CURS

Una din căile de biosinteză a acidului aspartic utilizează glutamatul în calitate de
precursor. Prin transaminare cu oxaloacetat sub acţiunea aspartat-aminotransferazei, se
formează acidul aspartic şi respectiv acidul -cetoglutaric:
CH 2 – CH 2 – CH – COOH
I
I
COOH NH 2
Acid glutamic
+
HOOC – CH 2 – C – COOH
II
O
Acid oxaloacetic
Aspartat-aminotransferaza
HOOC – CH – CH 2 – COOH
I
NH 2
Acid aspartic
+
CH 2 – CH 2 – C – COOH
I
II
COOH O
Acid -cetoglutaric
La plante, acidul aspartic se poate forma şi în cursul unui proces de aminare reductivă
a fumaratului catalizată de aspartat-amoniac-lază:
HOOC – CH = CH – COOH + NH 3
Acid fumaric
Aspartatamoniacliazã
HOOC – CH – CH 2 – COOH
I
NH 2
Acid aspartic
Amoniacul, care reprezintă pentru plante o substanţă toxică, este făcut în felul acesta
inofensiv şi folosit deci în biosinteza aminoacizilor. Cantitatea lui în plante este uneori atât de
mare încât biosinteza acidului aspartic nu este suficientă pentru neutralizarea acţiunii lui
toxice. Excesul de amoniac este legat sub formă de amide ale acizilor glutamic şi aspartic, în
unele plante predominând asparagina, iar în altele glutamina. Acidul aspartic constituie
precursorul în biosinteza asparaginei într-o reacţie enzimatică catalizată de asparaginsintetază:
COOH
I
CH – NH 2
I
CH 2
I
COOH
+ NH 3
ATP
Asparagin-sintetazã
ADP + P i H 2 O
COOH
I
CH – NH 2
I
CH 2
I
C = O
I
NH 2
Acid aspartic
Asparaginã