CURS
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Formarea aminelor biogene toxice poate avea loc şi în organismele vegetale. În
anumite condiţii nefavorabile de dezvoltare, în ţesuturile plantelor se acumulează cantităţi
mari de amine biogene care provoacă intoxicaţii. De exemplu, insuficienţa potasiului în sol
determină intensificarea formării putresceinei care influenţează nefavorabil frunzele.
În condiţiile unui metabolism echilibrat, organismele vii au capacitatea de a
metaboliza în continuare aminele biogene toxice prin oxidarea lor sub acţiunea unor enzime
specifice. De exemplu, monoaminoxidazele (MAO) catalizează dezaminarea oxidativă a
monoaminelor cu formarea aldehidelor corespunzătoare, amoniacului şi apei oxigenate:
R – CH 2 – NH 2 + O 2 + H 2 O R – C = O + NH 3 + H 2 O
Monoaminoxidaza
2
I
H
Aceste reacţii sunt cuplate de regulă cu acţiunea catalazei sau peroxidazei deoarece
unul din produşii de reacţie (H 2 O 2 ) este, de asemenea, toxic pentru celula vie.
Oxidarea diaminelor are loc sub acţiunea diaminoxidazelor specifice (DAO) şi
conduce la formarea amino-aldehidelor corespunzătoare, amoniacului şi apei oxigenate:
O 2
H 2 O
H 2 N – (CH 2 ) n – NH 2
DAO
H 2 N – CH 2 ) n-1 – C = O
I
H
+ H 2 O 2 + NH 3
Aldehidele rezultate se pot oxida în continuare cu formarea acizilor corespunzători.
Datorită acţiunii lor de degradare a aminelor biogene toxice, monoaminoxidazele şi
diaminoxidazele îndeplinesc în organismul viu o funcţie extrem de importantă şi anume cea
de detoxifiere, aceste enzime fiind la fel de răspândite ca şi decarboxilazele aminoacizilor
deoarece acţiunea lor este conjugată.
Decarboxilarea aminoacizilor poate conduce şi la formarea altor compuşi. Astfel, prin
decarboxilarea acidului glutamic sub acţiunea glutamat-decarboxilazei se formează acidul -
aminobutiric (GABA) care este un important mediator al inhibiţiei în sistemul nervos central.
În mod similar, aspartat-decarboxilaza catalizează conversia acidului aspartic în -alanină,
aceasta fiind o componentă a coenzimei A şi a altor substanţe biologic active:
CO 2
HOOC – CH 2 – CH 2 – CH – COOH
I Glutamat-decarboxilaza
NH 2
Acid glutamic
HOOC – (CH 2 ) 3 – NH 2
Acid -amino-
-butiric