Pentru a Termina Cursa_
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Tot așa va fi și acum. În timp ce Satana caută să-i distrugă pe aceia care cinstesc Legea lui<br />
Dumnezeu, va face să fie acuzați de călcarea legii, ca oameni care Îl dezonorează pe<br />
Dumnezeu și aduc judecățile Lui asupra lumii.<br />
Dumnezeu nu forțează niciodată voința sau conștiința; dar calea continuă a lui Satana —<br />
pentru a câștiga stăpânire asupra acelora pe care nu-i poate amăgi altfel — este<br />
constrângerea prin cruzime. Prin teamă, el încearcă să domine conștiința și să-și asigure<br />
închinarea. <strong>Pentru</strong> împlinirea acestui țel, el lucrează prin autoritățile religioase și pământești,<br />
mobilizându-le să impună legile omenești, disprețuind Legea lui Dumnezeu. Aceia care<br />
cinstesc Sabatul biblic vor fi denunțați ca vrăjmași ai legii și ai ordinii, ca unii care calcă în<br />
picioare preceptele morale ale societății, provocând anarhie și corupție și atrăgând judecățile<br />
lui Dumnezeu asupra pământului. Stăruințele de a nu-și călca pe conștiință vor fi socotite ca<br />
încăpățânare, îndărătnicie și dispreț față de autoritate. Ei vor fi acuzați de nemulțumire față<br />
de cârmuire. Slujitorii care contestă obligativitatea Legii divine vor prezenta de la amvoane<br />
datoria de a da ascultare autorităților civile ca fiind rânduite de Dumnezeu. În sălile<br />
legislative și în curțile de judecată, păzitorii Sabatului vor fi greșit prezentați și condamnați.<br />
O falsă interpretare va fi dată cuvintelor lor, iar asupra motivelor lor va fi pusă cea mai rea<br />
intenție.<br />
Când bisericile protestante resping argumentele clare, scripturistice, în apărarea Legii lui<br />
Dumnezeu, ele vor dori să-i aducă la tăcere pe aceia a căror credință n-o pot respinge cu<br />
ajutorul Bibliei. Cu toate că închid ochii față de acest fapt, ele adoptă acum o cale care va<br />
duce la prigonirea acelora care refuză în mod conștient să facă ceea ce face restul lumii<br />
creștine și să recunoască pretențiile sabatului papal. Demnitarii bisericii și ai statului se vor<br />
uni pentru a corupe, a convinge sau pentru a constrânge toate clasele de oameni să<br />
cinstească duminica. Lipsa autorității divine va fi înlocuită cu decretele prigonitoare.<br />
Corupția politică distruge iubirea de dreptate și respectul pentru adevăr; chiar și în America<br />
cea liberă, conducătorii și legiuitorii, pentru a-și asigura favoarea publică, se vor supune<br />
cererii populare după o lege care să impună păzirea duminicii. Libertatea de conștiință,<br />
obținută cu un sacrificiu atât de mare, nu va mai fi respectată. În lupta care se apropie cu<br />
grăbire, vom vedea exemplificate cuvintele profetului: „Și balaurul, mâniat pe femeie, s-a<br />
dus să facă război cu rămășița seminței ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu, și țin<br />
mărturia lui Isus Hristos” (Apocalipsa 12, 17).<br />
383
Change language