CURS

moleculară de 200k Da și nu este exclus să fie un dimer. Activitatea nitrat-reductazei este diferită
de la o plantă la alta și se corelează cu raportul dintre N azotul organic și cel din nitrați. La speciile
cu activitate scăzută a nitrat-reductazei, cum ar fi Lagossipium (bumbac), peste 95% din azotul
total în reprezintă cel din nitrații liberi. În schimb, la plantele cu activitate crescută a nitrat
reductazei, ca de exemplu la spanac, nitrații sunt absenți în sucul celular. Nitrat-reductaza din
cianobacterii nu poate accepta electronii direct de la NAD(PH). În acest caz, donorul in-vivo este
reprezentat de feredoxină. Aceasta catalizează reducerea nitratului la amoniac cu formarea în
calitate de produși intermediari a nitroxilului NOH și hidroxilaminei NH2-OH. Enzima din spanac
are o masă moleculară de 61k-70k Da și are molecula formată din două subunități. În structura
ei, mai intră o feroporfirină numită sirohem care participă direct la transportul electronilor.
Includerea amoniacului în aminoacizi și proteine
Până prin anii 40, AA erau considerați ca fiind elemente structurale relativ stabile ce
pătrund în organism odată cu hrana. Experimentele efectuate ulterior au demonstrat faptul că
azotul aminic are capacitatea de a putea fi ușor transferat de la un schelet hidrocarbonat la altul.
Astfel s-a demonstrat că acizii Aspartic Asp și Glutamic Glu sunt legați de ciclul Krebs și sunt
capabili să-și schimbe rapid grupările aminice cu cele ale altor aminoacizi prin transaminare (cale
comuna de degradare a AA).
Amoniacul poate fi inclus în glutamat prin aminare reductivă, ceea ce face ca acidul
glutamic să ocupe un loc central în biosinteza aminoacizilor.
Acizii Asp și Glu pot fi astfel considerați ca fiind transportori solubili și netoxici ai
amoniacului ce se include în grupările aminice și amidice ale acestora. Există deci, o strânsă
interdependență între procesul Azot-fixării pe de o parte și biosinteza AA și proteinelor pe de altă
parte.
Principalele reacții prin care amoniacul este inclus în scheletul hidrocarbonat al
glutamatului pot fi sistematizate astfel.
Acidul glutamic astfel format poate trece în glutamină prin aminare reductivă în prezența
ATP-ului în calitate de donor de energie.
Pe de altă parte, acidul glutamic poate transfera gruparea sa aminică acidului aspartic cu
formare de asparagină Asn, poate servi drept precursor în biosinteza carbamilfosfatului(carbamoil-fosfat),
glucozaminei, bazelor azotate purinice, cititdin-trifosfatului, paraamino-benzoatului,
histidinei, etc. în funcție de condițiile concrete din celulă poate avea loc și