07.07.2024 Views

Pentru a Termina Cursa_

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul. Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt. Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

Dintre toate jocurile instituite de greci și romani, alergarea — cursele de întrecere — era jocul cel mai vechi, dar și cel mai mult prețuit. Ele erau urmărite de împărați, nobili și oameni de stat. La ele luau parte tineri de rang mare și bogați și ei nu se dădeau înapoi de la nici un efort sau disciplină care ar fi fost de trebuință spre a putea câștiga premiul.
Întrecerile erau conduse după regulamente stricte, de la care nu se admitea nici o abatere. Cei care doreau ca numele să le fie trecut pe lista concurenților pentru premiu trebuia mai întâi să se supună unui aspru program de pregătire. Satisfacerea dăunătoare a apetitului sau orice altă plăcere îngăduită, ce ar fi scăzut vigoarea mintală sau fizică, era interzisă cu strictețe. Pentru ca cineva să aibă vreo nădejde de a ajunge la biruință în aceste încercări ale puterii și vitezei, mușchii trebuia să fie tari și elastici, iar nervii bine stăpâniți. Orice mișcare trebuia să fie sigură, fiecare pas, iute și neșovăielnic; puterile fizice trebuia să atingă nivelul cel mai înalt.
Cu ocazia acestor întreceri, concurenții se expuneau unor riscuri mari. Când câștigătorul ajungea la țintă, aplauzele imensei mulțimi de spectatori sfâșiau aerul și trezeau ecoul printre dealurile și munții înconjurători. În fața tuturor spectatorilor, juriul îi înmâna însemnele biruinței — o cunună de lauri și o ramură de palmier pe care urma să o poarte în mâna dreaptă.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Larga diversitate a doctrinelor bisericilor protestante este privită de mulți ca fiind o<br />

dovadă hotărâtoare că niciodată nu se va putea face vreun efort pentru a se asigura o<br />

uniformitate forțată. Dar s-a văzut, de-a lungul anilor, în bisericile de credință protestantă,<br />

un sentiment puternic și mereu crescând în favoarea unei uniri întemeiate pe punctele<br />

comune de doctrină. <strong>Pentru</strong> a se asigura o astfel de unire, este neapărat necesar să se renunțe<br />

la discutarea subiectelor asupra cărora nu sunt de acord — oricât de importante ar fi din<br />

punct de vedere biblic.<br />

Charles Beecher, într-o predică în anul 1846, a afirmat că „lucrarea denominațiunilor<br />

evanghelice protestante nu numai că s-a dezvoltat pe tot parcursul sub presiunea grozavă a<br />

fricii omenești; dar ei trăiesc, se mișcă și respiră într-o stare de lucruri radical coruptă,<br />

făcând apel la orice element josnic al firii lor, pentru a aduce la tăcere adevărul și pentru a-și<br />

pleca genunchiul înaintea puterii apostaziei. Nu astfel s-au întâmplat lucrurile cu Roma? Nu<br />

trăim noi viața ei din nou? Și ce vedem chiar în fața noastră? Un alt conciliu general! O<br />

adunare mondială! O alianță evanghelică și un crez universal!” (Sermon on „The Bible a<br />

Sufficient Creed”, ținută la Fort Wayne, Indiana, 22 febr. 1846). Când acest lucru va fi<br />

realizat, atunci, în efortul de a asigura o uniformitate totală, va fi numai un pas până la<br />

recurgerea la forță.<br />

Atunci când bisericile principale din Statele Unite se vor uni asupra unor puncte de<br />

doctrină care le sunt comune, vor influența statul pentru a impune decretele lor și pentru a<br />

susține instituțiile lor, atunci America protestantă va face o icoană bisericii Romei, iar<br />

aplicarea pedepselor civile asupra disidenților va fi rezultatul inevitabil al acestor acțiuni.<br />

Fiara cu două coarne „va face (va porunci) ca toți, mici și mari, bogați și săraci, liberi și<br />

robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte: și nimeni să nu poată cumpăra<br />

sau vinde, dacă nu are semnul sau numele fiarei, sau numărul numelui ei” (Apocalipsa 13,<br />

16.17). Avertizarea îngerului al treilea este: „Dacă se închină cineva fiarei și chipului ei și<br />

primește semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea din vinul neamestecat al mâniei lui<br />

Dumnezeu”. „Fiara” menționată în această solie, a cărei închinare este impusă de fiara cu<br />

două coarne, este prima, sau fiara care seamănă cu leopardul, din Apocalipsa capitolul 13 —<br />

papalitatea. „Chipul fiarei” reprezintă acea formă a protestantismului decăzut, care se va<br />

dezvolta atunci când bisericile protestante vor căuta ajutorul puterii civile pentru impunerea<br />

dogmelor lor. „Semnul fiarei” rămâne să fie definit în viitor.<br />

După avertizarea împotriva închinării la fiară și la chipul ei, profeția spune: „Aici sunt<br />

cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus”. Deoarece aceia care păzesc<br />

poruncile lui Dumnezeu sunt puși în felul acesta în contrast cu aceia care se închină fiarei și<br />

chipului ei și primesc semnul ei, urmează ca păzirea Legii lui Dumnezeu, pe de o parte, și<br />

călcarea ei, pe de altă parte, să facă deosebirea dintre închinătorii lui Dumnezeu și<br />

închinătorii fiarei.<br />

287

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!