07.07.2024 Views

Pentru a Termina Cursa_

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Dacă ar putea privi cu ochi cerești, oamenii ar vedea legiuni de îngeri care excelează în<br />

putere, stând în jurul acelora care au păzit cuvântul răbdării lui Hristos. Cu o dragoste plină<br />

de simpatie, acești îngeri au fost martorii chinului lor și le-au auzit rugăciunile. Ei așteaptă<br />

cuvântul Comandantului lor ca să-i smulgă din primejdie. Dar trebuie să mai aștepte puțin.<br />

Poporul lui Dumnezeu trebuie să bea paharul și să fie botezat cu botezul. Chiar această<br />

amânare, atât de dureroasă pentru ei, este cel mai bun răspuns la cererea lor. În timp ce se<br />

străduiesc să aștepte cu încredere ca Domnul să lucreze, ei sunt aduși să-și exercite credința,<br />

nădejdea și răbdarea, pe care le-au practicat prea puțin în timpul experienței lor religioase.<br />

Totuși, din cauza celor aleși, timpul de încercare va fi scurtat. „Și Dumnezeu nu va face<br />

dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El? Vă spun că le va face dreptate în<br />

curând” (Luca 18, 7.8). Sfârșitul va veni mai repede decât se așteaptă oamenii. Grâul va fi<br />

adunat și legat în snopi pentru grânarul lui Dumnezeu; neghina va fi legată în snopi pentru<br />

focul distrugerii.<br />

Santinelele cerești, credincioase însărcinării lor, își continuă veghea. Cu toate că decretul<br />

general a stabilit data când păzitorii poruncii pot să fie dați la moarte, vrăjmașii lor vor<br />

anticipa în unele cazuri decretul și, înainte de timpul stabilit, vor încerca să le ia viața. Dar<br />

nimeni nu poate trece peste păzitorii cei puternici, care stau aproape de fiecare suflet<br />

credincios. Unii sunt atacați în fuga lor din orașe și sate; dar săbiile ridicate împotriva lor se<br />

frâng și cad fără putere, ca un pai. Alții sunt apărați de îngeri sub formă de luptători.<br />

În toate veacurile, Dumnezeu a lucrat prin îngerii sfinți pentru ajutorarea și eliberarea<br />

poporului Său. Ființele cerești s-au implicat activ în problemele oamenilor. Ele au apărut<br />

îmbrăcate în haine strălucitoare ca fulgerul; au venit la oameni în haine de călători. Îngerii<br />

au apărut în chip omenesc înaintea oamenilor lui Dumnezeu. Ei s-au odihnit sub stejar la<br />

miezul zilei, ca și cum ar fi fost obosiți. Au primit ospitalitate în casele oamenilor. Au<br />

acționat ca niște călăuze pentru călătorii rătăciți. Au aprins cu mâinile lor focul pe altare. Au<br />

deschis ușile închisorilor și i-au eliberat pe slujitorii lui Dumnezeu. Îmbrăcați cu armura<br />

cerului, au venit să dea la o parte piatra de pe mormântul Mântuitorului.<br />

În chip de oameni, îngerii sunt adesea prezenți în adunările celor neprihăniți; ei vizitează<br />

adunările celor nelegiuiți, așa cum au fost la Sodoma, pentru a aduce un raport despre<br />

faptele lor, pentru a stabili dacă au trecut hotarul răbdării lui Dumnezeu. Domnul găsește<br />

plăcere în milă; și, de dragul acelora puțini care Îi slujesc cu adevărat, reține calamitățile și<br />

prelungește calmul mulțimilor. Prea puțin își dau seama cei care păcătuiesc împotriva lui<br />

Dumnezeu cât de mult datorează pentru viața lor celor credincioși pe care îi batjocoresc și-i<br />

prigonesc cu plăcere.<br />

Deși conducătorii lumii nu știu, adesea, în sfaturile lor, îngerii au fost purtători de<br />

cuvânt. Ochi omenești i-au văzut; urechi omenești au ascultat apelurile lor; buzele omenești<br />

s-au împotrivit propunerilor lor și le-au luat în râs sfaturile; mâini omenești i-au întâmpinat<br />

cu insulte și abuzuri. În sălile de consiliu și în tribunale, acești soli cerești au demonstrat o<br />

409

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!