07.07.2024 Views

Pentru a Termina Cursa_

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cărțile rapoartelor din ceruri, în care sunt trecute numele și faptele oamenilor, urmează<br />

să determine hotărârea judecății. Profetul Daniel spune: „S-a ținut judecata și s-au deschis<br />

cărțile”. Apocalipsa, care descrie aceeași scenă, adaugă: „Și a fost deschisă o altă carte, care<br />

era cartea vieții. Și morții au fost judecați după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărțile<br />

acelea” (Apocalipsa 20, 12). Cartea vieții cuprinde numele tuturor acelora care au intrat<br />

vreodată în serviciul lui Dumnezeu. Isus îi îndemna pe ucenici: „Bucurați-vă pentru că<br />

numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10, 20). Pavel vorbește despre colaboratorii lui<br />

credincioși, „ale căror nume sunt scrise în cartea vieții” (Filipeni 4, 3). Daniel, privind spre<br />

„timpul încercării, așa cum n-a fost niciodată”, spune că poporul lui Dumnezeu va fi<br />

mântuit, „și anume toți aceia al căror nume a fost scris în carte”. Iar Ioan spune că numai<br />

aceia vor intra în cetatea sfântă a lui Dumnezeu, ale căror nume „sunt scrise în cartea vieții<br />

Mielului” (Daniel 12, 1; Apocalipsa 21, 27).<br />

„O carte de aducere aminte” este scrisă înaintea lui Dumnezeu, în care sunt raportate<br />

faptele bune ale acelora care „se tem de Domnul și cinstesc Numele Lui” (Maleahi 3, 16).<br />

Cuvintele lor de credință, faptele lor de iubire sunt scrise în ceruri. Neemia se referă la<br />

aceasta atunci când spune: „Adu-ți aminte de mine, Dumnezeule, ... și nu uita faptele mele<br />

evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu” (Neemia 13, 14). În cartea aducerii<br />

aminte a lui Dumnezeu este imortalizată orice faptă de dreptate. Acolo se înregistrează cu<br />

credincioșie orice ispită căreia i s-a rezistat, orice păcat biruit, orice cuvânt de milă duioasă<br />

care a fost exprimat. Și orice faptă de jertfire, orice suferință și orice durere suportată pentru<br />

Hristos sunt raportate acolo. Psalmistul spune: „Tu numeri pașii vieții mele de pribeag;<br />

pune-mi lacrimile în burduful Tău: nu sunt ele scrise în cartea Ta?” (Psalmii 56, 8)<br />

Există și un raport al păcatelor oamenilor. „Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la<br />

judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău”<br />

(Eclesiastul 12, 14). „Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt<br />

nefolositor, pe care-l vor fi rostit”. Mântuitorul spune: „Căci din cuvintele tale vei fi scos<br />

fără vină, și din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12, 36.37). Planurile și motivele<br />

ascunse apar în acest registru care nu greșește; căci Dumnezeu „va aduce la lumină lucrurile<br />

ascunse ale întunericului și va da pe față gândurile inimii” (1 Corinteni 4, 5). „Iată este scris<br />

înaintea Mea ... nelegiuirile voastre împreună cu nelegiuirile părinților voștri — zice<br />

Domnul” (Isaia 65, 6.7, tr. eng.).<br />

Lucrarea fiecărui om este trecută în revistă înaintea lui Dumnezeu și înregistrată la<br />

credincioșie sau necredincioșie. În dreptul fiecărui nume din cărțile cerului, este trecută cu o<br />

exactitate teribilă orice cuvânt rău, orice faptă egoistă, orice datorie neîndeplinită și orice<br />

păcat ascuns, orice prefăcătorie iscusită. Avertizările sau mustrările trimise de cer, dar<br />

neglijate, clipele risipite, ocaziile nefolosite, influența exercitată spre bine sau spre rău, cu<br />

rezultatele ei îndepărtate, toate sunt înregistrate de îngerul raportor.<br />

311

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!