CURS
CH 2 – SHICH 2ICH – NH 2ICOOHHomocisteinãmetil-THFTHFmetil-B 12B 12betainãdimetil-glicocoldimetil-tetinãmetil-tetinãSAMTHFmetil-THFCH 2 – S – CH 3ICH 2ICH – NH 2 MetioninãICOOHLa microorganisme, metionina formată joacă rol de inhibitor, acţionând printr-unmecanism de tip feed back asupra aspartat-kinazei.Biosinteza acidului aspartic şi asparagineiMetabolismul acidului aspartic este strâns legat de numeroase procese alemetabolismului intermediar, el realizând una din conexiunile dintre metabolismul proteic şicel glucidic.Acizi nucleiciBaze azotatepirimidiniceBaze azotatepuriniceAcid glutamicAcid fumaricACID ASPARTICAsparaginã-AlaninãHomoserinãAcidoxalil-aceticTreoninãMetioninãAcidasparagin-succinicCiclul KrebsReprezentarea schematică a rolului acidului aspartic şi asparaginei în metabolismul intermediar(Dumitru, I.F. – 1980)
Una din căile de biosinteză a acidului aspartic utilizează glutamatul în calitate deprecursor. Prin transaminare cu oxaloacetat sub acţiunea aspartat-aminotransferazei, seformează acidul aspartic şi respectiv acidul -cetoglutaric:CH 2 – CH 2 – CH – COOHIICOOH NH 2Acid glutamic+HOOC – CH 2 – C – COOHIIOAcid oxaloaceticAspartat-aminotransferazaHOOC – CH – CH 2 – COOHINH 2Acid aspartic+CH 2 – CH 2 – C – COOHIIICOOH OAcid -cetoglutaricLa plante, acidul aspartic se poate forma şi în cursul unui proces de aminare reductivăa fumaratului catalizată de aspartat-amoniac-lază:HOOC – CH = CH – COOH + NH 3Acid fumaricAspartatamoniacliazãHOOC – CH – CH 2 – COOHINH 2Acid asparticAmoniacul, care reprezintă pentru plante o substanţă toxică, este făcut în felul acestainofensiv şi folosit deci în biosinteza aminoacizilor. Cantitatea lui în plante este uneori atât demare încât biosinteza acidului aspartic nu este suficientă pentru neutralizarea acţiunii luitoxice. Excesul de amoniac este legat sub formă de amide ale acizilor glutamic şi aspartic, înunele plante predominând asparagina, iar în altele glutamina. Acidul aspartic constituieprecursorul în biosinteza asparaginei într-o reacţie enzimatică catalizată de asparaginsintetază:COOHICH – NH 2ICH 2ICOOH+ NH 3ATPAsparagin-sintetazãADP + P i H 2 OCOOHICH – NH 2ICH 2IC = OINH 2Acid asparticAsparaginã
- Page 1 and 2: Metabolismul proteinelorMetabolismu
- Page 3 and 4: Mecanismul procesului de reducere a
- Page 5 and 6: procesul invers catalizat de glutam
- Page 7 and 8: Acceptorul grupărilor monocarbonat
- Page 9 and 10: Biosinteza serineiO cale bine studi
- Page 11 and 12: Biosinteza izoleucineiCalea de bios
- Page 13 and 14: Biosinteza cisteineiCisteina se sin
- Page 15 and 16: NNH 2INNNO O OII II IICH 2 - O - P
- Page 17: Homoserina astfel formată suferă
- Page 21 and 22: Biosinteza acidului glutamic şi gl
- Page 23 and 24: La E. coli această enzimă este in
- Page 25 and 26: În prezenţa unei reductaze specif
- Page 27 and 28: OIICH 3 - C ~ S - CoA+COOHICH 2ICH
- Page 29 and 30: CH 2 - NH 2I(CH 2 ) 3ICH - NH 2ICOO
- Page 31 and 32: COOH NADH+H+ NAD +HI2 OCH 2IGlutama
- Page 33 and 34: necesită pentru creşterea lor fen
- Page 35 and 36: FenilalaninãTHPNADP +O 2Fe 2+Tiroz
- Page 37 and 38: glicerol-3-fosfat. În ultima etap
- Page 39 and 40: HOP — O — C - COOHP - O - CH 2H
- Page 41 and 42: OHIH - C —--- NHIH - C - OHIH - C
- Page 43 and 44: AlaninãCisteinãCistinãGlicocolSe
- Page 45 and 46: dezaminante şi sunt NAD + sau NADP
- Page 47 and 48: deosebit de intens în cadavre unde
- Page 49 and 50: H 2 N - (CH 2 ) 3 - HN - (CH 2 ) 4
- Page 51 and 52: Melatonina este sintetizată în pi
- Page 53 and 54: Formarea aminelor biogene toxice po
- Page 55 and 56: Carnitina se întâlneşte în toat
- Page 57 and 58: Se formează o nouă bază Schiff
- Page 59 and 60: COOHICOOHICOOHICOOHICH 2 CH 2CH 2 C
- Page 61 and 62: 1.5.99.2.Sarcozinã1.5.99.1.Glicoco
- Page 63 and 64: său, stimulează biosinteza carbam
- Page 65 and 66: NH 2IHN = CIH 2 ONH 2NHI HN NH 2 H
- Page 67 and 68: PurineAmineL-AminoaciziDezaminareDe
CH 2 – SH
I
CH 2
I
CH – NH 2
I
COOH
Homocisteinã
metil-THF
THF
metil-B 12
B 12
betainã
dimetil-glicocol
dimetil-tetinã
metil-tetinã
SAM
THF
metil-THF
CH 2 – S – CH 3
I
CH 2
I
CH – NH 2 Metioninã
I
COOH
La microorganisme, metionina formată joacă rol de inhibitor, acţionând printr-un
mecanism de tip feed back asupra aspartat-kinazei.
Biosinteza acidului aspartic şi asparaginei
Metabolismul acidului aspartic este strâns legat de numeroase procese ale
metabolismului intermediar, el realizând una din conexiunile dintre metabolismul proteic şi
cel glucidic.
Acizi nucleici
Baze azotate
pirimidinice
Baze azotate
purinice
Acid glutamic
Acid fumaric
ACID ASPARTIC
Asparaginã
-Alaninã
Homoserinã
Acid
oxalil-acetic
Treoninã
Metioninã
Acid
asparagin-succinic
Ciclul Krebs
Reprezentarea schematică a rolului acidului aspartic şi asparaginei în metabolismul intermediar
(Dumitru, I.F. – 1980)
Change language