07.07.2024 Views

Pentru a Termina Cursa_

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

inecuvântările spirituale pe care ea pretindea că le revarsă. Cu ocazia unui jubileu, a mers<br />

la spovedanie, a plătit cei din urmă bănuți din punga săracă și s-a unit cu ceilalți credincioși<br />

în procesiunile religioase, pentru a se putea împărtăși din iertarea făgăduită. După<br />

terminarea cursurilor colegiului, a intrat în preoție și, devenind în scurtă vreme cunoscut, a<br />

fost chemat la curtea regelui. A fost numit profesor, iar mai târziu rector al universității în<br />

care se instruise. Doar în câțiva ani, umilul student bursier a devenit mândria țării, iar<br />

numele lui era cunoscut în Europa întreagă.<br />

Dar Huss și-a început lucrarea de reformă în alt domeniu. La câțiva ani după ce a primit<br />

ordinele preoțești a fost numit predicator la capela Betleem. Fondatorul acestei capele<br />

susținuse ca un lucru de mare importanță predicarea Scripturilor în limba poporului. În ciuda<br />

împotrivirii Romei față de practica aceasta, ea nu fusese cu totul întreruptă în Boemia. Dar<br />

era totuși o mare necunoștință în ce privește Biblia, și ca urmare, în mijlocul poporului de<br />

toate categoriile abundau cele mai rele vicii. Huss a denunțat aceste vicii fără cruțare, făcând<br />

apel la Cuvântul lui Dumnezeu pentru a da tărie principiilor adevărului și curăției pe care el<br />

le susținea.<br />

Un cetățean din Praga, pe nume Ieronim, care mai târziu a devenit foarte apropiat de<br />

Huss, întorcându-se din Anglia, a adus cu el scrierile lui Wycliffe. Regina Angliei, care<br />

fusese convertită la învățăturile lui Wycliffe, era o prințesă originară din Boemia și prin<br />

influența ei, lucrările reformatorilor erau larg răspândite în patria ei de origine. Huss a citit<br />

aceste lucrări cu interes; el îl socotea pe autorul lor a fi un creștin sincer și era înclinat să<br />

privească favorabil reformele pe care acesta le susținea. Fără să-și dea seama, Huss intrase<br />

deja pe calea care avea să-l ducă departe de Roma.<br />

Cam în același timp au sosit la Praga doi străini din Anglia, oameni de cultură, care<br />

primiseră lumina și veniseră să o răspândească în această țară îndepărtată. Dacă ar fi început<br />

cu un atac deschis împotriva supremației papei, ar fi fost repede aduși la tăcere de către<br />

autorități; dar, nevoind să renunțe la planul lor, au folosit alte mijloace. Fiind totodată<br />

pictori și predicatori, și-au folosit talentul. Într-un loc deschis publicului, au expus două<br />

picturi. Una reprezenta intrarea lui Isus în Ierusalim, „blând și călare pe un asin” (Matei 21,<br />

5), urmat fiind de ucenici îmbrăcați în veșminte prăfuite de călătorie și cu picioarele goale.<br />

Tabloul al doilea reprezenta o procesiune pontificală, papa fiind înveșmântat în hainele lui<br />

bogate, purtând întreita sa coroană, călare pe un cal strălucitor împodobit, precedat de<br />

trompetiști și urmat de cardinali și prelați în veșminte strălucitoare.<br />

Aceasta a fost o predică ce a atras atenția tuturor claselor de oameni. Mulțimile veneau<br />

să privească picturile. Nu era unul care să nu priceapă morala și mulți au fost profund<br />

impresionați de contrastul dintre blândețea și umilința lui Hristos Domnul și mândria și<br />

aroganța papei, pretinsul Lui slujitor. S-a produs o mare tulburare în Praga, iar cei doi<br />

străini, după o scurtă vreme, au socotit necesar, pentru siguranța lor, să plece. Dar lecția pe<br />

care ei o oferiseră n-a fost uitată. Tablourile au făcut o impresie profundă și asupra minții lui<br />

59

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!