Pentru a Termina Cursa_

privi nelegiuirea?” (Ioel 2, 11; Habacuc 1, 13). Pentru aceia care strigă: „Dumnezeule, noi
Te cunoaștem”, dar care au călcat legământul Lui și s-au îndreptat în grabă spre alt
dumnezeu, ascunzând păcatul în inima lor și iubind căile nedreptății — pentru aceștia ziua
Domnului este „întunecime și nu lumină, chiar foarte întunecată și nici o lumină nu va fi
încă”. (Osea 8, 2; Psalmii 16, 4; Amos 5, 20). „În vremea aceea, voi scormoni Ierusalimul
cu felinare, și voi pedepsi pe toți oamenii care se bizuiesc pe drojdiile lor, și zic în inima lor:
«Domnul nu va face nici bine, nici rău»” (Țefania 1, 12). „Voi pedepsi — zice Domnul —
lumea, pentru răutatea ei și pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mândria
celor trufași, și voi doborî semeția celor asupritori.” (Isaia 13, 11). „Nici argintul, nici aurul
lor nu vor putea să-i izbăvească.... Averile lor vor fi de jaf și casele lor vor fi pustiite.”
(Țefania 1, 18.13).
Profetul Ieremia, privind înainte spre acest timp groaznic, exclama: „Cum mă doare
înăuntrul inimii mele!... Nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiței și strigătul de
război. Se vestește dărâmare peste dărâmare.” (Ieremia 4, 19.20) „Ziua aceea este o zi de
mânie, o zi de necaz și de groază, o zi de pustiire și nimicire, o zi de întuneric și negură, o zi
de nori și de întunecime, o zi în care va răsuna trâmbița și strigătele de război.” (Țefania 1,
15.16). „Iată, vine ziua Domnului, care va preface tot pământul în pustiu, și va nimici pe toți
păcătoșii de pe el.” (Isaia 13, 9)
În vederea acelei zile mari, Cuvântul Domnului, în limbajul cel mai solemn și mai
impresionant, cheamă poporul Său să se trezească din letargia lui spirituală și să caute fața
Lui cu pocăință și umilință: „Sunați din trâmbiță în Sion! Sunați în gura mare pe muntele
Meu cel sfânt, ca să tremure toți locuitorii țării. Căci vine ziua Domnului, este aproape!
Sunați cu trâmbița în Sion! Vestiți un post, chemați o adunare de sărbătoare! Strângeți
poporul, țineți o adunare sfântă! Aduceți pe bătrâni, strângeți copiii.... Să iasă mirele din
cămara lui, și mireasa din odaia ei! Preoții slujitorii Domnului, să plângă între tindă și
altar.... Întoarceți-vă la Mine, cu toată inima, cu post, cu plânset și bocet! Sfâșiați-vă inimile
nu hainele, și întoarceți-vă la Domnul, Dumnezeul vostru, căci El este milostiv și plin de
îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate” (Ioel 2, 1.15-17.12.13).
Pentru a pregăti un popor care să stea în ziua Domnului, urma să fie adusă la îndeplinire
o mare lucrare de reformă. Dumnezeu a văzut că mulți dintre aceia care se numesc poporul
Său nu clădesc pentru veșnicie și, în mila Sa, este gata să le trimită o solie de avertizare
pentru a-i trezi din indiferența lor și a-i determina să se pregătească pentru ziua Domnului.
Această avertizare este prezentată în Apocalipsa capitolul 14. Aici, întreita solie este
prezentată ca fiind proclamată de ființe cerești și urmată imediat de venirea Fiului omului
pentru a îndeplini „secerișul pământului”. Primul din aceste avertismente anunță apropierea
judecății. Profetul a văzut un înger zburând „prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veșnică
pentru ca să o vestească locuitorilor pământului. El zicea cu glas tare: «Temeți-vă de
Dumnezeu, și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut
cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!»” (Apocalipsa 14, 6.7)
197