CURS

În etapa următoare are loc transferul grupei metil de la S-adenozilmetionină la acidul
guanidinacetic sub acţiunea guanidinacetat-metil-transferazei, cu formare de acid
metilguanidinacetic:
NH 2
I
NH – C = NH
I
(CH 2 ) 3
I
CH – NH 2
I
COOH
NH 2
NH 2
+
I
I
CH 2
C = NH
I
I
COOH Glicinamidinotransferaza
I
NH
CH 2
I
COOH
+
Argininã Glicinã Acid guanidinacetic
NH 2
I
(CH 2 ) 3
I
CH – NH 2
I
COOH
Ornitinã
+
NH 2 H 3 C — S – Adenozil
I
I
C = NH
CH 2
I
NH +
I
CH 2 Guanidinacetatmetiltransferaza
I
I
CH 2
CH – NH 2
I
I
COOH
COOH
Acid guanidinacetic
S-Adenozilmetioninã
NH 2
S – Adenozil
I
I
C = NH
CH
I
2
+ I
N – CH 3 CH 2
I
I
CH 2
CH – NH 2
I
I
COOH
COOH
Creatinã S-Adenozil
homocisteinã
Această etapă se realizează atât în rinichi cât şi în ficat. Creatina astfel sintetizată în aceste
organe este transportată pe cale sanguină în alte ţesuturi şi în special în muşchi, creier, inimă etc.
În celulele animale, creatina participă la transportul grupelor fosfat macroergice datorită capacităţii
de a se fosforila reversibil cu ajutorul ATP-ului sub acţiunea creatin-kinazei:
ATP
ADP
HN = C – NH 2
I
H 3 C – N – CH 2 – COOH
Creatinã
Creatin-kinaza
HN = C – NH ~ PO 3 H 2
I
H 3 C – N – CH 2 – COOH
Creatinfosfat
Creatin-fosfatul care se formează se acumulează în muşchiul aflat în repaus. El constituie
o rezervă de grupe fosfat cu potenţial energetic superior pentru contracţia musculară. Creatinkinaza
este localizată atât intra- cât şi extra-mitocondrial.
Aceste două forme asigură fosforilarea reversibilă a creatinei. În mitocondrii acţionează
creatin-kinaza mitocondrială (CKm) care fosforilează creatina pe seama radicalului fosfat şi a
energiei din moleculele de ATP rezultate din fosforilarea oxidativă (catena respiratorie). Creatinfosfatul
penetrează apoi membranele mitocondriale, iar în citosol are loc procesul invers, de
defosforilare, sub acţiunea creatin-kinazei citoplasmatice (CKc). Această ultimă reacţie este
cuplată cu reacţia de sinteză a ATP-ului din ADP-ul citoplasmatic, cu ajutorul radicalilor fosfat şi