CURS

25.05.2024 Views

Energia necesară sintezei legăturii amidice este furnizată de ATP. În alte organismevegetale, formarea asparaginei poate să se realizeze şi pe o altă cale, de exemplu prin reacţiade dublu schimb dintre glutamină şi aspartat:COOHICH – NH 2ICH 2ICH 2IC = OINH 2GlutaminãCOOHICH – NH 2ICH 2ICOOHCOOHICH – NH 2I+ CH 2 +ICH 2ICOOHAcidasparticAcidglutamicCOOHICH – NH 2ICH 2IC = OINH 2Asparaginã

Biosinteza acidului glutamic şi glutamineiAcidul glutamic şi amida sa (glutamina) îndeplinesc în organismele vii un rol deosebitde important, participând la reacţiile de transaminare nu numai a cetoacizilor dar şi a altorcompuşi şi deci la biosinteza unui număr relativ mare de substanţe celulare. Acidul glutamicmai face legătura cu metabolismul glucidelor, deoarece acidul -cetoglutaric rezultat dinreacţiile de transaminare reprezintă totodată un produs intermediar al ciclului acizilortricarboxilici. În acelaşi timp, acidul glutamic este utilizat în celula vie pentru biosintezabazelor azotate purinice, a glucozaminei, prolinei, ornitinei, glutationului, vitaminelor dingrupa acidului folic etc.Biosinteza acidului glutamic se poate realiza prin aminarea reductivă a acidului -cetoglutaric sub acţiunea glutamat-dehidrogenazei:COOHIC = OICH 2+ NH 3ICH 2ICOOHAcid -cetoglutaricNADPH+H + NADP + H 2 OGlutamat-dehidrogenazaCOOHICH – NH 2ICH 2ICH 2ICOOHAcidglutamicAcest proces de fixare a amoniacului este deosebit de important pentru metabolismulazotului la microorganisme şi plante El se întâlneşte şi la animale însă în acest cazmecanismul lui biochimic este deocamdată incomplet elucidat.Amoniacul utilizat în această reacţie poate rezulta fie din amidele acizilor monoaminodicarboxilici,fie chiar din acidul glutamic care a fost dezaminat oxidativ. Glutamatdehidrogenaza,enzima ce catalizează acest proces de fixare a azotului amoniacal, are o masămoleculară mare şi nu necesită prezenţa unei grupări prostetice. Ea este localizată încitoplasmă, aceasta reprezentând compartimentul celular în care se realizează reacţia deaminare reductivă a -cetoglutaratului. Biosinteza acestei enzime la levuri şi la Neurosporasp. este inhibată de prezenţa în mediu a acidului glutamic. În mitocondrii există o altăglutamat-dehidrogenază NAD + –dependentă, inhibată de ATP şi stimulată de ADP, aceastacatalizând acelaşi proces dar direcţionând metabolismul acidului glutamic pe calea -cetoglutaratului, deci în scopul procurării energiei celulare. Compartimentarea celulară aacestor două enzime este de natură să moduleze biosinteza şi degradarea acidului glutamic în

Biosinteza acidului glutamic şi glutaminei

Acidul glutamic şi amida sa (glutamina) îndeplinesc în organismele vii un rol deosebit

de important, participând la reacţiile de transaminare nu numai a cetoacizilor dar şi a altor

compuşi şi deci la biosinteza unui număr relativ mare de substanţe celulare. Acidul glutamic

mai face legătura cu metabolismul glucidelor, deoarece acidul -cetoglutaric rezultat din

reacţiile de transaminare reprezintă totodată un produs intermediar al ciclului acizilor

tricarboxilici. În acelaşi timp, acidul glutamic este utilizat în celula vie pentru biosinteza

bazelor azotate purinice, a glucozaminei, prolinei, ornitinei, glutationului, vitaminelor din

grupa acidului folic etc.

Biosinteza acidului glutamic se poate realiza prin aminarea reductivă a acidului -

cetoglutaric sub acţiunea glutamat-dehidrogenazei:

COOH

I

C = O

I

CH 2

+ NH 3

I

CH 2

I

COOH

Acid -cetoglutaric

NADPH+H + NADP + H 2 O

Glutamat-dehidrogenaza

COOH

I

CH – NH 2

I

CH 2

I

CH 2

I

COOH

Acid

glutamic

Acest proces de fixare a amoniacului este deosebit de important pentru metabolismul

azotului la microorganisme şi plante El se întâlneşte şi la animale însă în acest caz

mecanismul lui biochimic este deocamdată incomplet elucidat.

Amoniacul utilizat în această reacţie poate rezulta fie din amidele acizilor monoaminodicarboxilici,

fie chiar din acidul glutamic care a fost dezaminat oxidativ. Glutamatdehidrogenaza,

enzima ce catalizează acest proces de fixare a azotului amoniacal, are o masă

moleculară mare şi nu necesită prezenţa unei grupări prostetice. Ea este localizată în

citoplasmă, aceasta reprezentând compartimentul celular în care se realizează reacţia de

aminare reductivă a -cetoglutaratului. Biosinteza acestei enzime la levuri şi la Neurospora

sp. este inhibată de prezenţa în mediu a acidului glutamic. În mitocondrii există o altă

glutamat-dehidrogenază NAD + –dependentă, inhibată de ATP şi stimulată de ADP, aceasta

catalizând acelaşi proces dar direcţionând metabolismul acidului glutamic pe calea -

cetoglutaratului, deci în scopul procurării energiei celulare. Compartimentarea celulară a

acestor două enzime este de natură să moduleze biosinteza şi degradarea acidului glutamic în

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!