Pentru a Termina Cursa_
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
eprezentant al lui Dumnezeu. Această mărturisire degradantă a omului față de om este<br />
izvorul tainic din care au ieșit multe din relele care mânjesc lumea și o pregătesc pentru<br />
distrugerea finală. Dar pentru acela care iubește îngăduința de sine, este mai plăcut să-și<br />
mărturisească păcatele unui semen muritor decât să-și deschidă sufletul înaintea lui<br />
Dumnezeu. Este mai plăcut firii omenești să facă penitențe decât să renunțe la păcat; este<br />
mai ușor să-și mortifice trupul îmbrăcat în sac, biciuit și în lanțuri aspre decât să-și<br />
răstignească poftele firești. Greu este jugul pe care inima firească este gata să-l poarte, în loc<br />
să se plece și să ia jugul lui Hristos.<br />
Există o asemănare izbitoare între biserica Romei și biserica iudaică din timpul primei<br />
veniri a lui Hristos. În timp ce iudeii în ascuns călcau în picioare toate principiile Legii lui<br />
Dumnezeu, pe dinafară erau foarte riguroși în păzirea preceptelor ei, încărcându-le cu<br />
excese și tradiții care făceau ca ascultarea să fie grea și împovărătoare. Așa cum iudeii<br />
pretindeau că respectă Legea, tot astfel și romaniștii pretind că respectă crucea. Ei înalță<br />
simbolul suferințelor lui Hristos, în timp ce în viața lor Îl resping pe Acela pe care acesta Îl<br />
reprezintă.<br />
Papistașii așază cruci pe biserici, pe altare și pe îmbrăcăminte. Pretutindeni se vede<br />
însemnul crucii. Pretutindeni este onorată și înălțată pe dinafară. Dar învățăturile lui Hristos<br />
sunt îngropate sub o mulțime de tradiții fără rost, interpretări rătăcite și pretenții aspre.<br />
Cuvintele Mântuitorului spuse despre iudeii bigoți se aplică în dreptul conducătorilor<br />
Bisericii Romano-Catolice cu o putere mult mai mare: „Ei leagă sarcini grele și cu anevoie<br />
de purtat și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le miște” (Matei 23,<br />
4). Suflete conștiincioase sunt ținute în continuă groază, temându-se de mânia unui<br />
Dumnezeu ofensat, în timp ce mulți dintre demnitarii bisericii trăiesc în lux și plăceri<br />
senzuale.<br />
Închinarea la chipuri și la moaște, invocarea sfinților și înălțarea papei sunt născociri ale<br />
lui Satana pentru a atrage mințile oamenilor de la Dumnezeu și de la Fiul Său. <strong>Pentru</strong> a le<br />
desăvârși ruina, el încearcă să le întoarcă atenția de la Acela prin care pot găsi mântuirea. El<br />
îi va conduce către orice țintă care Îl poate înlocui pe Acela care a zis: „Veniți la Mine, toți<br />
cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11, 28). Efortul permanent al lui<br />
Satana este de a prezenta greșit caracterul lui Dumnezeu, natura păcatului și adevăratele<br />
probleme puse în joc în marea luptă. Denaturările lui slăbesc obligativitatea Legii divine și<br />
dau oamenilor îngăduința să păcătuiască. În același timp, îi face să nutrească idei greșite<br />
despre Dumnezeu, astfel încât să-L privească mai degrabă cu teamă și cu ură decât cu<br />
iubire. Cruzimea caracterului său o atribuie Creatorului; aceasta este înfățișată în sistemele<br />
religiei și experimentată în felul de închinare. În felul acesta, mințile oamenilor sunt orbite,<br />
iar Satana și le asigură ca mijloace de a lupta împotriva lui Dumnezeu. Prin concepții<br />
greșite, privitoare la atributele divine, popoarele păgâne au fost conduse să creadă că sunt<br />
necesare sacrificii omenești pentru a asigura favoarea Divinității; și astfel au fost săvârșite<br />
cruzimile cele mai oribile sub diferite forme de idolatrie.<br />
368
Change language