formatorului asupra: 

o Înþelegerii conceptelor de cãtre grup 

o Aspectelor dinamicii de grup 

o Punctelor slabe/problemelor apãrute în procesul de instruire 

• Faciliteazã dezvoltarea profesionalã (ca urmare a feedback-ului între colegi) 

• Oferã participanþilor mai multe stiluri de instruire 

• Permite formatorilor: 

o Sã aibã timp pentru observaþii ºi reflecþii 

o Sã înþeleagã mai bine întrebãrile participanþilor, sã evite sã judece 

o Sã beneficieze de pe urma experienþei celorlalþi /schimbului de experienþã ºi 

a ideilor 

• Evitã monotonia 

• Oferã sprijin ºi încurajare formatorilor (pentru pregãtirea, implementarea ºi 

evaluarea instruirii) 

• Oferã o gestionare mai eficientã a timpului de lucru în echipã (prezenþa a doi 

formatori permite împãrþirea sarcinilor, ceea ce este foarte important când 

grupul este mare) 

• Ajutã formatorii sã urmãreascã mai bine activitatea practicã a participanþilor 

• Împãrþirea sarcinilor reduce încãrcãtura pentru fiecare formator; evitã 

supraîncãrcarea; permite fiecãrui formator “sã respire” 

• Faciliteazã soluþionarea problemelor (ambii formatori analizeazã ºi/sau se 

gândesc la modalitãþi de a îmbunãtãþi instruirea); formatorii fac împreunã un 

rezumat al sesiunilor parcurse 

• Permite formatorilor sã se înlocuiascã unul pe altul dacã este nevoie 

• Permite fiecãrui formator sã prezinte subiectele pe care le ºtie mai bine ºi/sau 

sã beneficieze de ajutorul oferit de coleg atunci când prezintã subiectele cu care 

este mai puþin familiarizat(ã) 

Probleme potenþiale în procesul de co-facilitare: 

• Diferenþe în ceea ce priveºte stilul de instruire (de exemplu stilul academic , de 

„profesor” contra „facilitator”) 

• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta ºi menþine relaþia cu coformatorul 

(pe lângã relaþia cu participanþii) 

• În mãsura în care participanþii se simt intimidaþi de formatori, ei se pot simþi ºi 

mai inconfortabil în prezenþa mai multor formatori 

• Ameninþãri, rivalitate sau conflicte între formatori 

• Prea multe intervenþii 

• Oferã un model negativ, dacã apar neînþelegeri/conflicte în faþa participanþilor 

• Nivele diferite de angajament sau competenþã 

• Lipsa muncii în echipã inhibã feedback-ul ºi reduce productivitatea 



• Refuzul de a cere/accepta sprijinul co-formatorului în caz de blocaj 

• Intervenþii nesolicitate, neaºteptate ºi/sau irelevante ale co-formatorilor 

• Impunerea ideilor personale de cãtre co-formator 

• Lipsa consultãrii între co-formatori în timpul pregãtirii atelierului, poate duce la 

neînþelegerea rolurilor fiecãruia etc. 

• Crearea de disensiuni între participanþi 

• Feedback critic (neconstructiv) între formatori 

• Formatorul principal/co-formatorul dispare fãrã explicaþie 

• Formatorul principal/co-formatorul nu acceptã feedback-ul colegului 

• Formatorul principal/co-formatorul nu ºtie sã-ºi gestioneze timpul 

• Nu se respectã deciziile luate 


97

Sesiunea 7 

MATERIAL 

PENTRU 

PARTICIPANÞI 


PRINCIPIILE CO-FACILITÃRII ATELIERULUI 

Pentru a asigura co-facilitarea productivã a atelierului, formatorii/co-facilitatorii trebuie: 

Înainte de începerea atelierului: 

• Sã decidã care sunt rolurile fiecãruia pentru diferitele sesiuni ale atelierului. 

• Sã discute despre felul în care vor rezolva diversele probleme, situaþiile de crizã. 

• Sã ajungã la un consens în privinþa obiectivelor de instruire, rolurilor formatorilor, 

angajamentului fiecãruia, oferirea feedback-ului etc. 

• Sã ajungã la un consens în privinþa felului în care vor rãspunde aºteptãrilor 

participanþilor; ºi asupra modului în care percep lucrul cu un grupul respectiv 

(participanþi, numãr, locaþie etc.) 

• Sã stabileascã reguli pentru munca în echipã: 

o Când sã intervinã într-o discuþie iniþiatã de co-formator (în general, la final, 

dupã ce participanþii ºi formatorul ºi-au prezentat ideile). 

o Ce sã facã dacã au o opinie diferitã de a colegului care conduce sesiunea 

(discutaþi în timpul sesiunii de feedback între formatori; dacã este necesar, 

aduceþi problema din nou în discuþie a doua zi dimineaþa în timpul 

recapitulãrii sesiunilor anterioare). 

o Când ºi cum sã vã susþineþi colegul dacã acesta se bloceazã, omite sã ofere 

o instrucþiune sau face o greºealã. (de exemplu, puneþi o întrebare grupului 

pentru a ghida discuþia ºi/sau sã o readuceþi pe fãgaºul normal, sau permiteþi 

colegului care conduce sesiunea sã corecteze instrucþiunile sau alte greºeli; 

sau sugeraþi o idee care poate “debloca” colegul; reveniþi în poziþie „secundarã” 

cât mai repede) 

o În cazul în care trebuie sã lipsiþi de la o sesiune (din motive justificate!), 

informaþi-vã colegul cât mai repede cu putinþã. 

o Hotãrâþi unde veþi sta în timpul sesiunii, pentru a putea interveni la nevoie, 

dar fãrã a distrage atenþia participanþilor sau colegului 

o Stabiliþi modul în care veþi participa în timpul sesiunii 

o Stabiliþi ce este de fãcut dacã aveþi opinii diferite de ale colegului. 

o Pregãtiþi împreunã sesiunile de instruire („împãrþiþi-vã” sarcinile de a 

conduce diferitele sesiuni, pentru a asigura implicarea ambilor formatori, 

dacã ambii formatori sunt competenþi în toate subiectele) 

o Hotãrâþi cum veþi oferi ºi primi feedback-ul colegului 

• Sã hotãrascã rolurile organizatorice ºi sarcinile fiecãruia, ºi sã le respecte în 

timpul atelierului (exemple: pauze, mese, activitãþi de deschidere ºi încheiere) 

• Sã îºi împartã sesiunile, astfel încât fiecare formator sã susþinã câteva sesiuni 

în fiecare zi. 

• Sã spunã colegului la ce subiecte doreºte feedback, în mod particular. 

• Sã distribuie sesiunile în avans, pentru ca fiecare sã aibã timp sã se pregãteascã. 

• Sã prezinte ºi sã discute în avans sesiunile dificile. 


În general: 


• Solicitaþi feecback-ul colegului(lor) în mod regulat ºi frecvent. 

• Urmãriþi sesiunea în mapa formatorului pe mãsurã ce colegul dumneavoastrã 

susþine sesiunea ºi observaþi cu atenþie tot ceea ce se întâmplã în grup, inclusiv 

progresul instruirii, pentru a putea interveni corespunzãtor dacã este necesar. 

• Testaþi-vã în mod constant presupunerile pe care le faceþi despre colegul 

dumneavoastrã. Nu trageþi concluzii pripite. 

• Fiþi la curent cu programul de instruire. 

• În cazul în care primiþi opinii sau reacþii negative din partea colegului 

dumneavoastrã, oferiþi feedback constructiv. 

• Respectaþi regulile grupului. 

• Luaþi deciziile împreunã cu colegul, pentru a preveni intrevenþiile neaºteptate, 

nedorite ºi irelevante. 

• Discutaþi în avans planurile de modificare a sesiunii, astfel încât colegul care vã 

asistã sã ºtie despre modificãrile pe care intenþionaþi sã le faceþi. 


99

Sesiunea 7 

MATERIAL 

PENTRU 

PARTICIPANÞI 


ÎNTREBÃRI PENTRU ANALIZA ACTIVITÃÞII 

DE CÃTRE CO-FACILITATORI 

La sfârºitul fiecãrei zi de instruire, este util ca formatorii sã se întâlneascã ºi sã-ºi 

împãrtãºeascã observaþiile referitoare la activitãþile de instruire ale zilei, ºi pentru a 

pregãti sesiunile din ziua urmãtoare. 

Urmãtoarele întrebãri pot fi utile pentru sesiunile de analizare ºi pregãtire a 

activitãþilor: 

1. În ce mãsurã crezi cã obiectivele de azi au fost îndeplinite? Ce anume ne indicã 

faptul cã au fost îndeplinite sau nu? În cazul în care nu au fost îndeplinite complet, 

care au fost cauzele? 

2. Au existat probleme de implementare a activitãþilor de instruire? Ce s-a întâmplat? 

De ce? Cum putem îmbunãtãþi situaþia? 

3. Cum am lucrat în echipã? Ce a mers bine? Cu ce probleme ne-am confruntat? 

Ce putem face pentru a îmbunãtãþi co-facilitarea sesiunilor din zilele urmãtoare? 

4. Ce schimbãri trebuie fãcute în planul de instruire de mâine, pornind de la ceea ce 

s-a întâmplat azi? 

5. Acþiunile fiecãrui formator au fost: 

• Eficiente? 

• Ineficiente? 

6. Feedback între formatori, comentarii pe marginea subiectelor sau temelor asupra 

cãrora aþi convenit cã doriþi feedback-ul colegului în timpul atelierului. 


SESIUNEA 

8 

Pregãtirea sesiunilor practice 

Obiective 


1. Enumere patru aspecte ale pregãtirii unei sesiuni de instruire 

2. Explice folosirea materialelor vizuale în training. 

3. Explice principiile de pregãtire ºi utilizare a flipchart-ului 

4. Explice importanþa legãturilor între diferitele concepte prezentate ºi între 

activitãþile de instruire 

5. Pregãteascã o sesiune de instruire, urmãrind indicaþiile din manualul 

formatorului ºi respectând principiile pentru co-facilitarea atelierului (secþiunea 

“pregãtirea atelierului”). 

Durata 

5 ore 


Introducere 10 min 

Folosirea materialelor 

vizuale în training 


grup 

Exerciþii 


30 min Materiale pentru formator 

• Descrierea furnicarului 

• Furnicarul(desen) 

Foi de lucru 

• Tânãrã, bãtrânã (desen) 


• Principii de folosire a materialelor vizuale 

Folosirea flipchartului Mini-lecturã 10 min Document formator 

• Secrete pentru formatori 

Crearea legãturilor între 

concepte, subiecte în 

training 


practice 

TOTAL 5 ore 

Discuþie 10 min Document formator 

Crearea legãturilor între activitãþi ºi concepte 

Lucru în 

perechi 

4 ore Document formator 

• Pregãtirea atelierelor/sesiunilor de instruire 

Materiale: 

• Manualul formatorului – Instruirea Mediatorilor 

sanitari în Sãnãtatea Reproducerii 

• Manuale pentru participanþi 

• Flipchart 

• Hârtie de flipchart 

• Markere 

• Coli de hârtie A4 

• Scotch 

• Mijloace vizuale, modele anatomice etc 

(pentru sesiuni) 

101

Sesiunea 8 




I. INTRODUCERE (10 minute) 

Spuneþi participanþilor cã vor începe sã pregãteascã implementarea sesiunilor de 

training, simulând situaþia realã a unui atelier de instruire a mediatorilor sanitari în 

sãnãtatea reproducerii. 

[Notã: este foarte important ca toþi participanþii sã aibã ocazia sã faciliteze o 

sesiune de training. Este esenþial pentru ei sã-ºi exerseze abilitãþile de training întrun 

climat de învãþare pozitiv, unde se simt în siguranþã ºi unde pot primi un feedback 

pozitiv ºi constructiv, care îi va ajuta sã-ºi perfecþioneze abilitãþile] 

Precizaþi cã: 

• Vor avea la dispoziþie 4 ore pentru a lucra câte doi, pe baza opþiunilor 

individuale, pentru a pregãti o sesiune de training 

• În urmãtoarele zile vor prezenta pe rând sesiunile în faþa întregului grup. Toþi 

participanþii vor avea responsabilitatea de a conduce o sesiune împreunã cu un 

coleg, aºa cum se va întâmpla ºi în viitoarele ateliere de instruire a mediatorilor 

sanitari, unde vor conduce sesiunile împreunã cu un co-formator. 

• Perechile de participanþi vor decide cum vor co-facilita sesiunea, asigurându-se cã: 

o Nu vor vorbi în acelaºi timp 

o Fiecare îºi va exersa -pe rând- abilitãþile de training 

o Îºi vor împãrþi între ei responsabilitãþile legate de implementarea unei sesiuni 

de training 

• Toþi participanþii vor avea ocazia sã primeascã feedback dupã demonstraþie 

• Formatorii le stau la dispoziþie pentru a-i ajuta sã îºi pregãteascã prezentãrile. 

Subliniaþi cã în perioada de pregãtire a sesiunilor practice, perechile d eformatori 

vor trebui sã: 

• Treacã în revistã sesiunea descrisã în Manualul formatorului ºi sã decidã cum 

vor facilita diversele activitãþi propuse 

• Hotãrascã de comun acord cum vor lucra împreunã 

• Pregãteascã materialele necesare 

• Decidã cum vor face evaluarea sesiunii pe care o faciliteazã împreunã. 

II. UTILIZAREA MATERIALELOR VIZUALE ÎN SESIUNILE 

DE TRAINING (30 minute) 


� Ce fel de instrumente/materiale vizuale am folosit de când am început acest 

atelier? 

• materiale scrise 

• flipchart 

• desene 


� Ce alte instrumente vizuale se mai pot folosi? 

• retroproiector 

• video 

• tablã ºcolarã 

• modele anatomice 

• obiecte reale 

� Ce este un instrument/material vizual? 

Orice obiect care poate fi vizualizat ºi folosit pentru a învãþa oamenii 

Propuneþi exerciþiul urmãtor pentru a demonstra importanþa instrumentelor vizuale. 

Rugaþi participanþii sã ia câte o hârtie ºi un pix sau creion. 

Invitaþi-i sã deseneze un animal dupã descrierea pe care o veþi citi, conform 

Dicþionarului Explicativ, din materialul pentru formator Descrierea furnicarului. Citiþi 

definiþia de douã ori, încet ºi clar (nu citiþi instrucþiunile de mai multe ori, pentru cã 

unii participanþi ar putea sã-ºi noteze textul, ceea ce va afecta rezultatele exerciþiului). 

Nu vã îngrijoraþi dacã participanþii par derutaþi. Rugaþi-i sã desene cât de bine pot, 

conform instrucþiunilor. Cereþi participanþilor sã-ºi analizeze reacþiile din timpul 

acestei activitãþi. 

Acordaþi-le câteva minute pentru a termina desenul. 


� Ce puteþi spune despre aceastã activitate? A fost uºoarã? Grea? De ce? 

A fost greu pentru cã: 

• Nu am înþeles instrucþiunile 

• Nu am avut destule informaþii 

Rugaþi câteva persoane din grup sã încerce sã ghiceascã animalul. Arãtaþi-le fotografia 

furnicarului. Recitiþi descrierea ºi indicaþi fiecare parte a corpului menþionatã. 


Pregãtirea sesiunilor practice Sesiunea 8 

� Ce aþi învãþat din aceastã experineþã? Ce concluzii puteþi trage despre cum folosi 

mijloacele vizuale atunci când dorim sã îi învãþãm pe alþii? 

a) cuvinte 

b) desene, fotografii? 

• Instrumentele vizuale sunt deseori necesare pentru a înþelege informaþiile noi. 

• Un material vizual bun atrage atenþia grupului 


103

Sesiunea 8 


� Aþi putea descrie un sterilet sau un prezervativ unor oameni care nu au auzit sau 

vãzut niciodatã unul, fãrã a folosi un mijloc vizual? 

� Ce se întâmplã când oamenii nu înþeleg ce le spunem? 

Deseori oamenii nu înþeleg ce se spune ºi aceastã lipsã de înþelegere corectã 

duce la apariþia unor zvonuri. Uneori, chiar folosind un instrument vizual (un 

obiect real), termenii folosiþi (prea tehnici) pot constitui un obstacol care 

împiedicã oamenii sã înþeleagã corect. 

Selectarea ºi utilizarea instrumentelor vizuale 

Daþi fiecãrui participant o copie a desenului Tânãrã, bãtrânã. NU le spuneþi ce 

reprezintã desenul. Spuneþi-le sã priveascã desenul cu atenþie timp de un minut, fãrã 

sã vorbeascã, apoi sã facã schimb de impresii cu restul grupului. 

Puneþi urmãtoarele întrebãri: 

� Ce vedeþi? 

Rãspunsurile variazã. 

Din fericire, de obicei cel puþin o persoanã din grup vede o femeie tânãrã, 

respectiv bãtrânã. 

� Câþi dintre voi vãd: 

� o tânãrã? 

� o bãtrânã? 

� altceva? 

� De ce nu vedem toþi acelaºi lucru privind acelaºi desen? 

• Avem experienþe ºi percepþii diferite 

• Desenul este confuz, derutant 

� Ce putem învãþa din aceastã experienþã? 

• Dacã un mijloc vizual este derutant, indiferent din ce motiv, nu este 

potrivit ºi eficient 

• Întotdeauna un mijloc vizual va fi testat cu un reprezentant al grupului 

þintã, pentru a verifica cã se va înþelege ceea ce s-a intenþionat 

� Ce anume influeþeazã ceea ce vedem într-un desen, o picturã? 

• mediul în care trãim 

• experienþa personalã 

� Ce putem face pentru ca instrumentul vizual sã fie cât mai eficient? 

Ciþiþi împreunã cu grupul materialul Principiile de folosire a instrumentelor 

vizuale. Sugeraþi participanþilor sã urmãreascã aceste recomandãri în timpul 

pregãtirii sesiunilor de training. 



III. PREGÃTIREA ªI FOLOSIREA FLIPCHART-ULUI (10 minute) 

Explicaþi cã flipchart-ul (sau tabla de scris) este unul din mijloacele cel mai des 

folosite în training. 

Existã o serie de principii care trebuiesc respectate atunci când utilizãm acest 

instrument comun. 

Treceþi în revistã împreunã cu participanþii materialul Secrete pentru formatori ºi 

rugaþi cîþiva voluntari sã citeascã secþiunea Folosirea flipchart-ului (sau a tablei de 

scris) ºi a markerelor. 

IV. CREAREA LEGÃTURILOR ÎNTRE ACTIVITÃÞI ªI CONCEPTE 

(10 minute) 

Sugeraþi participanþilor cã un alt element important în training este modul în care 

facem legãturi între diferitele subiecte, concepte ºi activitãþi care au loc între-un 

atelier de instruire. 

Parcurgeþi împreunã cu grupul materialul Crearea legãturilor între activitãþi ºi 

concepte. Subliniaþi importanþa trecerilor de la o zi la alta, de la o sesiune al alta, între 

subiecte etc. 

Invitaþi participanþii sã ia înconsiderare aceste aspecte atunci când vor pregãti ºi 

facilita sesiunile practice. 

V. PREGÃTIREA SESIUNILOR DE TRAINING (4 ore) 

Reveniþi la materialul Secrete pentru formatori ºi continuaþi lectura lui. 

Precizaþi cã atunci când participanþii pregãtesc un atelier sau o sesiune de training, 

pot folosi o serie de întrebãri pentru a asigura o planificare eficientã a acestei 

activitãþi. Indicaþi materialul Pregãtirea atelierelor/sesiunilor de instruire din Manualul 

participantului. 

Pregãtiþi ºi afiºaþi pe flipchart temele sesiunilor descrise în mapa formatorului. 

Invitaþi participanþii sã îºi treacã numele în dreptul sesiunii pe care doresc sã o 

prezinte (câte 2 la fiecare). 

Participanþii vor pregãti sesiunea pentru care au optat, folosind metodele de 

training învãþate, urmãrind indicaþiile din Manualul formatorului. 

Distribuiþi participanþilor câte un exemplar din Manualul formatorului ºi Manualul 

participantului pret pentru instruirea mediatorilor sanitari în sãnãtatea reproducerii. 

Explicaþi cã la începutul fiecãrei sesiuni vor gãsi: obiectivele sesiunii, durata ºi un 

tabel cu activitãþile propuse, timpul alocat fiecãreia ºi lista materialelor necesare. 

Instrucþiunile care urmeazã constituie ghidul dupã care vor facilita sesiunea. Descrie 

cum sã foloseascã diverse tehnici de instruire, ce întrebãri sã adreseze participanþilor 

ºi cum sã proceseze fiecare activitate. 


105

Sesiunea 8 


Sugeraþi participanþilor sã revadã ºi materialul Principii pentru co-facilitarea 

atelierului (din sesiunea 7) ºi sã þinã cont de aceste principii atunci când pregãtesc 

sesiunea pe care o vor susþine împreunã cu un coleg. 

Asiguraþi-vã cã aveþi la îndemânã toate materialele necesare pentru sesiunile alese 

pentru demonstraþie, dar nu le oferiþi decât la solicitarea participanþilor. 

Circulaþi printre participanþi în timp ce ei lucreazã 

• Verificaþi modul în care elaboreazã ghidul de desfãºurarea a sesiunii. 

• Puneþi întrebãrile necesare pentru a vã asigura cã progreseazã ºi cã urmeazã 

principiile indicate ºi respectã indicaþiile din mapa formatorului. 

• Rãspundeþi la orice întrebare pusã în legãturã cu sesiunea pe care o pregãtesc. 

• Ajutaþi-i în orice moment ar avea nevoie. 


MATERIAL 

PENTRU 

FORMATOR 

DESCRIEREA FURNICARULUI 


„Corpul este solid ºi spatele arcuit. Membrele sunt scurte ºi solide, prevãzute cu 

gheare neascuþite. Urechile sunt lungi. Coada lungã ºi stufoasã este groasã la rãdãcinã 

ºi subþire spre vârf. Capul alungit, susþinut de gâtul scurt ºi gros, se terminã cu un rât 

ca un disc în care se deschid nãrile. Gura este micã ºi cilindricã, cu o limbã foarte 

lungã ºi subþire.” 


107

Sesiunea 8 



MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

1. Pregãtiþi dinainte materialele vizuale pe care le veþi folosi 

• evitaþi distorsiunile de mãrime ºi detaliile care pot distrage atenþia 

• arãtaþi obiectele în întregime, în special când vorbiþi despre pãrþile corpului 

• prezentaþi obiectele din unghiuri familiare, obiºnuite 

• folosiþi semne ºi simboluri care pot fi înþelese de audienþã 

• faceþi legãtura dintre desene ºi ceea ce ºtiu participanþii 

• folosiþi obiecte reale ori de câte ori este posibil 

• asiguraþi-vã cã mijlocul vizual: 

o poate fi vãzut ºi înþeles uºor 

o este atractiv 

2. Asiguraþi-vã cã toatã lumea poate vedea. 


PRINCIPII DE FOLOSIRE A MATERIALELOR VIZUALE 

3. Arãtaþi, prezentaþi materialul vizual suficient timp, pentru ca toþi participanþii sã-l 

poatã vedea. 

4. Dacã materialul vizual are mai multe componente, indicaþi-le pe rând. 

5. Explicaþi detaliile mai importante care ar putea sã nu fie cunoscute de grup. 

6. Dacã este necesar, daþi participanþilor obiectul ºi rugaþi-i sã-l treacã de la unul la 

altul (de exemplu, daþi o folie de pilule, un sterilet sau un prezervativ, atunci când 

discutaþi cu un grup despre metodele contraceptive). 

7. Menþineþi contactul vizual cu grupul în timp ce arãtaþi un mijloc vizual (nu priviþi 

spre material, ci spre grup!). 

8. Exersaþi folosirea materialelor vizuale înainte de a le folosi în faþa unui grup. 


109

Sesiunea 8 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


SECRETE PENTRU FORMATORI 

Iatã câteva recomandãri care pot contribui la succesul Dvs. ca formatori 

1. Utilizarea flipchart-ului sau tablei de scris 

• Scrisul de pe flipchart/tablã trebuie sã fie clar ºi destul de mare pentru a fi vãzut 

cu uºurinþã, inclusiv de cãtre participanþii care se aflã la distanþa cea mai mare. 

• Nu scrieþi pe flipchart prea multe detalii. O coalã de flipchart foloseºte, de 

obicei, ca suport pentru cele mai importante informaþii. Acestea sunt greu de 

identificat dacã sunt prea multe cuvinte pe flipchart. 

• Când scrieþi pe flipchart în timpul unei sesiuni de instruire (de exemplu scrieþi 

rãspunsurile participanþilor la o întrebare): 

o Þineþi seama de ceea ce urmãriþi scriind rãspunsurile participanþilor pe 

flipchart. Scrieþi doar acele lucruri la care vã veþi referi, nu tot ce se spune. 

o Nu scrieþi ºi vorbiþi în acelaºi timp….veþi fi nevoiþi sã staþi cu faþa la flipchart 

ºi sã “vorbiþi” cu acesta. Terminaþi ceea ce aveþi de spus grupului ºi apoi 

scrieþi pe flipchart. 

• Înainte de a începe orice sesiune de instruire, pregãtiþi bucãþi de scotch pentru 

lipirea colilor de hârtie pe suportul flipchartul-ului sau pe perete. Ataºaþi uºor 

bucãþile de scotch pe marginea unei mese sau pe marginea flipchart-ului pentru 

a le avea la îndemânã. 

• Dacã aveþi pregãtite mai multe coli de flipchart pentru un atelier sau o sesiune, 

aranjaþi-le în ordinea în care le veþi folosi, pentru a evita sã le cãutaþi în timpul 

sesiunii. 

• Când folosiþi coli de flipchart gata scrise este recomandabil sã invitaþi 

participanþii sã le citeascã, în loc sã le citiþi Dvs. Aceasta creºte participarea 

grupului. 

• Dacã citiþi de pe flipchart, aºezaþi-vã lângã acesta, cu faþa la grup. Priviþi spre 

flipchart doar atât cât este necesar pentru a urmãri ideile principale, menþineþi 

contactul vizual cu grupul. 

2. Markere 

• Folosiþi culori închise (negru, maro, roºu, albastru, violet) care pot fi vãzute de 

la distanþã. Evitaþi culorile deschise (galben, verde deschis). 

• Dacã este posibil, folosiþi markere cu vârful pãtrat (sau folosiþi o lamã pentru a 

tãia vârful ascuþit). Markerele cu vârful pãtrat lasã linii mai groase, care pot fi 

vãzute mai bine de la disatnþã. 

3. Distribuirea materialelor pentru participanþi 

• Aranjaþi materialele pentru participanþi în ordinea în care le veþi distribui în 

timpul atelierului. Astfel, veþi fi siguri cã le veþi gãsi pe cele de care aveþi nevoie 

atunci când veþi dori. 

• Când distribuiþi materialele pentru participanþi, þineþi cont de modul în care vor 

fi folosite: 

o Dacã veþi cere participanþilor sã le citeascã ºi sã discute pe marginea lor, 

evident cã va trebui sã le distribuiþi la începutul activitãþii. 

o Dacã ghidul/mapa formatorului indicã alte tipuri de activitãþi (exerciþii, joc de 

rol, discuþii etc.), nu distribuiþi materialele decât dupã ce activitatea s-a 

terminat, iar grupul a identificat conceptele, principiile etc. dorite. 


� Unii formatori distribuie materialele participanþilor imediat dupã fiecare 

sesiune; alþii le distribuie la sfârºitul fiecãrei zi de instruire. 

• Dacã realizaþi activitatea de instruire împreunã cu co-formator, evitaþi sã 

distribuiþi materiale în timp ce colegul vorbeºte cu grupul. Acest lucru le poate 

distrage atenþia. 

• Formatorul poate distribui el însuºi materialele pentru participanþi sau le poate 

da unui participant ºi apoi cere participanþilor sã îºi ia câte un exemplar ºi sã le 

dea urmãtoarei persoane. 

4. Folosirea mapei formatorului sau ghidului sesiunii 

• Mapa formatorului sau ghidul sesiunii sunt destinate formatorului pentru a-l 

ajuta sã conducã activitatea de instruire. Formatorii vor avea nevoie sã 

foloseascã mapa sau ghidul sesiunii în timpul activitãþilor, cu excepþia situaþiei 

când ei stãpânesc foarte bine conþinutul cursului. 

• Formatorii trebuie sã se asigure cã au înþeles corect instrucþiunile din mapa 

formatorului. 

o Nu citiþi cuvânt cu cuvânt din mapã pe parcursul instruirii. 

o Concentraþi-vã numai pe instrucþiuni ºi recurgeþi la ele pentru a conduce 

sesiunea, dacã este necesar. 

5. În cazul în care spuneþi ceva greºit sau jignitor, recunoaºteþi acest lucru în faþa 

grupului ºi cereþi-vã scuze cu prima ocazie. Recunoaºterea propriilor greºeli: 

• Comunicã umilinþã, nu aroganþã. 

• Constituie pentru grup un model de comportament pozitiv. 

Aspecte logistice 

În continuare sunt prezentate câteva aspecte logistice, legate de organizarea 

atelierelor de instruire, care trebuiesc rezolvate în majoritatea atelierelor. Organizatorii 

trebuie sã hotãrascã în prealabil cine este responsabil pentru fiecare dintre aceste 

sarcini, ºi vor conferi autoritatea ºi resursele necesare acelora care au fost însãrcinaþi, 

pentru ca aceºtia sã le putea duce la îndeplinire în timp util. 

1. Treceþi în revistã ºi verificaþi planul activitãþii de instruire 

• Revedeþi programul atelierului 

• Verificaþi bugetul necesar atelierului 

• Confirmaþi disponibilitatea fondurilor 


2. Aranjamente pentru participanþii 

• Selectaþi participanþii 

• Obþineþi aprobarea pentru participarea participanþilor la atelier 

• Pregãtiþi ºi trimiteþi invitaþii ºi instrucþiuni participanþilor 

3. Locul de desfãºurare a atelierului 

• Confirmaþi locaþia ºi spaþiul/sala în care se va desfãºura atelierul (fiþi atenþi în 

special la mãrimea, forma sãlii ºi numãrul locurilor (scaunelor) 

• Faceþi aranjamentele necesare pentru cazarea participanþilor ºi formatorilor 

• Asiguraþi servicii pentru masa de prânz ºi pauzele de cafea 

• Confirmaþi aranjamentele financiare 


111

Sesiunea 8 


4. Transportul 

• Faceþi aranjamente pentru transportul participanþilor ºi formatorilor (oferindu-le 

mijloace de transport sau decontându-le costurile de transport) 

5. Asiguraþi materiale de instruire 

• Alegeþi ºi multiplicaþi materialele necesare pentru instruire 

o Materiale pentru participanþi 

o Flipchart-uri 

o Certificate care atestã participarea la atelier (dacã este cazul) 

• Obþineþi materiale logistice ºi rechizite 

o Flipchart (suport) ºi hârtie 

o Markere 

o Scotch 

o Hârtie de scris 

o Creioane, pixuri 

o Bloc-notes-uri 

o Mape pentru participanþi 


MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


CREAREA LEGÃTURILOR ÎNTRE ACTIVITÃÞI ªI CONCEPTE 

Conform principiilor învãþãrii experienþiale ºi ale instruirii adultului, atunci când 

dorim sã învãþãm pe cineva lucruri noi, este necesar sã facem legãturi între: 

• ceea ce participanþii cunosc deja ºi ceea ce vrem sã îi învãþãm 

• între diferitele subiecte, concepte din atelier de instruire 

• între activitatea curentã ºi cele care vor urma. 

În timpul instruirii, stabilirea acestor legãturi, a trecerii de la un subiect la altul, 

asigurã o secvenþialitate logicã ºi ajutã participanþii sã înveþe. 

Aceastã legãturã logicã se face : 

• când trecem de la o zi la alta, sau de la o sesiune al alta 

• între subiectele, temele atelierului 

• când introducem un subiect nou sau începem o discuþie 

• când discutãm pentru prima oarã despre un subiect controversat 

• când facem referire la exemple anterioare 

• când luãm ca exemplu un aspect din activitatea profesionalã a participanþilor 

• la încheierea unei sesiuni sau când tragem concluzii 

• când pregãtim grupul pentru sesiunea urmãtoare 

• când are loc schimbare formatorilor. 


113

Sesiunea 8 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 


PREGÃTIREA ACTIVITÃÞILOR DE INSTRUIRE 

Urmãtoarele întrebãri pot ajuta formatorul sã pregãteascã activitãþile de training: 

1. Cine sunt participanþii? 

o Ce ºtiu ei despre subiect? 

o Ce aºteptãri/interes pot avea faþã de subiectul ales? 

o Câte persoane vor participa? 

2. Unde va avea loc atelierul? Cât timp va dura? 

o Verificaþi sala/spaþiul în care se va desfãºura atelierul (dacã este posibil alegeþi 

sala dupã ce o vedeþi) 

o Asiguraþi-vã cã sunt locuri suficiente pentru toþi participanþii ºi cã puteþi aranja 

scaunele aºa cum doriþi (în cerc) 

o Verificaþi dacã timpul planificat pentru activitãþi este acceptabil pentru 

participanþi 

o Asiguraþi-vã cã sunteþi disponibil în perioada programatã pentru desfãºurarea 

atelierului 

3. Ce obiective are atelierul/sesiunea? Ce vor învãþa participanþii în timpul acestui 

atelier/sesiuni? 

o Revedeþi principalele teme ºi activitãþi 

o Evaluaþi încadrarea activitãþilor în timpul propus 

o Pregãtiþi materialele necesare 

o Stabiliþi cum veþi evalua eficienþa atelierului ºi a fiecãrei sesiuni (ce au învãþat 

participanþii) 

4. Ce metode voi folosi? Ce tipuri de întrebãri va trebui sã pun pentru a facilita discuþia 

ºi participarea? 

o Asiguraþi-vã cã sunteþi familiarizaþi (exersaþi) cu metodele de training propuse în 

mapa formatorului 

o Pregãtiþi o serie de întrebãri deschise pentru: 

- Introducere 

- Deschiderea unei discuþii 

- A ajuta participanþii sã se gândeascã la experienþele ºi cunoºtinþele pe care 

le au despre subiectul discutat 

- A ajuta participanþii analizeze, generalizeze ºi aplice experienþele din timpul 

atelierului în activitatea lor profesionalã 

- A încuraja participanþii timizi 

- A evita acapararea discuþiei doar de cãtre câþiva participanþi 

5. Ce materiale voi folosi? 

o Verificaþi cã mijloacele vizuale sunt: 

- Potrivite subiectului discutat ºi grupului 

- Adaptate metodelor de învãþare folosite 



- Disponibile (verificaþi echipamentele, prizele etc.) 

- Uºor de transportat 

- Suficient de interesante pentru a trage ºi a menþine atenþia grupului 

- Adaptate locului de desfãºurare a sesiunii 

o Pregãtiþi ºi organizaþi (puneþi în ordine cronologicã) materialele vizuale înainte 

de sesiune 

o Învãþaþi sau exersaþi folosirea lor (dupã caz) 

6. Cum pot evalua eficienþa atelierului/sesiunii? 

o În timpul atelierului/sesiunii: 

- urmãriþi interesul manifestat de participanþi 

- apreciaþi calitatea rãspunsurilor date la întrebãri 

- observaþi permanent grupul pentru a vedea dacã este interesat de subiect ºi 

mesajul este înþeles 

- puneþi întrebãri deschise pentru a verifica ce au învãþat participanþii 

- rugaþi o persoanã din grup sã facã rezumatul celor discutate 

o La sfârºitul atelierului: 

- aplicaþi un chestionar de evaluare 

- notaþi dacã participanþi solicitã informaþii suplimentare sau organizarea altor 

activitãþi de instruire 

- întrebaþi-vã „Cum aº putea îmbunãtãþi viitoarele activitãþi de instruire?“ 

o Pe termen lung: 

- urmãriþi schimbãrile produse în comportamentul oamenilor din localitãþile 

deservite de mediatorii instruiþi 

- notaþi dacã creºte numãrul mediatorilor care solicitã participarea la atelierul 

de instruire pentru sãnãtatea reproducerii 


115

SESIUNEA 

9 

Implementarea sesiunilor practice 

Obiective 


1. Faciliteze sesiuni de training, respectând principiul învãþãrii adultului ºi Ciclul 

învãþãrii experienþiale ºi aplicând metodele de training învãþate. 

2. Evalueze eficacitatea sesiunilor implementate. 

Durata 

12-15 ore 


Introducere 10 min 

Sesiuni practice Simulãri Document formator 

• Listã de verificare pentru facilitarea 

sesiunilor de training 

TOTAL 12-15 ore 



I. INTRODUCERE 

Implementarea sesiunilor practice Sesiunea 9 

[Notã: timpul necesar pentru aceastã sesiune depinde de numãrul participanþilor la 

atelier. Planificaþi aproximativ 1 orã ºi 30 minute pentru fiecare prezentare efectuatã 

de fiecare pereche de formatori (circa 10 minute pentru organizarea materialelor ºi un 

exerciþiu de deschidere sau de energizare, aproximativ 1 orã pentru demonstarea 

sesiunii de training, 20 minute pentru feedback)] 

Treceþi în revistã împreunã cu grupul materialul Listã de verificare pentru 

facilitarea sesiunilor de training. Explicaþi cã acest material va fi folosit în timpul 

sesiunilor, pentru a formula feedbackul care va fi oferit fiecãrei perechi de formatori 

la sfârºitul prezentãrii lor 

II. IMPLEMENTAREA SESIUNILOR DE TRAINING 

Invitaþi participanþii sã faciliteze sesiunile pe care le-au pregãtit, respectând 

principiile învãþate ºi timpul alocat pentru fiecare prezentare (1 orã). 

În timpul prezentãrii sesiunilor, ceilalþi participanþi: 

• Vor juca rolul participanþilor la un atelier de instruire în sãnãtatea reproducerii. 

(mediatori sanitari) 

• Vor urmãri Lista de verificare pentru facilitarea sesiunilor de training, pentru a 

putea da colegilor (formatorilor) un feedback pozitiv ºi constructiv la sfârºitul 

prezentãrii. 

La sfârºitul fiecãrei prezentãri, facilitaþi feedback-ul. Pentru început, rugaþi fiecare 

participant sã spunã ce pãrere are despre felul în care ºi-a prezentat sesiunea (sã îºi 

dea propriul feedback). 

Apoi invitaþi cei doi participanþi care au lucrat împreunã sã îºi dea feedback 

reciproc, folosind ca reper materialul Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtre cofacilitatori 

(din sesiunea 7). 

Apoi invitaþi ceilalþi participanþi sã ofere feedback (respectând regulile de oferire a 

unui feedback pozitiv ºi constructiv). 

Facilitaþi o discuþie despre problemele întâmpinate, rãspundeþi la întrebãrile 

participanþilor despre facilitarea sesiunilor de training. 

Faceþi aprecieri pozitive la adresa participanþilor ºi reamintiþi-le cã prin exersare vor 

continua sã-ºi perfecþioneze abilitãþile de a conduce sesiunile de educaþie în grup. 


117

Sesiunea 9 

MATERIAL DE 

REFERINÞÃ 

Implementarea sesiunilor practice 

LISTÃ DE VERIFICARE PENTRU FACILITAREA SESIUNILOR 

DE TRAINING 

1. Observaþii generale: 

Formatorul: 

• S-a prezentat? 

• S-a asigurat cã participanþii se pot vedea ºi auzi unii pe alþii? 

• A ajutat participanþii sã se simtã confortabil, a creat a atmosferã favorabilã învãþãrii 

(prin exerciþii de deschidere potrivite, glume ponderate, asigurând participanþii 

asupra confidenþialitãþii celor discutate în cadrul sesiunii, prin stabilirea unor 

reguli acceptate de întregul grup etc.)? 

• A folosit un limbaj clar, uºor de înþeles, a explicat termenii noi? 

• ªi-a adaptat vocea astfel încât sã fie auzit de tot grupul? 

• A lãsat impresia cã stãpâneºte bine subiectul? 

• A menþinut contactul vizual cu toþi participanþii? 

• Limbajul non-verbal (mimica, miºcarea, poziþia corpului) au dovedit interes, 

entuziasm, încredere sau plictisealã, desinterés? 

2. Obiectivele ºi conþinutul sesiunii 

• A prezentat tema ºi obiectivele sesiunii? 

• A formulat clar obiectivele? 

• Conþinutul sesiunii a fost relevant pentru participanþi? 

3. Organizarea sesiunii 

• A fãcut legãtura cu sesiunea, activitatea anterioarã? Dar cu urmãtoarea? 

• Conþinutul sesiunii a fost logic, uºor de urmãrit? 

4. Utilizarea tehnicilor de instruire 

• Cât de eficiente au fost metodele folosite? V-au ajutat sã învãþaþi ? 

• A folosit corect metodele de training, respectând principiile de aplicare a acestora? 

• Ce ar fi putut face ca sesiunea sã fie mai eficientã? 

5. Respectarea ciclului învãþãrii experienþiale 

• A procesat activitatea conform Ciclului învãþãrii experienþiale? 

• A fãcut-o în mod corect? 

6. Folosirea întrebãrilor 

• A pus întrebãri deschise pentru a stimula reflectarea ºi participarea? Daþi exemple 

• A rãspuns clar ºi într-un mod potrivit la întrebãrile participanþilor? Exemple. 

• În timpul sesiunii, au existat acþiuni, informaþii sau întrebãri la care ar fi putut 

rãspunde participanþii în locul formatorului? 

• Ar mai fi putut fi puse ºi alte întrebãri (deschise) pentru a implica mai mult 

participanþii? (exemple) 


7. Încurajarea participanþilor 

• A ajutat participanþii sã facã legãtura între subiectul discutat ºi experienþele ºi 

cunoºtinþele lor anterioare? 

• A încurajat grupul sã-ºi exprime pãrerile ºi reacþiile faþã de subiectul discutat? 

• A încurajat participanþii sã-ºi identifice propriile nevoi de învãþare ºi soluþiile 

potrivite (sau a indicat ce ar trebui sã înveþe participanþii)? 

8. Rãspunsul la dinamica grupului 

• Care a fost nivelul de interes al grupului? 

• Au existat situaþii dificile cu unii participanþi? Ce a fãcut formatorul pentru a le 

depãºi? 

9. Co-facilitarea 

• Cum au lucrat cei doi formatori împreunã? 

• Felul în care au lucrat, s-au completat, a ajutat participanþii sã înveþe? 

• Au existat tensiuni, limitãri? 

10. Formularea instrucþiunilor 

• Instrucþiunile date au fost clare? Potrivite? 

• Vi s-a permis sã cereþi lãmuriri, clarificãri? 

11. Mijloace vizuale 

• Materialele ajutãtoare au fost adecvate subiectului ºi grupului? 

• Materialele vizuale au fost folosite eficient? 

• Dacã nu, acest lucru s-a datorat materialelor sau modului în care au fost ele 

folosite? 

12. Controlul timpului 

• Formatorii s-au încadrat în timpul alocat sesiunii? 

13. Alte observaþii 


Implementarea sesiunilor practice Sesiunea 9 

119

SESIUNEA 

10 

Evaluarea ºi încheierea atelierului 

Obiective 


1. Evalueze individual eficienþa instruirii 

2. Evalueze atelierul 

Durata 

2 ore 


Testarea finalã Lucru 

individual (test) 

Sumarizaþi împreunã cu participanþi activitãþile desfãºurate în timpul atelierului. 

Revedeþi aºteptãrile lor ºi invitaþi-i sã analizeze mãsura în care aceste aºteptãri au fost 

satisfãcute. Treceþi în revistã obiectivele atelierului ºi analizaþi împreunã dacã 

obiectivele au fost atinse. 

Spuneþi cã în afarã de întrebãrile puse participanþilor despre ce cred ei cã au reuºit 

sã înveþe în timpul atelierului, o altã modalitate de a evalua atingerea obiectivelor unui 

atelier ºi – deci – a progresului învãþãrii este completarea unui post-test, identic cu 

cel din prima zi. 

Distribuiþi post-testul. Spuneþi participanþilor sã îºi scrie numele. Acordaþi 

30 minute pentru completarea testului. 





• Cheia de rezolvare a testului 

Evaluarea atelierului Chestionar 30 min Materiale participanþi 

• Formular de evaluare finalã a telierului 

Activitate de încheiere Discuþie de 

grup 

60 min 

TOTAL 120’ 


I. POST-TEST (30 minute)

Strângeþi testele; unul din formatori le va prelua ºi le va corecta în timp ce coformatorul 

conduce restul sesiunii. La sfârºit rezultatele obþinute de fiecare 

participant la completarea pre- ºi post-testului vor fi afiºate pe flipchart. 

[Notã: Progresul demostrat în mod obiºnuit prin aceastã evaluare comparativã este 

un factor de motivare a participanþilor ºi contribuie la câºtigarea încrederii în propria 

persoanã, probând noile cunoºtinþe ºi abilitãþi dobândite în timpul instruirii.] 

II. EVALUAREA ATELIERULUI (30 minute) 

Evaluarea ºi încheierea atelierului Sesiunea 10 

Referiþi-vã la ceea ce s-a discutat în sesiunea 8 despre evaluarea atelierelor de instruire 

ºi explicaþi participanþilor cã vor completa un chestionar de evaluare a atelierului, care 

este foarte importantãe pentru evaluarea finalã ºi va ajuta formatorii ºi organizatorii sã 

aducã îmbunãtãþiri pentru viitoarelor activitãþi de instruire, dacã va fi cazul. 

Distribuiþi chestionarele de evaluare ºi rugaþi participanþii sã le completeze. 

ÎNCHEIERE (60 min) 

Întrebaþi participanþii: “Ce aþi câºtigat prin participarea la acest program ? Ce 

beneficii vor apãrea pentru munca voastrã ? Ce au de cîºtigat membrii comunitãþii?”. 

Revedeþi împreunã cu grupul aºteptãrile formulate la începutul atelierului ºi 

verificaþi în ce mãsurã au fost îndeplinite. 

Invitaþi participanþii sã împãrtãºeascã grupului, cum vor pune în practicã ceea ce 

au învãþat, ce dificultãþi estimeazã cã vor avea de întâmpinat ºi cum le vor depãºi, ce 

aspecte pozitive va aduce în viaþa lor (profesionalã ºi particularã) participarea la acest 

atelier. 

Discutaþi despre viitoarele ateliere de instruire a mediatorilor sanitari; rugaþi 

participanþii sã îºi exprime eventualele preferinþe în legãturã cu colegii cu care vor dori 

sã co-faciliteze aceste ateliere. 

Distribuiþi certificatele/ diplomele de participare. 

Alegeþi un exerciþiu de închidere a atelierului, care sã faciliteze despãrþirea într-o 

notã pozitivã, optimistã 

• Unul din formatori þine în mânã un ghem de sfoarã, pe care îl aruncã ca pe o minge 

unuia dintre participanþi, fãcându-i o urare, un compliment. Fiecare aruncã ºi 

primeºte “mingea”, pãstrînd o parte a sforii, construindu-se în final o “reþea”. 

• Fiecare persoanã îºi deseneazã conturul mâinii pe o coalã de hârtie, îºi trece 

prenumele în centru ºi o “paseazã” colegului din dreapta. Colile vor circula 

rapid de la o persoanã la alta (cea din dreapta). Fiecare scrie câte un mesaj 

pozitiv, o urare, o calitate a persoanei. Se continuã pânã când toþi au scris 

tuturor persoanelor ºi foile se reîntorc la posesorii lor. Nu permiteþi 

participanþilor sã citeascã pe loc cele scrise de colegi. Spuneþi-le cã acesta va 

fi un „dar” din partea grupului, pe care îl vor „deschide” acasã. 

• Participanþii se ridicã în picioare, se plaseazã în cerc, îºi dau mâinile ºi fiecare 

face o urare întregului grup. 


121

Sesiunea 10 

MATERIAL 

PENTRU 

PARTICIPANÞI 


EVALUAREA FINALÃ A ATELIERULUI DE FORMARE 

DE FORMATORI 

Vã rugãm sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri pentru a ne ajuta sã evaluãm cât 

mai corect acest atelier. 

Îndeplinirea obiectivelor atelierului 

Pentru fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, vã rugãm sã apreciaþi în ce mãsurã 

consideraþi cã a fost îndeplinit, încercuind cifra care reflectã cel mai bine opinia Dvs. 

Dacã un obiectiv nu a fost îndeplinit, vã rugãm explicaþi de ce credeþi cã s-a întâmplat 

acest lucru: timp insuficient, explicaþii neclare, exersare practicã insuficientã, metodã 

de training nepotrivitã, alte motive. 

• Voi putea demonstra abilitãþile necesare pentru a instrui mediatorii sanitari în 

Sãnãtatea Reproducerii 

de acord nu sunt de acord, nici împotrivã împotrivã 

5 4 3 2 1 

• Voi putea explica conceptele de bazã ale Sãnãtãþii Reproducerii 


5 4 3 2 1 

• Voi demonstra abilitãþi de comunicare interpersonalã ºi cu grupurile 


5 4 3 2 1 

Alte aspecte ale atelierului 

Vã prezentãm câteva aspecte ale atelierului. Pentru fiecare vã rugãm sã încercuiþi 

cifra care reflectã cel mai bine opinia Dvs. ºi sã descrieþi motivele pentru care 

consideraþi aspectul respectiv ca fiind mai puþin corespunzãtor, mai slab. 

1. Organizarea atelierului 

Bunã Satisfãcãtoare Slabã 

5 4 3 2 1 

2. Conþinutul sesiunilor de instruire (pentru activitatea viitoare de formator) 

Foarte relevant Relevant Irelevant 

5 4 3 2 1 


3. Eficienþa metodelor de training folosite 

Foarte eficiente Eficiente Ineficiente 

5 4 3 2 1 

4. Eficienþa formatorilor (crearea unei atmosfere pozitive, facilitarea sesiunilor, 

transmiterea informaþiilor, rãspunsuri la întrebãrile participanþilor etc) 

Foarte eficienþi Eficienþi Ineficienþi 

5 4 3 2 1 

5. Utilitatea materialelor distribuite 

Foarte folositoare Folositoare Nefolositoare 

5 4 3 2 1 

6. Eficienþa sesiunilor practice de training 

Foarte eficiente Eficiente Ineficiente 

5 4 3 2 1 

Alte întrebãri 

1. Care a fost cea mai folositoare parte a atelierului? De ce? 

2. Care a fost cea mai puþin folositoare parte a atelierului? De ce? 

3. Ce subiecte/sesiuni credeþi cã va trebui sã aprofundaþi sau sã exersaþi pentru a vã 

îmbunãtãþi prestaþia ca formator? 

4. Aþi fi dorit sã includem ºi alte subiecte în acest atelier? Care? 

5. Ce sugestii aveþi pentru îmbunãtãþirea acestui atelier ? 

Vã mulþumim ºi vã dorim mult succes! 


Evaluarea ºi încheierea atelierului Sesiunea 10 

123

Sesiunea 10 

BIBLIOGRAFIE 


CEDPA – Training Trainers for Development, The CEDPA Training Manual Series 

Volume I, The Centre for Development and Population Activities, 1995 

Eitington, J. – The Winning Trainer, 1992 

JSI Research & Training Institute/SECS – Counseling Curriculum, 2002 

JSI Research & Training Institute /SECS – Training of Trainers Curriculum, 2002 

Scrinivasan. L. – Tools for Community Participation 

Werner, D. and Bower, B. – Helping Health Workers Learn – A book of methods, aids 

and ideas for instructors at the village level, Hesperian foundation, 2001 

Alte surse: 

EngenderHealth – www.engenderhealth.org 

Family Health International (FHI) – www.fhi.org 

Johns Hopkins University School of Public Health, Center for Communication Programs 

(JHU-CCP) – www.jhuccp.org 

JHPIEGO Corporation – www.jhpiego.org 

JSI R&T Institute – www.jsi.com 

PATH – www.path.org 

Pathfinder International – www.pathfind.org

formare de formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari ... - JSI.com

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?