Pentru a Termina Cursa_

dovezile activității și succesului lui continuu; ei neglijează multele avertismente cu privire la
viclenia lui; ei par să ignore chiar și existența lui.
În timp ce oamenii nu cunosc planurile lui, acest dușman veghetor este în orice clipă pe
urmele lor. El se amestecă în toate domeniile căminului, pe toate străzile orașelor noastre, în
biserici, în consiliile naționale, în tribunale, încurcând, amăgind, seducând, ruinând
pretutindeni sufletele și trupurile bărbaților, femeilor și copiilor, distrugând familii,
semănând ură, concurență, luptă, răzvrătire, crimă. Iar lumea creștină pare să privească
aceste lucruri ca și când Dumnezeu le-ar fi rânduit și trebuie să existe.
Satana caută continuu să-l învingă pe poporul lui Dumnezeu, dărâmând barierele care-l
despart de lume. Israelul din vechime a fost ademenit la păcat atunci când s-a aventurat în
asociere interzisă cu păgânii. În același fel este rătăcit și Israelul modern, „a cărui minte
necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă chipul lui Dumnezeu”
(2 Corinteni 4, 4). Toți aceia care nu sunt urmașii hotărâți ai lui Hristos sunt slujitorii lui
Satana. În inima nerenăscută este iubire față de păcat și o dispoziție de a-l hrăni și a-l scuza.
Dar în inima renăscută este ură față de păcat și o rezistență hotărâtă împotriva lui. Când
creștinii aleg societatea celor nelegiuiți și necredincioși, ei se expun ispitei. Satana se
ascunde și, pe neobservate, trage vălul lui amăgitor pe ochii lor. Ei nu văd că o astfel de
tovărășie este intenționată ca să le producă pagube; și dacă devin tot mai asemenea lumii în
caracter, în vorbire și în fapte, ei ajung din ce în ce mai orbiți.
Conformarea față de obiceiurile lumii convertește biserica spre lume; ea niciodată nu
convertește lumea la Hristos. Prietenia cu păcatul îl va face în mod inevitabil să pară mai
puțin respingător. Acela care alege să se unească cu slujitorii lui Satana în curând nu se va
mai teme de stăpânul lor. Când pe calea datoriei suntem aduși în încercări, așa cum a fost
Daniel la curtea împăratului, putem fi siguri că Dumnezeu ne va ocroti; dar, dacă ne așezăm
în calea ispitei, mai curând sau mai târziu vom cădea.
Ispititorul lucrează adesea cu cel mai mare succes prin aceia care sunt cel mai puțin
bănuiți că sunt sub stăpânirea lui. Cei înzestrați cu talente și educație sunt admirați și
onorați, de parcă aceste calități ar putea înlocui lipsa temerii lor de Dumnezeu sau le-ar da
dreptul la favoarea Sa. Talentul și cultura sunt în ele însele darurile lui Dumnezeu, dar,
atunci când acestea sunt socotite că pot înlocui evlavia, când în loc să aducă sufletul mai
aproape de Dumnezeu îl îndepărtează de El, atunci ele devin un blestem și o cursă. În
mintea multora predomină părerea că tot ce apare ca fiind curtenie sau rafinament trebuie,
într-un anumit sens, să-I aparțină lui Hristos. Niciodată n-a fost o greșeală mai mare ca
aceasta. Aceste calități trebuie să onoreze caracterul oricărui creștin, căci ele vor exercita o
influență puternică în favoarea religiei adevărate; dar trebuie să fie consacrate lui
Dumnezeu, căci altfel sunt o putere spre rău. Mulți bărbați cu o inteligență cultivată și cu
maniere plăcute, care nu se coboară la ceea ce este în general socotit ca o faptă imorală, sunt
doar o unealtă lustruită în mâinile lui Satana. Caracterul amăgitor și înșelător al influenței și
329