07.07.2024 Views

Pentru a Termina Cursa_

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

său stăruitor și practic l-a condus să dorească ceea ce era statornic și folositor mai degrabă<br />

decât bătător la ochi și superficial.<br />

Atunci când, la vârsta de 18 ani, a intrat la Universitatea din Erfurt, situația lui era mai<br />

favorabilă, iar perspectivele mai strălucitoare decât în anii de mai înainte. Părinții lui,<br />

obținând, prin economie și hărnicie, o stare materială mai bună, erau acum în stare să-i dea<br />

tot ajutorul de care avea nevoie. În același timp, influența prietenilor serioși a ameliorat<br />

efectele întunecate ale educației lui anterioare. S-a apucat de studiul celor mai buni autori,<br />

acumulând cu sârguință cele mai înalte gânduri ale lor și însușindu-și înțelepciunea<br />

înțelepților. Chiar și sub aspra disciplină a îndrumătorilor lui de la început, promitea de<br />

timpuriu că se va distinge și, sub influențe favorabile, mintea i s-a dezvoltat repede. O<br />

memorie ageră, o imaginație viru o gândire logică și puternică și o muncă neobosită l-au<br />

așezat în scurtă vreme în primele rânduri printre tovarășii lui. Disciplina sa intelectuală i-a<br />

maturizat înțelegerea, dând naștere unei activități mintale și unei ascuțimi de înțelegere care<br />

l-au pregătit pentru luptele vieții.<br />

Teama de Dumnezeu era prezentă în inima lui Luther, făcându-l în stare să mențină<br />

fermitatea scopului și conducându-l la o adâncă umilință înaintea lui Dumnezeu. Avea un<br />

simț înnăscut al dependenței de ajutorul divin și începea totdeauna ziua cu rugăciune, în<br />

timp ce sufletul i se înălța continuu în cereri pentru călăuzire și sprijin. „O rugăciune bună,<br />

zicea el, înseamnă mai mult decât jumătate din studiu.” (D’Aubigne, b.2, cap.2) Într-o zi, pe<br />

când cerceta în biblioteca universității, Luther a descoperit o Biblie latină. O astfel de carte<br />

nu mai văzuse niciodată. Nu știa nici măcar de existența ei. Auzise părți din Evanghelii și<br />

din Epistole, care erau citite poporului în slujbele religioase publice, și socotise că acelea<br />

formau toată Biblia. Acum, pentru prima oară vedea Cuvântul lui Dumnezeu întreg. Plin de<br />

teamă și uimire, s-a îndreptat spre paginile ei sfinte; cu inima care-i bătea mai tare și mai<br />

repede citea pentru sine cuvintele vieții, oprindu-se din când în când pentru a exclama: „O,<br />

dacă mi-ar da Dumnezeu o carte ca aceasta!” (Idem, b.2, cap.2). Îngerii cerului erau lângă el<br />

și raze de lumină de la tronul lui Dumnezeu descopereau înțelegerii lui comorile adevărului.<br />

Totdeauna se temuse să-L mânie pe Dumnezeu, dar acum o convingere adâncă a stării lui de<br />

păcat a pus stăpânire pe el ca niciodată mai înainte.<br />

Dorința sinceră de a fi eliberat de păcat și de a avea pace cu Dumnezeu l-a determinat în<br />

cele din urmă să intre într-o mănăstire și să se consacre unei vieți de călugărie. Aici i s-a<br />

cerut să îndeplinească muncile cele mai umile și să cerșească din casă în casă. Era la o<br />

vârstă când respectul și aprecierea sunt dorite cu sete, iar aceste îndatoriri de slugă îi ucideau<br />

până în adâncul sufletului simțămintele lui naturale; a suferit însă cu răbdare toată această<br />

umilință, crezând că era necesară din cauza păcatelor sale.<br />

Orice clipă pe care o putea economisi de la datoriile zilnice o folosea pentru studiu,<br />

lipsindu-se de somn și plângându-se chiar și de timpul petrecut cu mesele lui sărace. Mai<br />

presus de toate se desfăta în studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Descoperise o Biblie legată<br />

74

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!