Pentru a Termina Cursa_
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
în luptă cu puterea celui rău, pentru a-i avertiza, a-i lumina și a-i salva pe fiii oamenilor.<br />
Acum toți au luat hotărârea; nelegiuiții s-au unit deplin cu Satana în lupta contra lui<br />
Dumnezeu. A venit timpul ca Dumnezeu să restabilească autoritatea Legii Sale călcate în<br />
picioare. Acum lupta nu mai este numai cu Satana, ci și cu oamenii. „Domnul Se ceartă cu<br />
popoarele”; „El va da săbiei pe cei nelegiuiți.”<br />
Semnul eliberării a fost pus asupra acelora „care suspină și gem din cauza tuturor<br />
nelegiuirilor care s-au săvârșit”. Acum iese îngerul morții, reprezentat în viziunea lui<br />
Ezechiel prin bărbații cu armele de nimicire, cărora le este dată porunca: „Ucideți pe bătrâni<br />
și pe tineri, fete, copii și femei; dar să nu vă atingeți de nici unul din aceia care au semnul;<br />
începeți cu locașul Meu cel sfânt”. Profetul spune: „Ei au început cu bătrânii care erau<br />
înaintea casei” (Ezechiel 9, 1-6). Lucrarea de distrugere începe cu aceia care au pretins că<br />
sunt păzitorii spirituali ai poporului. Străjerii falși sunt primii care cad. Nu există nimeni<br />
care să aibă milă sau să cruțe. Bărbați, femei, fete și copii pier deopotrivă.<br />
„Căci iată, Domnul iese din locuința Lui, să pedepsească nelegiuirile locuitorilor<br />
pământului; și pământul va da sângele pe față, și nu va mai acoperi uciderile” (Isaia 26, 21).<br />
„Dar iată urgia cu care va lovi Domnul pe toate popoarele, care vor lupta împotriva<br />
Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor,<br />
și le va putrezi limba în gură. În ziua aceea, Domnul va trimite o mare învălmășeală în ei;<br />
unul va apuca mâna altuia, și vor ridica mâna unii asupra altora” (Zaharia 14, 12-13). În<br />
lupta nebunească a patimilor crude și datorită revărsării grozave a mâniei neamestecate cu<br />
milă a lui Dumnezeu, cad locuitorii nelegiuiți ai pământului — preoți, conducători și popor,<br />
bogat și sărac, de sus și de jos. „Cei pe care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinși de<br />
la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi jeliți, nici adunați, nici îngropați”<br />
(Ieremia 25, 33).<br />
La venirea Domnului Hristos, nelegiuiții sunt șterși de pe fața întregului pământ, nimiciți<br />
de suflarea gurii Sale și distruși de strălucirea slavei Sale. Hristos Își ia poporul în cetatea lui<br />
Dumnezeu, iar pământul este golit de locuitori. „Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi<br />
răstoarnă fața și risipește locuitorii. Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a<br />
hotărât așa. Ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legământul cel veșnic! De aceea<br />
mănâncă blestemul țara, și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt<br />
prăpădiți locuitorii țării” (Isaia 24, 1.3.5-6).<br />
Pământul întreg pare ca un pustiu trist. Ruinele orașelor și satelor distruse de cutremur,<br />
copaci dezrădăcinați, stânci sfărâmate, aruncate de mare sau scoase din pământ, zac<br />
răspândite pe suprafața lui, în timp ce văgăuni uriașe Marchează locul de unde au fost<br />
smulși munții din temeliile lor. Acum are loc evenimentul prefigurat în ultimul serviciu<br />
solemn al zilei de ispășire. Când lucrarea din sfânta sfintelor se încheia, iar păcatele lui<br />
Israel erau îndepărtate din sanctuar în virtutea sângelui jertfei pentru păcat, atunci era adus<br />
înaintea Domnului țapul cel viu; și în fața adunării, marele preot mărturisea pe capul lui<br />
425
Change language