CURS
La țesuturile vegetale, serina poate fi sintetizată din acid hidroxi-piruvic, printr-o reacțiede transaminare sau aminare reductiva directă.Biosinteza serinei din acidul hidroxi-piruvic liber a fost demonstrată de asemenea pentrubacteriile aparținând speciilor Acetobacter suboxidans și Neurospora crassa. La plante, caleaacidului fosfo-hidroxi-piruvic este caracteristică țesuturilor în care are loc o proliferare intensă acelulelor, iar calea biosintetică ce utilizează glicocolul predomină în frunzele verzi.Biosinteza valineiÎn urma experimentelor efectuate pe plante și microorganisme s-a stabilit că biosintezavalinei, izoleucinei și leucinei are loc pe căi asemănătoare.Biosinteza valinei se realizează prin utilizarea în calitate de precursori a acidului piruvicși a aldehidei acetice active sub formă de α-hidroxietil-tiamin-pirofosfat. Procesul biosinteticdebutează prin condensarea acestor doi compuși sub acțiunea catalitică a α-aceto-β-hidroxi-acidsintetazeicu formare de acid α-aceto-lactic. În faza următoare acționează reducto-izomerazacapabilă să convertească acidul α-aceto-lactic în acid-α,β-dihidroxi-izovalerianic. În realitate auloc două transformări diferite, si anume: transpoziția intramoleculară și respectiv, reducereagrupei carbonilice în gruparea alcoolică. Reducto-izomeraza este relativ larg răspândită înmicroorganisme și plante. În continuare sub acțiunea unei dehidrataze specifice acidul-α, β,dihidroxi-izovalerianic se dehidrogenează cu formar de acid α-ceto-izovalerianic care printransaminare formează valina. (a/n prima enzimă alfa-aceto-beta-hidroxi acid sintetaza)
Biosinteza izoleucineiCalea de biosinteză a izoleucinei este foarte asemănătoare cu cea prin care sesintetizează valina.În calitate de precursori sunt utilizate treonina și acetaldehida activă, în prima etapăacționând enzima L-treonin-dezaminaza ce convertește treonina în acid-α-ceto-butiric. Acestadin urmă dă apoi o reacție de condensare cu acetaldehida activă cu formare de acid α-acetoα-hidroxibutiric.Printr-o reacție de transpoziție are loc apoi rearanjarea restului etil dinpoziția α în poziția β și reducerea grupei cetonice în gruparea alcoolică secundară. Se obțineastfel acidul α, β-dihidroxi-β-metilvalerianic care prin deshidratare trece în acid α-ceto-βmetilvalerianic.În etapa finală are loc o reacție de transaminare cu formarea izoleucinei.Se presupune că fiecare etapă a biosintezei valinei și ultimele etape ale biosintezeiizoleucinei sunt catalizate de enzime comune pentru ambele căi.Biosinteza leucineiProcesul de biosinteză a leucinei are un punct comun cu cel prin care se sintetizeazăvalina și nu este legat genetic de biosinteza izoleucinei.În calitate de precursori ai procesului biosintetic sunt utilizați acidul α-cetoizovalerianicși acetil-CoA. Sub acțiunea α-izopropil-malat-sintetazei aceștia sunt mai întâicondensați cu formare de acid β-carboxi-β-hidroxi-izocaproic iar acesta din urmă suferă oreacție de deshidratare generând acidul α-izopropil-maleic. Rehidratarea acestuia conduce la
- Page 1 and 2: Metabolismul proteinelorMetabolismu
- Page 3 and 4: Mecanismul procesului de reducere a
- Page 5 and 6: procesul invers catalizat de glutam
- Page 7 and 8: Acceptorul grupărilor monocarbonat
- Page 9: Biosinteza serineiO cale bine studi
- Page 13 and 14: Biosinteza cisteineiCisteina se sin
- Page 15 and 16: NNH 2INNNO O OII II IICH 2 - O - P
- Page 17 and 18: Homoserina astfel formată suferă
- Page 19 and 20: Una din căile de biosinteză a aci
- Page 21 and 22: Biosinteza acidului glutamic şi gl
- Page 23 and 24: La E. coli această enzimă este in
- Page 25 and 26: În prezenţa unei reductaze specif
- Page 27 and 28: OIICH 3 - C ~ S - CoA+COOHICH 2ICH
- Page 29 and 30: CH 2 - NH 2I(CH 2 ) 3ICH - NH 2ICOO
- Page 31 and 32: COOH NADH+H+ NAD +HI2 OCH 2IGlutama
- Page 33 and 34: necesită pentru creşterea lor fen
- Page 35 and 36: FenilalaninãTHPNADP +O 2Fe 2+Tiroz
- Page 37 and 38: glicerol-3-fosfat. În ultima etap
- Page 39 and 40: HOP — O — C - COOHP - O - CH 2H
- Page 41 and 42: OHIH - C —--- NHIH - C - OHIH - C
- Page 43 and 44: AlaninãCisteinãCistinãGlicocolSe
- Page 45 and 46: dezaminante şi sunt NAD + sau NADP
- Page 47 and 48: deosebit de intens în cadavre unde
- Page 49 and 50: H 2 N - (CH 2 ) 3 - HN - (CH 2 ) 4
- Page 51 and 52: Melatonina este sintetizată în pi
- Page 53 and 54: Formarea aminelor biogene toxice po
- Page 55 and 56: Carnitina se întâlneşte în toat
- Page 57 and 58: Se formează o nouă bază Schiff
- Page 59 and 60: COOHICOOHICOOHICOOHICH 2 CH 2CH 2 C
Biosinteza izoleucinei
Calea de biosinteză a izoleucinei este foarte asemănătoare cu cea prin care se
sintetizează valina.
În calitate de precursori sunt utilizate treonina și acetaldehida activă, în prima etapă
acționând enzima L-treonin-dezaminaza ce convertește treonina în acid-α-ceto-butiric. Acesta
din urmă dă apoi o reacție de condensare cu acetaldehida activă cu formare de acid α-acetoα-hidroxibutiric.
Printr-o reacție de transpoziție are loc apoi rearanjarea restului etil din
poziția α în poziția β și reducerea grupei cetonice în gruparea alcoolică secundară. Se obține
astfel acidul α, β-dihidroxi-β-metilvalerianic care prin deshidratare trece în acid α-ceto-βmetilvalerianic.
În etapa finală are loc o reacție de transaminare cu formarea izoleucinei.
Se presupune că fiecare etapă a biosintezei valinei și ultimele etape ale biosintezei
izoleucinei sunt catalizate de enzime comune pentru ambele căi.
Biosinteza leucinei
Procesul de biosinteză a leucinei are un punct comun cu cel prin care se sintetizează
valina și nu este legat genetic de biosinteza izoleucinei.
În calitate de precursori ai procesului biosintetic sunt utilizați acidul α-cetoizovalerianic
și acetil-CoA. Sub acțiunea α-izopropil-malat-sintetazei aceștia sunt mai întâi
condensați cu formare de acid β-carboxi-β-hidroxi-izocaproic iar acesta din urmă suferă o
reacție de deshidratare generând acidul α-izopropil-maleic. Rehidratarea acestuia conduce la
Change language