Iorga, Chestiunea_Dunării

CHESTIUNEA DUNARII

(ISTORIE A EUROPEI RASARITENE IN

LEGATURA CU ACEASTA CHESTIE)

Lectii tinute la Scoala de Razboiti

Tiparite dupa notele stenografice ale d-lui

H. Stahl, pentru folosul elevilor sal

_

DE

-

N. IORGA

VALENII-DE-MUNTE

EDITURA SOCIETATII NEAMUL ROMANESC"

1913

LECTIA I-a.

Scopul ce urnaresc lectiile. Definitia chestiei. Deosebirea

fatii, de chestia Rinului.

I.

Ce deosebeste chestia DunariT de chestia Rinulul ? Existen0,

pe linia disputati1 a unuT popor mijlochl, poporul romanesc.

Innainte de a lamuri aceastA definitie, slut dator, de oare ce

studerqiI, ascultatoril militarT, se schimb& In fiecare an, sa v&

explic care este rostul unuT curs de istorie universal& Imp&rtit

pe asemenea chestiuni. I s'ar p&rea cuiva, nefiind deprins cu

felul acesta de a trata istoria, ca este o desfacere a cimpulul

vast al istoriel universals In probleme marunte, care O. cuprinda

In ele un element de specialitate, §i, natural, d-voastra nu venitT

aicT ca sa vá faceti specialiqti istoricT, ci ca s& cap&tAT o mientare

In legatura cu chemarea d-voastra specials. AceT dintre

d-voastrA cars, Innainte de a veni astazi sa ma asculte, at avut

curiositatea sa rasfoiasc& volumul care cuprinde lectiile din anul

trecut : Chestia Rinului", vor fi vazut ca In aceasta expunere

a istoriel universale nu vad Innainte de toate cuno§tinO, de care

une on v& §i putetT dispens&, ci §tit. ca In rindul Intaiil aveg

nevoie de ceia ce se desface din aceste cuno§tinO, de elementul

sufletesc, de elementul moral care iese din cunomterea istoriel

universale, ca avetI nevoie de anume adevarurT mart, esenVale, care

rasar din cercetarea unor oarecare parg din istoria lumil, din

istoria deosebitelor popoare care au avut un rost pe lume.

Astfel, cind v'ar zice cineva ca dreptatea biruie§te In conflictele

dintre State, dintre popoare, hg zimbi ironic, cum zImbeqte

ironic toata lumea, §i cu toate acestea n'ag avea dreptate sa ernbit,I:

In aparent& biruie§te une or nedreptatea, dar de fapt totdeauna

dreptatea ramIne. 4i de ce ? Fiindca dreptatea e alc&tuit&

1

2

din sIrguinta unui popor. din sta,ruinta lul Indaratnica, din dorinta

lul de a cunoaste, din Infrinarea pornirilor rele, din Infratirea

pentru un stop Tuna lt a tuturor celor cari fac parte dintr'o

natiune. Si ce alts dreptate si. maT innalta dreptate poate sa

aiba un popor decit aceasta ? Si aceasta Invinge. Si, din potriva,

orIdta glorie ar fi in traditia unuT Stat ginditi-va la ace! cari

astazi nu maT pot fugi decit in bratele molimeT sad in ale unuT

armistitiu mal rusinos decit dinsa orlcit de Intinse teritoriile

pe care le-ar cuprinde, orlcit de mare ar fi numarul locuitorilor

dintr'insul, si, nu numaT atit, dar, orlcit de perfectionat ar fi armamentul,

orlcit de desavirsite ar fi planurile pe care le pot!

cumpara, biruinta o veT dstiga nurnaT prin tine Insutl, cu fortele

tale propril, morale.

Norocul nu exists, norocul e un termin pe care lipsa noastra

de intelegere deplina If aplica, lucrurilor : cerceteaza maT de

aproape si gasestI hnediat dreptatea. Si ea nu e o dreptate pentru

moment, cad Intr'o armata pot fi batut,1 soldatl excelentT,

ofiterT InvatatT, avind tale ma! bune intentil, InsutletitT de cel

maT frumos patriotism ; pot fi batutT, pentru ca dreptatea la un

popor nu se aplica, numaT generatiuniT care se gaseste Intr'un

moment dat In rindurT, ci se aplica silintilor continue ale unuT

sir Intreg de generatiT. Se zice in popor : Dumnezed nu bate

cu ciomagul" ; noT am adaugi : nu bate cu ciomagul in fiecare

zi. Infringerile shit maT totdeauna o pedeapsa, si sint chiar de

parere ca acest maT" If putem parasi. Dar, data, Sint InfringerT

care nu Inseamna o pedeapsa, Infringerile acelea pregatesc biruinta

rasplatitoare din ziva urmatoare. Ginditi-va la lupta de la Iena:

nu meritau PrusieniT sa fie batuti, si poate nicT Francesil sa, fie

biruitorl. Deosebirea sta Innainte de toate in aceia ca la uniT nu

era un Napoleon si la cellalti era ; prin urmare nu e un merit

pentru unil si un demerit pentru altiT. Ad fost biruitT PrusieniT, dar

infringerea aceasta li-a Intregit fortele morale trebuitoare pentru

biruinta de a doua zi, si as biruit, Intemeind un Stat pe care

11 invidiaza totT si de care nimeni nu cuteaza sa se atinga.

DecT, Inca odata, sa nu credeti ca, ascultind lectil de istorie

universals, le ascultatI pentru ele, pentru datele pe care le cuprind,

pentru faptele strinse laolalta. V'o spun ed, vechid profesor

de istorie: nu platesc nimic prin ele insele toate numele,

toate datele care se spun fate° lectie, cad toate se gasesc In

manuale or! dictionare de istorie, si cel din urma, profesor fara

experienta, si fara stiinta poate pregati o lectie zdrobitoare de

eruditie. Dar nu once profesor vs poate da ceia ce e maT esen-

'Val In resultatele stiintel noastre : cugetarea morals. Pentru

aceasta trebuie traiul sufletesc impreuna cu subiectul a caruT

cercetare °cup& o viata Intreaga. Si, data as fi fost profesor ma!

Una; nicT n'as fi venit sa in lectil aid, Innaintea d- voastra; numaT

tine a zburat dintre filele cartiT, miscIndu-sT aripile In lumea

3

ideilor, poate fi de inv&tatura altora, prin esenta moray pe care

i-o daft studiile sale.

Elementul moral o sl ne preocupe deal innainte de toate. Sint

Incredintat ca, in toate legaturile si desfacerile lumiT, elementul

moral este acela care creaza, si care distruge. Dac& el nu va patrunde

In sufletul flecaruia dintre d-voastra, si nu numal In el,

dar si In sufletul celul din urma, soldat de supt ordinele d-voastra,

si, prin not toil, In sufletul intregil natiuni care inconjoar& armata

ce se lupta, timpul cheltuit pentru InvAatura a fost pierdut.

DecT nu o sa, v& fac lectiT de specialitate. Atund de ce In

anul acesta va fi vorba de chestiunea Dunaril ? Iata de ce : In isto-

Ha universal& sint o sumedenie de lucruri care se pot spune, o

sumedenie de lucrurT care to pot ispiti s& le spill: frumoase. interesante

pentru tine, Mai ales dac& shit fructul cercetarilor tale

particulare. Intre lucrurile acestea trebuie insa facuta, o alegere,

si am cautat s& se unease, o oarecare noutate pentru mine

cu folosul pentru d-voastra. Prin urmare, imbratiqind cu privirea,

In fiecare an, Intregul cimp al istoriel universale, 1ml aleg In

fiecare an alt punct de vedere. In anul trecut, prin chestiunea

Rinului am vlzut istoria universal, de acolo, anul acesta, prin

chestiunea DunariT, vom vedea iara§1 toata istoria universals, dar

de dincoace, de la noT de acasa. Natural cal schimbIndu-se punctul

de vedere, o sa, vedet,1 unele lucruri care Innainte nu se vedeaa,

orT altele, care se vedeaa mai rad, a sä le vedetI mai bine,

pe cInd cele care atund se vedeati mai bine, o sa le vedeti

mai putin clar acuma.

Alegind chestiunea DunariT, poate ca este o legatura trebuitoare

§i cu anume evenimente care anul trecut nu se petrecuser&

Inca dar anul acesta ne stapluesc si pe care fax& a le profetisa

alai istoricul n'are sarcina de profet le-am prevazut. Ea nu

puteam prevedea anul trecut ca generaliT bulgarT vor avea mai

multa minte decit generalil turd: acestea slut lucrurl individuals,

pe care nici cunoagterea personal& a omuluT nu to ajuta

s& in pot.T judeca, fiindca, adesea unul, care p&rea in imprejurarl

obiqnuite un panic cetat,ean, incapabil de a Intocmi un stralucit

plan de lupta, II scoate dinteodata din mintea lu! In vreme de

razboiu, §i cutare altul, care parea cuirasat de planurT, in 1ncurc&

la momeutul hotarttor. Dar, sprijinit pe cunoa§terea popoarelor,

a traditiunilor lor, a necesitatilor geografice, am facut aprecierl

care s'au adeverit. *i adaug, In treacat, Ca, dam& ar fi numaT casul

acesta, §i Inc& ar fi de ajuns ca sa se vad& Inca unul din foloasele

pe care be poate aduce studiul istoriei : familiarisarea

cu cunoa§terea factorilor permanen11 din istoria popoarelor, prin

cari poate iegi jumatate din prevederea Imprejurarilor ce vor

veni.

4

Acum trebuie sa definim problema. De ce fel de chestiune

a Dunk& este vorba ? Este o chestiune a Dunaril pe care persoanele

care fac parte din diplomatie cred ca, o cunosc mal

bine decit toata lumea. DiplomatiT, dud vorbesc de chestiunea

DunariT, spun: e o chestiune care s'a ivit dupa tratatul din

Viena, in legatura cu chestiunea RinuluT, care a fost discutata,

si ea la Viena ; e vorba do regimul politic si administrativ la

care trebuie sa, fie supus cursul inferior al Dunaril. Si cu privire

la dinsa s'au scris o sumo de cart!, s'aa facut colectiT de documente

: d. D. Sturdza a tipkit aco rn citiva anT intfun volum

actele privitoare la aceasta chestiune a DunariT, In frantuzeste si

In nemteste. D-sa a facut-o cu grija sj iubire, ca unul care este

dintre aceia ce au crescut sj traiesc Inca in traditiile marii diplomatiT

europene, care pe la 1850 lega sj deslega toate. Aceastd

chestiune, cu protocoalele, tratatele, conventiile el, cu cerceterea

imprejurarilor in care s'a intemeiat comisiunea dunareana, si a

regimuluT special la care s'aa supus gurile DunariT, e interesanta

de sigur pentru elevil consul! sj pentru aspirantil la locurT In

diplomatie.

Chestiunea Dunaril, cum o Inteleg a 1, si cum poate sa, vu fie

folositoare d-voastra, are cu totul alt rost, de si ea cuprinde si

momentul acela diplomatic intr'insa, 11 cuprinde, nu in totalitatea

luT, ci numaT In partea Jul de realitate efectiva. De fapt ea este cu

mutt maT vasta: ea cuprinde toata istoria RasarituluT Europe!,

si a Apusulul Europe! In legatura cu Rasaritul. Prin urmare,

pe de o parte, este aproape tot ce se petrece In Orientul european,

adeca: viata popoarelor primitive din partite acestea, viata

popoarelor celor d'intaiu care all locuit pe malurile Dunaril, expansiunea

populatieT romane, Intinderea rnilitara a Romanilor supt

Traian, colonisarea DacieT, consecintele acesteT colonisarT. Apo!

Imperiul bizantin in toata lunga durata a acestuT Imperiu, ciocnirile

luT cu barbariT: cu GotiT, SlaviT, AvariT, Bulgaril, lupta

Intre Bulgarl sj BizantinT pentru stapinirea ConstantinopoluluT

si dominatia asupra PeninsuleT Balcanice, expansiunea turceasca,

ciocnirea Turcilor cu popoarele balcanice, luptele Indelungate

ale for pentru stapInirea linieT Dunaril pan& departe la Buda,

ajungind sa ameninte sj Viena, la 1529 si pe urma la 1683.

Si pe urma, luptele Austriacilor pentru recucerirea UngarieT sj

tendinta for de a se intinde in regiunile noastre, lupte care au

durat pana, la ocupatia BosnieT si HertegovineT In 1878; luptele

Polonilor, jar dupa aceia luptele Rusilor pentru a face din Dunare

hotarul for de catre Peninsula Balcanica. In sfirsit, amestecul

intereseler generale europene, cind Dunarea ajunge sa alba valoare

economica. Cad Dunarea a capatat valoare economica

doar chid s'a deschis exportul de grIne al teriT noastre, si, al

doilea, cind a Inceput navigatia cu abur.

Vom vedea apoT interesul Europe! pentru aceasta chestiune,

5

amestecul el necontenit, rgzboiul Crimeil, determinat tocmal de

astfel de interese generale In regiunile Dunaril. Face parte din

chestiunea DungriT, mal tirzid, simtul popoarelor de pe amIndoug

malurile cg pot trai de sine, ca sint datoare fat& de ele, fatg,

de trecutul qi de viitorul lor, sa, trgiascg o via deosebita, iar

nu numai ridicind mere d la fiece prilej doua, degete catre marea

pedagoaga, Europa; face parte nevoia §i a unora §i altora dintre

popoarele acestea de a avea o cit mai largg parte la Dungre.

Ded iata lucrurile pe care trebuie sg le cuprinda studiul chestiunii

Dungril, in sensul nostru.

Dar Intelegem nol oare chestiunea Dungril Entregt? De sigur

chid zic chestiunea Dunaril, nu pot sa Inteleg chestiunea DunariT

superioare, chestiune care n'a existat niciodatg. Dungrea

la Inceput curge intro terT germane, §i nimenT nu s'a gindit sg

ridice pretentil asupra acestor regiunl unde fluviul strgbate

teritoril perfect nationals. Si, pe urma, acest curs superior al

Dungril nu curge macar intro teritoril germane rivale. Pang la

un anume punct ea trece pe un teritoriu bine definit, apol pe

altul tot a§a de bine definit. *i Germanil tots considerg Dungrea

ca un fel de rill national, Donau, precum §i nol considergm Dungrea

ca o apg, national& sint pline cintecele de dinsa, la nol

§i la eel de peste Dungre, precum o considerg, de altfel, §i Unguril

In ceia ce prive§te partea apel ce cade de la Nord la Sud,

aproape drept, pe teritoriul lor, brgzdind pusta, §i tot astfel Ru§iT,

pang Ia Galitienil din Halicia, cari se numesc astazI RutenT, al

caror BirladnicT cari n'ati nimic a face cu Rirladul I se pomenesc

§i eT In stravechi cintece. Germanil au tot dreptul sa

considere o mare parte a Dungril ca un rid national. Chestia

DungriT nu se poate intinde asupra acestel OAT, §i a fost o aparentg

gre§alg a diplomatilor, clnd, la facerea protocoalelor, s'ad

grabit a propune sa facg parte din Comisiunea Dungreang, tii un

delegat al BavarieT, scopul cel adevgrat fiind acela de a ingusta

it se va putea maT mult rolul celor cari ail tot interesul pentrn

partea DungriT care margene§te teritoriul lor.

Dar, in afarg de Dungrea germana, Dunarea ungureascg, partea

din Dungre care curge In regatul Ungariel face ea parte din chestiunea

DungriI sail nu? La dreptul vorbind, nu. Anume Imprejurarl

ail Rica Ins& ca, In timpul cit aLl dginuit acele Imprejurad,

chestia DunariT sg, capete o largime maT mare catre Apus.

Cad ea nu e margenitg totdeauna in acelea§I hotare, ci, avind

ca basg fireasca teritoriul tracic al DungriT, Traci! nu s'ad

intins niclodata In Panonia, in partite unde e acum Budapesta,

1 Povestea cu IN anco RotislaN ON icT e o inchipuire: ruciodatA Rued n'ati

fost Ia Birlad. Tot astfel Galata n'ad a face cu Haliciul. Sint lucrurl care

trebuiesc InlAturate cu totul din elementele istonel noastre.

6

ea poate sa prirneasca une oil, prin expansiuni cum a fost cea

otomana, o intindere maT mare in regiunile de Vest si Nord-

Vest. Inteadevar, Indata ce apar TurciY In Europa, Indata ce

Belgradul, Severinul se gasesc In minile lor, Indata, ce se Intind

in dauna UngarieT, pe care o darling In lupta de la Mohacs

(1526) si creaza Pasa lieu' de Buda, iar, dup& trecere de cIteva

decenil, si Pasalicul de Timisoara, stapinind Dunarea ungureascr

la cele doua capete ale eT si avind si cursul TiseT vecine, Indata

ce Tamil at fost capabill de aceasta intindere a teritoriuluT for

In Europa centrals, nol trebuie sa, cuprindem In lectiile noastre

privitoare la chestia DunariT si Intreaga aceasta, problem& de

existents a Ungariel.

II.

Venim acum la deosebirea Intro chestia DunariT si chestia

Rinulul. Deosebirea este, si este foarte important pentru noT sa,

o fixam. Chestia RinuluT, asa cum reiese din lectiile anuluT trecut,

este chestia stapiniril pe amindoua malurile acesteT marl ape

din Vestul Europel a unuia sad altuia din cele doua puternice

State riverane, a celor doua marl natiunT care se creaza dupa,

navalirea barbarilor, fie prin amestecul barbarilor cu poporatia

romanica, si celtica, precum a fost In Galia, fie prin predominarea

aproape absolute, dace nu exclusive, a elementuluT german In

Statele germane care se formeaza pe malul cellalt al Rinulul.

Prin urmare e chestia luptel de stapinire teritoriala Intro un

Stat mare, care se pastreaza unitar aproape in tot cursul

evulul mediu si at epoceT moderne, si Intro o aglomeratie

de State care nu s'ad reunit, formind un puternic Imperiu, decit

in timpurile noastre. Este rivalitatea Intre Statul franc, maT tarzid

Statul frances, si Intro Statele germane, rivalitatea Intre Galia

romans si locuitoriT barbarT de dincolo de Rin, este, de la o bucata

de vreme, de cind principiul national biruieste principiul

de Stat, chestia rivalitatil intro natiunea, franeesa si intro natiunea

germane.

Acum, indata ce lectiile as inceput sa se desfasure, din ele

s'a desfacut un lucru: anume necesitatea politica, si pan& In

vremea noastra tine Inca aceasta necesitate, cu toata, rigiditatea

principiulul national, In oarecare margenT, la Nord si la Sud ,

necesitatea politica a existenteT unor State mijlocii. Istoria chestiuniT

RinuluT este de la Inceput pant la sfirsit si istoria acestor

State mijlocil care se sfarlma si se formeaza din noil, dispar

supt o forma si reapar supt alta forma. Luptindu-se intro dinsele,

don& popoare vor schimba, nu numal gloante si nu numal tratate

iscalite de o parte si de alta, dar ele ajung sa schimbe si

unitatl omenestl. Romanil ail atras pe GermanT in Galia, Celtil de

7

atitea on ad trecut de s'ail asezat pe malul c-llalt al ape' ; Francesil

cuceresc puncte asupra Statelor germane si Statele germane

intore navglirea, ocupind puncte pe teritoril socotite pang, atunci

ca francese. Asa 'limit din toate lucrurile acestea reiese ca, In

cutare moment se infiinteaza pe teritoriul acela, putin cam mixt,

o viata proprie : Lotaringia, Burgundia si cite altele represinta

acest termin mediu, care a existat si a trebuit sa existe intro

cele dour, popoare care se luptad. Si pang in zilele noastre

dainuiesc la mijloc Alsacienit, vorbind un dialect german si avind

reminiscence istorice francese! Situatie tragic,.. Si astazi constiinta

bietilor oamenT nu 6 cu totul linistita: et doresc Franta

fiindca e gloria trecutulul lor, dar vorbesc intre dinsiT numaT

nemteste, de si se lupta, ell, GermaniT, impotriva sta.pinirii germane.

Si astazi traiesc State mijlocil, mediT: Belgia si Olanda, sus, si,

jos, Elvet,ia. Aceasta uneste anume elemente romanice cu altele germane

si italiene. Belgia e si flamanda si valona. Olanda n'are

elemente romanice, dar pastreaza o constiinta, speciala, istoricg,

si aceasta o face sa, nu doreasca de loc confundarea cu Germania,

cum ar fi natural sa, doreasca din punctul de vedere al

rase si limbil. Si nu sint numal coloniile olandese care flail in

semnatate teril si o impiedeca, prin interesele for economics, de

a se contopi cu Germania, ci constiinta aceasta speciala, pornita,

din marea constiinta, lotaringiana de odinioara.

La Dunaro este ceva mai mult decit atita. In adevar, la Rin

nu s'a creat o natiune, din conflictele necontenite, din lungile pe

rioade de vecinatate pasnica. din schimbul firesc de locuinta

intre malul drept si cel sting, in urma navglirilor, In urma putintei

de lucru mai usor si mai remunerator. Din toate acestea

n'ail resultat decit numat amintirT istorice si numal forme politice.

Importanta, cea mare a chestiunil Dunarii este aceia ca

din aceasta, chestiune istorica s'a creat o natiie noun.

Deci chestiunea Dunaril nu insemneaza numal vechea rivalitate

intro locuitorii barbart de pe malul drept si cell de pe

malul sting, Intro semintiile tracice de pe un mal si de pe cellalt,

nu Inseamna numai rivalitatea intre Romani' venit,i de la

Sud si Traci! in forma dacica can se impotrivesc la Nord si

prada une ori, de atitea oil, pe cell de dincolo ; nu Inseamna,

numal luptele de mai tarzill intro Turcil venitT din Sud si intro

not, cari nu ne represintam numaT pe noT, ci si constiinta cresting

in Balcani. Si nu inseamna, mai tarzitl, numat lupta Star

tulut turcesc cu Polonia si Rusia la Ras:grit, cu Ungaria si

Austria la Apus, care yin sa si dispute aceasta linie a Dui-aril,

conflict corespunzator cu cele de pe malurile RinuluT. Si nu Inseamna

numal fasa aceasta noun, care se deschide acum, adeca,

apgrarea Dungrii din partea popoarelor riverane Impotriva pre

tentiunil de dominatie a Europe'.

8

Mari si multe prefacerl Intro rosturile luptatorilor, cum nu so

afla dincolo, la Rin ! i WA, de ce: Rinul a putut sg, fie cindva

un drum de comert, end s'a fgcut Liga RinuluT, care unia orasele

italiene cu Liga Hanseatica, ce, de la Londra, trecea prin

Flandra pang la Hamburg, Lubeck si Brema, cu ramificata pang

la Novgorod. Dar un drum, In sensul In care all fost un drum

terile noastre, n'a fost Rinul nicTodata. Fericirea §i nenorocirea

noastra, avantagiile si primejdiile situatiunil noastre vin de acolo

ca aid este un drum. Intfun sons mat precis este un drum Dobrogea,

dar In sons general sint un drum terile noastre IntregT.

GInditi-va la toata seria nesffr§ita de razboaie purtate aid, Incepind

cu TraciT §i mIntuind cu razboiul din 1877, o nesfir§ita,

serie de lupte pentru fecunditatea admirabilg a pamintulul acestuia,

pentru destoinicia cumpatata §1 harnica a rasei care a locuit

aid.

Cind Nordul a vrut sa meargg spre Sud, clnd Apusul a vrut

sa se atingg cu Rgsgritul, aid s'ai'l Intilnit. Cind popoarele si-au

schimbat locuintele, toate ai't trecut pe la noT; popoare pe care

le gasim apoT In locurl depgrtate, ad stat aid anT IntregT de zile:

Insql marele Teodoric, regele Ostrogotilor, Dietrich von Bern"

din Niebelungen-Lied, si-a avut resedinta lul de rege barbar cu

pretentiuni romane pe aid, si putin a lipsit sa nu rgmlie chiar

la not pi cog maT vechi dintre cel vechT as fost In partile acestea,

pgna la Celtl, Vindelici si altiT,pomenitT in izvoarele de la Inceputul

erel cre§tine, dindu-se astfel prilej unuT medic diletant

In istorie, dr. Obedenaru, sa fac o intreagg, teorie celtica, atirmind

ca, sintem Celt1 si, ca atare, putem merge la Paris cu si

maT malt drept de a ni pierde baniT Intro fratl.

Dar, dm& luptatorif sint deosebiti, aceT cari sustin pe luptatorT,

aceT cari fac posibila lupta prin hrgnirea lor, prin calauzirea lor,

prin Imbogatirea lor, aceT cari o ajuta supt raportul militar secole

IntregT Innainte de a ajunge la constiinta ca si 01 pot sa

fats o tar& a lor, ca birul 11 pot pastra pentru dinsiT, el ostirea

alcatuita dintre dinsii poate sa se lupte pentru din§iT, ca, steagul

lor poate deveni un steag national, aceia sintem noT.

Se va zice: mare nenorocire pe un popor care de la Inceputurile

sale stravechT pang aproape de anul 1300 a fost silit necontenit

sa sprijine pe altiT pe pamIntul sad. Adevarat ca e o

soarta foarte trista, dar si o soarta foarte fericita pentru not.

Dm/ urmgreste cineva pe oamenil cari au jucat un rol in viata

unuT popor, nu cred ca va ggsi 20 macar la suta cari sall fi

trait copilaria §i tinereta lor In ImprejurarT din tale afara, de

bune. PorfirogenitiT nu prea sint Imparatil biruitorl. i cu natiunile

e IntocmaT ca si cu indivizil. Cum sä nu fim o natiune resistenta,

cum sa n'avem Incredere in trainicia noastra, clnd

atltea veacurl a trebuit sa ne futarim Innainte de a Indrazni sa

9

fim noT In§ine ? E adevgrat ca se impune un corectiv la aceasta:

anume, cind am ajuns sa fim noT In§ine, cind am atins vremea

In care fiecine 1§1 da, seama de valoarea celuT din urma dintre

locuitoriT teril, se impune ca nicTunul sa, nu fie uitat In opera

de educatie §i de innaltare nationala. Un popor care a fost atitea

voacurT robul altuia nu trebuie lasat cu nicTun pret sa, ramlie

in vremo de libertate robul luT Insu§1.

Dar, pentru a reveni la ce spuneam de la Inceput, ceia ce

creaza o unitate admirabila in regiunile acestea, cu toata deosebirea

acelor cari lupta pe malul Dunarii, este acest fapt: existonta

unuT popor deosebit care el hrane§te, el apara eventual,

el pastreaza continuitatea in aceste locurl.

i poporul acesta al nostru este treat parts anume pentru

acest stop. In ciocnirile acelea distrugatoare, in care adese orT

§i unul Si altul dintre luptatorY iese cu desavir§ire usatT, ca

noril de furtuna ce se ciocnesc In trasnoto §i se sparg risipindu-se,

de parts nu se maT alege nimic de din§iI decit putine picaturT

de apa, razleat,a,, In ciocnirile acestea era nevoie de factorul

permanent, care am fost noT. De factorul acesta permanent

era nevoie §i din alt punct de vedere decit din punctul de vedere

al hraniriT celorlalti, din acela al calauziriT §i al informariT

acelora. $i iata anume din care: end doug popoare se lupta,

§i lupta nu poate sa aiba capgt, cind ea nu se poate mintui cu

strivirea unuia de care cellalt, este foarte la Indemlna un popor

care nu e un popor mare, care nu 0, innainte de toate, un popor

provocant, care nu e un popor capabil de a crea necontenite

dificultatT §i de a tulbura pacea lama, un popor de isprava, care

ocupg co are, care, printr'un instinct superior, nicIodata, nu se

simte bine dincolo de margenile dreptuluT sail , ca raze§ul care

nu dg pe o mo§ie straina palmacul de terns mo§tenita la care

§tie ca, are dreptul. §i aceasta e poate cea maT mare calitate a

noastra. Daca am fi fost o natiune nebung care sa, se iea la

trinta cu toata lumea pentru fel §i fel de inchipuirl, se ispravia

cu noT de multa vreme: era aid o provincie austriaca sail ruseasca.

Astfel, utilT prin calitatile noastre pretioase de munca, de credintacine

nu se lauda cu supu§iT saT romInT ? , de vitejie In

orTce armata Rominil sint ceT d'intaT soldatT, avind innainte de

toate simtul superior politic al masuril §i con§tiintel de dreptul

nostru, noT eram necesarT aid. Am fost creatT ca natiune, prin

imprejurarile politico din aceste OAT, din amestecul de TracT

romanisag §i coloni§t1 roman! Imbogatig apol cu singele Slavilor

§i altor poporat,iT care au venit in aceste partY, dar §i aid

cu masurg, luind atita cit sa, nu se pericliteze caracterul grainluT

nostru, al con§tiintei populare, al culturil propriT , am fost k,i

sintem poporul de care Duna,rea avea nevoie. §i am rams aka

10

pan& a,stlzi, fiinda, nu putem fi inlocuiVi in nicTun fel de condiOuni

prin alVT.

Aceasta constitute originalitatea chestiuniT Durarii fa0, de chestiunea

RinuluT, §i aceasta originalitate atinge cele maT legitime

sentiments de mindrie ale poporulul nostru.

LECTIA a II-a.

Dunirea In vechea epee& barbara. Stapinirea trace pe amtndoui

malurile. Sarmati qi Bastarni la Dunare.

I.

Slntem noT Romani §i istoria cea mal veche a Dunaril, care

nu e romans, ni e decT strains? ()data se credea ca da, §i se

adaugia chiar ca, sintem o creAiune nationals romans autentica

§i exclusiva, facuta prin ordin imperial.

Romani Insemna insa In zilele luT Traian: cetatenT romans, §i el

erad de toate rasele. ItalienT chiar &A., ar fi fost totT Innaintmil

nostri, §i Inca n'ar putea fi vorba de o rasa unica. Doar dintre

ItalienT faceall parte GaliT cari ocupail toata regiunea Padulul,

pe un mal §i pe altul. LiguriT nord-vesticT pot foarte bine O. fi

fost Ce41 §i el. In Apus, acolo unde e Toscana, erail Etruscil,

can nu samanall cu LatiniT. In Sud, Grecia Mare nu era nici

ea latina. La Rasarit avem Intaiu pe HeneOT sail Veneil ilirT,

cum IT arata numele, §i, In jos, IapigiT, locuitoriT pintenuluT italian

de catre Marea Ionics, erall tot Bid, fiindca, Marea Adriaticl,

innainte de a fi o mare romans, a fost o mare ilirica, stramo§il

Albanesilor, stramo§iT, In parte, aT Arominilor de astazi, locuind,

nu numal malul adriatic, dar §i malul italian.

Astfel vedeV ca ne jucam cu cuvintul de Roman, ca Eli cum

am avea o naOune perfect unitara, cuprinzind In singele eT

anume drepturl de noblatA, pe care, odata, ce le-am capatat, nu

le maT puteam pierde prin niclun fel de amestec. Si dupe ce s'ad

parasit ilusiuni ca ale luT August Treboniu Laurian, care Incepea

cu fundarea Romel, cu lupoaica, §i, trectnd prin FanariotT, ajungea

la Unirea Principatelor §i la Domnia luT Voda-Cuza, tot s'a

pastrat ceva din credinOle cele vechi. Multi dintre istoricil §i

filologiT de prin anil 1880 Inca staruiat, cu foarte multa cal-

12

dull, patriotic& §i iubire pentru nobleta neamuluT, in parerea ca,

atund cind all venit Romani! supt Traian si n'avead voie sa

vie innainte de Traian all gasit pe Dad, dar DaciT erad foarte

putini: barbatif murisera cu totiT.

Acum, nu se putea sa-T omoare pe tot! in razboid, fiindca

Romanii erad un popor foarte civilisat §i care avea con§tiinta,

de folosul adevarat ce poate decurge dintr'un ra,zboid: un razboid

trebuie sä dea §i oamenT, iar nu numaT teritoriT pustiT, pe

care n'aI cu tine sa le populezt Sisteme ca acela de a prinde

pe InvinsT, a-I wza intro pe§ter% si a-I afuma acolo innabu-

§indu-1. cum au facut Francesil in Algeria, orT ca acela pus in

practice do fratiT no§tri italieni in razboiul din Africa de Nord,

orI ca sistemul de desalbanisare" a unei anume regiunT din Peninsula

Balcanica, pe care-1 intrebuinteaza Sirbii astazi: impu§-

carea in masa a prisonierilor, sistemele acestea apartin epocel

moderne. Pentru ace! istorici §i filologi Insa trebuia numai decit

ca Dacil sa fi disparut; cum insa erad cavalerT, all crutat femeile

Dacilor §i maT ales fetele lor, si prin urmare noT avem voie

sa pastram pan& astazt ceva singe dacic, dar numal prin femei,

in mice cas mai sigur decit altul.

Este o legatura intro teoriile istorice dominante intr'un timp

qi Intro indrepthrile practice ale unut popor. Ipotesele istorice se

transforms intro forma anumita a con§tiinteT nationale, care

aduce anume orientarT in anume momente, ai multe gre§e1I

enorme §i crime neiertate ale uneT politico vin de pe urma unor

teoriT istorice foarte bine intentionate, dar foarte false, in neconcordant&

absoluta cu ade,varul. Pe basa a treT rindurT ale unuT

istoric al Cesarilor, Eutropius, se credo ca Traian a adus in

Dacia coloniatl din deosebitele TinuturT, dupa ce, natural; a

ales tot ce era maT pur in ceia ce prive§te rasa, maT onest In

ceia ce prive§te moravurile §i i-a mezat aicl, qa ca putem avea

toata mindria do a ne cobori din Roman!. Nu e ma pentru

multe motive. Le-am spus §i alts data.. Un motiv este ca Italia

atunci n'avea elemente de rasa purl, de origine italics, disponibile

pentru a fi mezate prin deosebitele TinuturT cucerite. Rasa

put% nu se gaseqte pe toate cararile lute() imparatie imensa cum

era cea romans. Abia ajungead Romani! purl ca sa alcatuiasca

aristocratia de ban!, aristocratia administrative pentru toate provinciile.

Cind o tars micaqi Italia e relativ o tail, mica

ajunge sa stapineasca lumea Intreaga, ea trimete fortele sale nationale

In atitea locuri, incit nu-I ramine un prisos neocupat ca

sari poata stramuta dintr'o parte intr'alta. Ss fi stramutat terani?

Teranul nu se muta din ordin, qi de aceia §i ideia parasiril Daciel

de Roman!, de toti locuitorit roman!, e o parere cu totul neintemeiata.

Pofteasca sa 1ncerce acum cineva azi, §i o sa vada la

ce capat se poate ajunge ! Avem doar exemple In timpul nostru:

astfel In Basarabia un ucaz oferia teritoril ieftine, pamint de

13

dar In regiunea AmuruluT, In -kerne de curInd castigate de catre

Imparatia Rusiel. CitT s'au lasat momit,1? Foarte putinl, chiar

dintre teraniT fara de pamint, chiar dintre eel mIncatl de administratia

cea mai rea care exist& in Europa dupe cea turceasca

§i de elementele strain() a§ezate in mijlocul lor. Si as Intreba:

cftT as ramas, dintre BasarabeniT ace§tia, la Amur? NicTunul.

Cit,,T n'az'i murit cacT multi as murit din causa Imprejurarilor

neprielnice, §i a§a se IntImpla totdeauna cind mug teranT Intro

Ora necunoscuta, din dulcea Italie, de pilda, In bunatatea noastra

de clima temperate ", city n'ag murit, s'ad Intors Innapol.

A§a, !nett coloni§tiT ace§tia, in nicTun cas, nu puteai1 sa vie

de la tare: trebuiail sa vie de la orase. Dar ormele aveall o

poporatie cu totul amestecata. Astfel, Innainte do a Intra In

cercetIrT maT adincite, citeva arguments de bun simt, ajung sa

faca, a se raspinge aceasta parere.

AtuncT ran:ine sa ni cautam aiurea stramo§it Trebuie sa admitem

ca Dacil n'ad petit In totalitate nici elementul femeiesc,

§i nicT cel barbatesc. Poporatia aceasta era prea numeroasa ca

sa fie distrusa, §i RomaniT aveag prea multa nevoie de dinsa pentru

ca sa ingaduie distrugerea eT. Mal avem Inca un argument

hotaritor, atit de hotaritor !net nicl nu e nevoie sa-1 desfa§ur,

ci ajunge sa-1 semnalez pentru ca orIcine sa tan& conclusia

No! avem In paqile acestea rasaritene don& culturl : o cultura

de sus §i una de jos ; cea de jos e de dorit sa inspire fiindca

e original& pe cea de sus ; cea de sus a Inrturit pe cea de

jos, nu totdeauna In bine, une or! Insa, §i In bine. Cultura cea de

sus In partile noastre rasaritene este Imprumutata, recent, de la

German! sag de la Frances!; cultura cea de jos e ins& absdlut

original& Cum se Imbraca barbatul §i femeia, cum 1§1 potrivesc

parul, cum a§eaza casa, cum §i-o cladesc, cum 1§1 alcatuiesc mobilele,

cum lucreaza pamintul, cum se Intati§eaza industria elementara

aceasta In ordine material& gi, ma! departe, In

ordinea sufleteasca , cum I§T leaga oameniT ideile, cum 1§I mobileaza

mintea, cum IsT Imbraca cugetarea, sintaxa decT, adunati

toate acestea impreuna, ci yeti vedea ca este o unitate desavirsita,

la toate popoarele din acest unghid de lume, din fundul

Carpatilor pana la ceT treT coltI de masea cu cari se mintuie

Peninsula PeloponesuluT, Mor6a.

Nu trebuie sa ne Insele anume deosebirT aparente ; cautatI In

fondul liniilor generale, §i yeti vedea acela§T lucru, afara de regiunile

atinse de eh ilisatia mediteraneana, care fabric& altfel de

case, intrebuinteaza alts rosturT pentru cultura pamintulul, are

alts Inceputurl de industrie popular& De unde vine aceasta ?

Poate de la Roman!? PoftitT In satele ItalieT, §i vett vedea case

strinse Intro ele, formind ca un singur sir de o parte §i de alta a

straziT; si asa e In toat& lumea mediterana, ci In Spania, §i In

Franta de Sud; comparatI satele acestea cu satele noastre, unde

14

fiecare casa e deosebita, a§ezata, trite() curte mare, avincl mat

multe cercurl comune: cerc pentru locuinta, cerc pentru samanatura,

pentru Intrebuintarea paduril, cerc pustii1 pentru hotar.

A§a cum e la noT era odinioara, §i la GermanT, ceia ce nu inseamna

ca e un obiceiu germanic, cad §i Germanil au primit

obiceiul acesta de la altcineva, maT vechill In cultura. Comparag

costumul pe care-1 poarta Italianul, Francesul, Spaniolul cu

costumul pe care-1 poarta, poporatia aceasta din Carpat,1 gi Balcaul,

§i vetT vedea foarte rapede ca e o deosebire desavirsita.

Comparatl o sintaxa, cu cealalta s'au facut studiT de sintaxa

comparata carpato-balcanica, foarte interesante, de un profesor

danes §i de altil , sintaxa e aceia§T: uniT at limba

altiT limba albanesa, altil limba greceasca, altil iara§T o limba de

origine latina, In care cuvintele slave sint numal impestritatura

sail lux mu Inlocuire provocata de mods, §i cu toate acestea

sintaxa e aceia§T, felul de a lega ideile decl, acela§T.

Inca odata de uncle vine aceasta ? Vine de la o influent, maT

veche declt cea romans §i care a cuprins tot acest Tinut. A Tracilor.

II.

Acum, Traci' ace§tia se presinta In istorie supt nume deosebite.

E gi una din causele nepopularitatif istoriel : schimbarile

de infati§are, care ascund Insa un fond neschimbat. Istoricil

vechT, greci gi latinT, dail o multime de nume 1n§elatoare, care

trebuie localisate, dupa triburl. Ginditi-va numal la numele triburilor

albanese: cite clanurT albanese nu sint! §i trebuie sa

fiT foarte bun cunoscator ca sa §til ce se ascunde supt toate

aceste nume de astazT : Toscul, Ghegul, ortodoxul, catolicul, musulmanul

? A§a era §i cu, Traci!. ET formal un singur popor, in care

intrad, desfacindu-se numaT pentru a conduce §i a domni, §i

OdrisT, §i BesT, §i GetT, §i Dacl, cari nu se Inlocuiau uniT pe altil

In locuintA, ci In suprematie.

Numele dat de izvoarele antice este decl numele acelul trib,

aceleT part' dintr'un popor, care domina, trite° anume clips; dar

masa ramine tot aceia§1. §i la Germanl am vazut doar ca Ianterna

magic& a numelor 1nseamna doar attt: ca, se ridica o semintie

care ciqtiga suprematia asupra celorlalte.

Prin urmare unitatea absoluta a neamuluT tracic nu se poate

tagadui. Numele propriT, dad, Sint cercetate bine, dovedesc aceia§1

radacina, qi s'ar putea face un dictionar al limbil trace, basat

pe dinsele, cad In limba noastra avem foarte putine cuvinte

de-ale acestor stramoqI.

De undo pan& unde se intindeaa Traci' ? Evident ca nu se

poate face un atlas precis al extensiunil popoarelor intr'o vreme

15

ca aceia. Dar, chiar &A, s'ar ii tras Intre barbarT liniT de granit6,

pastoril, vIn&toriT, Mora n'ar ti respectat strasnic hotarul:

data ar fi trecut oaia de alt& parte on ar fi zburat pasarea

vInat& pe alt tarim, nu s'ar li grgbit nimenT s& se indrepte

la cel d'intaiu post \ amal ca sa faca o plingere. Ceia

ce slnt Statele In timpurile noastre, erall atunci vaile : locuinta

popoarelor, miscarea popoarelor, cultura popoarelor, organisarea

politic& a popoarelor se fdcea tot pe v&I, nefiind alt drum decit

acesta. Linia de deal, necesar& si pentru aparare, form& de la

sine hotarul. Toata viata noastr& veche e orinduita pe val, Voevozif

nostri de odinioartt fiind domni al vailor, de aceia se

zice: Cara MoldoveT pe valea riulul Moldova, Tara Romlneasca

find la Inceput Domnia de pe valea rIulul Arges. Traci' se poate

zice c& stApIniaU, pe triburi, toate vaile din regiunea carpatica

si din regiunea balcanicl, lasind congenerilor lor, IliriT, pe ale

PinduluT.

Cum se vede, IliriT erad mult maT putinT. Si anume pentru

ca,

scosT de Latin' de pe malul italic al AdriaticeI, desnationalisag

de dinsiT, urmarig ca piratT, de aceiasT dusmanT, in insule si in

Dalmatia, unde au fost distruse regatele barbare ale unet Teuta

si unul Gentius, fnlocuiti pe suvita de pgmInt de ling& mal prin

colon' roman', cari au creat centre infloritoare, ca Salona Imp;

ratuluT Diocletian, eT au fost Inchisl In saracia ci. Intunerecul

munteluT lor, unde si azi li traiesc saracT si IntunecatT urmasil.

Si muntele aid nu samana cu CarpatiT, cari ni Infatiseaza, orlcit

patrundem InteinsiT, rturT largi si luncT racoritoare, padurT,

poiene ; acolo vine muntele de-odata ca un parete de ardesie

neagr5., stearpa, care nu ineduie nici macar [Astoria cum se

cade, cad in anume part.T numaT, VlahiT din evul mediu lsi

[utat' turmele.

CItl din IlirT au trecut dincolo de muntT, si au Tntrat in zona

tracica. au Invatat limba traca. De aceia Albanesil slut de singe

iliric. dar, In ceia ce priveste limba, apartin grupuluT tracic. Traci'

au ramas prin urmare deplinT stapinitorl peste toate regiunile

balcanice [Ana la Mare. Si aid Marea e usoar& de trecut,

si astfel se furisail teranT de pe malul Mani in Asia Mica, mal

prielnicti pentru pastorie: BitinT, Paflagoni si alte nume familiare

istoriculul sint totT TracT, triburT deosebite ale unuT mare popor,

larg raspfndit.

E vorba decT de una din cele maT puternice rase care as

existat vre-odata. Ea nu putea sa dispara usor ? Era si necesarl

omeniriT ca o forma special& a culturil : provocind cultura elenica,

dindu-1 elemente populare pretioase, ea transmitea, cum se

vede din desemnele popoarelor din BalcanT si CarpatT, din colorile

pe care le Intrebuinteaza, din forma vaselor Indatinate,

civilisatia elenicl, simplifidnd-o, catre Nordul noilor venitl in

cultura.

16

Tracil .ineall amindoul malurile Dunaril. Ne gindim neapkat

la Gefi. Despre el ni se spune a locuiatl pe malul drept ca si pe

cel sting, si aceasta constatare ne aduce O. stabilim un punct

important pentru Imprejurarile de acum. Poate A, ni creeze oare

aceasta vre-un drept orl sa stabileasca un precedent, sa afirme

o necesitate a lucrurilor ? E menita Dunarea sa, aiba aceiasT

stapInT pe arnindoul malurile ? Am crede ca da. Mai ales ca

In timpul de astazi mare parte din malul drept al Dunkil e

locuit de RominT: eT se Intilnesc la Morava, la Timoc, si pans la Negotin,

In don& cercurl Intregl din Serbia, In partile Vidinului, In

mase Insemnate, si In partea rasariteana, In vecinatatea Dobrogil,

aproape de Silistra. Aceasta nu o tagadueste nimenT; anume nevoT

de Stat pot falsifica cifrele, dar totdeauna sint mijloace ca sa

se ajunga la o statistic/ exacts, cel putin ca sa se dreaga In

parte cifrele falsificate de age41 oficialT interesat,T. i poporatia

aceasta IsT pastreaza cIntecele populare, datinile populare, yesmIntul

Indatinat, maT mult, cred, In Bulgaria decit In Serbia.

Costumul acesta serveste ca sa arate provenien0 acestul element,

si la eel maT mull el este de provenientd olteana; e neindoios

ca n'az'i venit de prea multa vreme, ci In timpurile acelea grele,

care ar fl fost bine sg, nu fie,. ale veaculul al XVIII-lea, cind

aproape numaT noT trebuia sa hranim toata ImparAia turceasca si

cind era maT bine sa traiestI supt un Pasa decit supt domina-

Vunea fanariota, care ne sugea, pentru ca si pe dinsa sa o suga, alVi.

Din constatarea aceasta s'a ivit la anume persoane, Insufleite

Mt, Indoiala de bune interrp, la unele persoane culte, deprinse

chiar cu cercetarl stiintifice de precisiune, parerea ca,

avem dreptul si datoria sa luam tot malul drept al DunariT. Se

uita Insa, afar/ de faptul ca vointa n'ajunge 61 timp lipseste

vointa sad zdrobirea altuia, ca nu se poste reface la 1912 si-.

tu4unea de pe vremea G4lor cari erad si pe un mal si pe cellalt

In zilele luT Alexandra -cel -Mare cind acesta ne-a onorat, prin

parOle Ialomi0I, cu visits luT.

Lasam la o parte faptul a astazI politica e condusa de ideT

ce nu se pot inlatura si de sentimente ce nu se pot birui, si nu

numal de pasiunea brutala a stapIniriT. i nu voim sa vorbim

nicl de conclusiile pe care al OT, mai marl decit noT, le-ar putea

trage Impotriva noastra. Dar pe vremea Getilor linia DunS,riT pe

atund nu oferia deosebirile, care apar maT tirzitl, Intre un mal

barbar si alt mal cucerit de civilisAie, stapInit, exploatat de

dinsa si aparat de dinsa. Barbarl pe un mal, barbarT pe cellalt,

aceiast poporaVe, acelasT fel de locuinO, aceleasT condiVunT

de lupta pe un mal si pe cellalt. Linia cetaVlor de pe malul

drept, care schimba cu totul si supt toate rapoartele Imprejurarile

dunarene, linia aceasta de cetag dominatoare nu aparuse

Inca, si, In felul de razboid pe care-1 facead GetiT pe vremea aceia,

chiar Innaltimile firestT, neInzestrate cu mijloace de aparare, pe

17

care nu se clgdise piatrg si nu se sgpase In adtnc vanfurT, nu

jucaa absolut nicTun. rot. Rgzboiul atunct consistas. In navala vijelloasg

a celqr maT multi asupra color maT putini, fn vremea

clod acestia nu §tiaa ce so pregatia, §i luarea pentru jaf a

unnT anume teritoriu.

cInd, I loco] Gefilor, au venit in parfile acestea, ca seminfie

stapiiiitoare, ca nafiune juclnd rolul de capetenie fafa de cellaffT,

_Davit, situatia la Dunare se schimbg intru citva, Getul e Innainte

de ttiate dungrean, Dacul Innainte de toate Ardelean, am zice:

Motean. Prin urrnare, pe cind Gefil represintaa dominafia acelul

element tracic, maT domol, care se gase§te ling& earl, Dacul represinta

trecerea supremafieT la alta parte din vasta lume tra-

°lea, a ceia care se adaposte§te, Invierunata, Indgratnica, autentica,

In vaile munfilor.

De ce s'a Mout aceasta schimbare? De ce aceasta parasire a

DungriT de catre Tract ? Gael, de fapt, stapinirea dacica, fn lumea

Tracilor Inseamna, Intaia acest lucru: retragerea de la Dunaze. Raspunsul

este: Fiindca dincolo de apa, incepuse sa Innainteze, nu

numaT national, nil numal popular, dar §i politic, militar, elementul

roman. Si nu era nevoie ca pe malul sting al Dungril sa lie

vazut vre-un legionary do sj locuitoriT de pe main! sting aveaa prilejul

sa -I vada, de alminterea, clad treceau, §i treceaa adese orT,

dincolo de apg,

Cind, dupa moartea luT Alexandru-cel-Mare, dupg ce acel regat

at mostenitorilor lul care se stabilise in parfile dunarene, a fast

biruit de RamanT. §i el,izbutira, pe la inceputul ere cre§tine, sa Intemeieze

o provincie care patrundea tqt maT mutt In regiunile

moesice, oladind. aid orase, cetat,I, Getul de pe malul sting nu

s'a, maT sinifit la largo' sga. Nu era nevoie decT ca Romanul sa

treaeg dincoace pentru ca Getul sa, se simta, Impiedecat In rosturile

la; singura presenta elernentuluT roman pe malul opus

at Dunaril era de natura sa sfarime suprematia getica., i anume

focmal pentru ca, rivemniT dungrenT eraa deprins1 sa sibs, amlndata

malurile. A li lua unul, insemna a li strica toate deprinderile.

Atunci eT sat retras de la aceasta apg, pe care nu o puteaa

Aprira deco; avind amIndoua, termurile. Malul dept, maT innalt,

cazut supt un popor atit de innaintat, IT izgonia departe, tm qe.s,

catre munte. TraciT s'ail Tetras atuncT In cetafile ardelene, undo

DadiT as stat pang la posirea Jul Traian si pana la deshintarea

StatuluT tor, ultima forma do existents liberg si mindra a rase!

tracice.

TH.

Dona alto neamufl au mat avut un rost in partite acestea :

Sarma(it §i BastarniT.

Rasa aceasta sarmatica ar Iii ea un fel de rasa doosebita9De

2

18

o parte Tract, de alta Sarmatp Tracil cu o limba, Sarmatil cu

alta limb& ? Atitia istorici se Incurca In resolVirea acestel probleme

de etnografie, sedusi iarasi de cuprinderea Supt arelasT nume

a unor lucruri foarte deosebite.

Putem afirma a Sarmatil nu eran o natiune, ci o confederatio

de deosebite semintii, cum an fost mat tarzin si HuniT,

,Sarmatil" erail semintia dominants, fara indoiala in legatura

cu Sett-it, si anume cu partea dintre Sciti de origine aria, pentru

a eratl si ScitT uralo-altaici, de aceiasi rasa cu HuniT, TurciT si

Bulgari!. 0 semintie scitica aria, a stapinit neamurl de tot felul

si a dat acestel confederatit numele sail de SarmatI". Dar Intre

neamurile acestea eran In partile Ardealulul nostru, far& Indoialn,

unele mat bine represintate, atit de bine represintate, Incit ad

putut sa lase o urma In nomenclatura terit. Si, cind se gAsesc

localitatt care si-an primit numele de la un anume neam, de

sigur a neamul acela a locuit Indelung In cuprinsul provinciet

si a jucat un rol foarte important. ET bine, trebuie sa admitem,

cu toate ca si aid se lovesc unele parerT ale vechil ortodoxit

istorice, care nu admitea mat niclo picatura de singe slav, trebuie

sa admitem ca acestl Sarmati din Ardeal eran In rindul

Intain Slav!. Si trebuie sa parAsim cu total parerea absurda, de

nattira sa provoace numal Incurcaturi, ca, timp de un veac sat]

doua, de la capatul Asiel pan& la Oceanul Atlantic se purtan

neamurl asa cu sutele de mil de la un loc la altul. Cine se mut&

prea des, prea rapede si prea departe, piere, si barbariT" acestia

nicl nu erad asa de multi. De cite orT gasim un popor Intr'un

anume loc astazT, avem probabilitatea ca poporul acela a fost

acolo din vremurile tole mat vechi. RAtA,cirile de popoare sint

maT mutt aparente : tine e bastinas, ramine. In special cu privire la

eel ce ocup& In mase marl de terant un teritoriu in timpul nostru,

trebuie sa admitem a 1-an ocupat din vremile tole mat departate.

Prin urmare, data, In Ardeal, constatam a cea mat mare

parte din numele de localitAtT grit slave, apoT ca aceste nume

slave nu sint venite de la cuvinte care s& aib& un Inteles In

limbs, de toate zilele, cum e casul cu alto nume ', se poate presupune

ca a fost acolo o poporatie compact& de Slav!, ca aceasta

poporatie s'a gasit din vremurt foarte Tech! acolo. Ea a cohabitat

cu Dacil, avind Ins& fat,A de Dad o situatie inferioara, de vreme

ce Dacil an putut sa-s1 supuie aceste semintit, sa le conduca la

biruinta si citava vreme In urma sa le cuprinda In ruina lor.

Sarmatil acestia n'an jucat astfel un rol politic decIt In functiune

de Dad.

Sarmatil nicT nu se coboara la Dunare. Daca Traci! s'au retras un

1 Natural cA, fiind undeva, de exemplu, dupA cuvintul groazd, care e slaty ,

un sat care s'ar chema Grozavesti, aceasta n'ar lnsemna cA Sim ii art vent

acolo si ail numit satul, pentru cA grozaA " a pAtruns In limba noastrA $i noI

am putut foarte bine sit dim Insine numirea cu un cuvint adoptat de noI.

19

moment de la aceasta, apa, acestialV n'ad ajuns nicTodata, si supt

niclo forma, pana la dinsa, ci ail dat poate o parte din poporul

agatirs, cautatorul de our prin muntil ArdealuluT. Prin aceasta,

oricit de numerosi ar fi fost si orTeft de puternid prin confederatio,

Sarmatii nu ajung sa fie un popor de istorie universall,

cad, pentru ca un popor sa joace un astfel de rol, nu trebuie

sa stea ascuns un colt de munte, ci trebuie sa stapfneasca

un rill si prin acest rlu sa, ajunga la o Mare, precum Tracil

ajung si la Marea de Apus, prin IliriT desnationalisatl ca limb&

si la Marea de Rasarit, care era Marea Neagra, prin Dunare, $i

ajung si la Marea Sudica, Egee, prin ultimele for ramurT, atit

cele din Tracia. tit si cele care patrundeaft In Mort,a, In Pe lopones.

I.V.

La Dunare, Intr'un colt, ca stapfnitorl putin trainicl, ajung Insa,

din vechl timpurl, Bastarnii. Acestia represinta avangarda germanic&

patrunsa In regiunea Dunarit Cu toata exagerarea de

care ad avut parte une on Bastarnil, exagerare In folosul lor,

cautind sa li se creeze un rol cit se poate mai mare, se poate

spune c& nicIodata n'ad ajuns sa aiba o situatie bine Intemeiata.

Prin sesul basarabean au ajuns la gurile DunariT, ocupind regiunea

Unghiulul", Ongl al Bulgarilor, mab tarzhi, pentru TatarT

Bugeacul, si se fixeaza si prin insule, care aveaA atuncl alt caracter

decit astazT. Cad, cind spunem aceasta, nu trebuie sa ni

Inchipuim insulele asa cum slut acum: nu eraii insule marunte,

ci vaste teritoriT cuprinse Intre gurile DunariT.

Poate ca, data ar fi trecut In Moesia, viitorul for ar fi fost

altul, cad coborirea din Unghid" in Dobrogea a fost o conditie

de desvoltare pentru toate natiunile ce au ajuns prin aceste

locurT, celelalteca UnguriT, izgonig din Bugeac, dupa dtva timp

de petrecere, de catre Pecenegt fiind silite clndva sa-sT schimbe

locuintile, sad find menite peiril.

Prin urmare, in vreml departate, cind nu se putea prevedea

Intrarea lul Traian, se dadeau lupte pentru Dunare Intre trel

puterT, Intro un Stat organisat si doua natiunT care tindeau catre

organisare: de o parte cucerirea romans, care Innainta din adincul

Traciel catre malul drept, de alts parte, sprijinindu-se Ins&

pe continuitatea aceluias1 element national pan& in fundul Carpatilor,

elementul barbar al Tracilor si, In sfirsit, venind din

acele regiuni care alcatuiesc astazi teritoriile polone, semintda

germana a Bastarnilor care incearca sä joace un rol aid, la Dunare.

LECTIA a ITT a.

tnnaintarea italics spre Dunare. Lupta pentru linia riului

intre Romani si Dad..

N'am intentia sa enumer campaniile color patru generalY Tomar

T sari at fort, supt Domitian.si Traian. prin partite noastre.

Nu facem istorie politica, nici istorie militara, ci cautarn a flA,

ih esenta explicatiile care se impun cu privird la anume pi rtl

din istOria limit in lcgatura speciala cu Dunarea noastrh.

Astfel chestiunea aceasta a intinderil nationale, maT tarziti a

intinderit politico romane In partite Dunarii nu se inati4eazil,

ale( ca o serie de evenimente care trebuie expuse Trite° masura

mai larga sat maT restrinsa, ci c& p-roblemo care trebuie

resolvite pentru a avea Intelegerea lucrurilor care urmeazgAupit

dinsele. Intfun moment de la inneputul erel cre§tine problema

DunariT, care se pusese In forma barbara Innainte, se pune actim

In forma barbaro-romana, lupthtorif ne mai fiind acum barbarT

de o parte si de alta a riuluT, ci, de o parte, barbarT, dts alta

parte, Romani. i cautam ss Intelegem In ce tonditiT s'a, pus

aceasta problema, pe ce caT a fost indrumata de imprejur5,ii, ce

resultate at ie§it din ciocnirile care alcatuiesc acest capitol din

istoria DunariT §i be valoare etnica §i politic& at aceste resiiitato.

DecT iata ea Romanil, intrio anume fasa de desvoltare, apar

In regiunile acestea dunarene. Trebuie sa ne &dim inthill claca,

aceasta aparitiune romans, In forma, politica, militara, In forma

oficiala,imperiala, este un lucru not, nea§teptat, datorit actiuniT

personale a unuT Imparat. Parerea curenta o §titT, e aceasta:

DaciT slat Intarit of at ajuns sa aiba de la o bucat& de vreme

un singur conducator de care ascultal. Supt unul din acestl

conducatorT, Boirebista sat Burebista, cum vrea sa T spuna cineva

cacl sintem prea puOn cunoscatorT In ceia ce prive§te

21

dialectal dacic al limbil tracice ca sa fiam hotalit forma cea

mai bung a acestuT nume et all ajuns si la mlul Marit, ata

pinind pang la Olbia si Apollonia. Astral Marea Neagrit a stat

supt inriurirea Dacilor: eT atragead comertul, et luad vama, eT aveaft

rolul de capetertie. Dupa aceasta Dacil urmind parerea obis

nuita atl inceput sa aiba si alto ambitil. Intinzinclu-se papa,

lar Dunare si termul Marit Negre de o parte, s'ad gindit del co

n'ar lua Dunarea Intreaga in stapIniroa lor. La. anume date el

ttecead riul, pradad Moesia, crescindu-s1 astfel veniturile, adaugind

pe linga Oistigul for din pastorit si agricultura si, venitul

card resulta din pradarea oraselor romane de pe malul drept

al Dunarit.

Intr'o bung, dimirieata, regale Dacilor, Decebal, se arata.

do-

ritor de cil ilisatie romance. do reinnoirea in forme superioare

de civilisatie a regatului sat. Atunci, Intaid Domitian, iar dap&

dinsul Traian, la inoeput represintind pe tatal sail adopti,v,

batrin si incapabil de a conduce razboiul. pe urma, in numele

sad propriu, all luat ofensiva, din, dorinta de glorie, din

aceia de a stapini terenurt cit mat Intinse, de a marl Imperiul

re&ian. Si, dupa aceia, fireste, se. insira tale doua campanit ale

luT Traian impotriva Dacilon la 101, trecerea ostilor pe malul

aeesta sting at Dunarit intaid in partile Banatului, ca lupta dd

la Tapae, cu supunerea lul Decebal, cind trupele romane se apropiad

do capitala luT, Sarmisegetuza, pe urma, cind Decebal capa'tind

un prielnio orutator tratat de pace, inteteste din nod pe

Romani asupra Int, Traian plin do o fireasca sets de rasbunare,

pleaca in 105 din non Impotriva luT, apucind de asta data pe

alt drum, trecind pe valea Oltulul in Ardeal: el asediaza Sarmisegetuza,

o eucereste, iar Decebal fuge si e omorit in adapostu-I.

Pentru noT chestia se infatiseaza Ins& si altfel. Chiar in leetitle

din anul trecut am Inlaturat ca o conceptie anacronica

explicatia istoriel universale care atribuie unul Imparat, mug

general; unut conducator de Stat, unuT personagid cu rolul aotiv,

poruncitor In istoria universala, schimbarile tale mart. Daca

o uriasa si extraordinara personalitate, de sigur fara parecho in

dest oltarea lumii, ca Napoleon I-in a mers, in cea maT mare parte

din activitatea sa pe drumul tuturora, a fost silit sa mearga pe

drumul tuturora, eacl altfel n'ar fi ispravit nimic, ne putem Inchipui

cit de mica parte trebuie sa se faca la altil arnbitiunil

personale si altor sentiments de care poate fi stapinit indivi

dual un suflet omeneso: sentimente de rasbunare, de trufie, in

producerea acelor lucrurl marl care alcatuiesc tstoria, universala,

Prin urmare, nu pentru ca Traian ar fi fost ambitios, suparat

sad jignit, pentru ca, ar fi avut tine stie ce nacaz personal pe

Decebal, nu din causa aceasta s'a intreprins campania do la Du

ngre. In timpul cind stapiuia Traian, atentia unul Imparat roman

era solicitatA

in

atitea lacurT, de atItea primejdiT, atitca ofense

22

erad primite, atitea granite Incalcate, Incit greti ar fi putut sa

se hotara,sca, a porni rasbunator intr'o parte sad In alta. §i, nu

numaT ca, nu e o politics personals a lul Traian, dar nici

vre-o continuare a uneT politice de Stat, de expansiune militara.

Dorinl de continua expansiune military n'a avut Statul roman

niciodata, cad n'a fost un organism politic provocator §i plin

de neastimpar. 4i sa, nu uitam ca sintem in vremea cind Roma

a fost silica, sal! vada hotarele firestT ale puteriT sale. La Inceputul

secolulul al II-lea sintem dupa, falimentul politiceT de continua

expansiune in centrul Europel, dupa Infringerea luT Varus,

dupa, constatarea imposibilit tiT de a se suprima lumea barbara.

$i acest lucru e de cea mat mare insemnatate: dad, innainte

se putea admite ca, Imparatia romana, intilnind in drumul saft

un regat barbar, trebuie sa canto neaparat sä-1 initture, ca un ivoid

care se straduieste a rupe totul, In dreapta §i In stinga, acum

sivoiul de odinioara §i-a taiat albia §i ataca, numai zagazul pus

In calea tut fireasca, de rill.

Decl pentru ce a venit Traian la Dunare ? Se ispravise cu lumea

germanica §i putea credo Roma ca TraciT ar fi de temut In partile

acestea? Nu se ispravise cu lumea germana, si nu numaT cu

aceia care nu pro voca Inca, dar nici cu aceia care provocase.

Se formaa in vremea aceasta doua puternice fronturl noun germane,

si anume unui In muntiI Boemiel, cellalt la Rasarit, In

bitltile polone: de o parte QuaziT §i Marcomanit §i, de alta. parte,

GoVT; Imparatia va avea, dupa, Traian, multa vreme de lucru,

doar toe& activitatea Jul Marcu Aureliu a fost ocupata cu astfel

de lupte, avind primejdiT marl de inlaturat in paAile acestea boemice.

Iar GoOT, pe cari Decius IT combatea in veacul al III-lea

dupa Hristos, veniaa el oare atunci Intaia oars ? Prin urmare

iata ca problema germanica persista, ba chiar ea statea in findul

intaitt al preocupaOilor ImperiuluT: data din muntil ArdealuluT

putea sa plece o oaste care sa, patrunda, prin Moesia pans

la Constantinopol, tot asa de usor din Boemia putea sa piece o

alta oaste barbara care sa treaca prin regiunea Tirolulul, a FriululuT

pentru a patrunde de-a dreptul in Italia. Si Romanil stiad

destul de bine ce se petrecea pests hotarele for ca sal! dea

seam& de sili4le ce trebuie cheltuite pentru supune aceasta

imensa spelunca, de hoV germanici. Asa Incit, nici in felul acesta

nu se pot explica razboaiele pe care Traian le face la Dun are.

DecT explicatia trebuie sa o gasim altfel: trebuie sit descoperim

un factor mutt mai vechid $i, fireste, mutt maT puternic decit

poate fi o licarire de ideie nouit In mintea unul Impitrat ambiOos".

SI ni punem Tntrebarea aceasta, din care o sit vie resolvirea

problemel ce ni stit Innainte: cum se desna0onaliseaza un popor

? Avem pe Tract, i-am constatat puternicT, vitejT, Inzestrag

cu calitag politice, avind tot ce trebuie pentru ca sit intemeieze

23

el o civilisatie a for proprie, din fundul Carpatilor pa.nn, la Marea

Egee. Unde shit oare Traci!, cari .ni-ad dat noun, si, vecinilor

nostri singe si gindurl ? Azi nu traieste, cu caracter national

propriu, niclun Dac, niclun Get, niclun Trac. El all fost desnationalisatI,

toil. De cine all fost desnationalisatl ? Pe malul Mari!

stgtea Grecul, dar numal acolo, tivind pe margenT peninsula balcanica.

Desnationalisatorul e altul, elementul, romanic; nu Statul

roman, ci poporul roman. El si-a impus limba, pe care Slavil

all suprimat-o dincolo de Dunare, pe care Albanesil all luat-o pe

jumatate limba for cupriude o sumedenie de cuvinte de origine

latina, si no! In toga tesatura el: cu un bogat adaus

slay, dar care nu e esential.

Care a fost acest element roman ? Rnepunsul obisnuit e: colonistil.

Nol am aratat lima cit de mult trebuie sn, se reducit

rolul lor. Apol, daca all venit elemente pur romans din orase in

partile noastre, ele n'ai'l venit ca sa taca agriculture, nicT ca sa,

fie locuitorl vesnicl In orasele de aid, nu, ci atm* de bogatiile

marl ale unel ter! vestite In aceasta privinta, care era un fel de

Transvaal european: Dacia cu minele de aur. Cum s'ar'i dus dau-

!lazy tot felul de Engles!, de OlandesT, de Rusl, de Evrel In Sudul

Africel, tot asa all nava.lit tot felul de elemente aid la not pentru

minele acestea. All fost si Romani curat! Intro dtnsii, dar e de

crezut ca venian ea intentia sn, ramfie pentru totdeauna aid ? Cine

cant& aur in TransvaalurT, nu vine cu intentia se fie Inmormintat

acolo, ci cu &dui de a face avere §i de a se Intoarce apol acasa!

Dee& urea sn, vadn, cineva sentimentele pe care le avea Romanul

curat din Roma, Romanul cult, Romanul suptire, deprins cu o

anume societate eleganta, sn, asculte numal tinguirile WI Ovidiu

de la Tomis. El nu vede declt Sarmati salbated, car& cu bol

iernl grozave, graill neinteles, $i nu atla niclun singur cuvint de

pretaire pentru omul de aid on macar pentru natura In care

trnleste.

Nu trebuie sa, exageram nicI rolul batrinulul legionar. De

sigur ca, adesea i se dadea, odatn, cu hanesta dimissio, cu certificatul

de serviciu cu laudA, voia de a se aSeza In anume part!,

ca, el se Insura cu vre-o localnica $i raminea In vre unul din

centrele care Incepeau a se Intemeia. In psihologia acestul veteran

era Ins& ceva din sentimentele soldatulul colonial de asazI,

al carul ideal este sa ispraveascn, mai raped° slujba $i sn, se Intoarca,

acasa, la dinsul, Insurat orl ba.

Rdmin functionaril. Socoteala for trebuie sa, fi fost aceiasi ca

ci a ostasilor. Nu Intelegem de ce ar fi fost alto, '.

1 In cartea de curind publicatA, a regretatulul mien prieten Augustin

Bunea, ineereare de Maria Rorninilor pane% la 1382 (ed. Academiel Romlne,

Bucurestl, 1912) se semnaleaza pasagil din Seneca In care se vorbeste de

care, la.sindull vatra", trees peste Mare. lia e vorba InsA

de tIrgove0 cli de ftinccionari.

decolon"

24

NoT cunoastem insa atitea casurT de desnationalisare in timpul

ostru. SO, luam exemple. In Bucovina si In Maramnras mare

parte dintre RominT s'ad desnationalisat in folosul Rutentior.

Desnationalisarea aceasta o sum cind s'a savirsit. La 1830 ea

abia incepuse. La 1890 era savirsita, cam city este si astazi

de. atuncT not am cistigat putin teren IAA, de ceia ce pierdusern.

Si cum s'a putut face? Cum se poate ca un popor vestit pentru

resistenta luT, cum sintem noT. Rominil, sa ni pierdern graiul, Si

nu in Jupta cu vre-o rasa superioara, sustinut4 energic de Governul

teriT, ci in atingerea cu un popor despretuit de toata

lumea, cel maT sarac si eel maT prost din tarn.

Iata cum s'a facut aceasta: Intaid ad fost maT multi deolt,

noT, s'ad infatisat de-odata in numar covirsitor de mare, revarsindu-se

din Galitia si, at doilea, eT samanau cu nol in ceia ce

priveste ocupatia. Nu e de ajuns sa locuiesti cu omul pe acelasI

teritoriu, ci trebuie sa, fiT alaturl cu el intr'o ocupatie care 'sa

to confunde cu dinsUI. Invatatorul german dintr'un sat de Pe-

Ion! nu o sa so faca, Polon niciodata, fiindca, ceIlaltY fac agriculture,

iar el sta la scoala; directorul de fabrica rus dintr'un Tinut

polon n'o sa se faca Polon niciodata. pentru ca, el sta in fabflca

impreuna cu muncitoril lul, pe cind ceilalti au ocupatiT pur agricole.

Aid insa Rominul si Ruteanul sint tovarasT de plugarie.

Dar sa dam si un cas de neefectuare a desnationalisariT. In

Moldova -de -sus, se stie In ce numar covirsitor se Oa elemental

evreiesc. S'a desnationalisat oaro vre unul dintre teranii TOmini

afara de uncle slugT luate de-acasa din copilarie ? Si

pentru ce? Pentru ca, de si numarul, in socoteala generala, e

maT mare, cu toate acestea ocupatiunea razleteste pe uniT de

altiT. Se pot inmulti exemplele cu RominiT can desiiationanseaza.

In Banat pe top colonistiT pe cari-I trimit Unguril, pe cind Romini!

de la Rodna, de exemplu, n'ari desnationalisat pe lucratorul

de mine de acolo. Prin urmare, ar trebui pentru aesnationalisare

un numar maT mare si ocupatiune asananatoare.

Putead sä faca, desnationalisarea colonistiT, oamenT din toata

lumea, cari n'avead eT intro dinsiT nicTo coesiune, de niclo nature,

cari nu alcatuiad tovarasiT sufletestI. ci erad impartitT intro atitea

ocupatiI care sint toate necesare inteun oral? Ce legatura

putea sa fie Intre colonistul venit din Asia Mica si cel de be

din Bretania sad din Spania, intre veteran, judecator, prootul

zeilor, vinzatorul de grid si alto marfurT, micul meserias Si asa

ma! departe? Pe ling& aceasta, oameniT aceia nu raiad in

sate, orTcit s'ar admite ca satele au ajuns de la o bucata de

vreme sa, formeze orase, dar cu aceleasT elemente care fusesera in

sate, fara amestecul elementulul desnationalisator. Prin urmare,

afara de un numar foarte restrins de DacT cari se putead desnationalisa,

elementul indigen era 4bsolut refractar unel desnationalisarl.

Apo! ne putem Intreba un lucru: Daca In Bucovina,

25

in imprejurkile actuate, undo mal raped° se schimh& lucrurile

decit odinioara, pe vremurI oamenil Brad mutt mal consetva

tivi , all trebuit vre-o 60 de an pentru ca RominiT din Burn`

vina, putint, parasiti, neavind adesear nicinn simt at trecutuluT

pe cind Dacil avea ainintirea DacieT Tor, a luptelor a§a de

glorioase, el avead religia tor, chre-I isola, awl cre§tinismul a venit

maI tarzi& peste paginismul trade cu radacinT milenagre

ca §i pegte paginismul olicial al zdilor roman/ cu Imparatul In

frunte s& fi ajuns vre o seta de anI pentru cb, toata lumea tra

cica sit fie desnationalisata Si aceasta data ne gindim numal

la desnationaligarea pana la Dunare, dar, dab& ne gindim la tot(

Traci!, atuncf desnationalisarea celorlalt1 nu o putem bxplica

grin actiunea colonistilor. Acolo doar nu ge scrie ca s'a adtis

locuitorl din toata lumea roman& cazd desnationaliseze peTraciT

cari se intincleatt de pe malul drept al Dunkil pan& In fundul

MicT

Midi.

Trebuie sa admiteni ultceva. Acest lucru 1-am afirmat §i in

cursul anulul trecuf, votbind despre desnationalisarea Celtilor din

Galia. A venit anume un timp cind teranil din Italia n'az'i mal

avut do be sta acold, on li-a mai lost plabuta gederea acasii.

Oragele se inmultiserh, ele so hraniatt in cea maT mare parte

cu pretisii venite din alte part!: en cit curgea remea, eu ittlt

Italia cle'N enia o tar& de lu\, cithpiile so urnplead de vile, cu

gradini §i parcurl, cum e la hot in unele part!. Si apOI lucrul

sclavilor pe proprietatea mare inlocuia din ce In ce mat mutt

lucrul oamenilor liberI pe micul ogor. Deci, Viata teranuluT In

Italia incepind it fie §i inutila altora si luT nesuferita, el, care

era foarte conservativ, care avea nevoie de spatiu gi de aier, a

irecut, Pe do o parte, in Galia, pe de alt& parte, In Peninsula

Balcanica. incetul cu incetul, si, far& mentiune in cronicT, fax&

insemnare prin inscriptil, a desnaf,ionalisat pe nesimtite popd

ratia autolitona. A ajuns pant la Dunaro. el, teranul, §i. cind

ajuns el la Dunare, atuncI s'au trezit gi tmparatif c& trebuie sa

mearga, dupa SupusiT for gi sa iea in stapinire politic& tara pe care

ceTlalti b luaserd in stapinire nationala. Aceasta o fac doat toate

Impazatiile marl: Rusil all cucerit Siberia pe urmele Cazacilor

ratacitorl gi, desaprobind pe generalul Cernaiev, care ludrage de

capul luT, Alexandrn at II-lea i-a primit cucerirea in Turchestan.

Ginditi-\ & numal la Tachestanul in timpul nostiu, cucerit priti

initiativa personal& a urtul general, Cernaiev, acela§ Cernaiev

care la 1876 s'a dus In fruntea vdluntarilor Sirbl gi a jucat un

rot In razboiul impotriva Turcilot. Tot Cernaiev gi panslavi§til

ad inceput actiunea In Bosnia §i Hertegovina, pe win& id Serbia,

§i Statul rusesc a trebuit s& consacre lucrul faptuit de irtitiativa,

privatl.

Acelasi lucru la Dunare cu el'ementele romanicei. Nu se pot

aduce nicI mentiunT de cronicT, rilcI ihscriptiT, ba,c1 ala °Ova nu

26

se. Inseamna, in inscriptiT, nu se comemoreaza, prin cronicT. Sint

si fapte marl in istoria neamurilor care nu ajung nicfodata la

ouoarea scrisuluT. Ba chiar si astazi, in timpurl deosebit de harnice

la scris, se intimpla ca lucrurT foarte importante sa, nu

treats in scris, ba chiar toate transformarile adinci dintr'o societate.

DecT numal pe urma pecetluirea oficiala a venit asunra unel

staff de lucrurT de mult timp Inca existente. Vor veni ImparatiT

cari as Intemeiat in Peninsula Balcanica orase ce traiesc pana

acuma, purtind numele fundatorilor, Adrianopolis, Traianopolis,

Plotinopolis, etc. In acelas timp s'ail ingrijit RomaniT sa intareasc&

malul cellalt al DunariT, malul drept, malul cel innalt, capabil

totdeauna do a fi intarit si aparat... Cetatile acelea exists

pana astazi, ceia ce dovedeste cit de bine as fost alese la vadurl

acesto mijloace de aparare romane. In acelasT timp s'a stabilit

si o flota pe Dunare, o flot5 de corabiT maT usoare, cum as

avut-o si TurciT in toate timpurile: aceasta classis a Dunaril se

intilneste pomenita in izvoarele din timpul razboaielor dacice.

Astfel Dunarea capata o noun infatisare: cetatI care-T strajuiesc

malurile, corabiT care tree necontenit, supraveghind, si, in acelasT

timp, pentru ca si colonisti1 venisera do bung vole, trecind si

pe malul sting, s'ail ingrijit Romani! sa intiinteze, innainte de

Traian chiar, capete de podurT pe malul nostru. Un astfel.de cap

de pod cunoastem la Drubetae, si pe aid colonistif venitY din

initiativa, for particular& as gasit legaturl cu lumea de pe malul

care azT e al nostru.

N'ar fi de mirare data numaT Drubetae, clar si o sumedenie

de alte puncte ar fi fost ocupate de Roman! innainte de Traian.

Din punct de vedere militar, era de sigur necesar aceasta, si

vom vedea ca asa a facut Constantin-cel-Mare, asa a facut maT

tarzill lustinian. Prin urmare, apararea deplina insemna stapinirea

cetatilor de pe malul drept, plus capetele de podurl de pe

malul eel sting.

Si atunci, cind lucrurile eras asa, de ce Domitian, prin generalil

luT, Cornelius Fuscus si Tettius Iulianus, a simtit nevoia unel

campanil impotriva Dacilor ?

Iata de ce: Cea maT mare parte din Traci eras supt dominatia

romana; provincia Tracia avea fiinta, Traci! de pe malul

DunariT de sigur ca, filcusera act de supunere fa,ta de Romani',

ca unil cari star in raza de atac a cetatilor puternice de pe

malul drept. In mintea Romanilor a trebuit sa se iveasca si fata

de Tracia aceiasT intrebare care s'a fost pus si fate de German!:

odata ce s'a supus o parte a uneT natiunT, de ce nu s'ar realisa

unitatea aceasta national& supt forma romana? Oricine are o bucata

dintr'un popor tinde sa intruneasca, si restul, precum si cind

o parte dintr'un popor ajunge independenta, ea cauta sa alipeasca

elementele de supt stapinire strains. Intrebarea s'a pus in ceia

27

ce prive§te pe German! in vremea Jul Cesar qi a lul August maT

ales, §i Intrebarea se pune acum, pe vremea Jul Traian, In ceia

ce priveqte pe Traci. i Intrebarea aid era maT simpla: Germanilor

nu li se stia de capat, dar despre Traci se §tia foarte bine

pana unde se Intind. Cu toate biruintile luT Boirebista §i cu that&

istetimea luT Decebal, era clar un lucru: ca TraciT sint o na4iune

care se ispraveqte, o naVune pe stir§ite; tot ce era dincolo de

Dunare se pierduse, §i raminea doar elementul de dincoace.

$i maT era un motiv: se cautase un drum catre inima GermanieT

pe la Rin §i se ajunsese In Padurea Teutoburgica; nu

era natural atunci sa, se incerce un drum catre inima Germaniel

pe dincoace, pe la Dunare ? Pe aid se putea ajunge In

Boemia: teritoriile Dacilor se atingeau spre Nord cu ale Quazilor

§i Marcomanilor, §i Boemia era tocmaT, dupa moartea lul Varus,

dup., ajungerea la unitate a neamurilor din paqile acestea, centrul

Impotrivirii germane. Prin Boemia doar rAsarise vestitul

rege Marbod, unul din eroiT aparariT germanice Impotriva cotropiriT

germanice.

Iata atitea motive care trebuiaa sa, indemne pe Traian a face

exped4ia aceasta. Adeca: 1) recunoa§terea supt forma oficiala a

infiltratieT populare romane care desfintase jumatate din rasa

tracica §i atacase §i malul eel sting, mergind catre munte; 2) tendinta

fireasca de a cuprinde in Intregime un popor din care cele

maT munte elemente se gasiaa supt stapInirea romana; 3) ghsirea

unul drum catre regiunile germane undo se concentrase

apararea naionalitAiT germane Impotriva cotropiriT romane.

Decebal, de altminterT, prin Ins6,§1 politica luT, ajuta o astfel

de opera. i iata de ce: In lupta cu Romani!, once Incercare de

a li fi asemenea nu lnsemna un pas Innainte, ci un pas In

urma. Nu se poate lupta nicTodata cu o putere ixnprumutindu -T

elementele care formeaza o fora, numaT pentru acela de la care

s'a imprumutat, dar nu gi pentru Imprumutator. Sa ne gindim

la Turd: au vazut ca In veacul al XVIII-lea ail fost batuV de

Ru§I §i de AustriacT §i §i-ad zis atuncT ca, ajunge pentru a nu

maT fi Invin§I sa, se faca asemenea cu InvingatoriT: at omorit

Ieniceril §i ail facut Wire regulata. N'all ajuns decit la ceia ce

vedem. NicTodata un popor In lupta cu altul nu trebuie sä paraseasca,

()data cu elemente materiale invechite, §i traditia sa

nationala. Schimbarile podoabelor sint posibile, dar nu §i substituirile

de temelie.

Politica luT Decebal era: sa, faca un fel de Stat pe jumatate

dacic, pe jumatate roman, cu inginerl, cu arhitecV, cu sfetnicl

military roman!, etc. Politica aceasta, apropiind pe Dad de Romani,

IT slabia qi, In acela§T timp, in chip firesc, poftele Romanilor

fats de Dacia creqteati: odata ce all lnceput DaciT sa voiasca

a fi pe jumatate Romani, de ce nu i-am face Romani cu totul?

28

Aceasta este, prin urmare, explica0a care trebuie data Imprejurarilor

care se savir4esc la Dunare, prefacind-o in rill roman,

curgind intro cetaV romane §i purtind corabil romane.

Peste putin aceasta lini§te romanA, acest echilibru roman,

era') sa fte deranjate de un noti flux barbar.

LECTIA a N -a.

Nivalirea gotta, si lupta Romanilor de Ritsfirit

pentru pastrarea hatarului.

Dona lectil dor fi cOnsacrate Gotilor, si se poate pane introbarea:

care e causa pentru care Indreptam atit de malt atentiunea

noastr& asupra acestor barbarT" ?

Causa e Indoitg,: Intaid fiindc& GotiT ail cAutat fara indoiall

as interneiete In Iccul stgpinirit romane In partile aCeOteit o etapinire

goticg, §1, al doilea, pentru c& StapInirea aceasta gotica pe

maid! DunilriT, dad, n'a itbutit s& ramtie, cel -putin a adas o

tran'sforMare total& a Imprejurarilor de hicT.

Din punctul de vedere al istorief 'universals, se poate 6a patrunderea

gdticg Ong la linia Dunaril §i asezarea for pe u n final si

cellalt at apel s& alba o Insemnatate relativ maT mica decit o

multArne de lacrurT contimporane did istoria ApusulfiTe pentru

noT ins& ca natie, Si pentru subiectul acesta special: cerdetarea

dd -a fungal veacurilor i1 situatieT linieT Dtinaril, GdtiT, prin felul

cum se Infat*aza, prin tendinta po cafe o ail, prin resultatele

po care le atirig, joaca far& Indoiala un rol de capetenie.

A fost o clip& in care regiuned, aceasta dungrean& si teal Ve

cina cu dinsa; prin urmare Intreaga Peninsula Balcanica, care

din punctul de Vedere istoric formeaza uh Intreg, putea sa fie

§i sa rArntie gotica.

Dm& am face o legAturh, am trage un paralelism Intro Imprejurarile

din Occidental Europel si cele din Oriental 0T, am

putea asamana forma de stapinire liberg, neturburata de Ro

manT, a Tracilor din paxtile dunarene cu forma de stapinire liherA,

netarbultta de vre-un dusman, a1 Celtilor Iii p&rtile care

sail chemat mfl taMt Franta. Am putea asamana timpul cind

Romanil pgtrund In togiunile acestea ale Dungril §i le stApTnesc

Vreme Indelungata cu epoca In care Galia e stapInit& de Cesar

30

§i urma§ii In cirmuirea acestor teritoril aT lul Cesar. Si, iara§T,

am putea sa, punem In alaturare vremea and Gotil patrund In

partile acestea cu tendinta de a ramInea Intre alte tendinte

cu vremea cind in regiunile acelea ale GalieT se apaza Francil

§i transforms Intreaga viat.a', a Galiet romanisate In viata cu caracter

politic germanic, intemeind un Stat nod.

Daca pAralelismul este desavir§it, este §i o deosebire: anume

aceia ca in regiunile apusene Franc', venind In Galia, s'ad a§ezat,

ad ramas, slad amestecat cu poporatia ba§tinala, ad lasat

un numar destul de Insemnat de cuvinte In limba francesg pang

In timpul nostru, ad lasat o sumedenie de nume personale, ad

lgsat atitea amintirl de fapte in istoria teriT, prin urmare un

nod regim, supt raportul national ca §i supt eel politic, s'a Intemeiat

prin venires Francilor, pe cind GotiT din pgrtile de RAsgrit

n'ad avut norocul sa dea o creatiune statornicg. De pe

urma lor, cum se va vedea, a Minas prea putin. Si, dupg ce se

vor aminti Imprejurarile In care Gotil ad venit In acesto regiuni,

trebuie sa cautAm motivul pentru care de pe urma acestul

popor destul de numeros, cel putin tot atit de numeros ca

Francil zic cel putin", §tiind ca ad fost mult mat numero§1

declt FranciT, FranciT hind o Ingramadire de barbarY de la gura

RinuluT, pe cind dincoace avem a face cu o ramura Intreaga a

poporulul german, cu Intreaga ramura lul rasariteang, §i tot

atit de viteaz ca FranciT, Francil n'ad fost ceT mar vitejt dintre

popoarele germane, pe cind un ciclu intreg de cintece populare

cinta isprgvile Gotilor, a ramas In Ostul roman a§a. de

putin. Pe de alts parte, regiunea ma! Intinsg ca hotar §i de sigur

mar tare supt raportul militar din Imparatia romana, cea

din Apus, cu cele trot grupurT deosebite: Italia, Galia, Spania,

cu partea din Insulele Britanice care era cuceritg §i colonisata

de Romani, oferia mult mat multe greutag navalitoruluT decit

Peninsula Balcanilor, care de fapt era aparatg, numal prin linia

DunariT gi pasurile muntilor, care, pe vremea aceia, cind fortificatiile

avead de multe orT un rol foarte slab, nu 1nsemnad

mare inert'. De ce, dee!, In Imprejurgrile acestea, Gotil fiind

mat numero§T, fiind tot atit de vitejl ca §i FranciT, atacind o

parte a Imparg.tdei romane mar slabg, In ceia ce prive§te apararea,

mat uoara de cucerit, de colonisat §i pastrat, de ce, cu

toate acestea, n'ati lAsat aproape nimic? De ce am fi continuat

sg, formgm o singurg Romania" de la capul Matapan pang In

fundul Carpatilor data nu s'ar fi interpus, intr'un moment mar

tarzid de desvoltare, SlaviT?

De ce, prin urmare, trebuie sa a§teptam in partile acestea pe

Slav! pentru a ajunge la barbarisarea, relativa pentru nor qi absoluta

pentru elementul traco-iliric romanisat din Peninsula Balcanicg?

De sigur este o Intrebare foarte interesanta aceasta.

Puteam sa fim altfel: s'ar li putut ca noile cucerirT germanise

31

sa produca resultatele politice si etnice din Apusul european, si

aid ele nu s'aa produs.

Cum am spus, dupa expunerea tmprejurarilor '-om ajunge la

explicatiunea care se impune.

Venirea Goti lor In partite noastre se pune In legatura totdeauna

cu navalirea Hunilor, pare& s'ar fi uitat tot ce facusera, Gotil pe

aid cu un veac Innainte de venirea dusmanilor. Hunil patrund In

jumatatea a doua a veaculul al IV-a prin partile romane: cu toate

acestea noT Intilnim ImparatT romanl luptindu-se cu Gotil, omorIndu-1

cu mfile, Intfinim pe unit sari pier pe dimpul de hipta Impotriva

for ; gasim o serie de sfortarT supt Decius, supt Aurelian, supt

Probus, In veacul al III-lea, Impotriva Gotilor. Avem si un Cesar,

Claudiu (268-70), care In titlurile sale poarta si pe acela al biruinteT

luT Inchipuite asupra Gotilor, numindu-se Geticus", In legatura

cu Gotil acestea furisag pe malul Dunaril. Innainte de nava-

Urea Hunilor a fost decT un veac Intreg de navalirI ale Gotilor

In partite noastre.

Ni e cu desavirsire imposibil, In starea de azT a izvoarelor, care

shit doar cIteva rIndurl fn asa-numitele vietT ale Cesarilor, Vitae

Caesarum", sa, vedem bine lucrurile. N'avem mentiunT In vre-un

istoric de dimensiunile si bogatia de amanunte precise a lot

Tacit In carticica aceia despre Germania, vestita lul Germanie",

fiindca, atunci am fi cu totul altfel lamuritT asupra lu,crurilor,

cum sIntem cu privire la Germanil cellaltY, din Apus, Germanil luT

Arminiu, cart aa biruit pe Varus si l-ail facut salT piarda legiunile.

Numal ceia ce stim despre navalirile Gotilor In veacul at

IV-lea vine de la un izvor minunat, atit de interesant si de folositor,

fnelt ar merita sa, fie asezat Intre cele d'intaitt cart! ee ar

trebui traduse pentru lectura ofiterilor : e vorba de Ammianus

Marcellinus, un ofiter In retragere, care povesteste campaniile sale

din Asia si Europa. Ammianus Marcellinus cuprinde, din nenorocire

cu lipsurT, istoria campanilor acute pe vremea luT si In Persia,

si la Dunarea noastra, si Ia Dunarea panonica. E Ins& Ia mijloc

marea lacuna dintre Tacit si Ammianus Marcellinus t.

In orTce cas, e sigur ca GotiT as Inceput sa se miste Inca din

veacul al II-lea. In ce legatura, sta aceasta navalire a Gotilor cu

atacul Germanilor din vremea luT Arminiu si cu luptele lul

Marbod nu se poate l tmuri. Frontul ataculuT germanic se schimbase,

treclnd de la Apus maT la Rasarit, de la Rin In Germania

de mijloc, In Padurea Teutoburgica; dupa aceasta el a aping In

Boemia Quazilor si a Marcomanilor prin veacul al II-lea si, In

sfirsit, dupa luptele luY Marcu Aureliu cu QuaziT si Marcomanil,

N ine atacul cestalalt din partite rasaritene : o continua stramu

' Expunerea critics a navAlirilor Gotilor, In Rappaport, Die Einfdlle der

Goten in dos rthnische Reich bis awl Konstantin, Leipzig, 1899.

J0

tare a punctuluT de greutate al rilzboiuluT, a locurilor de pride

ataca GermaniT si dare care se indreapta expeditdunile aparatoare

ale Romani lor.

Intru cit luptele Quazilor si Marcomanilor aa putut st clatine

multimea aceasta gotica, nu putem liotari. Nu putem spline nii

aceia : care e legatura intro Goti1 din partile Nistrulul .si NipruluT,

eari, acestia, slut navalitoriT din Dacia in veacul al 11 lea si al

111-lea §i ramura gotica ce a ramas si maT depart& pe, malurile

Mari! Baltiee, locuind peninsula care e astazi Suedia si Norvegia

si care a fost adapostul de capetenie at ramuriT gotice.

Se stie ca navalirilor acestora ale Gotilor li, se atribuie si parasirea

DacieT de Aurelian, retragerea legiunilor si provineialilor

si asezarea for in noua provincie de pe malul cellalt at ape!

(ed. 270). Dupa citeva argumente de bun simt, aplicabile si pentru

situatia de atuncT §i pentru cea urmatoare, nu maT e nevoie

sa arat ca nu trebuie sa, se puie mare temeia pe asertiunea uneT

DaciT parasite. Nu se poate parasi un teritoriu de oampra cari

art stat acolo doua, trei generatil, cari-§T au parintil §i buniciT

ingropatl in pamintul acela. Tar, data lucrurile 5e infatiseaza asa

cum le-am infatisat aid, daca, adeca, nu maT e vorba numaT de

coloni§tI cari au stat 150 de anT in pttrtile noastre, ci p vorba,

pe de o parte, de urmasiT color maT vechi lo^uitorT al pamintultiT,

ale urma§iT Tracilor, si, pe de alta parte, de elementele romanice

italice furisate In Peninsula Balcanica pe Incetul, element° teia

nest!, care daca si-aa parasit odata casa, nu eraa sa treaca, innapoT

Dunarea la un simplu ordin din partea GuvernuluT impe-

1 ial, parasirea apare si maT imposibila.

Pentru ca sa intelegem cum au putut sa, se petreaca faptele

in adovar, am putea sa facem o asamanare, pe care am facut-o

si nu stia data as facut-o §i altil : asamanarea Intro parasirea

oficiala a acestel provincil si intro parasirea oficiala, a uneT provineiT

din Imperiul roman de Apus. A fost un timp cind Britania

fost parasita de Roman!, ba cbiar un timp cind, fara ca izvoarele

sa o spuie explicit, si Galia, afara de mica provincie uncle era Syagrins,

pe la SOi$SODS, a fost cu tot parasita in minile Francilor. ET

bine, a cutezat vre-un istoric al poporulul engles sail Trances sa

spuie ca, odata ce legiunile as plecat de acolo, a plecat in acelasT

timp §i intreaga poporatie ? Nu, nu o spune nitneni, si vedem foarte

bine ca n'ail plecat locuitorii dirt faptul ca Anglia pastreaza atitea

a mintirT romane, cu toate repetitele invasiunT do maT tarzitil, si

din faptul ca Francia este, in ceia ce prive§te limba eT si atitea

alto raporturT, o Cara romanica. Legiunile s'at dus, day lequitoriT

at ramas. SA, ne gindim ca. TariT veaculuT al XVII-lea si at

XVIII-lea la o mare nevoie §i-ar fi retras trupele regulate din

Siberia: resultatul ar fi fost el acela ca expansiunea ruseasca fn

acele regiunT, manifestata intaia prin CazacT, pe urma prin elementul

rural rusesc strainu tat pe urma in aceste locurl, ar fi

33

Incetat, si ca s'ar fi Intors oamenii Indata, ce autoritatea TaruluT

inceta ?

Pe ling& aceasta maT este un lucru: Provincialil ace§tia aveaa

eT interes sa, se duel el cu trupele, cu functiona,riT, sail nu? Aceasta

e intrebarea cea mare. Daca astazI s'ar mute arendagiT de pe

mo§iile noastre In patria for de origin°, ar resulta ca i-ar urma

teraniT ? Ba din potriva, ar ramInea unde shit, multamind lul

Dumnezea ca, s'aa dus ceIlaltt i nu eraa administratoriT si conducatoriT

romanT altceva pentru poporatie; ajunsesera, sa nu maT

fie altceva In veacul al III-lea dectt o grea pa,coste. Imperiul

apara din ce In ce maT putin §i cerea din ce In ce maT mult,

ca toate Statole In decadentt. Doar end se Intimpla ca o

poporatie pleaca Impreuna cu. Statul cind Intro dinsa §1 Intro

Stat exists legaturl do nationalitate, §i Inca aceasta nu

a junge: se poate ca natiunea sa ramlie dup., ce a plecat Statul

national pentru ca, natiunea, din punct de vedere economic, gasqte

ca e bine sa ramfie unde este. Doar end este o stens&

Iegatura religioasa, de nebiruit fanatism, retragerea generals

se petrece : cind se duce de undeva Statul turcesc, Impreung

cu dinsul se duc locuitorii turd. S'atl dus din Dobrogea,

s'aa dus din Bulgaria, se vor duce din ce In co maT mult de

pe teritoriile rams° In mInile aliatilor cre§tinT. De ce? Fiindca

nu pleaca Turcul ca natiune, ci pleaca Musulmanul, retragindu-se

supt alts stapinire musulmana. Daca, In local. Sirbilor, Bulgarilor

§i Grecilor, alt popor, tot musulman, ar fi luat pamintul, fare Indoiala

ca Turcil ramineaa §i maT departe pa acel pamtnt, §i, de

ar fi stapInul maT drept, el ar multami luT Allah ca, s'a Inttmplat

aceasta Inlocuire de dominatie. Prin urmare, §i paralelismul istoric

pledeaza pentru faptul ca decretul de trecere dincolo do

Dunare n'a avut decit o valoare platonica, find o simply salvare

a aparentelor.

4i sa, nu se treads ca Aurelian el frisu§I, end a orinduit acest

lucru, §i-a putut face ilusiT ca locuitorii vor urma tndemnul sat.

Fiindca avea nevoie de °amen' can ss plateasca impositele

§i sa-I serveasca In legiunT, pentru dinsul era un profit ca, °data

cu retragerea peste Dunare, ss alba, dincolo, o regiune maT bine

locuita decit innainte. i era §i un titlu de onoare pentru dinsul

ca, data a parasit pamintul, n'a parasit pe locuitorT, ba n'a parasit

nicT numele de Dacia, dat Moesiei do pant atuncT. §i nu numaT

atit, dar el trebuia st face a so scrie neaparat In biografia luT

imperials, alipita pe ling& celelalte, acest lucru: ca a cerut provincialilor,

locuitorilor din provincie sa treats Dunarea, ea nu

i-a parasit in mInile barbarilor. Dovada ca sentimentul acesta

exista, este reprobatia care intovara§e§te pretinsul plan at luT

Adrian de a sfaxIma pentru o nevoie militant momentana, podul

luT Traian.

Cu Gotil, cari veniaa pe urma, ca sa inlocuiasca, stapinirea aceasta

8

34

Imparateascg, sa umple golul politic care se crease in regiunile

acestea, sa nu Credem ca provincialiT all trait In cele mar role

relatiT. E absolut fakti, pgrerea cum ca, provincialiT ar fi avut repulsiune

fat& de barbarT; li-o fi fost une on frica, dar desgust

de dInsiT n'aveat. Doar orasele se sfgrimaserg pe Incetul, si este

iargs1 una din Intrebgrile cele marl privitoare la aceste regiuni:

de ce s'au sfarimat orasele, dintre care unele aveati o Intindere

foarte mare si bogatil deosebite? Co se scoate sapind fara multg

tragere de inimg In Ungaria e do uimit. Nu e tine stie ce provincie

cu biete orase injghebate in pripg, ci a fost timp de citeva

deceniT o foarte insemnata viata oraseneasca. E si explicabil,

cind se exploateazg mine de aur, cind se scot bogatiT marl dintr'o

zi intr'alta ; nu e de miraro sg, rasarg ea din parnint teatre,

bgl, locuinte bogate: sa, ne gindim la orasele din California,

care all Inceput prin a fi cIteva maghernite de lemn si dupa,

trecere dEt zece anT se gasia cineva innaintea until mare oras

avInd tot ceia ce trebuie pentru confortul material si moral,

pentru nevoile religioase si culturale ale timpulul. Cum oare s'a

trecut de-odata de la viata curata oraseneasca, la viata umilg

de sat? Oare ajunge trecerea provincialilor pe malul cellalt al

Dunarii, masura lul Aurelian, ca sg explice aceastg barbarisare,

aceastg desfiintare a culturiT urbane In regiunile noastre, culturg

urban& care s'a mutat intro masura maT mica, pe malul cellalt

at DungriT ? Orasele de pe malul drept al Dunaril trgiesc pang.

In zilele noastre fara Intrerupere: Vidinul, Nicopolea, Silistra dureazg,

din vremea lut Traian pang In vremea noastrg, pe cind la

nol pang si numele oraselor de odinioara alt disparut: si undo

a fost Sarmiseghetusa e numaT Gradistea, ceia ce arata ca,

atuncT cind SlaviT s'ati asezat acolo, trgia doar constiinta ca

acele pietre stilt ramasite de cetate'.

In celelalte partl, unde era Napoca, nude era Apulum, oras

tntloritor, Porolissum, nu se maT pomeneste nimic. Franta e piing

pang, astazI de nume care amintesc vremile vechT romane : Lutetia

Parisiorum, e Parisul, Aurelianum e OrlOans, Turones e Tours,

Burdigala e Bordeaux, Tolosa e Toulouse: nu e un oral maT mare

al FrancieT vechT care sa, n'aiba o origine lating, romang. Tot

asa pe linia RinuluT In Germania : Mainz e Moguntiacum, Colonia

e Colonia Agrippina., Trier, Tr6ves, e Augusta Trevirorum, si numal

In centrul GermanieT, unde asezarea Romanilor a fost foarte

putin importantg, numal acolo nu ni s'a pastrat nimic do la

dinsa. Nu maT vorbim de Italia, de coasta Spaniel, unde toato

locurile amintesc zilele romane. In Peninsula Balcanica, Filipopopole,

Adrianopole, Durazzo, Trait, ca asezarT si ca nume, In deo

sebite forme, traiesc pang In zilele noastre : In toatg, Peninsula

1 Gradiste"=loc in care a fost cetate, precuni porumbiste" Ineamnit loc

In care a fost porumb.

35

Balcanica. de la Marea Adriatic& pan& la Marea Neagra, orasele stall

pOstrat. In Elada si cite chinurl n'ad trecut In partite acestea

asupra oamenilor ! s'ad pastrat numele tale vechT, In forma

poetilor si filosofilor anticT : Teba se numeste de popor Stives,

AteneT IT spun Stines si Turcil. Mid, mai pretutindenT, numele

vechl s'ai'l pOstrat macar In parte, de ce numal la noT at dispArut

?

Explicatia e aceasta : orasele Intemeiate In Dacia n'ad fost

erase locuite in legatur& cu nevoile permanente ale teriT, ci ora§e

de exploatare, In legatura en anume interese militare said politice

said, supt raportul economic, In legatura cu anumite productiuni

extraordinare, menite curind sa fie epuisate, ale t eriT.

Orasele care se intemeiaza pentru exploatari de aur, In California,

in Sudul AfriceT, In Dacia, orasele acestea nu pot s& aiba

zile lungi; rOsar odata, ca din pdmint si, dupa ce productiunea

scade, dupa ce aurul se gaseste aiurea In cantitate mai mare sail

dup& ce nu mai exista siguranta exploatatiei, se sfArIma de la

sine. orasele determinate de capriciu pier cu cal care le-a voit.

Sa ne amintim de acele erase din California sail si de acel curios

orOsel Richelieu, croit de marele cardinal, care se n&scuse acolo,

pentru 50.000 de oarnenl, si In care traiesc azi doar vre-o 2.000 de

saract Cardinalul a avut ambitia sa fac& din orasul sail natal cova

strasnic si a intrebuintat toate mijloacele StatuluT ca s& croiasca

strade marl, pieta Intinse, sa ridice bisericT vrednice de un centru

mare : lumea a venit In tale d'intaiil timpurT, dar pe urma a

vazut ca nu se oferA, niclun cistig, si a inceput sa piece, iar

orasul a scazut din ce In ce, ajungind a fi un biet tirg mort Intro

regiune On& de viata.

Si mai era ceva : orasele acestea erail In functiune de drum.

RomaniT creaser& drumurT, pe drumurile acestea facusera erase,

si nu aiurea. Prin urmare, a Inchide drumurile, Insemna a °moil

orasele. In orasele acestea se asfixia viata, end mijloacele de

comunicatie nu se mai puteai1 mentinea. De sigur c& ()data cu

stramutarea necontenita a populatiunii barbare, care a inceput, far&

indoiala, In veacul al III-lea, drumul a fost Inchis. La dreptul

vorbind, drumul acesta n'a dus niciodat& la capatul pe care

1-ar fi dorit aceia cari-1 taiasera. Erati drumurT care plecail de la

Duntire, strabOtead Ardealul si pe urma so Inchideail; nu samanaiY

cu drumul cellalt, care pleca din Apus ca sa ajunga la MIsArit,

strabotind Europa central& si pOtrunzind In Panonia. Orl

cu vestita Via Egnatia, care pleca de la Durazzo si mergea pan&

la Constantinopol, taind toata Peninsula Balcanica.

DispOrind orasele si poporatia raminind, eel cari se filcuser&

cindva orasenT s'ai'l preflcut In satenT, trecind prin stadiul de mijloc

care e mahalagiul", omul care locuieste In oras, dar n'are vist&

oraseneasca, e orasean, dar n'are nicTun rapurt esential cu viata

oraseneasch". Dupil ce se facusera orgsenT din stiteni ca in ora

sele noastre, care slut un numar oarecare de sate unite In jurul

unuT tirg central, acurn, cind muria centrul, raminea o viata inferioare

a membrelor In partile desfacute, si din ce In ce mat mult

pustiul dintre ele ajungea, sa le prefaca intr'o serie de sate.

Atita, era decT in Dacia veaculuT al III-lea: viata de sat. Si, dm&

era atita, atuncT de ce s'ar fi temut asa de strasnic de GeV ?

GotiT nu cunosteail si eT viata de sat ? DinsiT aveaft earl, din

dosul cirora se luptaa, asa-numitele carragines care samana cu

taberele de mat tarzia ale Taboritilor, ale Cehilor cari ail patruns

si la noT in lupta de la Baia, cu Matias Corvinul, dar de aid nu

urtnei?iza ca traiaa totdeauna si numal. In cara. Viata germanica

Iti veacul al III-lea, care era adesea asa de innaintata in Apusul

EuropeT, nu putea fi asa de innapoiata in Rasarit. Sate gotico

existaa fare Indoiala, si dovada ca ail existat o avem In faptul

ca ramasitele lasate in Rasarit de GotT s'aa pastrat In sate pana

foarte tarzia, pana ce Intreaga natie s'a stins, si satele acestea

nu puteaa sa le deprmda de la altiT, iiindca in regiunile undo

se pastraa Gotii ritsaritenT, nu °rail decit GrecT, EvreT si altT locuitorT

de orase.

Intro Gotii ajunsT a trai in sate si colonistiT redusl a trai in

sate, unit ridicindu-se pana la viata de sat, ceIlalti scazind pang,

la viata de sat, era o potrivire desavirsita.

Si nu era la Got,I regimul acela apasator de stapinire ca la

popoarele uralo-altaice care cer dijma, bir, vama ; nu era la Gott

sistemul do persecutie administrative care se Intilneste la Romani

si la toate Statole care au lust obiceiurile Romanilor. Si,

astfel, traiaa bine colonistiT si GotiT.

in cartea, citata, a canoniculul Augustin Bunea 3, se aduce

Innainto un fragment dintr'un scriitor roman (Salvian) carell

arata, indignarea pentru faptul ca supusiT ImperiuluT fug de dinsul

si alearga In bratele barbarilor. Marturia este a unuT con

timporan, a until Roman caruia-T singera inima de lucrurile

acestea.

II.

Astfel statusera, GotiT in Dacia deceniT IntregT, ca aliatT pasnieT

at Imparatiei foederati sari ca pradatorT at partilor de

peste Dunare latrunculi. Constantin-cel-Mare avu de lucru cu

un rege al lor, si legionarT se ivira din noa pe malul sting, fart

a so fi facut Insa, supt el ca si supt flit luT, In lupta la Dunare

cu GotT si cu SarmatT, o opera deplina si durabila.

I incereare tie istoria Rontinitor, p. 11. Ne mirAm cA nu se in\ ing de at

nuetri Golil, cind poporul de jos roman vrea mat bine sl fie In et decit la

not. Deci no numal c3 fratit nostri nu 'V reau SA fugA de la et la not, ci ne

last pe not ca sA fuggy, la et."

37

Cind at navalit Gotil In veacul al IV-lea, nu trebuie sa. Intelegem

aceasta altfel dectt ca o afirmare de staptnire politics,

de afirmare mai aproape, maT exclusive, ca o luare In posesiune.

Natural a luarea In posesiune a trebuit sa, se fats §i

printr'o stramutare de poporatie : chid ie! In posesiune, trebuie

sa fiT de fata, gi, cindvreI sa mentil posesiunea, trebuie- 0, ram!!

de fats. Se maT adaugia Inca un lucru: HuniT, cari, Inteadevar,

de 'Dula vreme eras In stepa rasariteana, HuniT, din causa unor

motive interne, iar nu numal din lacomia de a se Infrupta din

bogatiile BizantuluT, s'atl dat putin catre Apus, gi atunc! Gotil

cari locuiat dincolo de Nipru, ail trecut dincoace. HuniT continulnd

mi§carea lor, Gotil ad trebuit se treaca dincolo de Nistru §i de

Prut. Ad stat o bucata de vreme In regiunea aceasta a Bugeaculul,

sat In regiunea de dincoace do Prut care corespunde cu

Bugeacul Bugeacul e In Basarabia, §i-T corespund dincolo de

Prut judetele Covurluit, Rimnicu-Sarat §i Braila, un fel de Bugeac

de la noT, cu acelasT caracter do step& une or!, de balta,

alts or!, care se Intllneqte §i dincolo. Pupa aceia Innaintarea qi

maT departs a Hunilor a adus o dislocare §i ma! tnsemnata In

lumea barbara. Atuncl s'a infatisat §i ispita BizantuluT, atunci

s'a nascut In sufletul Gotilor tendinta de a parasi tegiunile noastre

de mlastini pentru a trece Dunarea §i a se aseza In regiunile

moesice. Si a trecut de fapt cea maT mare parte dintre GotT.

Dintre Ostrogoti, ramura Tasariteana a Gotilor, aft ramas humal

eel din Crimeia. Dintre Visigoti, -n'a ramas 'nimeni. Cu totil all

fost stramutatT pe teritoriul nostru, §i Impreuna cu din§iT eel maT

apusenT dintre dinqii, GepiziY, cari vor fi venit In partile de spre

Banat.

A fost decT un moment, pe la 370, end In lumea aceasta Tasariteana

s'a facut o prefacers totals, si resultatul acesteT prefacer!,

un fel de Drang ?melt Westen, a fost luarea in stapinire a

terilor noastre, care n'aveau staptnitori roman!, de catre GotT,

luare In stapinire cu privire la care nu trebuie sal! fats cineva

o ideie din cale afar& de exagerata. Nu trebuie sä se treads ca

de atuncl porne§te un regim not, ci numal ca, stramutindu-se

centrul de greutate al natiuniT gotice din partile de dincolo de

Nipru In partile de dincoace de Prut, s'a Intarit numal o situatie

care exista §i maT tnnainte. bac& ar fi altfel, In locul Romanilor

can se dusesera pe la at treilea qfert al veaculuT at III-loa, tine

ar fi ramas In terile noastre ca element politic stapinitor, Intro

circa 270 si circa 370 ? Terile acestea all ramas ele fara niclun fel

de dominatie? Daca ar fi fost fara nicTun fel do dominatic,

nu s'ar fi gasit, In tot lungul sir de ImparatT roman! al acestuT

secol, unul care sa, Incerce a recapata Tinuturile parasite? Da95,

n'ar fi fost o Gotie dincoace de Dunare, ce-T Impiecleca do a

Intari macar capetele de podur!, punctele de pe mnlul sting care

corespundeau cu punctele do pe malul drept, undo so aliau ce-

38

tatile ? Avem a face deci numal cu o concentrare gotica pe teritoriul

nostru.

Avind in fruntea for pe Atanaric si a1tl sefi, Visigotil trebuiad

simta ispita de a merge catre Constantinopol. Causa acestel

ispite e multipla. Unul din motivele care trebuiad sa-I indemne

era de sigur si lacomia. In ochil tuturor barbarilor se oglindia

un departat Constantinopol fabulos, cu zidurl de our batute cu

pietra scumpe. Si astazi cind spune Slavul in fundul Rusiei: Tarigrad",

parts -I lasa gura apa §i-§1 inchipuie ca pe lume nu poate

exista ceva, asa' manator cu cetatea stint& imparateasca. Sa se

adauge cunoasterea lucrurilor Rornanilor de Rasarit, pe care

o avead foarte multi Gott pentru ca servisera, ca auxiliarl in

armata romans. i, In sfirsit, sa nu credem ca, Gatti se Infatisad

fat& de Imperiu ca dusmanl din principiu, ca unit cari ar

ti cautat sa inlocuiasca Imperiul roman printr'o formatie de Stat

deosebita, barbara. °data, numai, in Apus, cel mai ambitios dintre

regii visigotT, Alaric, a avut gindul acesta: sa inlocuiasca

Romania" printr'o Gotie. Pe urma, succesorul lul, Ataulf, a

revenit la ideia normal& a tuturor barbarilor, cari nu se considerail

ca oamenil altei case, ci judecad ca o singura casa

poate exista pentru toate popoarele si ca aceasta singura, casa

politica era Imperiul. Tendinta fireasca do a merge catre Constantinopol

nu insemna ca doriad sä-I darime ar fi Ingenunchiat

innaintea lul, cacl si in forma cea mar decazuta Imperiul

li inspira un respect imens ci numal c& gindul for era

sa-s1 ridice seful pe tronul Imparatilor caci si asa fusesera

doar Imparati din mar multe natii,

§i

,

Maxitnin era chiar din rindurile

gotice , incunjurindu-1 de soldati devotatl. Acesta a fost

gindul tuturora: sl gindul lui Teodoric, si al lui Alaric si al tuturor

conducatorilor goticl.

Pe linga acestea toate, mar trehuie tinut in seam& un fapt:

in veacul al IV-lea atentia Imperiului roman de Rasarit o solicitata

in Orient: se dad acolo lupte marl pentru granita Eufratului.

Imparatul Valens merge chiar In Asia si intrebuinteaza

sfortari marl, care dureaza anT de zile, impotriva Persilor. Atunc!

Gotii, gasindu-se la Dunare, stind In regiunile parasite pe malul

cellalt, stiind ca, apa e libea, o ocupa natural, cu luntrile lor,

care mergead si do o parte si de alta a malunilor pentru pescuit

si pentru prada Intimplatoare, pentru hotta MOO sad ascunsa.

ET I l dad seama ca, malul cellalt nu e de fapt al nimanui,

Inteleg, cu mentalitatea for simpla de barbarT, acest lu

cru: ca Imperiul so ingramadeste din ce In ce mar Inuit catre

Orientul acela de la care era sail ieie si limba si traditiile; el

simt ca e un gol. nu numal in Dacia, pe care au ocupai-o, dar si

In Moesia si in Tracia. A fost inteadevar o vreme, atunci, in

apropierea anulul 400, cind se parea ca Imparatia roman& are

39

imminte de toate scopur! asiatice. In Europa GotiT all volt sy i

se substituie. N'au fost in stare tnsa. Si oare do ce?

Vedem astazi cum Tamil, cari se socotiati distrusT, praptidit,T,

neexistent,i, aruncat,1 in Asia, se concentreaza din nod In dosul

linieT forturilor de la Ceatalgea, si izbutesc ss obVe un armistitiu

favorabil, dupd, care poate sa vie concentrarea a tot mal

multe trupe si, la pace, conditil maT favorabile. Sint multe motivele

acestei resistente in extremis : una s'ar putea numi Ins&

miraculoasa vitalitate politic& a orashlui Constantinopol. Un

ofiter bizantin de provincie din veacul al XI-lea, Kekaumenos,

spune c& in lupta pentru tronul Imparatesc biruiesc ace! cari

se gasesc In Constantinopol. MaT viteaz, maT putin viteaz, mai

popular, maT putin popular, cel care e In Constantinopol, prin

acest fapt biruieste. Si, in luptele din veacul al IV-lea dupa

Hristos, se pomeneste de un izvor al timpulul o visiune pe care

ar fi avut-o Impitratul: i s'ar fi ivit In mijlocul drumuluT un cap

desfacut care traia Ina., care se uita la dinsul cu ()chi Ingrozitort

Si s'a oprit Imparatul si tog eel din jurul luT innaintea

teribileT vedenil. Vedenia aceia cuprindea intriinsa parc& InsasT

puterea de viat,a a ConstantinopoluluT. Poate sd, ramfie Constantinopolul

un singur cap desfacut,el vede, aude, si, maT mult, el

creaza din nod viata din care fusese deslipit.

Intro Constantinopol si Roma e astfel o deosebire colosald. Roma

a putut fi totdeauna atacat& si luatd cu toate tale septa dealurI

ale sale, cu toate amintirile stravechT, de la lupoaic& si de

la Intdile gloril ale RepubliceT. In Constantinopol ins& pare c&

se adunll puterT de viata din cloud, continente. Prin urmare,

cum de atitea or! Imperiul de Orient, stens la marginea MAT,

in Constantinopol, a putut sa crease& din nod, acelasT lucru s'a

Intimplat si in vremea Gotilor. GotiT, biruitori la Adrianopol,

asupra Imparatulu! Valens, ars In coliba undo se adapostise, all

luat totul in jurul CapitaleT, eT ad apdrat innaintea zidurilor cetd.VT.

Stiinta for military nu-T ajutd, insa a cuceri orasul, care se

putea aprovisiona admirabil, si atuncT cind era desfacut de restul

posesiunilor europene. Si, fiindca erati cloud Rome, pe incetul

Gotil de Apus, aT lnT Alaric, as cautat in locul Rome! acasteia,

pe cealalta. Si Incetul cu incetul s'ad scurs catre Italia, undo

era iarlsT un nume mare. amintirT glorioase, prada cu grd,mada

si uncle apararea era ma! slab&

Mal adaugiV c& de la Diocletian, de la Constantin-cel-Mare,

partea ma! vie In Imperiu a fost nu Apusul, ci Rasaritul, si

prin urmare Roma era intru citva ca un oras do provincie,

si astral tnijloacele de ap&rare, atenOunea politicd, a StatuluT,

toate erad mult ma! slabs acolo decit dincoace. In sfirsit Constantinopolul

deschide doar calea catre Asia, unde GotiT nu ma!

erad dispusl ss meargl ca str&mosiT lor, pe cind Roma cuceritd,

40

doschidea drumul catre provinciile de Apus care oferiad paminturT

imense pentru asezare si stapinire.

Aceasta e causa pentru care in Rasarit nu s'a putut intemeia

o GoAie §i Visigo0 ca qi maX apol OstrogoVi au trecut pe

pamintul ApusuluT.

LECTIA a V-a.

Goth pe amIndoui malurile Dunirii: Teodoric la Novae.

Visigotit decT ag trecut In Peninsula Balcanica, aft stab un

limp acolo, au strabatut-o pana In adincul el, ag vazuti Termopilele,

au ajuns pana unde se cnIntuie la Sud peninsula Moreil

si numaT dupa aceasta Indelungata ratacire In Peninsula, §eful

lor, Alaric, a fost adus sa caute drum catre Apus ca sa intro

in cellalt Imperiu: aid regele visigot a luat Roma, a murit ifi

Italia, a fost inmormintat in Sudul el, schimbindu-se cursul unlit

rig ca sa I se sape mormintul si lasindu-se apol sa curga din

nog apa poste ramasitele Jut. Urmasul lui, Ataulf, a parasit §i

Italia. Al doilea faliment politic visigot. Resultatul a fost asezarea

durabila a Visigotilor in regiunea unde ag Intemeiat un regat

care dispare numat In 'veacul al VI-lea supt loviturile Francilor

: et au ocupat regiunea Frauciel undo e Tulusa, §i de aceia

se $i zice regatul tolosan",, apol, trednd dincolo de muntf, intro

parte a Peninsula! Iberice, ag format un Stat visigot care a

trait multa vreme dupa, ce Statul cellalt, din Galia, fusese

clistrus de Fraud. i a,stfel acest popor plecat din stepa dintre

Nipru si Nistru, intinzindu-se la Nord pang la Vistula §i Marea

Baltica, ajunge dincolo do Pirind, unde sta pana ce vin In Europa

Arabi! si distrug Statul acesta visigot.

Ramasesera Ins& $i alt! Gott. Am pomenit de la inceput impartirea

Gotalor In trel, pe care aft cunoscut-o $i Romani! : OstrogotT,

Visigott si Gepizt, Intro Bari eel d'intaid sint numitt de

unit GreutungT, iar cel de-at doilea TervingT (ceia ce ar fi, trod,

In legatura cu dry, copac", padure"; cf. dirvart, cal de dirvala,

etc.).

GepiziT ad stat cItava vreme prin partile Panoniel $i ag avut

cunoscutul for conflict cu Longobarzit, supt Alboin, care a fost apol

I.

42

omorit do sotia sa Rosamunda, fiica regelul Gepizilor, Cunirnund,

pentru ca o silise sa hea din tidva tataluT eT

,

prefacuta in cups

dupa, obiceiul popoarelor salbatece. OstrogotiT,lasind ramura Tetraxitilor,

ramasa in Crimeia pana foarte tarzia si vorbind nemteste

Inca pe la 1600 in auzul calatorilor trebuie sa piece

si eT In Apus.

De ce era determinate aceasta trecere, natural ca, nu putem

fixa. Cunoastem faptele mat mult din Amian Marcelin si din legendele

si cintecele populare gotice pastrate intr'o prelucrare

de mat tarzia, supt forma de cronies Latina, a luT Iordanes. Alto

izvoare n'avem. lzvoarele grecestI sint tarziT, si cele maT vechT

asupra PeninsuleT Balcanice nicT nu s'aa pastrat In intregime,

ci numat In prescurtarea facuta do Imparatul Constantin Porfirogenetul

si care a facut tocmal sä piara ca inutil" originalul.

Urmind In chip firesc pe fratif lor, el au trecut Dunarea, dar,

credinciosT sefilor lor, n'ail ascultat decit numal de acestia.

Cea maT mare parte din OstrogotT fusese cuprinsa in soarta

de care Visigoth scapasera, ca uniT cari as fugit Intahl : In

marea Imparatie a luT Attila, despre care vine vorba acum.

ET nu urmasera pe VisigotT, popor de ape, cautind in ele ca

si SlaviT frumuseta si o religie misterioasa. Hunit, ca si, mat ta,rzia,

TatariT nail nicTun fel de intelegere pentru frumuseta apelor,

nicTun fel de simt pentru utilitatea apelor; lor li trebuie loc larg.

Un calator frances de la Inceputul secoluluT al XVIII-lea, care

a fost prin Bugeac, In partile de-asupra gurilor DunariT, si a

vorbit cu TatariT de acolo, a capatat din partea lor marturisirea

ca nu exists pe fata pamintuluT ceva mat frumos decit Bugeacul

acesta. i e numaT un colt al celel mat unite stepe, pentru ca

stepa are si ea o frumuseta cind e nemasurat de larga, pe cind

aceasta e intretaiata de mlastinT si lacurT. Dar Tatarul nostru

declara ca n'ar schirnba -o cu nicTun pamint din lume.

Tot asa Hunil au ocolit paminturile cu padurT, cu lacurl si

mlastinT, care toate ()rail piedecT pentru dinsil si, revarsindu-se

pe la Nord, cum ail facut TatariT la vre-o mie de anT dupa,

aceasta not am ajuns pe la 370, si TatariT au venit pe la

1250 , peste toata cetatuia muntilor, s'aa scoborit In Panonia,

in Pusta ungureasca, si acolo ail intemeiat Statul care era sä

fie indata at luT Attila.

Statul acesta sa, nu si-1 inchipuio cineva ca un Stat national

hunic; sa nu creada ca toata lumea de acolo erati Jinni. E in

drept sa, se Intrebe un spirit critic: de uncle ar fi venit atita

multime de Hunt?, undo Incapusera 'Ana atuncl ?, cum de s'a

stramutat de odata un potop de popoare ca acesta ? De fapt,

acel cari ail trecut din stepa rashriteana, a EuropeT In pusta,nu

oral asa de multi la numar: doar citeva miT de oament cari

constituiau o class dominants, o frintura din marea masa turanica,

pornita, in invasiune pe urma unut conducktor cu in-

43

susirt excepOonale si stability acorn inteo regiuue mat apropiata

de Roma rtisariteana si do cea apuseana, in aceasta Panonie

admirabil potrivita, ca sa se poata, fury si In dreapta si

In stinga: prin Serbia doar merge cineva la Constantinopol, prin

Friul si Aquileia ajunge la Roma. Asa a si facut Attila; un an

In dreapta, un an in stinga. Ilunil ail trecut pang, in locurile

acestea ins& fara, ca atitea regiunt intinse sa fi fast colonisate

cu elementul hunic. Ati venit doar, dup., trecere de 5-600 de

ant Ungurit, apartanind cam aceleiast rase, si intro. Ungurl si

Hunt ate fost Avant, la trecere numat de citeva decenil de. la

incetarea stapinirit hunice, si cu toate acestea nici unit, nici altiI

nu si-ati gasit innaintasit: Avant n'aA Intilnit Hunt, a caror istorie

sa o continue, iar, end ati venit Unguni, erati SlavI In partile

Panoniel, si nicio rAmAsita nu mat dainuia din stApinirea avara

sate hunica. Daca Hunit ar 4 fostt un popor, macar ca Unguril,

evident a ar fi ramas, dad am zi,s-9 nu eras decIt o Blass

dominant&

Asa !net se poate vice a elemente germanic din regiunea

Dunaril, stramutat de la gurile fluviulul pan& In partile unde

astazt e Buda, elementul acesta germanic a avut o epoca hunicA.

Aceasta e formula la care trebuie ss net oprbn. Prin urmare poporul

care statea aict, acet cari pasteau turmele, facead agricultura,

can so luptati si ajutatl cultura In 1.mperiul acesta hunic

nu era') Uralo- Altaicit navalitort, ci Germanit gone, supusiT. Se

poate vorbi dee, ca In titlul acestet le4T, do present Gotilor

pe amindoua malurile Dunaril, fiind VisigoOT in Peninsula Balcanica,

iar OstrogoOt dincoace, supt stapigirea Hunilor. to niclun

cas HuniT nu s'ail intins dincoace de Tisa, ci ati ramas numal

in partile panonico, potrivit si obiceiurilor for de via §i simpane

for pentru anume infAisarl ale naturir.

Dar -erile noastre n'au ramas goale de stapint. Acuff', e adovarat

ca in limba noastra, ca si in rasa noastra, nu se simte

nimic din aceast presents gotica. Si s'ar putea pune intrebarea;

de ce nu sint urme? 0 suta de ant e o epoca prea mica

pentru ca o asemenea influents sA, ramile. Si, cum IT cunoastem,

pe VisigoV ca si pe Ostrogot,T, ni-I cunoastem bine, din atitea

izvoare , de si deprinst cu satele, et preferad viata isolata de

lagar. Niel nu erail asa de mult ,,T ca sa, nu poata Incapea intim

lagar, nict nu eratt deprinst inteatita cu ocupatale pa,cil, incit

sa fie silig a parasi lagarul. Aveau viata aproape exclusiv military,

ca gi GermaniT Jut Tacit, femeile, copiil mergind cu oastea,

asezindu-se in mijlocul caralor si luind parte la lupta prin aceia

ca zvirliail cu pietre, blastamind pe dump si Indemnind prin

strigatele for desperate pe luptatort, cari erau parintit si soil

tor, la resistenta sail In avint, dupa Improjurarl. Si, natural, end

traieste o na0e cantonata In card, In lagke, ce legatura poate

sa aiba cu peporatia din regiunile mat departate?

44

Cel putin in ceia ce priveste pe OstrogotiT din veacul at

V-lea, avem aceasta dovada : pe la 450, asa trgiag OstrogotiT.

DecT, dm& traiag asa cu un veac maT pe urma, cu atit mal mult

acesta trebuia sg fi fost atuncT felul lor de viata. De aceia

n'avem nimic de la dinsiT, nicT macar ciudgenia de interpretare

filologica hot." din... Gott", singularul din pluralul... romgnesc !

Dar In Imperiul hunic nu era numaT clasa dominants care a

dat pe Mungiuc, pe Bleda si pe Attila, nu erall, pe de altg parte,

numaT elementele germanice strinse In anume laggre si datoare

a pleca orTend la ordinul capeteniilor hunice. Mal era ceva. Nu

e nicTunul din regiT acestia barbarl, nicT Alaric, nici Ataulf, nicT

Teodoric, prin urmare nicl Attila, pe care viata romang sa nu-I

fi cistigat prin anume partT. Influenta rornang a fost covirsitoare

asupra tuturor popoarelor barbare care s'atl atins, fie si trecgtor

numat, de hotarul ImperiuluT pentru care aveag un nemarginit

respect, chiar cind atacad si pradatl provinciile si smulgeag

tribut. Limba germang, de altminteri, ea insgsT. prin destul de bogatul

numar de cuvinte culturale de origine roman& ni arata aceasta.

Chiar Kaiser" nu e altceva decit Caesar, cetit ca pe vremea aceia.

Si in col d'intghl moment de limbg goticg, scris aicT la not de

episcopul crestin arian Wulfilas, in celebra luT Biblie pentru folosul

barbarilor si decT pe limba lor, pastrata in cunoscutul

codice aurit" de la Upsala, scris cu stove de our sere maT marea

cinste a luT Dumnezet, sint iarasi cuvinte de origine lating si,

Intro altele, pentru once plata: anno, care nu e decit annona.

provisiunile care trebuiesc date armateT de auxiliarl din partea

Imperiulul. Totl barbariT, cum dovedesc si asemenea influente

asupra limbiT lor si institutiilor lor, cgutag s& imprumute de la

Roma cit puteaft.

Si Attila a avut astfel, de si simplu sef uralo- altaic peste GotT,

visul de a face ceva statornic. Pentru aceasta, vgzind el TinuturT

IntregT stilt nelocuite si simtind nevoia si supt alt raport, at

vistieriel sale, cgcl puteau sa lie veniturile maT bogate, a intrebuintat

prgdaciunT dincolo de Dungre ca sa atragg locuitorT pe

malul sting.

Astfel el, Hunul sglbatec, biciul luT Dumnezeg, pe urma caluluT

caruia nu maT crestea iarba, a stramutat, departo de-a omori din

sistem pe locuitorii provinciilor strgbatute do dinsul, un numgr

enorm do oamenT de pe malul drept pe malul col sting al DunareT.

Se poate zits cg, data n'ar fi fost opera aceasta a luT

Attila, acum s'ar v5rbi romane§te pe malul drept at Dun'ariT,

si nu de RominT trecuti de aicl, de la not, ci do locuitorT

aborigenT, de strgvechiT locuitori at acelor partI. Si, cum s'a

spus, poporatia era foarte bucuroasg, cg, trecea supt un rege

care cerea putin si dgdea mult, care, in schimbul dijmeT si unor

serviciT usoare, a sigura, nu numat pacea, dar, In unele imprejurarT,

si partea la biruinta, partea la pradg. Asa, inch malul acesta

45

al Duraril a primit in mare parte elemente care trecusera pe

tirppul Jul Aurelian dincolo: a fost o reimpoporare a regiunilor

noastre de pe urma prddaciunilor facute de regele hunic care

se Intorcea Intovara§it do miT §i zecT de miT de prin§T, ce se colonisau

la noT. Do% ada q avem §i Intr'un fragment, pdstrat pdna

la noT, al unuT demnitar al ImperiuluT roman de Rasarit, al calla

nume a latin, dar care a scris In grece§te: Priscus. Din cdlatoriile

acestuia aildm, pe lingd o multime do alto lucrurl: cd, pe Attila II

primiad cintind imnutT fete din mijlocul popoarelor supuse, ca

se bea la curtea luT miedul, care nu e decit hidromelul, bautura

cea maT placutd tuturor barharilor §i pe care GermaniT as dus o

si In Walhala, In Paradisul lor, spre desfatareazeilor §i a color cdzutT

In luptd, maT atlam, lucru foarte interesant, ca el facuso un

Inceput de ora§, cu cladirT de piatra, cu baT, chemind pentru

aceasta si me§terT de dincolo de Duran),

Cineva care vrea sa Intemeieze ora§o ca sa rivaliseze cu tole

romane in cladirT de piatra nu poste fi un prigonitor al elementuluT

romanic, asa de folositor pentru dinsul supt toate raporturile.

Se §tie apoT cd. Attila a Incercat In doud, rInduri sa-§T

supuie si Apusul. A fost o expeditie In Galia care s'a incheiat

prin Impotrivirea tuturor elementelor germanice a§ezate acolo,

reunindu-se Franc!, VisigotT, Burgunzl cu ramd§itele romane care

maT erail linga eT. In Cimpiile Catalaunice, la 146ry-Sur -Seine, dincolo

de care Impotrivire Attila n'a putut merge, do §i IIuniT n'afi

ajuns sa, fie zdrobitl de aceasta coalitie a locuitorilor Galiel. Se

§tie iara§T ca, Attila s'a Infdti§at In Italia: legenda PapeT ie§indu-I

Innainte si ImpiedecIndu-I de a pada Roma. ApoT, dupd expeditia

aceasta. Attila s'a inters In Panonia §i a murit misterios la sfirsitul

unuT ospM do nunta, iar Statul hunic s'a sfarimat dupa

moartea luT.

Acum, sfdrimarea aceasta se datore§te unuT obiceid Indltinat

la totT barbariT. Notiunea do Stat, cum o Intelegead Romani!, de

res publica, de civitas, de interes cu mult superior, incomparabil

superior interesuluT particular, notiunea aceasta nu a existat la

barbarT. Totul era lucru privat, proprietate particulard,. Prin urmare

regele care cuceria o provincie, era ca §i regele care, la o

vinatoare, ar fi vinat un cerb frumos: at luT era cerbul, a luT

era provincia. Cerbul II putea tdia in cite bucd,t1 void, ca sa -1

impart& acelora pe cari-I poftise la mask, §i liber era 0, facd,

acela§1 lucru cu provincia pe care o cucerise. Prin urmare, dacit

avea maT multi fiT, fiecare avea drept la mostenire §i lua partea luT.

Si, do oare ce popoarele se impartiau cam grey si nu s'a gasit

nicT panA acum mijlocul de a da echivalen0, absoluta a until

pamint pentru alt pamint, dusmanil s'ad ivit, §i cu aceste dugmanil

tovarasia frAeascg, Intro fiiT lui Attila s'a rupt, §i atuncT

fiecare a pornit In directia undo a volt. Astfel, In be de o singura

oaste, as fost bande risipite, dintre care fiestecare a cautat

46

clstigul uncle a vrut, nicTunul nefiind destul de puternic pentru

a Linea supt jug toate elementele germanice supuso. Atunci,

aceste elemente germanice supuse s'au trezit la o viata noul,

si WA, ca, pe urma sfartmaril StatuluT hunic, apare, nu Statul ostrogot,

ci masa ostrogota in miscare de cucerire si de ocupatie.

Intaiti OstrogotiT iead salasele Hunilor si coboara, In sens politic,

pana la Dunarea-de-jos, undo fusesera si innainte. IT vedem

la Singidunum, care stapineste regiunea p &n& astazT,si Incep sa fact

deci, precuni era si natural, politica pe care Innainte de dinsil o

Mouser& .EIuniT. DecT eT navalesc In Serbia si manifests pretentia,

fata de Imperiul bizantin, de a li se plati o anume sum&

de ban! In aur, sum& care se daduse luT Attila pana la protestarea

viteaza a luT Marcian, care spusese ca pentru dusman

are tier, iar aur numaT pentru prietenT, de si chiar dupa Marcian

s'a platit tributul si mal departe barbarilor.

IL

Astfel OstrogotiT, cari si Innainte sustinusera Statul hunic, as

Intrat In rosturile politico ale acestuT Stat disparut. Avead In

fruntea for trel fratT din familia Amalilor, dintre cari unul a fost

tatal luT Teodoric. In acelasT timp, In Peninsula Balcanica. desfacindu-se

din masa ostrogotica, oferindu-s1 serviciile Imparatutu!

sf primind plata pentru aceste servici!, se Infatiseaza alts

capOtenie, care umple cu faima numeluT sad toate provinciile

europene ale Imperiulul roman de Rasarit timp de maT multe

deceniT. §i antagonismul Intro Teodoric regele si cellalt, care se

chema tot Teodoric, fiul lui Trarius, Teodoric Strabo, Incrucisatul,

antagonismul Intro acestI doT TeodoricT umple desvoltaTea

istorica a PeninsuluT Balcanice timp do mal multe decenit pana

la, moartea unuia si strAmutarea celuflalt. Parca fusesera sortiti

sa apart aproape In acelasT timp si s& dispara in acelasT stadiu

din viata ImperiuluT.

Cit priveste pe Teodoric Strabo, de o asezare a luT In Peninsula

Balcanica, de stapinirea de catra el a partilor DunariT, nu

poate fi vorba. E un mercenar cum se gasesc atitia, thind o

parte desfacuta dintr'un popor. Ca totT ceIlalti comandang de

astfel de bande, el TO schimba orientarea politica: odata e cu

Bizantul, In ziva urmatoare contra BizantuluT; ca s& capete conditii

maT bune, e odata in pace cu Teodoric regele, pentru Ca,

dupa schimbarea Imprejurarilor, sa se ridice Impotriva luT. Do

fapt, el are importanta politica numaT prin aceia ca, anuleaza

maT multa vreme activitatea luT Teodoric col care va raminea,

daea nu aicT, In Peninsula Balcanica, col putin in Italia.

Cit priveste pe Teodoric Amalul, regele, dupa ce cucereste

Singidunum, In timpul vietiT tataluT sat!, se intinde maT tarzit,

cu voia ImparatuluT bizantin, 'Atria la Novae, la Sistov, unde-sT

are lagarul timp de maT multi anT de zile.

47

Nu s'a dat destula atentie in Infatisarea istoriel nomfnilor

faptulul ca nol am avut, In hotarele .romanesti de astad, In mijlocul

vietii romanice de odinioara, am avut timp destul de Indelungat

pe omul care a fost eel mal stralucit represintant al

regalitatii germane, al regalitatil barbare In genere, in Apus,

acela care a stapinit In Italia si caruia i-a lipsit numaT titlul

Imparatesc ca sa poata fi pus alaturt de eel mal Insemnatel sta.-

pinitorT romanT In Occident, ca prin urmare aceia ce el a desavirsit

In Italia se putea desalirsi In partile noastre s trebuia

numaT ca acolo sit se gaseasca un stapinitor mai puternic

decit acela pe care 1-a Inlocuit Teodoric, decit Odoacru, si trebuia

ca In Bizant sit fie un Imparat mat putinr siret decit

acela Zenon care a aratati luT Teodoric drumul cat's o pradit

maT bogatA, unde sit nu fie tulburat maT departs si sa poata

ramtnea singur stapIn, recunoscut si de Imperiul roman de RA,-

sarit. De fapt asezarea luT Teodoric In partile noastre s'a dovedit

trecatoare, de sr la inceput ea n'avea de fel acest caracter trecator.

Cind zicem Singidunum si Novae, tntelegem doua puncte ocupate

de dinsul pe malul DunariT, nevazInd un lucruz ca pe

atuncT nu era sistemul napoleonian din timpul nostru, cit dominatia

insemna ceva mutt maT rvag decit astAzT; odatit ce se

ocupau don& puncte Intarite, tot ceia ce se gAsia Intre aceste

dour., puncte apartinea acelul domn WA. sit fie Intre ele o continua

.a.dministratie directs, care nu era nicl necesarit, nicT posibilit

In vremea aceasta '.

Dec! trebuie sa.-1 admitem pe Teodoric ca stapinitor at IntregiT

linii de la Singidunum, de la Dunitrea sirbeascA, pb.nit la

Sistov. Dad, admitem aceasta, dm& ne aducem aminte de marele

rol gotio pe care Intr'un moment 1-a jucat Wulfilas la Silistra,

la Durostor, daca ni aducem aminte cit un; elev al luT, Auxentius,

care i-a scris viata In latineste, a fost episcop de Silistra,

prin urmare avem dovez'i anterioare luT Teodoric de Insemnatatea

elementuluT gotic aid, '- trebuie sa admitem pa tot

malul drept al DunariT IT apartinea luT. Dar, daca-T apartinea malul

drept al cul putea sit fie malul sting ? Evident cit tot al luT.

Daca tine cineva malul drept, cu cetatile Insirate pe dinsul,

tine era sa fie aid ? Eram numai no!, lucratorT at pam1ntulul,

pastor! cari nu represintam nicTo organisare militant, nicTo forma

politica. Prin urmare aceT can stapiniaa malul drept al DunariT

era firesc sa stApineasca, si malul cellalt.

I Greseala o facem si in eels ce priveste stApinirea noastra 'n Dobrogea

la sfIrsitul veaculuI al XIV-lea: daca aveam Giulia f}i Silistra, ce voitl mal

milt? SA se gAseascA numele sub-prefectilor $i JudecAtonlor de pace (lin

Dobrogea pe la sfirsitul veacului al XIV-lea ? OdatA ce al singurele douA puncte

Intitrite dintr'o taril, evident cd esti liber sit mere Intre din ele, prin urmare

iel din ceia ce se gaseste In drumul tAA, ce vreal

48

Si sa nu uitam un lucru : ca acest sef barbar de la Novae e

omul care avea In el InsusT nevoia de organisare si tendinta de

dorninatie In sens roman, acelasT, care, and a Intrat in Italia,

an de an a cautat sa consolidezo pe base romane situatia Ostrogotilor

sal acolo. Prin urmare nu e vorba do un sef do horda

care a gasit un popas fart sa so gindeasca co Inseamna Impardtia,

ci avem a face cu un cap organisator, cu un om do speta

unuT Cesar sad unul Napoleon, om care vede altfel decIt cellalt1

sefl de razboid germanT ridicatI pe scut do oameniT cari-I Intovarasesc.

Asa theft nu se cuprinde niclun fel de exagerare in

ceia ce spuneam: ca el a domnit peste amindoua malurile Dun'xiT,

nu numal In sons german, dar In sensul superior, roman.

Teodoric doar fuseso crescut In Bizant, tatal sad trobuind sa deie

un ostatic din singele sad ImparatuluT, si izvoarele romano pomenesc

de faptul ca era copil dragut", si ca a gasit la Constantinopol

multe simpati!.

Tar, dupa aceia, cind s'a Inters la lagar, nu maT era fiul

de rege got, ci era tinarul cu ideile din Bizant pe care le primise

in sufletul sad. Si maT tarziti Teodoric de nimic n'a fest

maT bucuros decit de recunoasterea lumiT romane, de titlurile

romane care i s'ad acordat: ca sa piece In Italia a cerut sa alba

brevetul imperial de la Constantinopol, spro a suprima pe usurpatorul

Odoacru, care trimisese In exit pe vecie pe copilul ce

a fost ultimul Imparat roman de Apus, pe Romulus Augustulus.

Numal luptele cu cellalt Teodoric, nesiguranta ImparatuluT

bizantin, politica de siretenie cu care BizantiniT au stiut sa-sT

tnlature dusmanil, numal acestea all Impedecat consolidarea Gotiler

la Dunare. Daca n'ar fi fost trimes la 487 In Italia ca sa

tnlocuiasca stapinirea nerecunoscuta de Constantinopol a luT

Odoacru cu o situatio noun In legatura cu regimul traditional

si legal al ImperiuluT roman, de sigur ca In regiunile acestea ar

fi astazT o Gotie, si de sigur ca Italia n'ar fi decit prelungirea

FrancieT, cacT Francit, cari au trecut de maT multe on in Italia,

cari pindiad totdeauna posibilitatea treceriT spre Roma pe care

o Incunjura prestigiul imperial si catre care-T atragead bogatiile

pastrate Inca acolo, FranciT, data n'ar fi Intilnit In tale pe OstrogotT,

ar ti patruns In Italia si ar fi ramas pand, astazT. In

schimb, aicT la Dunare, ba chiar do la Marea Egee pd,n5, In fundul

Carpatilor, ar dainui un Stat germanic, format din concentrarea

In jurul Ostrogotilor a semintiilor germane din vecinatate

De la o intriga bizantina a venit schimbarea soartel lumiT.

Teodoric a plecat, si Dunarea a trebuit sa Intro In alta stapinine:

Peninsula Balcanilor si regiunea carpatica all capatat rosturT

care nicT nu se putead banui innainte de retragerea luT Teodoric.

LECTIA. a VT -a.

Parisirea Dunaril-de-jos In st&pinirea Slavilor i stramutarea

luptel, condusi de Huth. qi Avert la Dunetrea sirbeasett

(Sirmium si Singidunum).

I. Am vAzut pe Got,I stapinind in psrtile noastre §i trecind dincolo,

In celelalte parV, de peste Dun Are. Nu se pomenia prin

regiunile acestea locitite astAzi de RominT, precum nu so pomenia

nicl peste Dunare, de presents until element slay. Dar siaid

e un argument care pate fi Intrebuintat §i In favoarea

noastrA, cari nu sintem pomenit,1 In tot decursul evuluT media

pAna la stircitul secolulul al X-lea. Lipsa de pomenire a Slavilor

In paqile Dun Aril nu dovedecte ca SlaviT nu existaU aid.

Acum, se aduce de obiceit ca argument acesta: SlaviT nu slat

pomeniV pentru ca venirea for nu s'a facut in felul tumultuos

in care s'a flout navalirea altor barbarT. Slavil afl fost un popor

linistit, ocupindu-se cu agricultura, cu 'Astoria turmelor, un

popor blind, tare nu supara pe nimenT. Din causa aceasta izvoarele

nu aminteesc intrarea for in pArtile noastre.

E cam adevArat cA, un popor blind, care-§I cats de treaba, nu

prea are trecere mare la eel cari alcatuiesc In deosebite epoce

istoria universals. Copiii cuming aT omeniril tree fAra biografie.

Totu§1 aceasta nu e suficient ca sa se explige aceastA tacere.

N'ar fi suficient nicl alt argument, mult mai puternic, care poate

ti adus, §i anume iata care. Ace§ti SlavI, in yia0 for prin TOgiunilft

aoestea ale Dunaril, ale CarpAilor, se Intl Inesc pomeniV

supt numele de Sarmat,,T i innainte de epoca de care ne ocupAm

acuma, prin urmare innainte de veacul al VI-lea §i al VII-lea.

DecT el ar fi existat in aceste Tegiuni $i n'ar mai fi nevoie s6

se pomeneascA, venirea lor. Intrebarea e de ce nu s'a Vorbit de

4

50

eT in legatura cu GotiT, de ce nu so spune ca alaturT de Gott

se Intilniad si elemente slave ? IarasT s'ar putea cauta explicatia

ih saracia izvoarelor care urmeaza navalirilor gotico In provinciile

Imperiulul roman de Rasarit. Stim ca Amian Marcelin este

acela care ni ingaduie sa cunoastem ceia ce s'a petrecut la

Dunare. Dace, in lot sa avem pe Amian Marcelin, am avea numa!

tine stie ce pagina razleata, smulsa dintr'un cronicar bizantin

pierdut, evident ca, am intelege maT putin decit putem Intelege

acuma, pe basa unuT izvor asa do bogat. Sa ne gindim la ce

am putea noT sa spunem cu privire la intrarea Bulgarilor In

Moesia data o Intimplare, care putea sa so produca, ar fi smuls

din compilatia bizantina a Jul Teofane cele doua sad tret

paginT de tipar care cuprind povestea Jut Asparuch si a color

d'intii lucrurl savirsite de poporul lut aici, In Moesia.

Ins& fragmentele do scriitorT bizantini care ni s'ad pastrat In

compilatia Jut Teofane si a celor enitl dupe, dinsul, sad in

scrierea luT Teofilact, care e contemporan cu Teofane, fragmentele

acestea sint destul de numeroase ca sa, ni Ingaduie sa im

in rosturile Slavilor. Izvoarele vechT nu sint nicT ele cu desavirsire

stirace: sint astral numaT prima in veacul at V-lea, dar, Indata

ce Intram in epoca Jut Justinian, avem tart destule. ET

bine, Intro aceste still nu se coprinde nimic cu privire la stra.-

mutarea pe aid a Slavilor. AtuncT, no ramine alta Were decit

primal pareroa aceasta : ca SlaviT existad innaintea Gotilor in

partile noastre, mai ales In cetatea de munte a ArdealuluT. §i

pe acolo as fost deer SarmatiT cu caracter slay In vremurile

cele vechT, si SlaviT acestia ad fost data la o parte de miscarea

lumiT germane.

Prin urmare, in cola ce priveste pe Slav!, ar fi fost o miscare

do innaintare sJ o miscare do raspingere. Cita vreme as stat

Gotil in partite acestea, de Slav! nu se poate vorbi, colaborarea

for la opera gotica fiind din cale afara de mica. Dup. aceia, dupti,

plecarea Gotilor, iarasT nu se poate vorbi de Slav!, Iiindca, In

rindul Intaid, juctnd rolul de capetenie, erad altil, ilunil, In partile

PanonieT, gi autoritatea llunilor se va fi Intins si asupra

maT multor semintiT germanice si asupra acestor semintil slave

asezato in regiunile maT adinel ale Carpatilor.

Dar nici dupa plecarea lIunilor SlaviT no ajung sa, joace un

rol politic. Pentru ca sa intelegem do ea, atuncT cind toate natiunile

supuse ImparatieT ifunilor ad ajuns sa, insemne si ele

pagina for In istoria universals, numaT SlaviT nu o fat aceasta,

trebuie sa recurgem la o explicatie foarte defavorabila pentru

dined, dar pe care ni-o impun si alto Imprejurarl.

De cite orT intilnim pe SlavT, trebuie ss recunoastem incapacitatea

for politics, neputinta for do a se organisa en fortele for

propril si dupa idea care sa li apart:in& lor, si nu altora. De la

un capat la altul at istorieT Slavilor in BalcanT intilnim numat

51

idel qi impulsurl straine; tot ceia ce an lntemeiat Slava In partile

acestea e datorit altora decit clingil. ET dad puterea, Irma

ideia, tints, drumul, trebuie sa fie fixate de altul. Avem casurl

mal caracteristice decit acesta: casul Rp§ilor. Numazul elementelor

slave din stepa rasariteana a Europel e foarte mare, fara

indoiala, si era In numar destul de mare §i prin veacul al

IX-lea §i al X-lea; el bine, in acest timp de alcatuire a Statutu!

chievian, initiativa nu pleats de la dinqil: regiunT Intreg!,

bine locuite de Simi, sint incapabile de o viata politica.

Dacia, Intr'un anume punct porne§te o actiune, aceasta

se datore§te InriuririT straine. Vin fratiT aceid, scandinavt, Runic

§i eel dor tovara41 al sal §i se alcatuieqte do fratiT ace§tia nortmanl

Rusia. Toate sfortarile stiintel ruse§t1 din timpul nostru de

a slavisa pe Intemeietorl sint zadarnice. Interesul se vode, interesul

de a-T face SlavT, dar convingerea nu so formeaza. Si,

din partea ler, Polonil an trait atita vreme In ducate risipite

si nail fost in stare sa stabileasca o unitate nationall bine

Intemeiata decit doar pe la 1340, dupa ce dusesora mal bine de

trel veacurl viata for In ducatele acelea risipite.

Un istoric bizantin din veacul al VII-lea, asupra caruia vom

reveni, spune lamurit: Slava duc viata. patriarhall, trades° a§ezatI

ling, ape. Fiecare nu cunoaste decit satul luI §i valea tut.

Afars de aceasta nu pot sall creeze o con§tiinta national, coman&

Nu pot da o organisaro in legatura cu aceasta con§tiinta

na0onala. Asa Inca., scapag de shpt Hun!, Slavil au trebuit sa

treats de-a dreptul In atimarea altora, can gall §i Infiintat dupe,

plecarea elementelor germanice de la Dunare, §i aceqtia an fost

AvariT.

II. Baca se iea eine\ a dup . istoric obi§nuita, ar credo ca HuniI

represinta un popor, AvariT al doilea, ca., maT amid, cind vin

Tataril, sad, intro ace§tia, PecenegiT §i CumaniT, cind yin toate

neamurile acestea, avem a face in fiecare cas cu un popor deosebit.

Nu so poate o maT mare greseala. Din masa uralo-altaica,

masa amorfa, In care se amesteca multe seminVI,luind parte pe

rind Ia cutare sail cutare expeditiei asezlndu-se In cutare sail

cutare parte de fume, din masa aceasta amorfa uralo-altaica, se

desfac In anume timpurl setninVT mai bine inzestrate, mai viteze.

AtuncT ele Intreprind o opera de cuceriro, §i mindria for nu e

sa sT zits precum §i-ail zis altiX Innainte, ci iea fiecare un

nume deosobit. Astfel ziceam, cu privire Ia German!, In lectiile

din anul trecut, Cl nu trebuie sa ne lasam inselAT do numele folurite

ale lor,ca nu trebuie sa credem ca, de cite orT e un nume

nod, este sl un popor nod, sail de cite orT este acela4 nume,

este si acelasi popor pe care 1 -am intilnit Innainte, ci trebuie se,

admitem o necontenitl inlocuire, asupra maselor supuse, a unel

clase dominants, et; un mime, prin alts, clash, dominants, care iea

52

alt nume. Tot ma trebuie sa facem si In ceia ce priveqte elementele

turanice care se Inlocuiesc unele pe altele in regiunile

din Orientul §i centrul Europe!. *i aid yin citeva sute de oamenT,

care, In legatur& cu cutare Imprejurare, poarta cutare nume de

razboia: §i ele supun elemente care innainte fusesera supuse

altel semintiT si daa ilusia aparitieT unuT popor not.

Daca am avea o istorie mat amanuntita a rosturilor Avarilor,

de sigur ca ni s'ar Infati§a o genealogie foarte bogata, din care

am vedea cum de la Intaiul stramos a plecat un al doilea stapinitor,

de la dinsul altul §i a§a mat departe pan& s'ar ajunge

la acela care a Intemeiat contederatia noua, a Avarilor.

Chid se zice: dupa sfarimarea Statulul hunic, panonic, elementele

luT s'aa risipit, nu trebuie sa luam aceasta In sons literal. De

sigur ca o bun& parte din elementele hunice au ramas, §i elementele

acestea, capatind o forma particular& In decursul yeaculuT

al VI-lea, data ca avem pe AvarT. Organisatia avara nu se

deosebe§te intru nimic de organisatia Hunilor. Ca i se zicea luT

Attila, in izvoare, rege, §i ca se zice celorlaltI stapinitor!, peste

AvarT : HaganI, aceasta nu dovede§te nimic. Titlul de rege al lu!

Attila e fail Indoiala numaT o traducere dupa titlul barbar do

Hagan, cacl Hagan! se chemaa toate capeteniile turanice. Si

acel stapinitor at Bulgarilor care In veacul al IX-lea a trecut la

cre§tinism, Boris, care §i-a zis apoT Mihail, §i el e numit In izvoarele

latine contimporane din Apusul Europe!, Hagan. Prin urmare

la toil §efiT ace§tia de confederatiT, dominate de elementele

uralo-altaice, lIaganul e ma! mare. El e acela care conduce

pe Avar!, precum altdI cu acelasT titlu condusesera Innainte de

din§iT pe Hun!.

Acum, In activitatea Avarilor, Intilnim iara*T aceia§I linie conducatoare

pe care o Intilnim In activitatea Hunilor. Hunil cautasera

sa so foloseasca de situatia for In Panonia, de uncle li so

deschideaa maT multe drumurT, ca sa atace in acelasT timp Imperiul

roman de Rasarit, §i Imperiul roman de Apus. Cutreierasera

In Serbia de o multime de or!, lliasera mase intregi de poporatie

§i le stramutasera dincolo de Dunare §i,pe de alta parte,

facusera tale doua expeditil pe care le cunoa§tein : in Galia

§i In Italia. Evident ca. AvariT ar fi fost dispusi sa faca acelasT

lucru. Tendinta for de a merge catre Apusul Europe! nu lipsia,

numa! ell Apusul, pe vremea lor, Incepuse a se organisa. /ntaid

AvariT n'aa avut a face In partile apusene decit numaT cu semintil

slave razlete §i slabe. Daca iea cineva analele regatuluT

franc dupa Clovis, Intilne§te nume do sta'pinitori slavI cari traiait

in ascultarea Avarilor. E cutare vestit negustor-rege slavo-german

pe care-1 pomenesc analele france din veacul al VII-lea, Samon,

care arata ca In margine cu regatul acesta al Francilor, care va

deveni o Imparatie, exista o fort& slava care insa nu se manifestaln

53

chip independent, ci In atirnare do AvarT. Dar, dircolo de masa

aceasta slava, se Intindea formatiunea StatuluT franc, care inchidea

pentru totdeauna once putinta de Intindere In Apusul Europe!.

Pe linga aceasta, situatia spre acest Apus era mutt ma! rea

decit innainte §i din causa presentel pe ling& Franc! a altul element,

anume a elementuluT saxon, cu care Carol-eel-Mare va avea

lupte Indelungate, In care el I§T va sacrifica mil de osta§T, ceip,

ce arata ca., dad cineva a putut sa resiste fortelor lul Caroleel-Mare,

cu atit maT mult ar fi putut resista incursiunilor avare.

Astfel prin existenta in Apusul dept.rtat european a unul

regat franc, care va ajunge Imperiu, prin existent°, elementuluT

saxon, destul do numeros qi de puternic ca sa poatd, tinpiedeca

stapinirea franca timp de decenil, Avarilor li se Inchisese

calea Europe! apusene, si Europa apuseand, nu va maT vedea nävalitorT

de rasa turanica decit tarzid de tot, la sfir§itul veaculul

at IX-lea, cind Ungurii vor ocupa Panonia §i timp do aproape

un veac vor prada necontenit In Tinuturile din centrul Europe!.

Dar, Intro HunT §i UngurT, regiunile acestea centrale ale ContinentuluT

sint scutite de alergarea salbateca a elementelor turanice.

DecT Statul avar nu are altceva de facut decit sad sa 1neeree

din nod legatura cu stepa, sad sa, se coboare In Peninsula Balcanica.

Sa incerce legatura din nod cu stepa, era foarte gred pentru

AvarT. Odata ce pleca o semintie turanica din Cara de origine,

locul gol era ocupat imediat de alta. E foarte interes.ant In felul

acesta sd, so cercetezo istoria Tinuturilor, sa se vada cum, Indata,

dupd, descalecarea unut element razboinic, alt element razboinic

vine §i i se substituie. Do exemplu, dupa Avarl vor veni ButgariT;

Bulgaril vor ajunge la gura DonuluT, vor trece In Moesia;

Indata vor veni CazariT; dar se vor distrugo poste putin gi vor

veni PecenegiT; vor fi distrusl si ace§tia de Bizantini la Lebunion,

§i vor veni CumaniT; abia se va odihni lumea de CumanT, iii

vor veni TatariT. i [Ana tarzid vom vedea ca se substituie tot

felul de semintiT turco- tataro in stepa de Rasarit & Europe!. Prin

urmare tine a trecut pana in Panonia, gred se poate Intoarce

Innapol spre a juca un rol de oarecaro insemnatate.

S'ar putea ca Avarii sa se intinda in tulle noastre, §i sd, iea

In stapinire regiunile pe care le locuim noT acupt, dar aceasta

ocupatie militara a Avarilor era §i ea imposibila.

Nu supt raportul militar: AvariT erad fara indoiall In stare

sa biruiasca bietele organisatiT rudimentare ale Slavilor din partite

noastre. $e6T acestor Slav! se numiad une orT, din amabi-

Rate, am zice, din partea scriitorilor bizantinT , regT; insd, regi de

ace§lia de balta, stapinind citeva trestiT, aceasta nu Inseamna

mare lucru. Pentru AvarT, o astfel do stapinire in terile noastre

ar fi fost foarte upara, insa Avaril ,n'avead interes BS stapi-

64

neasc& In aceste partI. Si un Stat qin timpurile indepartate,

un Stat barbar nu poate fi asamanat cu unul din timpurile noastre,

care se Ingrijqte de toate hotarele sale *i care apara pretutindenT

patrimoniul national. State le acestea n'avead hotar, n'aveat granicer!,

n'avead hartI facute pentru fixarea frontierelor in cutare

parte sail In cutare alta. Prin urmaro ele se. alcatuiesc totdeauna

dintr'un vast teritoriu de care n'avead nevoie, un teritoriu in care

nu so coborail, §i dintr'un teritoriu maT Ingust asupra caruia se

Indrepta toata luarea amiute.

Avarul se Intilne§te uncle are de cules un profit, o vama;

unde are un vad: acolo venia fara, Indoiala. Se Injilnia undo

mal era un ora§ care dainuia, unde se tinea un Mehl. Acolo

se Infiinta Haganul ca sa culeaga ceia ce i so cuvenia. Se

mai Intilne§te Avarul iar4T Intr'un punct maT important supt raportul

militar §i unde se mezat osta§iT in ceata, cum maT tirzia

Unguril a§ezaa un nemar dintre RominiT no§tri, pe cari-T numiae

iobbagiones castrorum", iobagii cetatiT", cuvintul iobag el insu§

fiind un cuvint turanic.

Avaril se margeniad sa visiteze celelalte locurT, s& trimeata, la

anume timpurT, stringatori innarmati de dijme, cum se trimet

In timp de campanie anume soldati cari sa string& din pArtile

vecine ceia ce trebuie pentru hrana o§tirit

Aide], gal& de elementele care se trimeteaa In felul acesta

din cind in cind pentru a hrani tabara §i a aduce banT, Avaril

se Ingratnadiatt In partea de unde puteau sa atace lmperiul bizantin.

Ins& Imperiul bizantin se putea ataca, ar zice cineva,

pe toata linia DunariT, §i, de oare ce nimenT nu maT era pana

la gurile fluviuluT, ar fi putut sa se realiseze un Imperiu do la

Cetatea-Alba, de la gura NistruluT, pana la Sava §i Drava §i

la termul MariT vecine. ET bine. n'o faceati §i, ca sa Inteleaga

cineva de ce n'o faceau, trebuie sa se gindeasca la infati§3rea

acestor locurT prin veacurile al VI-lea §i al VII-lea.

In acest timp cetatile de pe malul cellalt at DunariT. de pe

malul drept, existaU. Un scriitor bizantin spune chiar ca drurnul

care duce do la cetatile acestea dare Constantinopol se pas

tra Inca, drum care pe urma a fost pierdut cu totul i n';t

maT fost innoit. Insa cotatile awl intro totala stare de saritcie,

de umilinta, folos mare de la dinsele nu putea sa aiba Minuet,

iar Avaril nu erail destul de numero§I ca sa se gindeasca la

a§ezarea for in ele. De altfel o asamanare intro viata §i mi§

carile Avarilor §i ale Tatarilor din Crimeia' poate ft do eel ma;

Insemnat folos.

AvariT decl sail asezat la Dunarea sirbeasca. Nu §tia dac& Silistra

este ceadevar cheia DobrogiT", dar e sigur ca Singidunum

a cheia PanonieT, §i tine stapInia odinioara Sirmium gi Singidunum

avea Intrarea libera in Peninsula Balcanica.

V. studiul recent despre Tatari publicat in Zeitschrift Ph. osiatiropaisehe

Gesehichte.

55

Nu pot fi aratate aid sfortarile pe care le-ad facut Avari! lul

Baian si altor Hagani pentru a ajunge la stapitirea acestor

orase. Locurile privitoare la ele ad fost Hoar strinse in colectia

lul Stritter, Memoriae populorum". Impotriva Avarilor, Imperiul

bizantin n'avea necontenit la Indantina o armata regulata. E de

ajuns sä spun ca sistemul de aparare bizantin, derivind din sistemul

roman, era mult inferior acestuia. Intaid ca, Bizantinii din

veacul al VI-lea si al VII-lea nu mat putead conta pe asa-numitil

federa1I, can &Wean o parte asa de Insemnata de cavalerie armatelor

romane si cari luptail dupa datinile lor, formInd anume

aripi ale legiunilor In lupta. §i se trite lege bine de ce Imperiul

roman de Rasarit nu mat putea sa aiba pe acesti federat! :

fiindca barbarii se ispravisera. Ce ramInea atunct? SI se Introbuinteze

elemente asa de slabe cum erad IsaurieniT, ArmeniT, s.

a., can nu putead tinea piept unor dusmanT asa de fermi, ca

AvariT. Se va vedea ca supt Iustinian se Intrebuinteaza pentru

a salvd, Imperiul lipsit de armata un sistem nod, acela de a se

da in arenda alcatuirea unel armate, cum s'ar fi dat facerea

unuT pod sag aducerea de muncitorT la cimp. Ni putem inchipui

de ce calitate era o armata de felul acesta. Prin urmare,

astfel drumul era deschis catre Constantinopol si acest drum era

cu ant mat mult deschis, cu cit drumul pe la Singidunum e

drumul cel mare catre Capitala lumeT bizantina, drumul care

mat tarzift se va chema calea Belgrad-Nis-Adrianopol-Constantinopole.

Acest drum de capetenie si pentru negotal de astazi,

trecea prin Sirmium si Singidunum 1n vremurile de odinioara.

§i In privinta aceasta, Avant jucat aid rolul pe care 1 -au jucat

Turd' la alt drum, si in Asia Mica si In Europa. Acestia nu umblail

nebunT dupa glorie, care, ca si acuma, la et era un lucru absolut

indiferent, ci. cind an venit In Europa, se gindiau la altceva:

sa, stapineasca drumurile de comert. In dank trot direcOT

In care se deschidea un drum de comert, s'a intins ofensiva

turceasca, pentru ca niciun negustor sa nu scape. Tot asemenea

si Avarul: el era paianjenul asezat In centru, tesindu-st reteaua.

A fost un timp, innainte de Iustinian, cind Imperiul bizantin

avea o situatie din cale afara, de grea In apararea hotarelor

sale, iar dupa Iustinian, dupa, ce aparenta de glorie razboinicti,

de putero militara s'a Imprastiat, alit se poato zice ca an

fost mita vreme stapinil Peninsulel Balcanice. Dacii ar fi fost

mat multi, data ar fi avut mat multe aptitudint cultural°, ar fi

fost liberT sa si ramiia3. S'ar fi Intemeiat atuncl o Avarie si mat

departe In Bateau', fiindca de fapt o Avarieu peste Dunare a si

existat si, cind horda hulgareasca a venit de si-a stabilit hotarul

In legatura cu Bizantul, se spune ca granitele noulut Stat shit:

pasurile Balcanilor, Marea Neagra, Dunarea si Avaria.

Aceasta Insemna ca Avaria era la Apus, ca decT o parte a

teritoriilor do dincolo de Dunare, pe la Sirmium si Singidunum,

56

apartinea Avarilor. Prin urmare, dad, Avarii ar fi fost mat sta.-

ruitorl, data, ar fi avut gindurl de organisare, poate ca altfel

s'ar fi desvoltat lucrurile in Peninsula Balcanica. Si fata de dinsii,

ca si fata de BulgarT, s'ar fi facut Incercari de increstinare, si

Avaril crestinl, primind obiceiurile romane prin Bizantinl, ar fi

impiedecat revarsarea ulterioara a popoarelor de aceiasi rasa

din stepa rasariteana a Europe!.

Dar in luptele acestea ale Avarilor la Dunare, Slavil jucaa el

un rol, sail nu ? Slavil ail jucat de sigur un rol, si iata de uncle

vedem rolul Slavilor in aceste p6xt,,i. In anume navalirl ale

Avarilor, nu numal a el innainteaza pe uscat, pe calea aceasta

a Singidunulu!, dar yin si pe Mare. Nu odata ate fost navalir!

ale Avarilor impotriva Constantinopolulul pe calea Mari!. ET bine,

nicTunul din popoarele acestea turanice nu se arata ca destoinic

In conducerea corabiilor: slut popoare de calareti lull, cari strabat

stepa de la an capat la, altul, dar conducatorl de corabii nu

slut. Sim 11 Insa erau, si Slavil au ramas pan& tarzit. N'avem

(theft sa no &dim la Cazacil Niprulul, cari scobiau un trunchia

de copac, faceaa o seich si pe aceste bard primitive cu o Indrazneala

extraordinara, treceail cataractele si coboraa pe Marea

Neagra, pana la Tarigrad. De cite or! Sultanil n'aa vazut arzindu-li-se

casele de placere de pe Bosfor de pe urma acestor briganzi,

cari ispraviail rapede, In citeva ceasurI, si incarcad cojile

lor de nuca, cu ce era mal stump in palate, de se intorceaa

InnapoT drept la Nipru! ET bine, tot in feint acesta trebuie sa. ni

Inchipuim si luntrile pomenite cind se vorbeste de incursiunile

pe Mare ale Avarilor. Luntrile nu li apartineail lor, eraa

In sorviciul lor, in sell icial ambitiel lor politice, ca sa zicem

asa, dar apartineail Slavilor. Si apol pe Slav! IT intilnim pomenitT

in izvoarele bizantine, nu numat supt raportul de locuitorT

ling& riurl si pastor!, plugarl, dar IT intilnim si supt raportul

do paznicT a! vadurilor Dunaril, decT cunoscatorT aI mestesugului

plutiril

Si, ṗrin urmare, unind atitudinea razboinica, a Avarilor cu ajutornl

pe care 1 vor lua de la Slav!, trebuie sa ni Infatisa,m lucrurilo

a;a: Nu un popor crud peste masura, care, din dorinta

de a varsa singe si de a samana pretutindeni mina, a turburat

o multime de vreme Peninsula Balcanica, silind-o sa se inchida

In zidurile Constantinopolulul. nu, ci trebuie sy ni infatisam o

continuare a Statulul Jul Attila, al cariT drum spre Apus e Inchis

si care nu se maI poate indrepta aiurea pentru bran& decit

In Peninsula Balcanica, care, decT, cauta sa potriveasca avantagiile

stepel pentru cal si avantagiile drumulul ce se deschide de la,

Sirmium si Singidunum catre Constantinopol, care, in acelasl

timp, lasind Dunarea toata In stapinirea Slavilor, tl Intrebuinteaza

pe acestia In domeniul special in care el puteaa fi folo-

57

sitorT, adeca In domeniul plutii ii, ]wind luntrile for ca sa Meares

atacurT Impotriva innaltelor ziduri ale TarigraduluT. Lucru la

care n'atl izbutit nicTodata. cad ImperialiT as raspins aceste atacurT

aruncind cu foc grecesc" asupra luntrilor tor, cu focul acela care

ardea si pe apa, pirlind cu miile po AvarT si Slavi supt ochiT satisfa,cutt

at Bizantinilor. Scopul navalitorilor avarT n'a fost atins

decit Intru cit el se hraniatl de .pe urma acestor navalirT.

Trebuie sa inaT credem un lucru: ca, supt ocrotirea Avarilor

elementul slay din partite noastre s'a putut Intinde Inca mat

mult in Peninsula Balcanica. Avaria" aceia pe care o Intllnim

linga Bulgaria, era locuita de sigur si de SlavT, si acesti Slav!

cuteaza a trace si mar adinc si gratie sprijinulul pe care li

1-ail dat AvariT. Tot multamita acestui ajutor avar si turburarilor

provocate de Avarl, SlaviT aft putut sa so reverse asupra

Intregit peninsula, si mar ales asupra WO apusene a eT, desnationalisind

o sumedenie de orase cu cultura Latina,, romanica pe

malul Mari! Adriatice. In orasele acelea se vorbia greccste si lalineste

la sfirsitul veaculut al VI-lea si inceputut voaculut al

VII-lea: paste citva vreme nu s'a vorbit decit limba slava. Puhoiul

acesta slay, care nu era a4a de benign, cu pastorT cintind

din fluier innaintea oitelor, a patruns pana si In peninsula PeloponesnluT.

CacT pana astazT, data ne uitam pe o harts a Greclef,

se vede ca tale mat multe locurl n'az'i numirT grecestT, ci

numirl slave. S'a pastrat doar Teba si Atena, dar Sparta si atitea

alto localitag si-ail pierdut numele tole vechT.

Astfel un alt efect al presentei Avarilor In aceste regiunT si

al tulburarilor provocate de dInsiT a fost slavisarea regiuniT de

Apus a Peninsulei Balcanice, si aceasta a fost In dauna elementuluT

romanic, din care, (WO navalirea Slavilor, a ramas preaputin.

A ramas elementul albanes, refugiat In muntii sat, element cu

singe latin si cuvinte latine In limba ; elementul aromanesc,

refugiat In alto vat, ducind viata de pastorie pang tarzia, element

asupra caruia o sa revenim, si, In sftrsit, id si colo cite o insula

din alt! Romani, din eel cari as disparut cu totul. Pe la

1860 Inca se mar vorbia limba tor, limba pe care astaz1 nu o

mat vorbeste nimenT pe toata fata pamintuluT, se mat vorbia

misterios de cal din urma represintant al acestuT popor, in insula

Veglia, ling& coasta dalmatina,. Deci aproape supt ochiT nostri

a murit un popor, si un Inva,tat italian, Bartoli, a cules de pe

buzele batrinuluT elementele aceluT grain romanic Inlaturat mar

cu totul de pe urma navalirilor Slavilor.

Acum, AvariT, la rindul tor, vor fi distru§T mar tarzit, prin navalirea

franca a StatuluT but Carol -cal -Mare. Dupa ce SaxoniT vor

fi supusi, SlaviT se vor Inchina ImparatuluT celul nod de Apus,

si trupele luT Carol-cel-Mare vor izbuti, pentru scums vreme, sa

Imprastie ultimele trupe ale llaganulul. AtuncT, cum se va arata,

58

in locul Avarilor va incepe competitiunea intro Franci §i Slavt

i mai ales Bulgarii slavisat,,I, care represinta de sigur unul

din momentele cele mat interesante ale desvoltdrit lucrurilor la

Dun ire.

Deocamdata expunorea se opre§te in clipa chid Avarit sint

stdpinT in Panonia, cind Dundrea atirnd in cea mai mare parte

de SIavT §i Rominil se gasesc ascunqt Intro aceste cloud popoare

conducatoare care dad adese oft actiunilor romdtieqa numele lor.

LECTIA a VII a.

Iustinian si intarirea linieI Dunarri.

Opera 1ndeplinita, In viAa lumii rasaritene de Imparatul Iustinian

(327-565) este o opera care atinge fara indoiala si malul nostru

dunarean. Pe malul Dunaril s'ati Intemeiat In vremea lui Iustitian,

dupa, porunca lui, castele care in parte traiesc si astazi,

deli nu s'a facut cercetarea deplina a tuturor castelelor si, cu

dorii4a noastra de a vedea numal pa Traian In toate, nu ne-am

grabit sa constatam caracterul vadit bizantin, foarte usor do

recunoscut, dupa obiceiul de cladire special timpului aceluia, al

unora din ruinele care se intilnesc pe malul Dunaril, de la Dobrogea

si pana la Severin, undo chiar si asa-numitul Turn at lui

Sever nu stia dad, la o cercetare mai atenta, n'ar descoperi zidire

bizantina. Astfel Imparatul Iustinian este in legatura strinsti,

cu rosturile acestea dunarene. Dupa ce trecuse atita vreme

do end nicio oaste bizantina nu se maT ivise In regiunile de la

Sirmium si Siugidunum In jos, a de sigur un eveniment foarte

important apari0a, nu numal a unor ostirT, dar a unor mesteri

can yin sa indeplineasca, nu lucrari spqradice, ci statornice, si

aceste lucrarT statornice, Indeplinite de mesteril bizantini, alca

tuiesc impreuna, o intreaga cingatoare de cetati, asamanatoare

Cu cetAile care se ridica in acelusi timp si in aceiasi propoqie

cu acelasi stop pe malul cellalt al maril ape de hotar, pe ma

lurile Eufratului. Si, °data ce aceste castele sint stabilite, si nu

numal In locul castelelor celor vechi, unde fusesera castelele

constantiniene sal ale lui Traian, trebuie sa presupunem In chip

firesc o ingrijire military speciala pentru aceste castele, cad

doar neaa fost puss acolo ca sa ramiie singure spre spaima Slavilor,

ci in castelele acelea sint ostasi, avind in fruntea lot, nu

numal comandanti pentru fiecare caste', dar de sigur coman-

60

danti cari reuniag supt ordinele for mai multe din aceste castele

si trebuie sa fi fost un comandant general pe malul sting

al Dunaril Intrat din not in veacul al VI-lea in stapinirea bizantina.

Apo!, odata. ce a existat aceasia orinduire military In

legatura cu castelelo din nog Intemeiate, trebuie sä admitem

influents acestor castele asupra regiunilor din vecinatate.

Si co ar fi putut sa opreasca influenta military si politica bizantina

In regiunile de la Nord, in acele regiunT de la Nord undo

In veacul al VI-lea nu exista nicTo alts putere decit puterea

Avarilor, cari stapiniag direct Wind bir si chemind anume ostasi

dintre Slav! In serviciul tor? Dar influenta aceasta exista mai

ales In partite de catre Tisa, Intro Tisa si muntii Ardealulu!. Prea

departo do Dunare cu luntrile eT, AvariT nu puteati stapini statornic.

N'avem decit sa, ne gindim cu city greutate ari intrat

UngnriT In partite acestea mai tarzit, pornind din aceleasT locurl

de undo ati pornit si Avarii, si cit de incet ati putut ss puie

stapinire pe cetatile din Ardeal si pe ce atirna de dinsele. Asa

in cit, odata ce cetatile intemeiate de Iustinian le gasim pe malul

sting al Dunari! si In Intregithea acestul mal sting,precum

arata scriitorul de capetenie pentru epoca lul Iustinian, Procopiu

din Cesarea, autorul uneT statistice generale a ImperiuluT, si supt

raportul cetatilor,odata ce influenta care se desface din aceasta

linie nu poate fi oprita de o alts asezare military represintata

prin vecinil de Nord sail de Apus, cari sint Avarii, trebuie sa

presupunem un fel do nelainurita, influent& generala exercitata de

Bizantini, din paxtile acestea Intarite si garnisonate de dinsii la

Dunare, asupra triburilor din vaile slave, care ascultatl, prin urmare,

de ordinele Imparatului bizantin.

Am putea sa ni infatisam In chip mai clan aceasta situatie,

recurgind la sistemul paralelelor istorice. N'avem decit sa ne

gindim la situatia pe care o aveag TurciT aid, la Dunarea-dejos,

dupa ce as izbutit sa cucereasca cetatile de pe malul drept,

luind si capetele de poduri care li corespund. Cind Turcil ail fost

in Severin, in Turnu sag Nicopolea-Mica, apol cind ail fost In

Giurgiu, mal tarziil In Braila, prin toate aceste cetat,1 ei ail avut

si malul sting. Toata, lumea tie ca presenta for In cetatile acestea

a adus dominatia for In asa-numitele raiale, aproape cit un judet

intreg, care serviati pentru hrana acelor cetati. Stim iarasT

ca din raialele acestea, la cea d'intaig miscare, la cea d'intaid

tremurare de revolts din partea Domnilor nostri, porniail osti

pradalnice.

Si nicT nu era nevoie caBizantiniT sit innainteze mai mult. Sa

revenim la exemplul Osmanilor. Oare data ar fi fost o necesitate

absoluta pentru Imperiul otoman stapinirea do a dreptul.

asupra Carpatilor si deshintarea principatelor TeriT-Romanesti si

Moldove, SultaniT din veacul al XV-lea si XVI-lea n'ar fi fost eT

In stare sa Indeplineasca acest lucruy De sigur ca, ar fi fost In

61

stare sa-1 indeplineasca, chiar impotriva unul $tefan-cel-Mare.

N'all facut-o insa pentru ca, grija for era si aiurea. Ca un Imperiu

mondial ce era Impbriul Osmanilor din acel timp si ca until

care avea necontenit ispita de a cuceri Ungaria, Austria, Italia,

insulele, natural ca se indrepta spre pa rVle care raportail mai

mutt decit terile noastre. Dar, pe ling aceasta, odata ce avead

malul romanesc, iar, in principatul Moldovel, stapIniaa China,

Cetatea-Alba, mai tarzill Benderul, care formatt un triunghh1

foarte usor de aparat, si la intimplare puteau sa se razime si

pe Ismail si pe RenT, care se numia de el Tomarovai n'aveau

nevoie sa mearga maT departs, cad regiunea d'innauntru era

silita sa, dea tribut, care, de altfel, era mai sigur printr'un Domn

autohton decit dr fi fost prin organele directe ale cirmuiriT turcesti,

cad de tot raul Turcil nu Brad responsabill, ci era Domnul,

iar tot binele 11 avead el, prin Damn.

Tot asa, deci, trebuie sa, ni Inchipuim si situaVa Bizantinilor

in partile acestea. Era nevoie pentru Bizantini sa aiba Dunarea.

All avut-o. Era nevoie sail asigure Tinuturile de pests Dunk%

Au indeplinit si aceasta trebuinO, militara-politica. *i. sa ni maT

amintim un lucru: Teri le noastre nu slut inutile pentru un atac

impotriva cuiva care se gaseste in Ardeal sail In partile de dincolo

de Ardeal. In luptele lui Manuil Comnenul in veacul al

XII-lea Impotriva Ungurilor s'a fa cut cum vom vedea si o

exped4ie prin partile noastre: ea a plecat prin Dobrogea. a

trecut pe la Isaccea in partite noastre si, prin pa,surile Carpa-

-Olor, a atacat pe Ungurl, al caror front de, atac contra Bizantutu!

se intindea cam de la Belgrad pang in regiunea Orsovei,

cuprinzind Banatul si partea de dincolo de Tisa care -1 corespunde.

Aceasta exped4ie, foarte indrazneata, e un fapt noll in

istoria luptelnr dintre Bizantini si Unguri. Dal' asa ceva se putea

face si in contra Avarilor in veacul al VI-lea, si nimenl nu poate

spune cat nu s'a si 1ntimplat asa ceva WV() vreme in care avem

doar zece fol pentru o intreaga domnie bizantina.

Dar spuneam ca stapinirea lul Iustinian in partite acestea ale

Dunarib nu putea sa aiba un caracter mai deplin si din alt

punct de vedere. Asupra acestui punct o sa, se vorbeasca mai

pe larg in a doua parte a acestel lecp, si din motivul a.,

precum se vede, in desfasurarea :lectiilor acestora este si tendinta

de a presents, alaturi de chestiunea Dunarit si in leg:

tura cu dinsa. desvoltarea intreaga a Imperiulul bizantin si a

lumil rasaritene supt raportul politic. Tratam chestiunea Dunari!,

dar ling& dinsa so grupeaza, o mulVme de alte chestil politico care

ajuta sat vedem destul de ]impede intreaga via0 orientala, precum,

in cursul din anul trecut, s'a vazut Intreaga viata. occidentaia.

Cu privire la Iustinian sint doul parer' gresite, pareri care

se intilnesc si in ultima opera, foarte Intinsa, foarte frumoasa,

G2

si ea podoabe, ca material de ilustratie, care a aparut, acum

citTva anT de zile, la Paris, opera datorita creatorulul §colil bizantiniste

francese, Charles Diehl '.

E aceia§T teorie care se mentine de Ia Gibbon, scriitorul engles

de la sfirqitul veaculuT al XVIII-lea care a dat istoria decaderil

§i caderiI ImperiuluT Bizantin" anume: ca Iustinian a fest

un Imparat Insulletit de ideate marl, ca el a vrut sa restabileasca

Imperiul roman unitar. Ca nu suferia sa, fie numal Imparat

bizantin, ci ca, avea dorinta cea mat calda sa staptneasca =in-

doua Romele: §i decazuta Roma veche gi intloritoarea Roma

noun, ca pentru aceasta a Intrebuintat toate fortele Imperiulul.

Ca, adeca, In aceasta lupta pentru recIltigarea provinciilor pierdute

ale Imperiulul roman de Anus, ar sta oarecum tragedia

domniel, ca gi a personalitatIT sale, hind foarte grey lucrul pe

care s'a simtit dator sa-1 indeplineasca si cheltuindu-se pentru

Indeplinirea lul toata energia sa si toate fortele vi! ale Imperiulul sa a.

Constatind astfel personalitatea In! Iustinian §i domnia pecetlulta

cu caracterul acestel personalitatT, de sigur ca este unul

din cele ma! Insemnate casurT care Wad infiintat %re-odata in

ordinea politics, §i unul din cele maI iriteresante supt raportul

sentimental. E a§a de mare lucru sa se gindeasca. un Irnparat,

dupa atitea decenil de decadenta, dupd, atit,ia stdpinitorI fricogl,

ascun§I dupa Zidurile Bizantine, ma! putin Intinse gi mai slabe

decit cele chinezqtT, dupa un Zenon, dupa un Anastasios, preoeupatT

maT mult do certurl religioase, de hotarirea faptulul dada

Fiul, 'fatal gi Duhul Sfint sint exact de aceiagl fiinta sad numaT

de o fiinta asamanatoare : homusios sad homoiusios, la unitatea

fundamentals, esentiala §1 necesara a ideiT romane, dupa toate

aceste semne de mare gi adinca decadenta a simtalul politic §i

a valoriT militare! E a§a de Indraznet ca, nu numal sa, vada Imperiul

bizantin in Intregimea luT: adeca de la Dunare la Eufrat, de

la Mama, Adriatic& §i pant', In pustiile Asiel Centrale, dar In acela§T

timp ss i se par& ca acest Imperiu de Orient e prea mic si

sa. incerce el MORI ceia ce nu s'a maT fort Incercat din timpul

luT Teodosiu-cel-Mare, de la 395, de cind cele doua Imparatil statead

statornic deosebite, formInd in teorie acela§! Imperiu, dar

In practice, §i trite° practica durabila, maT mult decit seculars,

cloud, Imperil. Si in stirgit a doua teorie, far& de care cea dintaid

nu s'ar putea sustinea : pentru ca sit Indeplineasca acest

Bind mare, lupta Impotrix a Ostrogotilor in Italia, impotriva Visigotilor

in Spania, a Vandalilor In Africa, In acelagT timp cind

se purtad lupte continue, foarte grele, cu multe pierderl §i umilinte

une orT, Impotriva Persilor, la Eufrat, si, Ia Dunare, Impotriva

Slavilor pentru granita nordica, Imperiul ar Ii organisat

o admirabila armatd, un fel de vechT bande" (le veteran!, ceva

asamanator cu soldatiT Ga'rzil luT Napoleon I-id In ultimiT an! de

Justunen et la cis ilisation to5zauttne "

63

dollar°, In care eT erad amestecati cu copiiT ce so ridicad abia

la putinta de a purta arme, orT cu admirabiliT ostasT, religiosl

ca niste calugarl, virtuosT ca Anti!, cu cari marele rege at SuedieT

Gustav-Adolf si-a cistigat luptele luT cele mar!. Ar fi In

adevar ceva de minune sa stringT SaracinT, Slav! si Negri din

pustiti, din Sudul SirieT, sa adunT rasele isaurice de pe malul

Asiel Mid, ArmeniT molatecT, deprinsi mal mutt cu parada in

Constantinopol, si pe strabuniT Curzilor salbatecT din timpul

nostru, descendentI aT Partilor de pe vremurt, pe Grecil demoralisati

din orasele Traciel,pe insularil denrinsT maT mult cu comertul decit

cu serviciul in flota military a Impgratulul si din toate aceste

trupe disparate sa facT o armata, si aceasta armata sa slujeasca

foarte credincios zecT de an!, pe eimpl de lupta feluri1T, supt conducerea

aceluias1 sef, si armata, aceasta sa fie o unealta atit

de sigura In mina aceluia care o comanda, Melt, chip& ce Belisariu,

care era un om, a fort inlocuit cu Narses eunucul, armata

aceasta sa fie capabild, a Indeplini aceleasl lucrurT pe care to indeplinise

supt comanda unuT adevarat general... LucrurT marl §i

frumoase: un asa de innalt ideal pe de o parte, o virtute militard,

asa de rara pe de alta parte. Dar to Intrebi: Bizantul

undo este, acela pe care, In veacul at XVJI -lea §i at XVIII-lea,

Franta obisnuia sa-1 numeasca Le Bas Empire, oprindu-se mal

mult asupra istorieT scandalurilor criminale ale istorieT sale anecdotice

? rnde e atunel Teodora, fata ImblinzItorului de ursT, Imparliteasa

asezata de Iustinian pe tronul sacru" al Bizantulul ?

Uncle shit cele cloud, partide care lupta pe strazile Constantinopole!

pentru erot si seff de circ ? VerziT" si VinetiT", cari se

batead Intro din§iT pentru cutare jockey", pentru cutare minator

de cal din arenele ConstantinopoleT, atunc! dud Persil

pradad Mesopotamia si cind la toate granitele so Ingramad'ad

barbariT ?

In Mara do faptul ca, In unele domenil, criteriul moralitatiT

se schimbd, putem concilia lucrurile prin aceia ca renuntam la

un mare ideal imperial al luT Iustinian si tot asa la teoria uneT

puternice armate pe care ar fi avut-o In sprijinul idealulu! sad.

Na trebuie sa credem ca cel ma! Insemnat din imparatiT Oriontutu!

a vrut sa domino lumea roman& de pe vromurT, toata Iraparatia

unitara a glcriosilor CesarT de pe vremur!, sa o alba supt

sceptrul sad de stapinitor pe jumatate groc, pe jumatate oriental,

cu elemente latine pdstrate, de sigur, in legislatie §i administratio,

dar din ce in ce maT ratite.

Idealele yin dq obiceid po doll& caT : o tale e prisosul de puterT,

la oamen!, ca gi la ter1 ; ambitia fiecaruia e in legatur& qi

en vigoarea care clocoteste sad scade din el. E un fel de cafe

mecanica, inconstientg, am zice, prin care idealul Se innalt,a, In

mintea unuT om sad In spirant unel societati. *i, at doilea, un

ideal poate sa apara §i fard, puterea trebuitoare, far& pri.csul

64

de vigoare fisica ce Indeamna pe om sa traiasca dincolo de margenile'vietil

obipuite; el se poate produce grin coborirea in eel nol a

sufletulul altor vreml, suflet cuprins In amintirile scrise sat zugravite,

sapate, pe care acele timpurl le -au lasat. Astfel poate sa

apara un mare visator care si-a capatat idealul sat, nu din prisosul

'de forte ale presentulul, ci din Inclemnul staruitor al unul

trecut mai mare. Dar asa ceva nu era In Bizantul lui Iustinian.

Intht, acest Bizant era slab, si nu putea sa nu fie slab. Sa ne

gindim la Indelungatele pradaciuni barbare In Peninsula Balcanica,

la lialul In care Imperiul a fost lasat dupa aceste pradaciunT,

sa ne &dim, pe do alts parte, la invasiunea slava, Inceata,

nu totdeauna violenta, care !Lisa, a avut ca efect de capetenie

scaderea vitalitatiI oraselor. Orasele de la Marea Adriatica, asa

de Infloritoare odinioara, orasele interioruluT, primind Inriurirea

slava, a potopuluT acestuia slay, poate ca n'ail disparut imediat

unele n'aa disparut nicT pe urma, dar valoarea for economics

n'a maT existat : ele at devenit un fel de tirgurT marl

pentru sO.teniT slavl din Imprejurimi. Spalato, care fusese Salona

luT Diocletian, ce a maT pastrat oars din caracterul sail de rese,

din Imparateasca do pe vremurT ? Dupa o bucata de dmp dalmatin,

un haos de pietre; iata ce a ramas din mindrul oral

roman de pe vremurl! Compara1Y aceste orase dalmatine cu orasele

de pe coasta italiana din fatil,, comparati Salona cu Ravena,

care traieste astazI cum traia pe vremea cind Honoriu se refugia

Intr'Insa, cu Ancona, care cuprinde In mijlocul orasulul actual

un splendid arc de triumf, perfect conservat, al luT Traian, In

legatura tocmaT cu expeditifie lul In Dacia, cad de acolo a

plecat el In expeditia cea mare, - si yeti vedea deosebirea. Sti,

nu uitam nicT pradaciunile Avarilor, cu totul recente, si care conpe

vremea lul Iustinian, strabaterea de ei in diago-

tinuaa pi

nala a Intregil Peninsule Balcanice, In avintul furios catre Capitala

ImperiuluT, nesiguranta posesiunilor asiatice, cind Persii

puteau sa provoace Incurcaturi, si atunci se va Intelege ca

prisos de puterl In Imperiul bizantin nu exista, a doua zi dupd

ce abia iesise fricos de dupa zidurile de aparare ale luT Anastase.

Dar atunci poate Ca idealul cellalt, iscQdit din cartl, a facut

taria luT Iustinian ? Nu. Fiindca e tocmaT vremea dud, pe de o

parte, so da lupta Intro traditia literara romana, In care se cuprindea

toata gloria, si traditia literarit denied, ce se furiseaza

pe Incetul cu ajutorul limbil vulgar° atuncT cind maI multI locuitorT

aT oraselor vorbesc greceste, luind In stapinire, pe linga

Biserica, pe care o avea do atita vremo, si Curte2, si administratia,

si In curind toata scoala. Deocamdata caracterul dominant

In viata cultural& nu e nicT al Rornanulul, care se stinge,

nicT al ElinuluT, cad vor trebui veacurl IntregT ca sa se curate

de banuiala ca Impreun& cu dinsul pot veni eresiile pagInismuluT,

ElinT si paglni insemnind acelasl lucru ; e momentul

65

cind viata culturall In Bizant e represintata aproape In Intre-,

gime de ortodoxie, iar ortodoxia nu O. traditia romans, ci pove§tile

asiatice despre regele Saul, despre David care-I -tints cu

harfa, despre luptele lui cu Goliat, despre nerecuno§tinta poporula

ales, despre Nabucodonosor gi apa Vavilonulul ".

Prin urmare, nici pe o cale, nicl pe alta idealul cel mare nu

poate sa, vie. Totu§1 Iustinian a ordonat o expeditie in Italia 4i

a sfarimat Statul ostrogot. Murind Teodoric, fata luT, Amalasunta,

maritata, cu Enteric, guverneaza, in timpul minoritAtil fiulu! lor,

Atalaric, §i, murind §i acesta, ea domne§te Impreuna, cu noul

sot Teodat, care-o omoar' ceia ce aduce venirea luT Belisarie

in Italia (535). AA urma,c apoi luptele pentru tronul ostrogot

supt cei trel regT can as mintuit stapinirea barbara asupra peninsula:

Vitige, Totila §i Teias. Astfel, printr'un concurs fatal de

Imprejurarl Iustinian a fost adus sa, atace §i sa sfarme dominatia

ostrogotA In Italia. Apol a cautat s atace dominatia visigoia

pe couta de Rasarit a Spaniel. §i, In sfirqit, sa puie un

capat regatulti Vandalilor In Africa, undo regale Gelimer incheie

tragic povestea stapiniril vandalice, care se strecurase din

Spania'. Ar fi ramas doar sa atace pe Franc! §i avea motiv

sa, nu atace pe Franca cre§tini catolia al urma§ilor lui Clovis;

insa. in afar& de din OT §i de depArtati! Breton!, din mijlocul

Oceanulul necunoscut, el a reluat cele trel provincil care format

Imperiul roman de Apus, supunind cu totul doul din ele,

Africa §i Italia.

Dar numal un concurs fatal de imprejurarl a adus aceasta, iar

nu idealul cel not imperial. Ostrogotil eraA In ma stare, !nett

vecinil de dincolo, din Peninsula Balcanica trebuiad sA intervinA.

i anume din doul motive, absolut decisive : intais, granita politica,

a Peninsula Italics §i a PeninsuleT Balcanice nu eras atunci

acelea care sint astAzT, cele geografice; pe atunc! Italia impieta

asupra Balcanilor. Pana foarte tarziul Dalmatia §i regiunile veeine

nu se tinead de Imperiul roman de Rasarit, ci de cel de

Apus, fiindel ImpArtirea se Meuse mai mutt pe basa limbiT vorbite

in cea mal mare parte de locuitoril regiuniT, §i Dalmatia era

un Tinut cu desavir§ire latin. §i, al doilea, Teodoric fusese in

Italia rege cu delegatie de la Imparat, de la singurul Imparat

care exista, prin urmare de la Imparatul din Bizant. El nu avuse,

cu toata taria §i stralucirea stapiniril sale, caracter independent,

nu indraznise a care macar acest caracter independent.

Ramasese un fel de exarh, precum ma! tarzid Patriarhul din Constantinopol,

cind nu putea sA intervie direct Trite° provincie,

numia un exarh 9. §i, cum Patriarhul putea acorda qi retrage de-

Vandalil fuseseri IntAili prin partite noastre.

2 Mitropolitul Terii-RominestI era Intaili numal episcop de Vicina, In Dobrogea,

cu delegatie patriarhalL

5

66

legatia, tot a§a a fost §i cu stapinitorul ItalieT. Supt Iustinian

decT, Imparatul intervine din note pentru a face valabila autoritatea

sa, pe care o atestall si bizantii" de aur, In toate dupa

norma bizantina, aT regelu! Totila t.

E natural deal ca Iustinian sa fi atacat Italia. Dar intro Italia

§i. Africa a fost totdeauna un element de discordie: insula, Sicilia.

A cuI e Sicilia ? E o prelungire a Africa sail a ItalieT? 0 prelungire

spre Nord a AfriceT sari o Incheiere spre Sud a peninsulel

italice ? Se tie ea, tot Sicilia a provocat razboiul Intro

Roman! gi CartaginesT; acuma tot pentru dinsa trebuia s Inceapa

razboiut Intro stapinitoriT eel no! a! ItalieT, BizantiniT, §i stapinitoriT

eel no! a! AfriceT, Vandalil, succesoriT germanicT a! Catarginesilor.

Odata insa ce are coasta de Nord a AfriceT, amindoul

coastele ItalieT, cu tot Rasaritul Man! Mediterane, cu coasta Siriel,

ArabieT, Egiptulu!, care ar fi stapinitorul care sa nu Incerce

a desavir§i aceasta stapinire prin luarea In posesiune a coaste! de

Ost, spaniole, pentru a ajunge §i pana la strimtoarea de Gibraltar

? §i lupta nu s'a dus decit pentru coasta de Ost a Spaniel,

interiorul teriT, coasta de catre Oceanul necunoscut, salbatec,

acestea nu intereseaza pe Iustinian. §i astfel din noll tot cuprinsul

Man! Mediterane devine un lac roman, al singuruluT stapinitor

legitim, eel din Constantinopol.

E o opera foarte frumoasa, una din cele mai frumoase cucerirl

care se cunosc. A fost dusa la capat cu mult talent si

multa staruinta de un general foarte bine Inzestrat, Belisariu, cu

o caste intr'adevar foarte rabdatoare §i foarte supusa. Dar nu

trece multa vreme §i vedem ca toata aceasta stapinire dispare.

NicIodata dominatia bizantina pe coasta rasariteana a Spaniel

n'a fost bine intemeiata, cu atit mai mult, cu cit legatura pe

uscat Intro o coasta §i alta, intro Italia §i Spania, era Impiedecata

din ea:Elsa regatulul franc, care tinea o bucata din litoralul'

Mediteranel. Jar In Italia ate trecut numaT citeva decenil

§i au venit (in 568) LongobarziT, luind In stapinire peninsula. §i

astfel stapinirea bizantina a ramas margenita la acele puncte

uncle flota putea sa intervie, adeca ducatul de Venetia, Genova,

iar maI ales partile de Sud, undo s'a fost refugiat exarhul, cu

Neapole §i Sicilia, care pana astazT ati un caracter oriental fatil

de celelalte regiunT italice, caracter determinat, ce e dreptul, §i

de o stapinire araba trecatoare, ca §i de amintirile §i ramaqitile

GrecieT MarT, absolut elenice.

In ceia ce prive§te Africa, nu era, intro barbarT, tines o iea

deocamdata, dar a fost intro continua slabire economics §i po-

Astfel la not Dommi Terii R manesti intrebuintau armele Ungariei ala

tuft de armele lor, aratind dependenti for de acel regat, si ma! Wahl

Despot-Voda a 1 itut hleft imperilll, tiindca era in legaturl cu suveranul

german.

67

Utica, ago, !nett, cind Arabil ail venit asupra-1, li-a fost wior

sail intinda stapinirea, din Egiptul tor, asupra acestor locurl.

Dar, multi, vreme Innainte de a veni Arabi!, posesiunile africane,

.de §i atit de folositoare pentru aprovisionarea Capitalel, eraa

intru citva pe al doilea plan In Ingrijirea cirmuitorilor Bizan.

ulu1.

Ne tntrebam: de ce all fost acesfe lucrurT aka de trecatoare?

Slabiciunea Bizantului a stat, atit in lipsa de ideal, eft gi In

neexisten0, acelul prisos de puterl care 1-ar putea inlocui, dar

a stat ci In caracterul special al armatel bizantine qi In felul

de conducere a acestel armate.

Cind Iustinian ajunse pe ,tronul din Bizant in locul unchiuluT

sad, care avuse o stapinire scurta gi nu putuse s&-g1 desfIgure netagaduita

energie, el n'a gasit armata. Vechea armata roman°,

tncetase: de la sistemul legiunilor se trecuse la sistemul apararil

locale, In care poporatia alaturl de soldatI acopere zidurile,

la sistemul mercenarilor, cari se recruteaza dintre bar -

barT sail dintre locuitoriT romanT §i grecT al ImperiuluT la nevoie,

§i finantele eraa a§a de slabe, aqa de nesigure, meat nu

puteaa sa plateasca In continua o armata permanent& Introducindu-se

ci In Rasarit anume obiceiurl sociale, ca acelea care,

In Apus, ail dat feudalitatea, ridicInd valoarea omulul in dauna

valoril alcatuirilor determinate de tradiOune sail de lege, s'au

gasit de aceia cari puteall eT s& stringa, cu banil tor, pe raspunderea

tor, In folosul tor, o armata. S'ag ivit antreprenoril de

.osta§1 de cari vorbiam In alts leciie. Cel mai stralucit cas a

fost, de sigur, al luT Belisariu, sail Velisarie in promn4area rasariteana.

El avea toate calitatile gi toate mijloacele care trebuie

pentru a juca un astfel de rol. Intaid a intrebuintat lege,

turile sale pentru a-0 crea o armata politica In interior, pe care

armata politica, a prefacut-o apol In armata imperials, destinata

.a purta razboaie In afara. Sint forte electorate" cu dependen0

personale, care, In lipsa altora, devin o armata. Belisariu era

deplin proprietar asupra citorva mil de oamen!; cu din§il a pornit,

§i, alte elemente adaugindu-se cu vremea, s'a format o adevarata

Wire. Ea nu etia de nimenT dectt de Belisariu; Implratul

nu s'a dus nici macar odata, In mijlocul armatel sale; Iustinian

n'a comandat in nicTo lupta; poate chiar el ideie n'avea

de ceia ce poate Insemna o ciocnire Intro oamen! !Immo*.

Cunogtea numaT rascoalele din Constantinopol, ci Inca acestea

II ingroziad a§a de mult, Melt a fost nevoie de interven0a Teodorei,

care nu se temea Mei de altfel de barbatl, ca sa-1 impiedece

de a fugi. E curios, fail, Indeed., ca un Imparat cuceritor, un Resiaurator

Imperii, care da Imparatie1 vechile sale limite, s& n'aiba

macar, nu vitejia, dar curiositatea, de a vedea cum se !opt,

oamenil lul Belisariu, gi poate cs Belisariu Insuql statea In

68

fruntea armatelor sale, nu atit in calitate de general, cit In aceia

de proprietar care nu vrea sa i se risipeascg, averea, In aceste

Imprejuraxi eat purtat rAzboaiele din Italia §i din Africa. Singur

razboiul Impotriva Per§ilor, adecA resistenta fata de atacurile

necontenite ale granicerilor regelul vecin, s'a purtat cu adeva

rat militaxe§te, dar aid era vorba mai mult de apararea prin

cetati, ca §i pe linia Dunarii, impotriva unui du§man care nici

el n'avea, afar& de ace grAniceri, decit un numar de nobill cari

Incunjuraq pe rege §i cari, dispuind de clientela lor, o aruncad

asupra castelelor bizantine de la hotar.

Astfel am capa.tat acuma explicatia deplin& a situatiei Dun&rii.

Iustinian a, avut destultt Intelepciune ca s ating6, de fapt dominatia

la Dun Irea-de-jos prin castele, cu toate consecintele existentel

acestor castele. Mai departe Msii nici n'avea nevoie

s& mearga, §i nici nu putea sg, mearga, din causa conditiunilor

speciale In care se 1nfati§a armata lui §i so purtall luptele In

acest timp.

LECTIA a VIII-a.

fncercari de recucerire bizautintt In veacul al VU -lea.

Dupg, perioada universals, centralisatoare a lui Iustinian, dupg,

Ntemea aceia in care Intreaga lume, ei apuseang, ei rgskriteang,,

p fAcutg, ss graviteze in jurul Scaunulul impaxatesc din Bizant,

pentru Imperiul bizantin trebuia sa se puie neaparat o mare intrebare,

care s'ar fi pus ei atunci cind resultatul campaniilor

purtate in numele luT Iustinian ar fi fost un resultat natural al

uneT evolutiunT logice, pe chid nor am vazut el n'a fost un resultat

natural al uneT evolutiunT logice, ci resultatul neaeteptat

al unor irePrjnrarT cu totul personale. i felul cum §e resolvs

aceasta intrebare are cel mar mare interes pentru viata noastrg.

Ins el. Anume: dupg, momentele acestea extraordinare, care nu

puteall sg, dureze mulM vreme dupg aceasta, Imperiul bizantin

Incotro trebuie' sg, se indrepte ? Pentru cg el era Indreptat de-

°data In mar multe directiT: era Indreptat spre granita EufratuluT

prin biruintile relative asupra luT Cosroe, regele Pereilor, era

Indreptat spte Nordul AfriceT prin biruinta asupra Vandalilor

ei reunirea cu Egiptul a teritoriilor cartaginese pe care le ocupaserg,

era indreptat, in acelaei timp, spre Apus, prin stgpinirea

asupra Italiel ei asupra coaster rgsgritene a PeninsuleT Iberice

ei toate apetiturile de cucerire care se puteail deetepta prin

aceasta, ei Imperiul era Indreptat ei spre granita duntireana,

prin innaintarea lui in aceasta, directie ei luarea In stApinire a

cetatilor de pe Malt)! sting. Imperiul roman in timpurile cele

bune ale lul War fi fost in stare sa pastreze o asemenea situatie,

atunci end avea la dispositie o armata pe care o putea intrebuinta

dupg, plat ei nu Infltiga numai cea mat Innalta formg,

de orga.niat(e militara, dar Insemna ei spiritul militar ridicat panti

la cea mare innaltime. War fi fost in stare Imperiul roman eel

vechiti sa, pastreze o astfel de situatie, cu toate ca, principiile

70

de activitate ale vechiuluT Imperiu roman erad nesfir§it superioare

principiilor de activitate ale Imperiulul bizantin. Un Stat

valoreazd, §i dupa izvorul moral §i ideal al puteril sale. In marirea

Rome! tale! vechl era la origine ideia de cetate ocrotita

de zeil special!; cari ace§tia n'o lasau sA fie biruila niciodatay

ci o ajutad necontenit catre biruinte no!, era traditia specials,

latina, italic& a cetatil, era amintirea proaspata a unor lucrml

marl, era o relativa unitate in ceia ce prive§te locuitoril, tog

de rasa mediterana, italo-greaca, a! Imperiulul, pe cind aicl, In

Bizant, ce putea exista din toate lucrurile acestea ? Cu toata numirea

de Roma, Nona" atribuita Constantinopolulul, §i cu tot

numele lul Constantin dat acestul ora§ care fusese cindva Big

zantul grecesc cu origine fabuloasa, cu toate acestea Bizantul

raminea ora§ grec, In mijlocul uneT poporatii grece§t1; iar ceia ce

nu era grec in Constantinopol era oriental. Latin! nu &ad decitr

doar citeva familil strarnutate din Roma apuseand, §i de la o

bucatg, de vreme, de cind Apusul se deprinsese a trai o viata

deosebita, fluxul acesta de elements apusene nu se maT pro-,

ducea, a§a ca, Bizantul se grecisa vazind cu ochiT, se orientalisa

tot mai mult sad se reelenisa §i capata pe lingo aceasta Un

caracter tot mai pronuntat oriental. Ne intrebam: in caracterni

acesta oriental §i grecesc al Bizantului, ce ma! putea fi roman,

ce maT putea cuprinde ambitia romans,, idealul roman de odinioara

? Ce putea, cuprinde macar universalitatea tendintelor romane

din vremurile Imparatilor ?

Multi dintre eel interesati null dad totdeauna seama de schimbarile

care se produc in fiinta for morals,, precum eine e bolnav

de o anume boala, care-1 consuma, nu-si da, seama de schimbaffle

care se petrec in figura §i atitudinea luT §i, numaT cind

11 vede cineva care nu I-a vazut de mult, i§! da seama, prin mirarea

celuT ce-I vorbe§te, a nu ma! e ceia ce fusese odinioara.

Intocmal ca bolnavul care nu se observa, n'are tragere de inima

sg, se observe el insu§I pe sine §i fuge de consta,tari dureroase, aka

ate patit Bizantini! chid ai1 venit in atingere cu Italia, in timpul

campaniel care a distrus in peninsula italic& Statul ostrogot.

Au ramas uimit! Italienil ace§tia cind ad vazut pe ace! cari continual

sa-§1 ma! zica Roman! in Constantinopole. Ce Roman!,

dud unul era Grec curat, care nu §tia macar latine§te, cind altul

era Armean. altul Sirian, al patrulea Arab, cind era o adunatura

de toate rasele din lume §i cind in zvonul laggrului auzial

innainte de toate silabele grece§t1 de decadent& ? Se pfingea

Procopiu, povestitor §1 al acestor razboaie ca §i al celorlalte ale

lui Iustinian, se plingea ca, Italienil nu voiesc sa recunouca

romanitatea" Rasaritenilor §1 ca li zicea1 GrecI" in batjocura,

§i adaugind calificative de puting, consideratie pentru vitejia for

razboinica.

Astfel principiul care alcatuise Imperiul roman nu ma! &did

71

in Bizant. t§T mat dadead osteneala sa.-1 invie, insa e foarte

gred sd incercl a to Impotrivi mersulul firesc at Imprejurdrilor,

de care §i cea mal indaratnica vointd genial& se sfarmd. Admiram

cum Bizantul acesta Linea statornic la numele de Roma;

cad doar pang, la cdderea Imperiulul, pad la caderea Constantinopolulul,

Bizantini! tot Roman! §i-at zis: Basileia ton Rhomaion`4,

nictodatg. impardtia Grecilor", ceia ce n'ar fi avut sens.

Numal usurpatoril slay! at Imperiulut, Twit bulgare§t1 §i sirbe§ti,

ist zicead Tar Grcomti i Bilgaromd", numat ace§tia traduceag,

prin urmare, pe Rhomaios" prin Grec, incolo GreciT Bizantulut

ad pastrat pAnd la sfir§it titlul de Roman!, cu care se onorad

§i pe care ar fi vrut cit mat mult sa-1 prefaca in realitate.

E foarte interesant in privinta aceasta a se observa numele

Impdratilor bizantint din veacul at VI-lea §i al VII -lea. Se observg, o

afectiune deosebitd pentru numele curat romane: Iustinus, Iustinianus

§i iar Iustinus, apol Tiberiuscare nume avea si un sens

geografic ce n'avea niclun rost la Constantinopole: de la Tibru"--.

Mauritius, nume care pe vremea aceia era absolut roman, cad

venia din Maurus. Interesant este ca, atunci cind Mauriciu a fost desti

tui t, cum vet! vedea putem Intrebuinta acest cuvint pentru

ca e acela dintre Imparatit roman! de Orient care a fost scos din

Domnie In chip mat brutal, pi rind Intr'adevar ca e o destitutiune

pronuntata de popor el bine cind Mauriciu a fost inlaturat qi

a aparut in locul tut acel aspru ofiter grec, de origine pronuntat

greceascd, §i caracter grecesc, pe dinsul 11 chema Phocas, Foca.

Un nume absolut grecesc, care nare nimic a face cu vremurile

romane. Legile s'ad scris pang, foarte tarzid in latine§te,

§i, dm . s'ati tradus in grece§te, din motivele pe care le-am

arata,t frith) lectie precedents, e cg, s'a simtit totu§T nevoia ca

ele sg, fie intelese §i de aceia cari le explicat, si functionard

ca Si supu§ii Imperiului ajunseserg, sä nu mat §tie bine latine§te

§i Dumnezed §tie cit de grey se pot aplica legile romane, atit

de subtile in distinctiile lor, chiar de tine cunoa§te perfect limba

in care slut scrise, cu atit mat mult de cineva care o gice§te

numat, neputind sd ajungd pang, la subtilitatile superioare de

metafisicd, juridic. Pecetile functionarilor ad continuat a fi scrise

in latine§te, precum §i la not, dupg, ce inceteazd de mult era slavona

In viata Statulu!, In cancelaria oficiald, cu toate acestea in pecett

limba slavong, s'a mat pastrat qi, In veacul al XVIII-lea, Fanariotil

Intrebuintad Inca limba slava numai in sigilit. De §i Intregt

provincit ad pastrat, prin originea locuitorilor lor, mat

mult vesticg, decit ostica, caracterul acesta latin, toate in Imperiu

mergead necontenit cdtre grecisare §i orientalisare si prin urmare

aceasta trebuie sg, Insemne in acela§I Limp §i localisarea

din ce in ce mai pronunfatit in Orient.

DecT cea mat Tnteleaptd, masurd pe care putea sg, o iea ur-

72

masul lui Iustinian, chiar data ar fi avut InsusirI exceptional°

i chiar data norocul i-ar fi dat o sfatuitoare atit de isteata, cum

fusese Teodora pentru Iustinian si un proprietar de armata asa

de bine Inzestrat, supt raportul banilor, ca si supt raportul ins -

tinctulul de stapinire, cum fusese Belisariu, ar fi fost sa lichideze

-boat& succcsiunea marelul Tmparat.

Natural c), luI Iustin al II-lea i-a venit cam grew sa o faca.

Chiar lrt terile cu o opinie publica foarte putin pronuntatA, totusl

sint anume sentiments care cu greti se pot jigni si un om

trebuie sa tie Intr'adevar foarte puternic si foorte hotarit ca sa,

Indrazneasca a faptui ceia ce crede folositor jignind sentimentul

public. Iustin nu era din stofa aceasta. Se gasia In situatia grea

a rnostenitoruluI unel averT pe care nu o poate 'Astra, dar nu-I

e Ingaduit nici sa o instraineze. Dec1 pentru a pastra situatia

capatata de Belisariu, Narses si totI ajutatoril luI Iustinian la

Apus. la Nord, la Rasarit si la Sud, pentru a pastra Imperiul

In Intiegimea sa, si Impotriva, unor dusmanI asa de statornici

cum erau Slavil si asa de numerosT, asa de pornitI spre emigrat

e la Sud. impotriva unor dusmanl asa de Indrazneti cum

eran AvariT, cari Inca in vremea lul Iustinian facusera pradaciuni

strasnice, ajungind pana, la Constantinopol si batjucorind

gloria unel intregi DomniT marl si stralucite, pentru a face toate

aceste lucrurl, Iustin at II-lea a treat, so poate zits, orlcum a

intrebuintat exclusiv diplorna(ia bizantina.

Diplomatia aceasta bizantina, care era menita sa pastreze Imperiulul

toata, stralucirea lul, se alcatuia dintr'un numar de ceremoniI

si artificil razimate pe o innalta cultura, pe o tehnica,

perfectionata. pe un siretlic Innascut si pe o experienta de

atitea secole in vista lumil rasaritene. Prin urmare: barbariI nu

puteau fi irgonitT, dis`rusl In salasele lor; erail prea multi, prea

hotaritT. prea, deprinsT cu slabiciunea bizantina, de care ajunsesera

sa nu so mat teams de loc. AvariI navaliaa in Imparatia

bizantina locmaI asa de fara frica si cu siguranta de prada

cum nal aliau Tataril in provinciile rusesti si romanesti din

preajma lor. Prin urmare, pentru a-I stapini pe acestia trebuia

gasit un mijloc notl, si acest mijloc not1 era intimidarea for

prin fostul Curtif bizantine, prin formele mestesugite in care

tot! so Infatisail si vorbiat, prin cuvintele scurte, pline de un.

Inteles tainic, rostite de persoana imperials, prin bogatia raspindita

pretutindeni, prin tot ce putea sa nascoceasca mintea

unul om destul do inteligent pentru a putea zdrobi pe barharT,

dar dostul de slab pentru a nu gasi alt mijloc de zdrobire

si bhuinta decit numaI acesta. Atuncl cind venia un trimes

avar, slay In Constantinopol, atunci trebuia sa colinde o multime

de curtI, sa patrunda printr'o multime de port1 de asteptare, o

suma de ceasurl apol sa, treaca, printr'o serie de pregatirl, pana ce

la urma urmel II era iertat sa Intro In camera imparateasca,

73

undo vedea un om care prin teat& atitudinea luT, prin teat& Incunjurimea

lu!, Linea maT mult de regiunile ceresti decit de biata

noastra lume pamintease&: jet de our batut cu pietre scumpe, plutind

pare ca, In aburul mirositor pe care -1 rIspindiat aromatele

scumpe, asa !nett picioarele suveranulu! 'Area ci se sprijink

ca pe zugravelile vechi care infatiseaza pe Dumnezed Tat&I, nu

pe mosaicul de jos, ci pe insu4T acest nor mirositor, left sculptall

aT jetulul infatistnd capetele for pentru ca minile !mpgratest!

0, se sprijine pe dinsiT, let mecanicl cari, chid apgread

represintanta popoarelor barbare, incepeau sa dea cel mal infiorltor

concert si audienta se taia dui:4 doua-trel cuvinte clzute

prea-indurator cad e ceva din Bizant In formulele

austriace si germane din timpul nostru de pe buzele sfinte. Si,

dup& aceia, In acelasT nor de tamiie, se pierdea fiinta impar&-

teasca, leil scoteat ultimul raget si usile cadead ca do la sine

In incheietorl. Iar, In ceia ce priveste subtilitatea diplomatic&

ce se adaugia la artificiile ceremonie!, n'are cineva dectt s& se

gindeasca la Turcia din timpul nostru, care pan& in momentul

de fata recurge la vechile traditi1 Incepute In veacul al VI-lea

de Iustin al II-lea spre a taragani lucrurile care nu se pot inpiedeca,

o diplomatie rabdatoare care tese In jurul picioarelor

adversaruluT biruitor nesftrsite legg,turT si pe Incetul ele formeaza

o putere din care omul null mal poate despletici piciorul pentru

a merge innainte.

Toate aceste artificiT ale luT Iustin al II-lea si consilierilor luT

n'ajungeat ins5, pentru ca sa impiedece sfarimarea Imperiulul.

Cred c& oamenii cumintl din azant vor fi fost recunoscatot!

acelor barbarT cari li-au Nat grija Apusulu!, cari, prin aparitia

for In regiunile acestea vestice, prin rapedea for nav&lire, biruinta

for desavirsitil, prin colonisarea care facoa cu neputinta once

intoarcere innapoT, aratind ca intemeiaza un Stat ce va dura,

ajutat ImperiuluT, supt ochil uneT opini! publice Ingrijorate

de viitor, sa scape de greutatea mare cuprinsa in rnostenirea

luT Iustinian. Ace! barbed ail fost Longobarzil. Avind a face

cu Gepizil, pe cari i-at biruit, dar avind a face si cu AvariT,

a earor vecinatate nu era plaquta pentru nimenT, eT at luat drumul

Italie!. cu atit ma! mult, cu cit stiat foarte bine, cel putin din

cintecele popular° pe care le ascultat, ca acest drum fusese

b&tut cu succes mare si rapede de Teodoric, do regele Dietrich"

care traieste In traditia poetica german& ca un viteaz tipic cu misterioase

si nestirsite puter!, si care servia pentru barbarT ca iudemn

vesnic. precum ca indemn vesnic pentru mice stapinitor

la Roma servia figura linistit&, stapinitoare In pace, a Int August.

Isongobarzil as intrat decT In Italia suet conducerea lui Alboin,

bine primitl de o parte din poporatie. de ram&sitele Ostrogotilor,

cite se mat gasiat in Italia si Inc& si acuma in Nordul penin-

74

sulel se pastreaza citIva satenl cari vorbesc o limbs germanica,

ramagI find din navalirile veaculul al V-lea gi al VI-lea.

Ail fost toleratl de Apusenil roman!, earl putem zice ca-I salutall

mal bucuros de cum salutasera pe rAzboinicil, armenT, sirienl i grecl,

a! lul Iustinian. Cel putin de acegtia erail sigurl ca slut vitejl,

c gtiail sa apere Cara din care se hranesc. Prin urmare, venitt

in astfel de Imprejurarl, el ail ramas, iar Imperiul a pastrat din

stapinirea de odinioara, ceia ce-I trebuia ca sa se Twat& considers

gi mat departs ca dominator al Mari!. Partile acestea ad

ramas gi mal departe Marl romane, bizantine. Corabiile romane,

galerele bizantine, conduse de un amiral al Basileus"-ulul din

Constantinopol, ail mers pana In adincul evulu! mediu In toate

aceste regiuni gi n'ail Intilnit dugman1 decit mal ttrzid, atuncl

cind Arabi!, pe corabiile lor, ugoare la inceput gi din ce In ce

mal puternice, avind ca echipagiu tot Greet din Siria gi alte

part! gi, In orlce cas, tot fostl supugI al Imperiulul roman, all

ajuns sa, fact, o concurenta biruitoare flotel bizantine,

In doua rindui Arabil pornesc opera for de luare In stapinire a

Mari! Mediterane, crutind In felul acesta Inca o greutate BizantuluI.

Bizantul pierduse Italia, pierduse coasta spaniola; el pierdea

acum gi Marea Mediterana. Arabil all luat Creta, care era pentru

&riga Chirid, cum o numesc Tamil pana astazT, pe urma ail nelinigtit

toate insulele din Arhipelag si, ceia ce e gi mal important,

putin timp dupa luarea in stapinire a Siriel gi, pe de alth,

parte, dupa, infringerea regilor pergl al IranuluT, mogtenitoril

acestor doua vech! State din partite siro-iranice, gi-ad intins dominatia,,

gi asupra Egiptulu!, a 1ntregiI coaste de Nord a Africel

gi dupa aceia, la Inlocuirea unel dinastil arabe prin alta, all

trecut gi in Spania. Aga Incit BizantiniI ail ramas numat cu

partea de coasts care cuprinde astazI Asia Mica, Turcia gi restul

Peninsulel Balcanice. i tine are In stapinire toata Siria, toatti.

Arabia, coasta de Nord a Africel, coasta Spaniel, e de sigur un

mal puternic dominator In cuprinsul aceste! Marl decIt acel care

tine numal coasta Ingusta pe care am aratat-o. i situatia Aranilor

la Marea Mediterana li ingaduia, Intre altele, se prade si

coasta Italie! gi coasta Franciel. Italia gi Franta atl fost de acum

innainte cercetate sistematic de Arabi! acegtia, can eau agezat

gi In Sicilia, unde gi astazi In tipul poporatiel se simte singele

arab, precum se simte gi singele grecese mal vechit, iar Francesil,

supt numele de Saracinl cunosc pe acegti navalitorI pan3

foarte tarzit, ca,c1 pe la Marsilia nu odata all patruns cetele ,sasacine,

b&gind groaza in locuitorl.

Admitind dec! ca Imperiul s'ar fi putut concentra In partile

de Rasarif., gi Inca el trebuia sa aleaga Intre doua politice: una

din aceste politice era asigurarea granifer Eitfratului impotriva

75

Per lor, cealalta politics era pastrarea grani(el Dunarit impotriva

Avarilor 0 Slavi lor.

Acum, pentru a alege Intro aceste doul politico, Imperial bizantin

trebuia sa se Intrebe: maT urea sa pastreze legatura Cu

Apusul, sari paraselte aceasta legatura cu Apusul pentru ca sa

se concentreze din ce In ce mat mutt In Rasarit? De la solutiunea

care so dadea, resulta, sad neglijarea granitel Eufratulul

sad parasirea total, a graniteT Dunaril. Granita Eufratulul era

mutt maI necesara pentru Imperiu, considertndu -1 In partea tut

rasariteana, decit granita Dunaril. Daca granita Eufratulul era

parasita, dad, putinele cetatl de la granita, cadead In mtnile

Per§ilor, resultatul ni-1 Inchipuim. Indata apar cote persane,

care slut maT mobile decit ale Romani lor, care shit ma! sigure

decit ale lor, fiindca Intro conducatoril do o §tl persane §i Intre

rege e o legatura de credinta, cu neputinta de destacut, fiind o

societate organisata pe base feudale, care permite concentrarea

uneT armate marl prin §efiT sal §1 punerea acestel armate orldad

la indamIna suveranuluT. In privinta aceasta nu trebuie sa

ne In§ele de toe schimbarile de regT, acele acts de cruzime §i

neomenie Impotriva regilor de care e plina istoria persana de

pe vremea lul Hormisdas al III-lea, a lul Cosroe al II-lea, a hal

Siroe, contimporani! Imparatilor bizantini din veacul al VII-lea.

Poate se, fie un suveran foarte ascuttat In calitatea lul de suveran

§i tocmal faptul ca, tendintele luT nu pot fi Ingustate

prin nimic, tocmal aceasta Indeamna la suprimarea suveranuluT.;

suyeraniT neascultatT, despretuiti, n'ad fost Inlaturatl nicTodata

pe calea comploturilor de palat §i crimelor resultate din aceste

comploturT, ci s'a gasit totdeauna un mijloc de trait Biala?!

do un roi faineant" oarecare. Dar ca, Persia Intreaga forma un

singur organism moral, din care resulte, o singura ordine politica

§i o singura organisare militara, in privinta aceasta nu

poate exista Indoiala. Era o dinastie straveche, foarte respectata.,

ca divinitatea. Nimic asamanator nu se putea IntlIni la Bizantin!,

undo cutare °titer cu noroc, cutare curtean intrigant pot

sa ajunga Imparati; caracterul de divinitate e ma! mutt In ceremonialul

artificial care Incunjura porsoana ImparatuluT decit

Sn caracterul sacra al descendentel sale.

Prin urmare; aceasta fiind Persia, dace, granita Eufratulul e

atinsa, dad, vadurile se gasesc In mtnile Per§ilor, nimic mat

u§or pentru el decit sa patrundit prin Siria §i Asia Mica pe

drumul de uscat la Constantinopol, orl cu corabil pe care le avead

la IndemIna prin stapinirea coastal Siriel. Totdeauna Intre regiunile

interne ale Asia! §i ConstantinopoluluY a fost o Indoita

tegatura: pe mare §i pe uscat, urmtnd un anume drum, foarte

bine cunoscut din cele ma! vechT timpurl, drum de caravane,

care pleaca de la Ispahan, Tebriz §i alte puncte §i duce pana

la strlmtoarea undo e agezat Constantinopolul, §i provinciile cele

76

mai folositoare pentru Imp Argtia bizantin eratl tocrnai acelea

pe care le puteail cutreiera, pada §i eventual stapini dtava

vreme Perqii. In provinciile acestea du§manii nu ap&rusert. In

altA forma decit In cea persan& : de secole Intregi barbaril nu

trecusera pe acolo. Nu ni putem Inchipui astAzi, In disparitia,

total& aproape, a arhivelor bizantine qi in pastrarea a§a de slab&

a inscriptiflor bizantine dupt, trecerea Turcilor selgiucizT, a Turf

cilor osmanlil prin partite acestea, nu- ni putem inchipui prosperitatea

stalucit& a ormelor din Siria, din regiunile armene§ti,

din Asia Mica. Prosperitatea acestor caw, InsemnAtatea lor, statornica

for desvoltare, aceasta mai explica, pe ling& motivele

aduse p&n& acum, rapedea bizantinisare §i orientalisare a Imperiului.

Odata ce aid era viata de capetenie, bogAtia cea mare,

§colife cele tnfloritoare, represintantii de frunte aT literelor bizantine,un

Procopiu, un Agathias si atitia

ce aid

erat manastirile cele mai populate §i mai harnice, cele mai bogate

In resultate culturale, era natural ca biata Tracie §i biata

Peninsula Balcanica, undo an de an se strecurati barbaril, aducind

cu dinsit saracia, intunerecul, tulburarea statornica a legaturilor

dintre oamenT, sa fie cu totul cople§ite, cu city latinftate

se mai 'Astra in ale. de influentele care veniati de dincolo. Linde

era Imparatul bizantin care putea s& hotarasc& p&rasirea SirieT,

Asiei Mid §i a Tinuturilor In legatura cu dinsele pentru aceasta

Europa saraca §1 periclitata ?

Dar In acela.§1 timp I§I pune cineva 1ntrebarea, tocmaT In legatura

cu ceia ce s'a spus pAnt. acuma: do ce n'a fost parasit&

mai curind aceasta Europa in folosul Asiei ? De ce aceasta staruinta

de a se pastra in Europa, care e pentru dinsii o primejdie

? Evident ca, avind Adrianopolul, Turcia va fi mai slab& :

Adrianopolul va insemna totdeauna un indemn de recucerire,

pe cind far& Adrianopol Imperiul otoman se va a§eza

acasa, In vechea casa gospodareasca, asiatica, §i va putea sa

traiasca mai asigurat, mai unitar dedt altfel. Cuvintul cu care

fncheiam Istoria Imperiulul otoman vad et, gase§te acum in lumea

apuseana o aprobare unanima: concentrarea asiatica §i sprijinirea

Innainte do toate pe elementul acesta musulman §i turcesc

In sensul national. Et bine, do ce nu se hotaresc s& o fadi ?

Pentru ca un popor nu se indreapt& numal dupa interesele sale,

ci totdeauna §i dupa traditiile sale. Intr'o societate care traie§te

Intr'un moment dat, o mare parte, une orb cea mai mare parte,

are, nu vointa celor vii, ci vointa celor mortl; ei poruncesc §i

trebuie sa-I ascultam fiinflca el sint de fapt in eel cari se bucur&

de lumina soarelui. Traditia roman, a Imperiulul era atit

de puternica, Melt se 'Area ceva monstruos s& o paraseasca cineva.

Un Imperiu roman, o Basileia ton Rhomaion", care se mai

zicea pe latine§te imperium Romanum", margenita la We

Asieb Mid, la platourile Armeniel §i Persiel, la §esurile intinse

77

ale Mesopotamiel si la pustiurile Intretaiate de oaze tnfloritoare

ale Sirief, se 'Area ceva imposibil. Dar, pentru a avea o legatur&

cu Apusul, pentru a crest° dndva exarhatul, pentru a izgoni pe

Longobarzi din teritoriul usurpat In Italia cad Alboin nu a

cerut, ca Teodoric, voia si binecuvfntarea Imparatuluf pentru a

se aseza fn Italia, ci a savfrsit un act de ocupare In calitate de

set ascultat al uneT poporatif germanice numeroase si viteze,

pentru aceasta trebuia neaparat Dunarea noastra.

Asa !nett, In decursul veaculu! al VII-lea a fost o serie Intreag&

de lupte lmpotriva Avarilor si Slavilor pentru pastrarea

acestef ape. Pe aid putea sa, fie o legatur& cu Apusul. Alta,

legatur& era pe Mare, dar legAtura pe Mare nu ajungea si,

pe de alt& parte, de oare ce regiunile acestea de la Dunkre erail

regiunile cele mai latine din posesiunile Imparatulu! din Constantinopol,

aceste regiunt nu trebuiad poate parasite tocmai

pentru a se 'Astra caracterul roman" §i In ceia ce priveste poporatia.

DecT si fiinda pe aid se deschidea drumul cltre Italia si

fiindca prin stapInirea acestef regiunt, la care trebuie s& sd

adauge Dalmatia, ramas& roman& pan& la na,valirea Slavilor,

pan& la ocuparea de Slav! a acestui Moral at MAT Adriatice,

Imperiul putea 'Astra mat bine caracterul latin, avInd Inc& o

numeroasa popora1ie ce vorbia graiul Romanilor de odinioara,

si nu al Romanilor" greet sad asiaticT din timpurile mat no!, un

sir Intreg de expeditiunf ati fost Intreprinse In aceste part!. 0

lucrare cu caracter precis si cu atft mat putin o lucrare cu

caracter nailitar despre aceste campanif nu exist& In toat&

literatura privitoare la istoria Imperiuluf bizantin, dar ea ar fi

de sigur una din cele mai atrag&toare pentru un ofiter.

In luptele acestea pe care le-a purtat un Commentiolus, un

Priscus mal ales, pe vremea lui Mauriciu Mauriciu e marele

restaurator, dupa Iustinian, at ()Mina romane la Dunare , se

Intllnesc pomenite Durostorul, Silistra, Tomi-Constanta; In luptele

acestea e vorba de riul Ilivachia", In care unit all voit sa,

van, Ialomita; e vorba de o sumedenie de reef slav!, de Paspirios

si Inc& vre-o trei, dintre can Piragast, Ardagast ad nume

slave. i ar fi foarte interesant a se caute, Intro atttea nume

slave pe care le cunoa,stem, calif semintii slave i-ar corespunde

numele acestea, fixind astfel $i care era situatia elementulul slav

pe vremea aceia la Dunare, ce semintil se strecuraser& sill fa.-

cuser& salas In regiunile pe care mat ttrzid le Intflnina locuite

de RomInT.

Se poate spune a Bizantinit, In aceste expeditii n'au avut totdeauna

ncroc. Adese orf generalif for ad trebuit s& se deie Innapot,

In retragerf pripite care pot fi caracterisate ca o fugl.

Commentiolus a savtrsit In special adese orf astfel de p&cate

fat& de ceia ce am numi no! onoare", deka nu exists, notiunea

76

de onoare In sensul special german si maT ttrzig frances pentru

Romanil de odinioarg, oamenT practici, deprinsl a Inv Irti once

$ocotealg, In chip cu totul real.

Dar causa adevaratg, pentru care a Lest parasita granita Dunaril

e alta: caracterul particular al armatel bizantine. Armata

aceasta bizantina ajunsese acum sg, aparting trnparatului, dupg

ce apartinuse unuT anume sef care consimtia, in schimbul

unor anume avantagil si situatii, sg. Inchirieze oarecum !mpg;

ratulul, scopurilor 1ml:dratid armata lu!. Fiind proprietatea ImperiuluT,

cu ostasi foarte bine platit,T, foarte regulat platiti, de si

une orl In natura, aceasta armatg putea sä aducg servicil la granita

Eufratului, unde era Vorba sa garnisoneze puma' cetatile, sa

Impiedece Inchiderea unor anumite drumurT, cad nu era vorba la

acea granita de a face un ztigaz puternic si permanent prin care sa

se opreasca revarsarea uneT intregT poporatiT. i aceasta deosebia

granita Eufratulul do granita Dun riT. CAcT granita dungreang insemna

altceva: aid e nevoie de o armatg care sa stea necontenit

supt arme, de multe on fare cetate, cad cetatile luT Iustinian se

pare cg se ggsiad in secolul al VII-lea intr'o stare destul de

proastg si pgrasitg, find clgdite de altminterT din material slab

si In cea maY mare pripa. Era vorba decT ca pe linga aceste cetatT

sa se formeze un stgvilar permanent impotriva multimiT

aceleia slave care cauta cu orTce prat sä se reverse In Peninsula

Balcanica, si, de oare ce masa aceasta slava avea, In veacul

al VII-lea, un caracter particular, neastimpgrat, provocgtor,

pentru BizantinT, aid, la Dunare, si nu la Eufrat, era nevoie

ca revarsarea sg, se impiedece printr'o raspingere a .Slavilor In

interior. Ofensiva aceasta, preventive am zice, era o necesitate

military In partile acestea, si de aceia campaniile luT Commentiolus

si Priscus.

MO era Inca un lucru: Persil represintg o civilisatie iraniana

foarte innaintata, cu anume ragazuri, capabilg de acte cavalerestI,

dar cerInd neapgrat se i se respecte obiceiurfie de liniste

intr'o anume parte a anulul, de ocupatie cu mestesugurile plcii

In acest timp. Iranianul nu 0 un ostas totdeauna gata de razbohl,

pe cind cu totul alta era situatia Slavilor ca si a Avarilor

(de alminterT, nu se slie cind e vorba de Avail amestecag cu

SlavI si cind de Slav' amestecatI cu AvarT supt firma slava). Cu

totul altfel sint barbaliT in aceste pal tT. ET au mostenit traditiile

Dacilor de odinioarg. Dacil faceag Insa navalirl iarna si DomniT

nostri, la rindul lor, vor mosteni traditiile de luptg din veacul

al VII-lea, facInd. do la Mircea-cel-BatrIn la Mibal Viteazul si

pang la Incetarea vieti1 noastre militare propriu-zise, o serie Intreaga

de navalirl de iarna. Prin urmare, aid trebuia ca ostasiT

pusi sa, Impiedece navalirile slave sa rgmlie si In adincul iernil

prin aceste ',mull. Dar nu e numal atita greutatea: In Persia,

79

cu caxavanele, e foarte war& aprovisionarea castelelor de pe

Eufrat, §i aceasta de sigur ca se facea In mare parte cum se face

a cetatilor, a burgurilor acelora pe care stkpInitoril din America

de Nord le in de catre IndienT, In Vestul departat", ou o ordine

perfecta. Dincolo era o stkpinire neIntrerupta a Bizantinilor,

dar la Dunare nu era a§a. Aid, multamita until §ir Intreg

de Imprejurarl, §i anume cu mult Innainte de navalirea Bulgerilor,

stapInirea romana nu ajungea direct, sigura §i lini§titk,

pan& la Dunare, ci cete slave rataciad In Peninsula Balcanica,

taind comunicatifie. Astfel trebuia ca armata sa stea iarna la

hotar gi, stind iarna acolo, sa se hraneasca din productia regiunilor

pe care le ocupa. Dar nicl armata turceasca cea mare

§i vestita din veacul al XV-lea §i al XVI-lea no s'ar fi acomodat

cu acest regim; cad ea adoptase in aceasta privinta traditia

bizantina a serviciulul In campanie de la Sf. Gheorghe pans la

Sf. Dumitru, restul anulut petrecindu-se In garnisoana. Acesta,

era principiul, pe care armata bizantina, nu 1-ar fi parasit pentru

nimic In lume. De aceia, cu toata izblnda, cu toate ca,

,

un moment,

§i fratele Imparatulut, Petru, se aflase In fruntea trupelor

de la Dunare se vede importanta acestel comande armata

so rascula. Se ive§te un §ef de rkscoala, din mijlocul eT, acel

centurion Phokas de care am vorbit, ci pornesc spre Constanfinopol.

Mauriciu n'a putut resista si a fost omorit, cu toata familia

luT, trupul lul aruncat In Mare, §i Incepe (602) domnia acestuT

Phokas, care, Intre altele, lnsemna un lucru: cd Dunarea, cfstigata

de ci(lva anT printr'un tratat formal, e parasite' pentru totdeauna,

ca Imperiul bizantin I§T va Indrepta atentia In altk, directie. *i

anume, de oare ce Arabit pornesc, supt conducerea relul d'intaid

calif, locotenent al luT Mohammed, asupra SirieT, primejdia e

acolo.

Dect, nu numal nemultamirea armateT cu o campanie dusk In

Imprejurari particular de antipatice, In regiunile DunariT, nemultamire

aca de mare, !licit aduce Inlocuirea ImparatuluI cu altul, nu

numal a ceasta face a se fi parasit granita DunariT, ci supt

urma§ul luT Phokas, chinuit §i °morn pentru cruzimile luT, supt

Heraclius, incep o serie de campaniT bizantine pentru apararea

provinciilor asiatice, nu numal Impotriva Percilor, cari acum

dispar in valul navalirit arabe, ci §i Impotriva Inlocuitorilor, cu

mult mat puternicT, cu mutt mat mobill §i mat lacomt dectt

Persil, Impotriva Arabilor.

Se cunosc campaniile lut Heraclius, care pe not nu ne intereseaza:

Intaik campaniile Impotriva Percilor, care 1 -aft dus pans

In mijlocul regatuluT persan §i 1-au facut sa iea In stapanire gi

sa distruga Capitala lor, pentru ca, pe urma, In zilele lul de batrinete,

sa vada ca, toata osteneala cheltuita luptind cu din§iI,

slabind regatul lor, ImpiedecIndu-1 sa mai trimeata cete de navalitorT

In Siria, slut zadarnice, de oare ce s'a ajutat flume la

80

fnlocuirea PersieT fmbatrinite prin califatul MAI- al Arabilor.

Niel aid Imperiul bizantin n'a avut noroc. In momentul cind

se serba biruinta asupra duqmanuluT secular, In momentul cind

patriarhul proclama o serbare national& in Bizant, serbarea

Crucil, care nu facea altceva cleat sa comemoreze biruinta lul

ficraclius Impotriva Per§ilor si remezarea lemnulul SfinteT Crud

la locul cuvenit dupa vechile traditii, in Ierusalim, In momentul

acesta yin Arabil li In curs de un deceniu distrug regatul

Persiel §i alcatuiese din Siria, pe care all cucerit-o, cea

maT mare primejdie pentru Asia Mica §i pentru Tracia veeina,

si fire§te §i pentru Constantinopolul cuprins intre aceste dou&

marl provincil.

Prin urmare de la navalirea aceasta araba, de la moartea luT Heraclius

(641), de la teribila anarhie care fncepe in Bizant prin luptele

Intro urma§iT sal, care slabesc Biz antul In insaiii inima sa,

de aid fncepe o noua era pentru toate regiunile de Rasarit §i

pentru partile noastre de la Dunare. A§ezarea Bulgarilor in aceste

partl chiama Ins& din no& atentia cercurilor militare §i politico

constantinopolitane asupra acesteT granitl.

LECTJA a DC-a.

Asezarea Bulgarilor de la Volga In Peninsula Balcanicii, ;i

Intemeierea prin el a unui Stat slay In Moesia.

Titlul spune : Bulgaril de la Volga. El aminteqte originea

acestul popor. Bulgaril de peste Dunare nu slut urma§ii veohilor

Bulgarl, ci ati doar numele for §i atIt : elementele antropologice

slut atlt de pAine, hien ar fi zadarnic 0, le cautam, iar, In

ceia ce prive§te limba, limba Bulgarilor de la Volga n'a Pasat In

limba Bulgarilor slavi §i vom vedea In ce masura slavl absolut

niclun element. Prin urmare e un popor care a disparut

prin totals contopire fait, sa lase absolut niclo urma nid In

graiul, nici In aspectul fisic al acelora can poarta numele lor.

Un astfel de popor s'a a§ezat In Moesia §i a fost supus staplniriT

bizantine In al treilea qfert al veaculul al VII-lea, prin

anil 670.

E putin cam curios fenomenul pastraril numeluT unul popor

aplicat unul element ell totul strain de poporul acela. Ni s'ar fi

putut intImpla §i noua, can am trecut de atttea orl, In decursol

evulul mediu, supt fel de fel de numiri de neammi straine, ce

ni-ar fi putut laza §i pang azi numele, cad Francesil §i astad

poarta numele Francilor, cu toate ca, partea franca, partea germana

In alcatuirea Francesilor e mica, el find In cea mai mare

parte Galo-Romani, CeltT, asupra carora, s'a Intins infiuent.a roman/.

Ogee credin0§i ea se gase§te Inca In publicul eel 'mareca,

vecinil de dincolo de Dunare ar fi represintanV autentici al rasa

hunice, rude de aproape cu Attila, e cu totul neadevarata, Astazi

putini dintre cunoscatorl mai cred a§a ceva, dar a fost un.timp,

cind parerea era destul de raspindita, chiar In cercurile arturati

rilor, §i unul din eel mai isteg cercetatorT al istoriel Bulgarier,

Marin Drinov, a publicat Intro revista bulgareascg, din Braila un

6

82

studiu cu titlul: Sintem sat ba Hunl ?". Faptul ca, era nevoie

sa se puie Intrebarea, sa se discute problema In articole

de eruditie arat ca parerea originel hunice a Bulgarilor a stapipit

foarte multa vreme.

S. zicem mal mult decit atita: Bulgaril nu sint nici numal SlavI

in partea hotarttoare a alcatuirii for etnice §i, dad, sint Slavl in

ceia ce prive§te limba, In aceasta limb/ a for ca sintaxa qi chiar

ca flexiune se amesteca §i elemente care nu sint slave §i care-I

dad tocmal originalitatea; astfel articolul, care se pune la sfir§it

numal la el, cad Sirbil §i celelalte popoare slave de Sud nu-1 ad.

Si In ceia ce priveste alcatuirea for etnica, el sint In mare parte

acela§1 element tracic pe care-1 Intilnim §i pe malul nostru dunarean,

asupra caruia s'a exercitat aceiaql influents roman& ca

§i In partite noastre, numal eft ma! tirziA un teren, al nostru, a fost

numal strabatut de apele slavice, care s'ail oprit dincolo, unde,

inundind permanent, s'a treat o formatie slava, statornica. Adeca

not sintem ace! Romano-Traci cari au ie§it de-asupra valulul,

iar el sint aceia cari au rams innecatl In valul slay. Si de aid

vine ci asamanarea, asupra careia am insistat alts data, a obiceiurilor

populare, a industriel populare, a artel populare, pe

ling& asamanarea tipulu! intro locuitoril unul mal qi locuitoriT

celullalt mal dunarean. i, In ceia ce prive§te pe Sirbi, se

poate adaugi ca SIrbiI din anumite Tinuturi slut mult mat Romani

decit atitia Romtni: capete rotunde, fete brune mate ca

ale Italienilor, alcatuirea patrata a trupului, toate trimet la rasele

italics.

Dec!, inlaturInd astfel anume prejudecati cu privire la originea

Bulgarilor, sa, venim la fenomenul acesta al alcatuiril unui Stat

barbar bulgaresc dincolo de Dunare.

Cu privire la dinsa, avem citeva pagini ale unuI scriitor bizantin,

ale unul compilator bizantin, care reproduce §i izvoare

contimporane, calugarul Teofan. Teofan ni istorisecte, reproducind

chiar cuvintele izvoruluI s,u contemporan, ceia ce e un mare

noroc pentru no!, cad mergem pe basa unor informatiI din cele

mat sigure, cum, In regiunea Volgel, un anume Krobatos, numele

e Curt, obicnuit §i astazY, aca de Inuit, la Turcil anatolitl,

de veche rasa, curate , a lasat mat multl fiT qi cd s'a Impartit Intro

el, dupa, obiceiurile semintiilor hunice, pamint ci popoare, Intreaga

mo§tenire a tata,lui.

Dintre hordele acestea, unele au ajuns pang la margenea Avarid

ci sail contopit in mijlocul Avarilor, altele all pradat ma!

departe. Iar unul dintre conducatori, Asparuh, a tnnaintat In regiunile

vestice, aparind in Tinutul BugeaculuI de astazi, !litre

gurile Dunaril, Prut, Nistru §i stepa care se intinde de-asupra

lacurilor bugecene. Bulgaril sal si-ad luat astfel locuintl statornice

In Ongl, care nu e decit angulus". AA stat o bucata de vreme

88

in acest Bugeac Qi de aid all Mout ceia ce Mouser& predeca,

soil! for in acesta part!. Bugeacul e un cuib de prada minunat:

nu i se poate gasi parechea decit in ostroavele NipruluT, uncle all

stat mat tarziu Cazacii si uncle nu-1 putea urmari nimenT pentru

toate hotfile ce le faceall in terile vecine, din acel loc fiindu-li

foarte upr sa prade pe PolonT, pe MoscovitT, pe Tatar! qi sa

ajunga pan& In preajma ConstantinopoluluT. Tot aQa din regiunea

BugeaculuT puteall sa prade dup& voie Scitia Minor& sail Pobrogea

din timpul nostru, sall, dincolo, In stepa, alto pernintiI

barbare, ramase acasa, sall puteail sa se ridice la Nord, CUM s'ail

ridicat Unguri! sl TatariT, incunjurtnd cununa munt,ilor pentru Q.

se cohort In Panonia, orY puteail sa tread, In Moldova, O. strabata

Ardealul prin pasurile Carpatflor, sa o iea prin stepa mupteank

si prin pasurile a pusene, sa patrunda In Banat Qi in Europa

apuseana. Ffindca Bugeacul era aQa, de potrivit pentru barbarl, de

aceia a fost ocupat pe rind In tot decursul evulul mediu pans

in veacul al XIII-lea.

Natural ca, Intro toate prazile, cea real ispititoare si maI u§nara,

era aceia care se facea prin Scitia Minors. Prin ea §i nu fn ea,

cad Scitia Minor& In sine nu form& un teritoriu potrivit pentru

prada. Am spus de maT multe or! el Dobrogea e un drum, pe

care no!, mat tarzit, 1-am Inchis si 1-am transformat In provincie

de locuinta statornica.

Pe aid Bulgaril puteall sa prade Moesiaintreaga, iar prin asanumitele

clisurT, defileurl ale Balcanilor, puteall merge la Fflipopol,

Adrianopol, Constantinopol, pe care le-ail si pradat pe urma. Si

Imparatul BizantuluT a trebuit sa intervina §i a organisat a puternica

expeditie, cu cartierul-general In partite Varnel; o parte

din trupele bizantine all fost incurcate In smircurfle Dunaril, iar

Bulgari!, can se credeail pierdut!, all pries curaj, si all trecut

apa dupa fugarl. Imparatul insusT, vazindu-QT avangarda Intoarsa,

a luat-o la fuga; o panic& a cuprins Intreaga armata bizantina

si aceasta a Insemnat prin fuga et si momentul decisiv al nouluT

conflict : BulgariT nu vor fi InlaturatT, ci vor raminea .

AQa cum era alcatuita armata bizantina, de atuncT, nu se putea

IntImpla ceia ce se poate Intimpla unel armate moderns, care,

deQi cuprins de panica, se reface Qi e In stare sa recapete terenul

pierdut, ci o armata batuta Inseamna. acolo si atund o

armata, 1mprastiata si pana la primavara alto, Incercare de restabilire

a autoritatil bizantine nu era posibila.

Bulgaril sail aQezat deci In Imparatie. Bizantinit, Insa, ca Si

Romanil de decadere din veacul al IV-lea Qi al V-lea, avead fel

de fel de formule pentru deosebitele Imprejurari. Dec! Indata,

' V. pentru aceasta lectie ci cele urmitoare expunerea stiintificA din .Notele

unlit istoric cu privire la evenimentele din Balcani, extras din ,Analele

Academiel Romtne", XXXV.

84

in chip mArinimos,Sultanii otomani In tot decursul veaculul at

XVIII-lea numal marinimoqi all fostImparatul consimti sa primeasca

pe ace§ti barbari, pe acest neam infect", sordid" al

izvoarelor, in regiunile pe care le ocupasera, insa natural nu In

calitate de dominatorl, ci numal in aceia de federati al Imperiulul.

Exact aceia§1 fictiune care se Intrebuintase cu citava

vreme innainte fop, de proselyte, Grotilor In regiunile noastre. Gotil

strivisera pe Romani, omorisera un Imparat In lupta, luasera In

stapInire tot teritoriul, dar, clnd s'ar'i retras functionarif §i osta§ii

pests Dunare, a trebuit o formula, care s'a pastrat apol multa vreme,

supt Constantin-cel-Mare si fiii sal si pana §i la noua primejdie

gota, a Vizigotilor §i s'a ales aceia ca Imperiul, avind nevoie de

federatl, tolereaza" oastea gotica, care e gata sa-I aduca servicii.

Ea n'a adus niclun serviciu, In schimb Insa a luat tribut, stipendiu

In limbagiul crutator al Romei diplomatice. Tot a§a, Bulgaril se

chemat. a fi acuma mercenaril Basileus-ului din Constantinopol,

§i prin urmare in aceste conditiI tributul nu era de loc rueinos,

ci doar o renumeratie slab& pentru slujbe mart

tim, multamita faptulul ca in compilatia lul Teofan se

pastreaza izvoarele contemporane, care era hotarul Bulgarilor din

veacul al VII-lea si al VIII-lea: Marea Neagra, clisurile Balcanilor,

Intro care se Inseamna, una: Beregava, poate un Bregovo, iar

la Apus o Avarie" sirbeasca, mult anterioara color d'intait incercari

de Stat sirbesc la Marea Adriatica.

Aqezarea Bulgarilor de la Inceput trebui sa fie astfel foarte

restrinsa. Nu putem admite ca In aceste doua d'intait secole

stapfnirea bulgareasca, s'ar fi intins de fapt asupra regiunil de

Nord, §i let& de ce : aceasta n'avea niclun interes pentru din§il,

era un drum pe care-1 facusera, pe care-1 ispravisera. Atentia

for era indreptata, aiurea: catre Sud. Toate silintile for all tins

catre o concentrare puternica in. regiunea clisurilor.

Dad, ne Intrebam cit1 eras . la inceput Bulgaril, trebuie sa, raspundem

: foarte putin1. SI fi fost mai multi, ar fi jucat un altfel

de rol In alcatuirea poporulul celul not: ar fi lasat cuvinte, elemente

de rasa; ar fi avut mai multa ambitie. Sa ne gindim, chid

as trecut VisigotiI, ce ispravi mar' atl facut. Cind all venit Unguril,

a trebuit ca un veac Intreg sa, se apere Europa centralaimpotriva

lor, ceia ce dovede§te cu cit erat mai multi Unguril decit Bulgarii.

Prin urmare, fiind popor putin, cu ochil atintiti cake

prada, cheltuind toata atentia pentru a gasi un drum, nu rapede,

ci u§or, catre Constantinopol, Bulgaril s'atl tot stens catre Sud, la-

end libere regiunile nordice. Aceasta e natural. Trebuie sa ne patrundem

de ideia ca n'avem a face cu un element de Stat ca

acelea din timpul nostru, cu cuceriri de provincii analoage cu cele

de astaz1,sä zicem: cu luarea In stapinire a Bosniel §i Herpgovinel

de catre Austro-Ungaria. Mem a face cu o armata in

continua migratiune, cu continua dorinta de prada, o armata, ce

85

n'are macar administrage. In margenea de cItre Constantinopol

si Ceatalgea. pot incapea 400.000 de oamenl de o parte 0 de

alta: cit de putin spagu era decT necesar pentru oamenT cari,

tog laolalta, puteail face 5-10.000 de °amen! ! Mal poate fi vorba

de luarea unul vast teritoriu In stapInire, de acoperirea lul

sistematica ?

Pentru a Intelege legaturile Bulgarilor cu poporatia supusa,

n'avem decit sa, ne &dim la leaaturile care all durat timp de

doua veacurl Intro Ru§l 0 Tatar!. Tataril nu erail pretutindenT

In Rusia, eratl Intr'un loc care se §tia bine, Intfun be care dupa

anotimpurl se schimba. Vara stiaT ca vel Intlini corturile Hanulul

0 ale Intregil horde In cutare regiune, iarna §tial ca toate corturile

vor fi stramutate In alta regiune, 0 astfel Rusil traiad supt

biciul nevazut al Tatarilor, supt amenbAarea pe care o simgaA In

sufletul lor, dar traiall In a§a fel, Indt, data i-ar fi cercetat cineva,

nicI prin minte nu i-ar fl trecut ca oamenil acestia ail un stapIn.

StapInul nu exista pentru privirile trecatorulul, dar putea sa,

intervie atunci dud supusul 0-ar fi neglijat 1ndatoririle la care

era silit potrivit legaturilor si logicel lucrurilor fa0 de dominator.

Prin urmare, cantonag tntfun punct, catre clisurile Balcanilor,

ceata aceia de citeva mil de Bulgarl al lul Asparuh stapfnia

numa.T In sensul aratat mai sus. Dar In afara de dtn01 tine era

In aceste regiunl ? Exista odinioara, aceiasl poporage care exista

§i la nol, ba cu deosebirea, mai favorabila pentru regiunea de

pe malul drept, ca acolo colonisaVa romans fusese si mal veche

si mal intensive decit dincoace. Nol, tntr'un amid, am cazut

dincolo de cercul de atenge al Rome!, pe chid asupra regiunil

moesice s'a Indreptat, pang tarzit. luarea a minte a stapInitorilor.

Pe urma all venit Slavil, in Imprejurarile pe care le aratam mal

sus, lunecind asupra noastra, pentru a se opri In zidurile Balcanilor,

trimegnd numal mid pfraime de fnfiltrage In voile TracieT

0 pastrInd supt undele lor cotropitoare pe locuitoril col vechT.

Slavil acestia, cari-el supusesera, TO asimilasera poporatia tracoromana,

de la Inceput, eraal Impartig In seminiil dupe dating

lor nagonala. Cum gtim acuma, aceste semingl se Impargati

dnpa, ape, TimocianT, dupe apa Timoculul c. a. Una dintre dIncil

ma! purtail §i nume dupa, punctele cardinale: astfel eel d'intait

pomenig, Sevedl, col de la Miazanoapte". Aceste §epte semingl

Grail dintre supu0I eel mai devotat,,I 0 mai pa§nicl al Bizantulul.

Prin urmare, Intro Slavil ace§tia, can se bucurat de o autonomie

local& de sigur foarte Intinsa, si Intro BizaiA domniat relagl ideale,

de dominage, de o parte, 0 de supunere, de cealalta. Natural,

din momentul a§eza-il lor, Bulgaril at primit 0 aceasta, turma

de oamen! a BizanOlul can erat Slavil. Altfel In locul pretengosului

pastor civilisat din Constantinopol a venit asupra turmel

aceleia un pastor cu ma! pugne nevol, de 0 mal aspru la %fg-

86

§are, pastorul bulgaresc. §i din legaturile acestea de la pastor la

turma, de la exploatator la exploatat, de la stapfnitorul razboinic

la Tnuncitorul pa§nic, a resultat un schimb de relatii, tot mar

dese §i mar folositoare, tinzInd catre o contopire absolute,, catre

formatia unul no popor in care fiecare trebuia sa deie, cum

se Intimpla, in astfel de contopiri, cit !I Ingaduia numarul §i

cultura.

Dar §i numarul §i cultura erati de partea Slavilor, §i nu a

Bulgarilor. Prin urmare, atuncl cind contopirea a fost indeplinita,

Bulgaril ca natdune n'aa mar existat. Lucrul se observe,

§i dupe, numele stapinitorilor si ale boierilor cari-I Incunjura.

Obsery ca boier" e cuvint bulgaresc, uralo-altaic, un plurat

format cu ar" de la bul", precum in turce§te §i astazi de la

boiar" d. ex. pluralul e boiarlar" 1.

Momentul cind avem a face cu o noun formatie politica slava

datorita, presentel §i influentel bulgare§ti am putea zice ca, e

a doua jumatate a secolulul al VIII -lea. 'Pe la 800 cu siguranta

ca ramasesera, de la Bulgarl numal ceia ce intflnim §i mar tarzit,

prin anil 850, adeca, unele familil nobile, unele traditil turanice,

unele obiceiurl populare, unele particularitatl de imbracaminte.

Prin jumatatea veaculul al IX-lea, Papa, negociind cu stapinitorul

bulgar, care purta Inca numele de hagan, acela§T ca al stapinitorilor

peste Avail, trimete ni§te soli ca se negocieze cu

privire la trecerea la cretinism a acestuia, si solil fac un raport,

aratind Intro altele §i ce port, ce datine curioase all

Bulgarii,§i sint aid o multime de elemente foarte interesante,

care amintesc pe Turcil din timpul nostru. De fapt, lupta de

astazi, dace, Bulgaril n'ar fi fost total slavisati, n'ar fi declt lupta

Intro Turcil venig pe la 670 qi Turcil venitI in Europa pe la 1350,

caci la Inceput Bulgarii nu sInt cleat o semintie turceasca, hunica,

precum Turcil de astazl, cu tot singele venit prin amestecul cu

alto popoare, datorit poligamiel §i prazif de razboni, shit tot o

semintie uralo-altica, hunica. Intilnim, Intro altele, In raportul

solilor Papal Nicolae pomenite tuiurile", cozi de cal purtind

de-asupra un glob §i semiluna de metal care pane, astazi servesc

o§tilor turce§ti in locul steagulul cu truce al cre§tinilor.

WI decl ca de la Inceput putem face o mare impartire In

desvoltarea Bulgarilor : intaiu fasa turanice cu lagare isolate,

fare, alta ocupatie decit continua activitate pradalnica, prin clisurile

muntilor Impotriva regiunil mar infloritoare asezate dincolo

de muntil Balcanl. A doua fasa, Intru cItva deosebita, de

cea d'intahl, fasa cu caracter pradalnic mar putin pronuntat, cu

aptitudinl de cultura mar bine definite, care derive, din savir-

1 Poate ei In Bulgur e un plural asem,enea, de la aceiasi raMIcinit, bul.

87

sirea procesulul acestuia de contopire intro cele septa semintil

slave si Intro ceata domnitoare a Bulgarilor.

S'ar putea zice ins, din momentul ce contopirea aceasta s'a

facut, avem pe Bulgaril din timpul nostru, si atuncl Bulgaril pot

sa aib& dreptulacesta e un punct foarte interesantde al!

innoda traditia for national& cu ceia ce s'a savirsit dincolo de

Danare in veacul al IX-lea si al X-lea. i no!, Rominii, sari ni

legarn traditia cu trocutul abia In veacul al XIV-lea, abia la Intemeiarea

terilor noastre, in casul cel mai bun in veacul at

XTTI-lea, dud constatam Voevodate, cnezate ale noastre, am fi

intro patent& inferioritate fat& de vecinil nostri, can !Deep cu

Asparuh de la 670 si cari, oricum, dac& inlaturam chiar pe Asparuh

pentru c& nu stia slavoneste, pot sä citeze ca pe nista innaintasi

al for indubitabili pe stapinitoril asupra Bulgarilor slavisatT

din veacul al IX-lea si al X-lea,o imensa superioritate lap, de

no!! El all avut un sir de Imparati, not nu ne-am putut ndica,

Ind macar pan& la Graf, ci am avut doar Voevozi si Marl - Voevozl.

Dac& ar fi asa, el bine, ar fi asa. La urma urmelor, sintem liberT

sa ni asigurAm un viitor care s& ne despagubeasca pentru ce

am avut mai putin in trecut: un popor ca i un om e ceia ce s'a

ntiscut, plus ceia ce a vrut sa fie prin teribilul factor care e voints,

omeneasca. Dar nu e asa: vecinil nostri n'all traditil asa, de Indelungate

precum cred unit. Dreptul de a lega o traditie e determinat

de anume motive, care in casul acesta lipsesc. Bulgarif

nu aveall un Stat slav in ceia ce priveste limba de cancelarie

si de Bisericl, nu aveall un Stat slay si in ceia ce priveste

constiints, i aspiratiile lor. Nu. All 1nceput prin a fi o caricatura

provincial& a Imperiului bizantin si an terminat prin a II

o usurpatie ambitioasa a aceluiasi Imperiu.

N'avem a face cu nimic care sa aminteasca, fie si in forma

cea mai mijinda, am spune, un Stat national capabil de a fi

inceputul unel traditil nationale. LIM chiar cuvintul Stat", si

dup& epoca de contopire cu Slavil, poate fi Intrebuintat numal

In chipul cel ma! abusiv : Statele ad existat abia In veacul al

XIV-lea ca ideal si abia In veacul al XV-lea ca realitate,ltisind

la o parte Bizantul, care represint& un adevarat Stat, dar numal

Imperiul roman de odinioara, absolut international.

In timpul din urma societatea de arheologie ruseasca din

Constantinopol a intreprins sapIturi In Bulgaria. Resultatele s'atl

publicat in lucrarea periodic& a aceste! comisiunT, Izveastia, in

volumul al X-lea. Stip&turile all dat la lumin& multe lucruri

foarte interesante. Ele nu s'ail facut la Preslav, undo se credea

c& fusese Capitala cea mai veche a Bulgariel pagine si undo

a fost citava vreme, mai tarzit, aceasta Capitala, ci de-a lungul

riuluT Turgea, la Pliscov, cunoscuta si prin scriitoarea bizantina

Ana Comnena. Intre alto lucruri foarte interesante s'ati

gasit aid inscriptil facute pe un fel de cilindri de pia,tra

88

aspradupa obiceiul turanic, cum sint stilpil de drum, dar mult

mg liana lti §i mai grosolani decit stilpil de drum din timpul

nostru. Ele dad tratate, InsemnIrl despre moartea vre unel capetenil

In lupt& cu tine §tie ce vecinl, numele unul stapinitor

din cutare ora§. Se pare ca e §i un stApInitor al Silistrel de pe

vremurl, c&cl cuvintul Drstor s'ar recunoa§te pe unul din aceste

cilindri.

In ce limb& sint toate insemnarile acestea ? In limba slavona ?

Nicio singura slova chirilica, fire§te, fiindca era s& vie doar mai

tTrzitt alfabetul chirilic ; ar fi putut sä fie caracterele grece§tI §i

inscriptia In limba slavona. Toate aceste inscriptil sint scrise Ins&

Intr'o caligrafie gi cu o gramatica detestabil6, dar grece§te.

Prin urmare Statul" acesta nu era bulglresc in ceia ce prive§te

poporul, fiindc& acesta era slay, §i nu era slay In ceia ce

prive§te cultura, fiindca era grec §i, odat& ce inscriptiile se f6.-

ceat In grece§te, aceasta hotara§te c& toat& cancelaria lucra tot

in grece§te §i cg, §i In Biserica Incep&toare, neoficiala, limba ce

se Intrebuinta, era limba greceasc&. Mai tirzitl numal. abia pe

la Inceputul veacului al IX-lea, va incepe preg&tirea unel epoce

slave.

Innainte Ins& de aceasta, se Intilne§te In desvoltarea Statului

bulgaresc un moment foarte interesant, care, chiar dac& nu cuprinde

fapte marl, ne intereseaza Ins altfel. S'ar fi parut ca,

Bulgaril, la Inceputul veaculul al IX-lea, isl vor schimba directia

de activitate, §i, daca ar fi fost a§a, de sigur c& tot Orientul Europe

ar fi capatat o alts infati§are, ar fi avut un alt viitor.

Anume Avaria, care se afla la Apusul Bulgariel, se sfarima. Statul

franc, intemeiat In dep&rtatul Apus european, navaleste asupra

Saxonilor pgginl §i-I distruge sat it aduce la crestinism stridud

organisatia for politic& ; el patrund apol In regiunile Avarilor

§i Slavilor, In regiunile Dunarii §i TiseI, unde se &Al lupte

foarte aprige pe vremea lul Carol-cel-Mare. In luptele acestea, care

au durat supt Carol §i urma§ul sat imediat, Ludovic, mg mult

vreme, Avaril sint cu totul sfarimatt Statul avar dispare, elementul

dominant se desface In cete pradalnice, care se pierd In

departare, §i iatt, c& Franta ajunge pant, In apropierea noastra;

la Sava §i Drava erat comit,1 §i duel al Francilor. Regiunea

aceasta a Strbilor s'a numit Frankochorion, si noua etimologie a

d-lul Jiretek nu ma convinge ca nu trebuie sä pastram pe cea

veche de: Provincia franca". Asemenea e si cu Croatia, care pans

tfrzit a ptstrat In institutil, In obiceiurl de cancelarie influenta

franca de la Inceputul veaculuI al IX-lea. Francil patrund pant, la

Venetia §i tot atuncl oauta sa iea §i Dalmatia: flota for str&bate

valurile Marii Adriatice. Ce colosal proces de transformare politic&

e acel care se savir§e§te In vecinttatea teritoriulul nostru

Apusul 1nnainteaz& biruitor §i se pare ca, voieqte . s& mearga

89

la Constantinopol pentru a desAvirci In folosul lul Carol-eel-Mare,

Incuscrit cu impar&teasa Ir Ma, Imperiul luT Iustinian. Dee& In locul

luT Ludovic-cel-Pios, sot si tat& ridicol, ar fi stet un al doilea

Carol-eel-Mare. n'ar fi fost de loc exclusg putint,a, unel innaintarl

a Francilor Om& la Bizant, realisindu-se din nou In form& latint

Imperiul roman de odinioarg, Cind Insg, dup& Carol-cel-

Mare, vine acest Ludovic, om total lipsit de virtutl rlzboinice,

Bulgari!, prev&end sfartmarea st&piniril france In aceste regiunl,

se gindesc (lac& nu s'ar putea substitui el aceste cirmuir!, dace

nu ar putea sa, iea dincil Panonia, Croatia, regiunile sirbectl, poate

ci Dalmatia. Are loc atuncl Intfadevgx o Innaintare foarte energica

a Bulgarilor. Corabiile lor merg pe Sava ci. Drava, avangarda

cea ma! Indrazneata a lor patrunde pan& in Friul, In partea de

la Nordul Venetiel.

Dar Indata dupg, aceasta se Intimpla un eveniment care schimba

.totul cu desavircire, nu numal soarta Bulgarilor. Anume Unguril,

Maghiaril, cari veniser& ci el In regiunea ce mal innainte se

chema Ongl, se unesc cu Bizantini! Impotriva Bulgarilor. El ins&

Isl yg.d lagarele atacate In lips& si distruse de Wile bulgarectl,

ci atunc!, nemal avind de. ce se 1ntoarce In regiunl care li amintiafi

lucrurl aca de urtte : macelarirea batrinilor, a femeilor qi

copiilor lor, suie pe eel cari ma! ramaseserg, In via* In cgrute

ci pornesc, Incunjurtila muntii, desnationaliseaza, pe Slava din

pustg, sfarmg, regatul moray, care se acezase Intre lumea germanic&

ci lumea rasariteank ci inchid pentru totdeauna drumul

Bulgarilor cake Apus. Atunci acectia shit aruncag din not catre

Constantinopol,

Ca sg, se Inteleaga, Ins& de ce ad fost arunca1l din noii In spry

Constantinopol, In ce imprejurarl non& se presintg, el fat& de

Bizant cautind acolo compensatil pentru tot ce pierdusera in

Apus si pentru calea taiata In regiunea vestick trebuie sa vedem

In ce Imprejurarl ci In ce form& Bulgaril acectia slavisag at

trecut la crectinism ci intim cat forma aceasta erecting, a vie01

lor de actin) innainte Ii Wee neap&rat tendinta de a substitui

pe Bizantin! In Capitala, lor.

LECTIA a X-a.

Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol.

Vechiul Stat bulggresc nici nu pout& macar un nume In izvoarele

bizantine ; Bizantinil ail lost jenaV sa Ii dea un nume

§i at preferat sa, se abting. eful for e intitulat de Bizantini

kyros, archon, ceia ce inseam& : Domn, stapinitor. Niciodata

cronicaril bizantini nu dal aceluia care stapIne§te teritoriul de

la Nordul Balcanilor un titlu bine definit, care sa Insemne o

recunoaqtere definitive de catre Bizarq a presente In peninsula

a elementulul acestuia, not'i.

Astfel qtirile cronicelor bizantine, §tiri vgdit cu caracter nelgmurit,

nu fac decit sa oglindeasca nelgmmirea voita, a cercurilor

oficiale din Constantinopol fatg, de lumea bulgareasca, noun, lume

foarte primejdioasa fara indoiala, dar care chiar In felul sat de

a se manifesta n'are ceva definitiv.

Sint expeditil teribile, ca acelea pe care le face Crum, acum

o mie de ant, expeditil care ajung pgna la portile Constantinopolului

; Imparatul se tame de primejdia caderil Capitale

Imperiulul In mina, navalitorilor. Se ocupg toate ormele de clpetenie

ale Traciel, pentru ca pe nun& valul acesta navglitor sa

se retragg, ins& fgrg a lasa nimic In urma.

Ceva definitiv nu se arata nie In caracterul intervenOei bulggre§ti

dincolo de Balcanl. E grandios ceia ce face un Crum, un

Omortag sat altil dintre haganil bulgare§ti d'innaintea anulul 900,

dar din punctul de vedere al intemeieril §i mentineril unul Stat

ar fi mult mal important ca, In loc see se strabata ca fulgerul

toate teritoriile care despart Balcanil de Strimtori, sa. se fi ocupat

treptat, colonisindu -le, teritoriile de la gran4g. A§a, face un Stat

care va trai.

Intro navalirile Bulgarilor de-a lungul §i curmezi§uI Traciel §i

intro navalirile Ungurilor In regiunile din centrul §1 Apusul Europe,

e o foarte mare asamanare. Unguril au ajuns pang tine

91

tie uncle In inima Germaniel §i cu toate acestea n'ad putut sa

ramiie, §i astazI nimanul nu-I trece prin minte sa vorbeasca de

dreptul de stapinire al Ungurilor asupra Bavariel din faptul ca

cete maghiare, la Inceputul veaculul al X-lea, au pgtruns pang

In locurile acelea. Cercul de prada al unul popor barbar nu poate

sa, insemne niclodata, cercul lul de stapinire. Un popor barbar,

intro anume epocg a desvoltgril luT, are o putinta de expansiune

vremelnica, foarte jute, ca si putinta In retragere, dar care e

fara consecinte politice.

De la fasa aceasta a trebuit Statul bulgaresc sa, tread, la o

alta, care §5 insemne pgrasirea datinelor acestora pradalnice,

contopirea desavIr§ita, cu elementul care locuise innainte de BulgarT

regiunea dintre Dunare §i Balcanl §i care sa insemne In

acela§1 timp adoptarea altor ideale politice decit idealul politic

al gloriel care se capata, In ngvalirile acestea stra§nice, dar

farg urmare. Pentru aceasta, Bulgaril, Innainte de toate, trebuiati

sa primeased cregtinismul,

Dacg astazi avem un Stat bulgaresc, care, dupa, o Intrerupere

a§a de Indelungata, de la 1400 'Ana la 1878, de 400 de an!,

pretiude a se Indrepta dupa, vechea traditie a lul Crum, Omortag

§i Simion, a Jul Ionit §i loan Asen, marele Asanid din veacul

al XIII-lea, data exist& acest Stat bulgaresc care a realisat supt

ochil no§tri lucrurl foarte importante ce trebuie sa ne Invete

fara sa, ne i4jte, data aceasta s'a Intimplat, este innainte de toate

o causa,: ca Bulgaril, In veacul al IX-a, dup, jumatatea veaculul,

pe la 867, all primit cre§tinismul. In alte lectil am spus ca aceasta

conditie sine qua non hotara§te sail presenta sail disparitda unul

popor barbar, adeca: acel popor barbar uralo-altaic, venit din

Asia, a§ezat triteun punct al Europel rasaritene sail al Europel

centrale, care prime§te cre§tinismul, ramIne ; acela Ins& care, din

deosebite motive, sail n'a gasit vreme s'o faca, sail a simtit repulsiune,

sail n'a avut de uncle primi noua religie, acela dispare.

Din causa aceasta ail disparut Avaril, PecenegiT ci Cumanil. Se

va zice : nu erail tocmal multi. Dar tot din causa aceasta all

disparut Tataril, cari erail foarte multi. cari all ocupat un teritoriu

imens §i din cari acum atl rgmas citeva bieg teranI §i negustorl

prin oracele din Crimeia, citeva calauze pentru persoanele

din Petersburg ci Moscova care In vacant& simt dorinta de

a vedea cerurl frumoase §i oamenl ciudag.

Daca toll ace§tia au disparut, se datore§te faptulul c n'ail

primit crectinismul. Cre§tinismul era ca un fel de carts de legitimare

pentru tine voia, sä ramIna, In Europa. Bulgaril cam zabovisera

sa, se increctineze i -atl trebuit cicala secole daze sta.-

pinitoare ca sa, se hotarasca a primi crectinismul. In Rasgrit

crectinismul ramasese supt singura forma, a ortodoxiel biruitoare

asupra eresiel ariene. Primirea crectinismulul supt aceasta forma

92

echivala pentru viitorul politic al unul neam cu primirea formai

catolice a cre§tinisnaului in Apus. Daca, In Apus Francil lul Clovis,

can erat ma! slab! decit Ostrogotil §i insu§1 regale lor, ca om,

era inferior marelui rege ostrogot Teodoric, dace, Francil lul

Clovis at jucat rolul Intait In lumea germang, aceasta se datorecte

faptulul ca prin Clovis Francii at primit cre§tinismul

in forma, catolicg, iar peirea regatuluf ostrogot al lui Teodoric

din Italia se datorecte faptulul ca s'at indaratnicit Ostrogotil

sa rAmiie arienT, erotic!. Prin urmare, precum catolicismul

hotara soarta unul popor germanic In Apus, tot asa, crectinismul

In forma lul bizantina hotara soarta unul popor barbar in RA,-

sgritul Europe!.

Bulgaril, am spus, zabovisera cam 200 de anT pg,na sa se cre§-

tineze, qi s'ar Intreba cineva dacg zabava aceasta de 200 de

anT n'a fg.cut rat Bulgarilor. Fara indoialg, ca bine n'a facut,

dar a fost ceva care a impiedecat ca toate consecintele acestul

rat sä iasg. la iveala. Bulgaril era pagIni, Ins& ace§ti Bulgari

pagini se gasiail In fruntea um! poporatil care nu era pagina.

Clasa aceasta staptnitoare a pastrat ca un fel de dint& mo§tenire,

ca un fel de tradige eminamente respectabila qi ca un fel

de farmec totdeauna biruitor, legea paging.. Ni aducem aminte

conditiile in care Clovis a primit catolicismul, religia sotiel sale

Clotilda: lute() luptg, cu Alamanil rindurile Francilor Incep sa se

turbure ; Clovis se roaga zeilor german! sä-1 ajute, dar zeil german!

slut abseng orl nu gasesc cu cale sa intervie. Atunci Clovis

pune la Incercare §i pe zeul nevestel: zeul cre§tinilor II dat biruinta,

ci Clovis trace la cretinism cu tog supuqil sal. Prin

urmare, religia la tog barbaril ace§tia dadea ci ilusia de farmec

biruitor, credinta ca, fara cutare religie, fail intervenga miraculoasa

. putarul zet, ma! tare ci ma! grabnic spre ajutor decit

zeul poporulul vecin, biruinta nu se poate capata. In telul

acesta prin urmare, iar nu din cine §tie ce convingere or! cusetare

filosoficg, din causa aceasta in clasa dominants ci In dipasta

Bulgarilor se pastra iubirea pentru paginismul vechit,

pentru riturl strabune, peutru cine §tie ce gicire vrajitoreasca a

§oartel razboiului. In ceia co priveste ins, poporatia supusa, ea

era In cea ma! mare parte crectina. Crestin era de sigur acel

element latin vorbind Inca un dialect roman, acea poporatie rornana

care se mentine pans foarte tarzit alaturi de Slav!, ci cu

atit ma! mult alaturi de Bulgarl, can nu Inseamna decit un laggr

de citeva famili! ce Incunjura o dinastie, ci dinastia insa§T. Intilnim,

pa vremea cind Incep a se discuta vederile religioase, pe

vremea cind revolutil pe care nu ni le putem explica altfel,

turburg, aceasta nage, cind vedem vechea dinastie =mita ci Inlocuita

cu altil cars, la rIndul lor, cad ci rasar noT usurpatorl,

chid dinastia Dulo e Inlocuita cu dinastia Ugain c1 cind Tole

apare ca sa Inlocuia,scg, pe coboritorif vechii dinastii, vedem nume

93

care ne pun pe &duff, nume de origine vadit lating oi care par

In legatura cu problema religioasa. In memoriul mien recent de la

Academie am atras atentia asupra unuT paralelism care s'ar

putea trage cu Ungurit. La UngurT, In cea d'intaig sutt de ant

dupe, aoezarea for in Panonia, s'au dat lupte pentru religie Intre

aderentit vechit raga, can erati oi represintantil de capetenie

at aristocratiet, oi intre cet ce sprijiniaal religia cresting. Haosul eel

mare din istoria Ungariel In veacul al XI-lea se datoreote proble-

Mei creotine. Conservatorit, am zice oi in casul acesta conservatoril

fan aristocratia sint pentru paginism ; democratil sint

pentru legea cea non& creotina, care atuncl apare la orizont. bred

ca, trebuie sa admitem acelaol lucru la Bulgarl, daca, voim sa, avem

interpretarea acestor turburart pe care le Intilnim In veacul al

VIII -lea. Intilnim am zis nume vadit de origine latina, : pe

unul II chiama Sabinus, pe altul Paganus. In dorinta lor de a Inlatura

tot ce e latin, tot ce ar creote rolul celut mat vechill element

aflator pe pamintul Moesiei, a fost natural ca unit Invatatt

bulgart sa caute a Inlatura pe aceott Sabinus si Paganus. i

Drinov a izbutit sa.-I gaseasca unuia rostul, dace nu slay, cel

putin vechit turanic : Baian.

Ma Intreb cum Bizantinil ail putut sa, prefaca pe Baian In

Paganus, et cafi, data ar fi fost sa dea o forma, mat frumoasa

numelui de Pagan us, ar fi gasit una greaca, nu latina. Un

calugar scriind greceote, in veacul al VIII-lea, data s'ar lovi

disgratios de un nume turanic cum e Baian, 1-ar fi prefacut

Intr'un nume grecesc convenabil, iar nu In unul latin. Pe urma,

dace, pentru Paganus, cu oarecare bunavointa, s'a ajuns la un resultat,

s'a gasit oare vre unul asamanator cu Sabinus ? Odata ce

dee' a existat un Paganus oi un Sabinus, domnitort asupra Bulgarilor

In veacul al VIII-lea, odata ce acesti staptnitort sint in

leg ,turn cu revolutia pe care sintem In drept sa, o admitem,

tocmal din causa violentelor , tact, ca sä se savIroeasca acte de

violenta, de oament atit de credinciooi, Impotriva stapinitorilor

lor, trebuie motivele religioase, care aprind salbgtacia mat straanic

in suflete, trebuie sa admitem o poporatie mat veche In aeosto

regiunt, poporatie care nu era paging, ci cresting, oi care se facuse

cretin In aceleaot conditit, In acelaol timp oi din -aceleaol

motive ca oi poporatia de origine roman& de pe malul sting al

DunariT.

Alaturt de aceasta poporatie, pe care nu o putem urmari

In toata, desvoltarea el, avem peporatia slava, care traieote de

multa vreme ataturt de cea romans, care Impartaoise veacurt

Intregi aceiaol soarta, care fusese In legaturi Indelungate cn Bizantul.

Poporatia aceasta nu putea sa, fie paging. Cum ni putem

Inchipui cg oament aoezatt in provinciile Imperiulut Roman de

Rasarit, care era Innainte de toate un Imperiu creotin, o realisare

a vointel Dumnezeulul unit pe parnint acesta era sensul

94

Imperiulul Bizantin, Imperiu bine-cuvintat", pgzit de Dumnezeti",

cum ni putem inchipui ca acestl supusi, cari nu alcatuiat

o tab&ra totdeauna gata de pornire si prad& ca Bulgaril,

o armatg totdeauna dusmana fat& de stapthitoril Constantinopolulul,

ci erall bieti birniel blinzi, blind in semintil far& consolidare

politica, deschise In toate privintile tuturor influebtelor,

ea acestia s& fi ramas secole Intregi pagini?Religia cresting, are

tendinta spre proselitism; crestinismul nu e o religie care s&

zicg.: jai& forma mal bung de a crede In Dumnezed, pe ling&

care pot exista si alte forme mal putin bune de a erode In

Dumnezet; religia cresting, zice: acesta e adevarul, aici e mintuirea

sufleteasea, in afarg, de mine nu mal exist& nimic. Prin

urmare nu se poate admite c& Slavil acestia sa, nu fi fost crestinl.

Asa In eft Bulgaril, strinsi de toate pgrtile de poporatiile supuse

ler. ail simtit nevoia de a se confunda el in credinta cresting,.

Incercarea se Intflneste mai de demult. Un frate at lui Crum

e omorlt tocmal pentru ca p&rgsise religia stramosilor sai, cutare

calugar prins face propaganda in mijlocul biruitorilor. Femeile

din clasa stapfnitoare, pe care religia cea noun Is farmec&

prin misterele el, o propagg, fanatic. Sora chiar a lui Boris sau

Bogoris, care s'a prefacut mai tarzit, prin botez, In Mihail. dui:4

nurnele nasului constantinopolitan, impgratul, a primit Intaill religia

cresting, si a influentat far& Indoial& asupra fratelui el Indemnindu-1

s& lase legea osIndita, de timp si care nu mai era

In legg.tur& cu noile conditil de viata ale poporului bulgaresc.

Era o mare Intrebare In ceia ce priveste crestinismul, Intrebare

decisiva pe care nol o putem fotelege in toata importanta el:

a forme! crestine pe care era s'o primeasca Bulgaril. Se hotgria

Boris pentru crestinismul roman sail pentru crestinismul bizantin ?

Indemnuri veniat Ili de o parte si de cealalta, IncepInd cu Indemnurile

din Apus. SI nu uitam ca prin sfarfmarea Statulul

avar atentiunea Bulgarilor se Indreptase cure regiunile de la

Sava si Drava, ca provincia franca de la Sudul Panoniei nu va

fl Inlaturata decit numal prin navalirea Ungurilor; sä nu uitam

c& Slava din Boemia si Moravia, cari formeaz& regatul cel mare

at lui Sviatopluc, regat care a tinut In tot veacul at IX-lea, ca

o concentrare a Slavilor In Europa centrals, e supt influenta

propagandel religioase germane, plecate din arhiepiscopatul de

Salzburg, care represinta pentru crestinismul latin predicat de

German! un fel de cetatuie Innaintata., de bulevard, de mama".

Prin urmare din Apus, prin Slavi! din Moravia, vine o puternic&

influent& de propaganda. Ni mal aducem aminte de un lucru:

ca e tocmal vremea cind Papa Nicolae invie traditiile marl ale

Seaunului roman, cind Scaunul acesta, cu toata decgderea politic&

a Apusului, cu toate c& Statul lui Carol-cel-Mare nu s'a

putut mentinea si s'a startmat In mai multe provincil nationale,

are visul urias de a substitui Imperiulul unit exercitat de un

95

rege franc Imperiul unit exercitat de Papa de la Roma. Poste

regatele barbare sa, fie puterea Papel! Prin urmare Papa Indrazneste

sa creada c poate reuni toata lumea cresting supt

autoritatea sa. Dact, el n'ar avea In Apus gindul de a Inlocni

autoritatea laic, cu autoritatea eclesiastica, de a fi Papa si Imparat

In acelasi timp, de sigur tendintele de dominaVe In Rasarit

ar fi fost mai slabe. Nu era tocma! "usor sa se Impotriveasca

la aceasta, propaganda, cu attt mai mult cu cit Bulgaril

In vremea aceasta nu parasisert, Inca gindul de a se Intinde In

Panonia, de a se uni cu Slava din Moravia, de a avea prin &-

mare o tendint occidentals. Cad sintem acum de abia la jumatatea

vea.cului al IX-lea ,si Unguril vor veni tOcmal la sfirsitul

acestul veac. II Indemna insg spre Bizant altceva : faptul ca,

Slavil acestia, pe cari-I stapiniat, dar cari Inrluriat supt atitea

raporturi asupra clasel dominante, ca acestl Slav! erati crestinl

bizantini, rasaritenT. Ti Indemna iarasi faptul ca numarul emisarilo;

religiosi cari venial din Bizant era mult mai mare ca 'al color

din Apus. Si motivul politic care Indemna catre Rasarit nu era

mai slab: anume Bulgaril rIvniat si acuma la stapinirea Constantinopolel

si, dupa doug secole de Incercarl infructuoase, a flea:lit

in mintea noulul Mihail. a acestui om far& nicilm fel de

pregatire, ideia ca s'ar putea Intrebuinta ortodoxismul primit de

Bulgarl pentru all crea un titlu la stapfnirea Constatinopolulu!.

A pgrut ca, Intelege lucrul acesta ca, data Bulgaril nu antra, In

Constantinopol, e pentru ca un Oen nu poate O., stapineasca

peste cetatea pazita. de Dumnezet", cum era calificativul oficial

al Capitalel. Botezul s'a facut. Din fericire penttu Bulgarl

a intervenit si navalirea Ungurilor. In imprejurarile pe care be

cunoastem. Si astfel poarta catre Apus li s'a Inchis pentru totdeauna

si a ramas ca el sall Indrepte privirile catre Rasarit.

Si acum se punea pentru dinsil marea inttebare : IntrebuintRaza

el calitatea for de crestinl pentru ca era de ajuns ca

stapfnitorul sa treaca, la crestinism pentru ca prin hcest fapt

tog supusil sa fie datorl a trece la crestinism numal spre a

se consolida si a se organisa mai bine sat rivnesc sa Inlocuiasca,

In Constantinopol pe Imparatul bizantin printr'un stapinitor al

for ? Ar zice cineva : dar gindul acesta de a voi sa, aseze un

stapinitor bulgaresc In Constantinopol nu era un gInd absurd,

profan, pingaritor pentru splendoarea, sfintenia si cultura, Constantinopolulul

? Doar Bizantinil numisera cu clteva veacuri In

urma pe acest neam: venetic si spurcat". si el sa &king& acum

a da urmasl lul Constantin-cel-Mare. luI t' eotlosiu si Iustinian ?

Succesori! lui Crum si Omortag aceia sa fie Imparag legitiml la

Constantinopol ? Daca ne gindim la originea multor ImparAl

constantinopolitani, nu o 0, ne miram prea mult, Foca evident

clt nu era de singe mai nobil decIt Crum. si aparatorn1 Constantinopolului

Impotriva luT Crum insusi era doar Leon Armeanul. Dupg

96

ee s'a mtntuit, la 711, dinastia lul Heraclin si pans ttrzit (867),

chid s'a putut stabili o dinastie noun, cea Macedoneana, se strecoara

tot felul de oamenT cari, In copilaria lor, de sigur ca doar

la ocuparea tronulul constantinopolitan nu s'or fi gindit: soldatl

fericitl, curtenT intrigang de toate natiile jean. in stapinire Scaunul

imparatesc. Dec! ce trebuia ca sa.se impuie cineva in Bizantul

acesta unde Imparatilor li se taia nastil orT li se lua lumina

ochilor ?

Trebuia talent, si mai ales talentul de a exploata imprejurarile

favorabile. i mai trebuia o ortodoxie perfecta. Nationalitatea

nu se cauta, ci, odata, ce nationalitatea nu se cauta, ce tmpiedeca

pe stapInitorul din Preslav de a lua In stapinire Constantinopolul

? Ca ar veni cu dinsul Bulgaril luT ? De cite or! Imparatul,

chiar In timpurile cele bune, nu fusese el Incunjurat

innainte de toate de o garda strains! Ba ma! totdeauna garda

constantinopolitana a fost alcatuita din strain!, din veneticl. In

timpurile cele maT vechl erati Armen!, cei maT chiposi soldatl, si

ma! tarzili Intlinim pan& si Scandinavl, Varegi (Varang1"), cari

uimiail lumea prin Infatisarea lor, intocmaI cum era uimit Apusul

modern de soldatil din garda lul Frederic Wilhelm, tats! lul

Frederic-eel-mare. Ba, pe linga crestini, se tocmiatt si paginl,

saracinT, In garda imparateasca. Asa ca, nu era niclun motiv ca

Bulgaril sn, nu evneasca stapinirea in Constantinopol pentru capetenia

lor.

Daca totusi ar fi avut ma! mult simt politic, et n'ar fi intreprins

asa, ceva. Toate puterile lor s'ar'i usat in aceasta, lupta.

Clasa cea veche domnitoare se poate zice el a perit In acest

sir de Incercart Constatinopolul era totusT, chiar raminind singur,

ca o cetate, ceva puternic si mare.

Daca In timpul nostru vedem o armata, Intreaga imobilisIndu-se

dour lunT de zile innaintea santurilor de la Ceatalgea,

si Adrianopol, ni putem Inchipui ce putea fi atuncl cind tunurile

de asediti nu existat, ce putea insemna atuncl Constantinopolul,

Incunjurat cu zidurT uriase, refacute de atitia Imparati!

§i cetatea se putea aprovisiona admirabil, iar Bulgaril in niclun

cos nu puteati s'o loveasca si de aiurea, nicl de pe Mare, nicl

din Asia. Pe linga aceasta el nu erall in stare sn, pastreze

permanent oracele pe care le ocupad: conditiile vigil lor erail

asa, !nett puteati In revarsarea lor furioasa, sa, acopere cu cuceririle

lor Tracia intreaga, pentru ca pe urma apa sa se retraga

ci orasele a revie supt staptnirea Bizantinilor. OrTcum ar lua

cineva lucrurile, &dui staptnitor al Bulgarilor de a lua Bizantul

ramtnea fend Innalt, dar zadarnic.

Acela care a lncercat 0, se substituie Basileus-ulul din Roma,

Noun, a fost fiul crestinatorului neamuluT bulgaresc, fiul in! Mihail,Simion

(893-927). L-am asamanat pe Simion, cea ma! curata

97

glorie a Bulprilor celor -vechl, cu Teodoric. Ca §i Teodoric, fill de

rege barbar, el a fost tinut la Constantinopol, probabil ca ostatec,

§i a InvItat tot ce Invata un tInar de familie bung In vremea aceia

Avem scrisorT de-ale lul Simion in grece§te, cam sctirte, dar

corecte. Avea notiunile de literaturg filosofie, pe care lumea bung

din Bizant le poseda, §i era pg,truns de ideia de Stat bizantina.

Parea, fat& de Bulgaril, luT de acasg, cum pareall tineril no§tri

studenti de la 1848 cind se Intorceall de la Paris In mijlocul

pgrintilor §i rudelor for mar bgtrine care purtall Mcg, i§licul, bini§ul

§i papucil traditionalT.

Nu e de mirare cg un astfel de om, ajuns Imparat, pgrase§te

toate celelalte directil §i porne§te asupra Constantinopolulul. El

a 1§i ajuns la Constantinopol, a Incunjurat cetatea, dar, neputtnd-o

cuceri, a avut o 1ntrevedere cu Imparatul, ceia ce insemna un

fel de recunoatere de paritate. Nu orlcare Imparat bizantin §i

fatg de orIcare stapInitor bulggresc ar fi consimtit sa primeascg,

Intrevederea. Si, cind Simion e primit astfel de Imparat, soldatiT

striga In grece§te: Trgiasca Simion Basileus,prin urmare Imparat

al Romanilor. Amintirea acestul fapt e pgstratg In citeva rindull

ale cronicarulul bizantin Cedren §i trebuie sa se puie

turf, ca Insemngtate, acest fapt cu faptul petrecut In Apus cu

un veac In urma, cind In basilica Sfintulul Petru din Roma

Carol-cel-Mare, regale Francilor, venit ca sa potoleasca rgscoala

Impotriva Paper, e salutat de multimea pregatitg mar d'innainte

cu aclamatia : Trgiasca Carol Imparatul Romanilor totdeauna

August". Imparatul bizantin se va fi Meat ca n'aude, dar faptul

ramtnea: ca, stapinitorul bulggresc din acel moment nu se mar

recunoa§te ca un archon oarecare, ci ca Imparat, §i Imparat Insemna,

nu unul care trebuie sa stea totdeauna la Preslav, ci

acela care-§1 reserve dreptul de a se mut& cu Scaunul de std

pfnire In Constantinopol.

Bizantul se ggsia acum trite° situatie foarte grea. Se putea

rgspinge odata asaltul, dar la cea d'intaid Imprejurare era sigur

ca se va face o Incercare noun. Atund s'a gasit expedientul de

a se recunoa§te urma§ul lul Simion ca un fel de Imparat de

mina a doua. Sari grgbit Bizantinil se Incheie legaturi de aliantg

§i chiar legaturl de familie cu acest stapinitor cu caracter imperial,

dar cu o situatie ceva mar mica. Maria, fatg de Cesar bizantin,

a fost mgritatg, cu Petru, fiul lul Simion (927-69), §i §i-a

crescut copiiT dupg, datinele bizantine, residind de tale mai multe

oil la Constantinopol.

Dupg moartea lul Petru rgmln doT fir : Boris §i Roman, §i pe

ace§tia cautg, acum Imperial se -T atragg la Constantinopol. Statul

bulggresc ramasese slabit prin abdicarea caracterulul sari propriu

§i prin Imprumutarea unul caracter strain, care nu putea sg, se

cohoare In con§tiinta altul popor. Pentru a isprgvi mar rIpede,

far a lovi direct, Bizantul atrage po Ru§il din Chiev, can §i

98

Innainte se coboraa pe Nipru, ajungind pan. la Varna qi Constantinopol.

El sint adu§I sa, joace rolul pe care cu putin Innainte.

II jucasert. Unguril: pe luntrile lor caracteristice vin. §i ocUria,

Sviatoslav, cneazul lor, Silistra. Dun Area Tatra astifel In ttapt-'

nirea Ru§ilor cari strabatusera de atitea orl gurile ell e, cunt

vom vedea, scurta perioada ruseasca a Duneiri1.

Sviatoslav a cucerit toata Bulgaria. dar Indata i-a venit In

gind sa cucereasca, §i Tracia. Atuncl Imparatil bizantinl Ni Ottifbr

Foca §i. Ioan Tzimiskes, Tea dol restaurauratorl al Imperiuhil de

la sfirgitul veacului al .X -lea, pornesc Impotriva lor, si se dal

lupte marl §i la Silistra. In izvoarele bizantine ele stilt InfaV§ate

cu toate amanuntele, ca si In cronicarul rus Nistor. Se vede cum

Sviatoslav, Infa§urat In platosa. aurita, merge cu luntrea pe Dunare,

cum apara zidurile cetat,,iI, cum, In sfir§it, ispravind toate

provisiilp, tool:lei° pace cu Bizantinil (971), cari se Ingrijesc ca

Pecenegil sa-1 a§tepte la Intoarcere §i sa-1 omoare spre a nu

mal ffi o primejdie ruseasca pentru din§iI. Pe urma, /mparatill

Loan, fiindu-1 mils de Tarul bulgaresc Boris al II-lea, tinar §i primejduit

de toate partite, II iea si.-1 duce la Constantinopol.

In fella acesta Bizantinil devin stapini iara.§I pang, la, Dunare,

care ajunge din not. o apa romana. Statul bulgaresc cel d'intaill se

isprave§te, nu prin puterea, altora, ci prin ambitia sa greOta qi

neIr4clegerea misiunil sale.

LECTIA a XI-a.

Ruciii Chievulul la Duniire.

Bizantinil, ca sa fnlature pe Bulgarl, recursesera la o for0.

noun, §i ea apare la Dunare In acelea§T Imprejurarl In care Innainto

de acea epoca aparuse o for barbara noun Impotriva altul

element Indu§manit mult timp cu Imperiul. Rolul pe care-1 jucasera

UnguriI Impotriva Bulgarilor, rolul acesta Il jowl acuma

Russ!.

Ss caracterisam rostul ce-1 ail aid Ru§il de la Chiev, prin urmare

rostul noil tendin0 cuceritoare care vine de la Nord catre

Dunare, al noil invasiunl slave, care, plecind §i ea din regiunea

septentrionala, se Indreapta catre rIul de graniO nordica al Impara0eI

bizantine.

Supt numele de Ru§I s'ai'l tnfAi§at In deosebite timpurl popoare

foarte deosebite. Rusia pe care o IntIlnim In izvoare prin

veacul al XV-lea, al XVI-lea §i al XVII-lea e cu totul altceva

declt Rusia din timpul nostru, care, pe vremea lui Dimitrie Cantemir,

a luptel de la Stanile§t1, se numia la noI Moscul, §i Ru§il

eraq una, iar Muscali! alta. Rusia a fost o provincie polona din.

epoca lul Casimir-cel-Mare Si pans In epoca lul Petru-cel-Mare,

pe dud Moscovia se Intindea In interior, §i a trebuit sa se Impart&

Polonia pentru ca Moscovia, cuprinzind acum §i Rusia, sd,

ajunga a fi In hotar cu no!, pastrind numele provincial pe care

o desfiirOse In forma eI specials, de atfrnare fats de Polonia.

Dar numele acesta de Rusia al provinciel polone de dincolo

de Nistru e In legatura §i cu vechea via0 slava In aceste regiunt

Ace! can au Iocuit In jurul ChievuluI, pe amIndoua malurile

100

Niprulul §i rlurilor vecine, cari si-at Intins puterea pana la Mama

Neagra, pe cari-T Int finial In izvoarele bizantine, IncepInd cu

veacul al IX-lea, aceia shit adevaratil Rust, cari si-at Imprumutat

apol nurnele §i at cedat misiunea for istorica, pe drumul batut

de dIn§ii, Ru§ilor celorlaltT, rasaritenT.

S'ar putea zice ca. Intre Ru§il din Moscova §i Ru§il propriuzi§l,

de cari se deosebesc supt multe raporturT, e tot atita deosebire,

city, era Intro Franc! §i Saxonl, clta era, In lumea germanica,

Intro elementele germane de la Apus de Rin §i oele de

la Rasaritul acesteT ape. Deosebirea aceasta e tot a§a, de neteda.

In casul Ru§ilor §i Moscovitilor ca §i In casul Francilor §i Saxonilor,

§i asamanarea Intro un grup german occidental §i un.

grup slav de la Rasaritul Europe!, perfecta. Problema ne intereseaza

foarte mult chiar din punctul special al problemeT Dunarii,

pentru ca viteazul luptator barbar de la Silistra n'a fost

fart, Indoiala un aventurier care 0, fi cautat ceva In afara de

drumurile fire§t1 de desvoltare ale poporulul sat, ci Sviatoslav a.

represintat Intfun moment dat nevoia de viata §i aspiratiile natiunil

sale. Visa un mare Imperiu, care sa, se fi Intins din adIncuI

mla§tinelor de undo izvore§te Niprul, pana, la Constantinopol. E

o Intaie forma ruseasca a idealulul moscovit de mai tirziil. §i

ceia ce Taril cu puterea for n'au putut Implini, pe jumatate a

Implinit-o Sviatoslay.

Clnd ne gindim la deosebirile dintre Franc! §i Saxonl, un

element din aceste deosebirt sare de la Inceput In ochT: Saxonil_

skit maT German! declt Francil, §i de aceia, mai tarzin, dupe, In

temeierea ImperiuluT roman de natiune germanica, acesta, stramutIndu-se

la Saxonl, ajunge din ce In ce mai german, menit

se prefaca Intr'o formatie de Stat national german, represintind

ea, §i nu Austria, necesitatea de viata a poporulul german.

Lumea franca s'a format din amestecul cu Galo-RomaniT, care e-

evident, §i nu numal atlt, dar In regiunile Pirineilor a fost si

un amestec cu poporatia iberic, din cele mal vechi ale Europe!.

In felul acesta §i aspectul e transformat §i limba se pierde, pe

chid, dincolo de Rin, elementul romanic se afla numai In Sud-

Vest, ling, linia limes -uluI, §i un element slay se Intilne§te numal

In regiunea rasariteana a Elbe, care n'a fost regiune pur saxonick,

ci regiune de colonisare (trel Germanii: Germania franca,

Germania saxona §i Slavia elbica, colonisata. de Saxon!).

La SlaviT din Rasarit e acela§T lucru. Daca urea cineva sa

aiba pe Slavul cel adevarat, MIA un amestec vechiti §i adlnc,

trebuie s caute pe Muscal. S'a amestecat, se zice, rasa slava

cu rasa tatareasca: amestecul era foarte grail, cad Intahl nu

traiat laolalta, ci horda era a§ezata undo era, In fund, In steps,

pe clad In regiunile celelalte dainuiad satele Ru§ilor, platind

dijma §i luInd numal arare onT drumul primejdios care ducea la.

101

culcusul temut al staptnilor. Dad, e vorba de amestec, clutlm

air In partite nordice, care corespund celor de dincolo de Elba

pentru germanism: acolo a fost o foarte bogata poporatia finica,

din care at rgmas namal Finil, Finlandesil, ling& Letitil, LetiT,

Litvanii de pe malul Mgril Baltice, iar mai departe, In peninsula

scandinavg, Laponil. Un popor destul de numeros s'a contopit

cu Rusii, dind exemplarele omenestl mid de talie, cu ochil cirpitY,

care vadesc, nu strd,mosl tatari, ci finici.

In ceia ce priveste pe Rusil apusenl, e cu total altceva. Rusil

can se numesc Ruteni in Austria, Rusil-Micl, din Rusia Rosie,

nu din Rusia Alba, Rusnecil, cum li zicem no!, sail, cum ii zice

In batjocurg poporul rusesc, catapil", nu slut de rasp purg

slava. De sigur cl all fost amestecag si cu singe german sd,

ne gindim la rolul mare al Gotilor In partile acestea, dar In

md,surd mult mai mare cu singe tracic si traco-roman. Unul dintre

-dIn§il, profesor la Universitatea din Lemberg, care este in acetimp

un propagandist rutean contra Rusiel, d. Hrusevschi,

la§1

afirmg in volumul I-id dintr'o Intinsg sf stufoasd istorie a Rutenilor

cg tot Qs a fost in Carpag si la Dungre pang la Decebal

bd,trinul e prefata istoriel poporului sail sf cg tot ce se poate

spune despre lumea carpatico-dunareang Intrd, In viata poporului

rusesc. E de sigur o exagerare, explicabila pentru o nationalitate

care null are Inc. Statul si care-1 asteapta de la Austria,

-de sigur cloritoare de Inca un tampon fat/ de Rusia, dar si de

la o constainta national& exasperat. i trebuie numal patina

istetime ca sg-T scot! pe Rusil eel marT din toate cetatile vechT,

politice si culturale, si sg dovedestl ca RuteniT all fd,cut totul,

cellalti fiind numal ucenici! lor. Cei% ce e adevarat In teoria

aceasta este cl in vinele Rutenilor de astitzT, In afar& de

desnationalisarea a mil de Ronalni In timpul nostru, desnationalisare

facutg supt scutul Austrief si care Innainteaza, In afar&

de aceasta, zic, este singele traco-roman de odinioarg. In Bucovina

une orl recunosti pe Rutean dupg Infatisarea luT fisica,

blond, cu ochil albastri, pgrul moale, maT mare si maI puhav

decit Rominul, dar foarte adese orl nu -1 recunosti, chiar chid

e Rutean curat, pentru ca In fgptura acestor RutenT este o parte

foarte mare de imprumut de la poporatia aborigeng din aceste

regiunT. Intocmai decT ca si la Franc!.

§i, cum la Franc! s'a format o limb& noun, In care el, Gerdat

doar citeva cuvinte, iar restal 1-a dat poporatia

mani!, a 1

supusa, dincoace, numarul navglitorilor find maT mic, poate sf

calitatea for mal slabg, a resultat, nu o limb& traco-romang cu

elemente rusestl, ci un dialect rusesc In care se simte, si prin

anume cuvinte, dar Inna,inte de toate prin anumite sunete, influenta

altul grail Exists deci un dialect rutean, malo-rus, deosebit

de dialectul rusesc-mare, velico-rus. Dialectal malo-rus e

inteligibil pentru Rusul muscal, dar deosebirile slut totuqi attt

102

de marl, Melt se poate scrie In malo-rusk, de §i multl privesc

limba numal ca o caricature de jargon. TotuO, daca Ruteanul

Gogol a scris despre Cazacil rutenl, In Taras Bulba, tot In limba

ruseascg literara, s'at ivit In Austria scriitorl can at IntrebuinOt

malo-rusa, cautInd sg fact, din ea o lirdbg literara, §i at1 izbutit.

Comparind pe Fraud cu Saxonil, se mal constata o deosebire;

Saxonil at fost cuceritT la cretinism cu sila, mInatI cu sabia.

In cristelnit, pe chad b'rancif s'at supus numal unul semn venit

din partea regelul lor, care, In urma unul calcul In cursul luptel,

a hotarlt sa primeasca creqtinismul, §i scaunul crestinismului

apusean a ajuns o bticata de vreme mal putin In Roma decIt

la Galo-Frand; aparatoriT eel mal calduro§1, represintanVI cei

mal credincio§1 al cre§tinismului catolic, at1 fost regil fraud, al

caror urmasT at1 cgpatat pentru aceasta dreptul §i titlul de regl

Area-creqtinT. El bine, aceea§T deosebire o Intllnim si In lumea

ruseasca. Rusif de Rasarit s'at cre§tinat Dumnezetl tie cum,

In Imprejurarl pe care nu le-a Insemnat niclo cronica, dar de

sigur In Imprejurarl asamangtoare cu acelea In care multi Saxonl

at fost siliV de Carol-cel-Mare sa se boteze, pe Incetul,

supt influents Vledicilor, marchisilor, ostaqilor dela granitg. Dar,

precum qtim Irnprejurarile In care s'ar'i cre§tinat Francil din Apus,

tot a§a §tim exact fmprejurgrile, foarte importante, dramatice,

In care s'ar'i cre§tinat RuOT din Chiev. Dupg, botezu], clandestin

la Constantinopol, al Olgai, mama lul Sviatoslav, Vladimir, fiul

acestuia (972-1015), se va face cretin dupa Iuarea Chersonului

pentru a fi sup principesel bizantine Ana.

Nu ni se spune In Grigorie de Tours, care povesteqte cele d'intgiu

timpurl ale regalitatil merovingiene, care va fi fost legg,

tura comercialg, Intro Galia d'innaintea botezulul Jul Clovis §i

titre Italia vecing, qi Intru eft legaturile acestea comerciale, presen0

negustorilor strain! at putut se, Inrlureasca asupra schimbaril

religioase. Prea adese orT se uita lucrurile acestea, acest

factor important pentru transmiterea de idel religioase care a

negustorul: cre§tinismul s'a raspindit doar In mare parte In felul

acesta, de la sinagogg la sinagogg, care, tot odata fiind club national

§i bursa a negustorilor, de la o colonie de acestea la altar

sane, schateia religiel noun §i aprindea sufletele. De sigur co-, multl

se vor fi creqtinat pe aceastg, cale In Galia gi de sigur, iara§1,

ca rolul de capetenie In cre§tinarea Ruqilor de la Chiev 1-at

jucat legatmile de comer §i de prada, care merg alaturi, Intro-

Constantinopol §i regiunile acestea ale Niprulul.

Si alt data s'a vorbit despre ratacirile pe Mare ale Ru§ilor

In veacul al X-lea. Ratacirile acestea se faceau In niqte condi.OT

de regularitate perfecta, care ni aratg, ca trebuie sa admitem

astfel de regularitate §i In ceia ce prive§te ratacirile pradalnica

ale altor popoare, In alto lucrurl gi ImprejurarT. In cartea despre

103

administratia ImparaVet a lul Constantin Porfirogenitul, care a

cules In deosebit", scriitorl bizantini tot ce era necesar pentrti

orientarea, In clrmuirea provinciilor ci In care diferiteld §tirI slot

Impartite pe materit, se arata cum veniad Rucil acectia ci card

erad popasurile tor. Intro ele era ci Selina, care e Sulina de azt.

De acolo mergeat de-a lungul coaster Dobrogil ci a Bulgariel

de astazt pana, la Constantinopol (v. cartea mea Chi lia 0 Cetatea-

Alba, cap. I).

Bizantina avusera totdeauna leg ,turf cu Nordul, uncle ail pa.strat

cetatile pentru ca de acolo s. spioneze, sa ante th uneld

imprejurarT, sa conrupa pe popoarele septentrionale. ET pastrargs

pans la Vladimir, In Crimeia Chersonul, prin care statea,d Yu legaturl

strinse cu Cazaril din veacul al VII-lea ci at VIII-lea? part°

paginf, parte de lege evreiasca, ce stapIniad toata Rusia panic

In regiunea Niprulut, cum at facut mat tirziu Tatarit In veacul

al XIII-lea In regiunile muscalecti. 4i, precum Imperiul avSa aid

posturl departate, pe care nu le parasia In niclun chip, tot aca

trebuie sa admitem ca un cir Intreg de cetaV pe malul Nistrulul

ci al Dunaril erail Inca ocupate de soldatit lore multa vremo

dupg ce s'ad. acezat Bulgarit In Moesia cu Asparuh, cetdtile de

pe malul Dunaril ad avut garnisoana bizantina. Deci la mijloc

mad Bulgarit, cetatile se putead aprovisiona foarte bine pe Duogre,

cad i Turcil, In veacul al XVI-lea ci at XVII-lea, trimetead

flotele lor, nu numat pe Dunare, dar i pe Morava, ci toata Dunarea,

pawl la Pesta In sus, In luptele dintre Turd ci Imperial'

era cutreierata de mid flote de ceicl, facute dupg mods Cazacilor

(se chemad. de UngurT Nasadicti" cot cari formad echipagiul

acestor mid corabil).

Chersonul se Intretinuse prin faptul ca flotele bizantine stapiniad

Marea Neap* i cetatile din Dobrogea de sigur ca foarte

=it& vreme ad fost alimentate pe Mare, gi, prin urmare, n'au

Intrat In stapinirea bulgareasca. i tot aca gi Dunarea Yosact

Ici putea pastra o dependent& de Bizant, din causa acestet putinte

de aprovisionare. In luptele Turcilor cu erection de dincoace

de Dungre, de cite art n'au fost cot d'intaid aprovisionatt pe

aceasta, tale, fara sa fie comunicatie directs cu Constantinopolull

N'ad mars la 1445 cruciatil apusenl pans la Nicopole, cu galere

de Mare, pe Dunare ?

Prin urmare Bizantina avead legaturile for cu Nordul, gi, pe

de and., parte, doritorT de a scapa de pradaciunile rusectI facute

pe Mare, s'ad gindit ca mijlocul cel mat potrivit este sa atraga,

gi pe acectI barbart In sfera influentsl bizantine, sa Intrebuinteze

gi Yap, de Ruct acelact sistem care se Intrebuintase fats de

Bulgarl, adeca, dace, nu Inrudirea cu familia Imparateascg, macar

acoperirea cu onorurT gi cu titlurl Innalte. AA gi facut-o cu Olga,

gi vor merge 'Ana la onoarea aliantet de familie cu Vladimir. Dar

104

greutatea cea mare era aceia ca, dac& la BulgarY astfel de relatluni

puteat fi continuo Intretinute, dad, sotia Tarului bulgl,

Test putea fi chematg cit de des la Constantinoppi, residind acola

aproape permanent §i crescindult copiii In da,tinele bizantipe,

pgrtile acestelalte nu era1 tot a§a: prea se gasial depute! Id

once cas, pentru ca barbaril sä se piece la oarecare crutare fat&

do Bizant, trebuia o consolidare a hotarulul.

Ru§il 1114 cu cit ajungeal may mult In contact cu Imparatia,

cu atita trebuiat sg se prinda may mult de patima de a o inlocui,

Precum in Apus n'a fost un singur barbar care s& fi venit

in leggturg cu Roma veche far& ca in sufletul sat s& se trezeascg

ambitia do a se apropia cit, may mult cu putinta macar de posesiunea

materiala, dacg nu qi de autoritatea ideal& care decurgea

din posesiunea, material& a Romel, acelaqi lucru trebtiia

sä se IntImple qi in pgrtile rasgritene. Primirea cre§tinismului

din partea barbarilor era pentru Bizant o arms, dar putea cOnstitui

si o primejdie. Bizantul judeca a§a: dm& du§manul' devine

de aceimi esenta ideal& cu not, dac& se inching la acela0

Dumnezell in acelea§1 forme §i cu acelea§i serbatori, dacg observa

acelea0 rituri,. el nu se may poate privi ca may Innainte:

se va infrati cu noi? §i infTatirea cu unul mai mare inseam&

totdeauna subordonare; barbaril vor antra In ordinea politic& a

Imperiului. Nu se gindiat insa, cu toata experienta repetat& A,-

cuta In acela§i sens, la un lucru: ca, de indat& ce barbaric pri-

MOSC creqtinismul ortodox, §i Sviatoslav, ca fit al Olgai, era

poate un cre§tin In ascuns, de indatA ce principii for avean §i

singe Irnpar&tesc in vinele tor, de indata ce-§I dadeat seam&

do faptul c& at intrat in. aceasta ordine politica bizantina, trebuie

s& aibg ispita de a juca rolul prim in aceasta lume care-I

adopta.

Un singur lucru ar fi scapat Bizantul de aceasta primejdie:

data ar fi fost, ca In unele monarhil asiatice sat ca In unele

xega,litati germane, caracterul stint al dinastiel, o dinastie care

0, se theme ca se coboarg din zei; dinastia lu! Clovis se cobora

din cutare zeil germanic; dinastiile iaponese, chinese tot a§a. In

Imprejurarl ca acestea, nimeni care nu presinta un certificat de

genealogic diving, nu poate avea pretentia de a inlocui pe suveran.

Dar aid, cind Rusul se putea uita la mgretia Imparatului

pentru a recunoaqte toarte bine supt coroana aceia cu vechi

pietre stumps, supt hlamida mo§tenita de la Constantin -eel -Mare

qi Teodosiu qi cu eft vermintul era mai vechill, cu atit sfintenia

era mai desavir§ita putea recunoaqte, zic, In mijlocul acelei

otrglucirl a aparatului Imparltesc, pe tine ?, pe un vechit tovar6.§

al lui, pe cutare Armean cu care ar fi servit Improung In

gard& sad in alte party, natural ca nu putea fi Impiedecat Rusul

de a rivni catre coroana pe ,care, In imprejurari may mult sat

may putin imorale, may curind cu hapca, o prinsese tine §tie

105

tine. Sviatoslav, de si fara vre-o 1nrudire cu BizantiniI nu

numal ca se visa Imparat, dar se ImbrAca impgrgteste, cum ni-1

descrie cronicarul grec, Cu platosa, de aur, cu coif stralucitor pe

cap; el data s& treaca, drept un fel de basileus. §i el lupta, la

Dungre, la Silistra Impotriva WI Than Tzimiskes, care era, Armean

curat (In cronica-I zice: Tanis).

Asa fiind, Sviatoslav poate crede cg el, care aduce puterl noun

Imperiulul, o Intreaga oaste pgns atuncl neprimejduitg st neducimata,

de lupte, cg el ar fi mal vrednic sä coupe Scaunul imperial

decit dibaciul om de Curte si istetul om de partid care izbutise

sa pung mina pe putere. i aceasta farg, a mal vorbi de Impargtese

ca Irina a can' viata putea fi adese onT pe dreptate criticatg.

Astfel e foarte natural ca stapInitorul Rusilor din Chiev sg

viseze de Impgratia cea mare. Chemat ImpOtriva Bulgarilor, 01

Intelege, nu numal sa Inlocuiasca pe acestia si-1 Inlocuieste,

facInd, va sg zits, o noun stapInire slava, In care era sa. se

amestece dreptul Bulgarilor de pang atuncT cu energia ruseascg

de acum, ci, trecind cu totul peste Bulgarl, Inlaturindu-1, pa.-

trunde In Tracia, sa, atace cetatile si sg, ajunga o primejdie pentru

Constgntinopol.

Dacg Silistra a jucat un rol attt de important in luptele lul

Sviatoslav cu Bizantul, explicatia trebuie cgutata in altceva decit

In latia unel cet641 care-sT datoreste reputatia exagerata. le astazI

Intgriturilor acute dupg planurl prusiene In tirapul raZboieluT

CrimeiT : se pare ca el a voit o Capital& mijlodie pentru stgpinirile

sale. El, care era Domn la Chiev, care cucerise Preslavul

de ling& Marea Neagra, Capitala Statulul bulgaresc, el avea nevoie

de un punt mediu de unde sg se poatg trece foarte usor,

si In regiunea bulggreasca supusg, si In regiunea ruseascg de

unde plecase. Ce be maT potrivit putea ggsi pentru aceasta decit

Silistra?

In privinta aceasta, metoda pe care o Intrebuintam Si in

acest curs si In altele : metoda paralelismulaT istoric, ni da, o

lgmurire foarte pretioasg. In afar& de faptul cg, la Silistra

putea sa ajunga cineva prin gurile DungriT, in afarg de faptul

cs gurile Dunaril erail perfect cunoscute Rusilor, cg de secole

IntregT mergead pe aceste gurT, mostenind traditiile Ostrogotilor,

cari si eT all locuit In regiunile NipruluT si obisnuiag a face acelasl

drum, In afara de faptul acesta, ne ajuta, esential un paralel din

veacul al XVII-lea pentru a face ca lucrurile sg se Inteleagg si

maT bine.

La sfirsitul veaculul al XVI-lea, contimporan cu Mihal Viteazul,

domnia, In Moldova Aron-Voda. Arabi! Domnl all atacat de atltea

on cetatile turcestl de pe malul sting al Dunaril. Din partea lor,

Polonil urmariall un vis mare, pe care-1 vom cunoaste din urmarea

acestor lectil : Stefan Bathory si, dupg, el, Ioan Zamoyski

106

811. cautat 0, puie sthpinire asupra Moldovel si ail asezat deci

pe leremia Movila In Scaunul din Suceava. Pentru ca sa se apere

Tamil, atit Impotriva ofensivel Domnilor nostri, cit si, mal ales,

Impotriva tendintel de dominaffie polone, all IntrebuinOt acest

mijlo° : ail asezat pa Tatar' In Bugeac. Dar, pentru ca sa nu se

mai teams nicIodata de un atac din partea Poloniel si sa tuna

In flit pe Domnil nostri, el ail Intemeiat un beglerbegat, caruia-I

era supusa si Dobrogea, In sensul intreg al cuvintulul, Ora la

Varna, si Bugeacul si regiunea de la Nistru cu Benderul si regiunile

dintre Nistru si Nipru, unde era o cetate foarte Insemnata,

pentru stapinirea careia Rusil ail pierdut atIta lume :. Oceaeovul.

ResedinO, acestul beglerbeg, care trebuia sa aiba paza

asupra Moesiel Intregi, aparInd-o intImplator Impotriva atacarilor

Domnilor Moldovel si Teril-Romanesti si care trebuia In

acelasI timp sa impiedece once atac venit din Rasarit, sä stapineascg,

fled, toata regiunea care se intinde de ling, Vidin

pan/ la Nipru, era Silistra, care, atuncl, ajunge un centru firesc

de supraveghere si stapinire.

El bine, acest lucru trebuie sa.-1 admitem si In casul lul Sviatoslay.

El e la Chiev, e la Preslav, tinde catre pasurile Balcanilor,

si de aceia alege Silistra.

Planul lui Sviatoslav era fara Indoiall acesta, si importan0

cea mare a episodulul rusesc la Dunare sta. aid : ea pentru Intaia

oars, In forma chieviana, poporul rusesc, care Incepuse a

locui In 'Mile superioare ale Author Moldovel, ca dovada. slut

localitatlile cu nume terminate In gag", care corespund WI ovce"

si germaniculul owitz",a Nistrulul si a Prutului si chiar a Sire -

tiulul, coborIndu-se spre Dunare, arata dorin0 de a se aseza

linga aceasta apa, pe care a introdus-o si In cintecele lul. Cad e

plina poesia epics ruseasca de cintece Inchinate Dunaril, si chiar

cintecul, veStit, al lul Igor II cuprinde lauda.

AjungInd la Dunare si dorind sa o stapIneasca, a trebuit 0,

se iveasca In mintea lul Sviatoslav idealurl imperiale, si lupta

aceasta a lul Tzimiskes, terminate cu moartea lul Sviatoslav,

°morn de Pecenegl, Inseamna cea d'intahl ivire a elementulul

Slav din vecinatatea noastra rasariteang, In concurerqa pentru

stapInirea lumii orientale, pentru mostenirea Imperiulul roman

de Rasarit.

LECTIA a XII-a.

Bulgaria macedoneanta, ei incercarea el de a reconstitui

Taratul distrus.

Incepem din capul loculul cu o afirmaiune, care va fi dovedita

In cursul expuneril, anume aceia ca a§a-zisul Imperiu

bulgaresc al doilea are prea putin a face cu cel d'intaia. lei, chid

zicem: al doilea Imperiu bulgaresc, nu e acela despre care se

vorbeqte de obiceia: Imperiul Intemeiat de Petra §i Asan sad

Asan. Intro Imperiul Intaia §i Imperiul al doilea" se meaza

un altul, facind ca acela sa, devie al treilea. Acestalalt Imperiu,

caruia i s'a atribuit o mare Insemnatate de acel cercetator

bulgar care a preg,tit calea pentru Jiredek §i al OT,

Drinov, despre care s'a vorbit §i mal sus, este Imperiul de

Ohrida.

Intaiul Imperiu bulgar nu fusese un Imperiu dunarean, dobrogean,

un Imperiu de linga, malul Mara Negro, ci, precum am

aratat, un Imperiu de concentrare catre pasurile Balcanilor, In

vederea ataculuT permanent Impotriva provinciilor Imperiulul

bizantin, mai fecunde. Capitala lul am vazut ca a variat §i, In

ultima parte de desvoltare a acestuT Imperiu, se gasia la Preslay.

Imperiul acesta a disparut In haosul intervenOunil rusegt1: lupta

Ru§ilor pentru Tracia a chemat ofensiva bizantina Impotriva

acestor navalitorT qi a adus exilarea ultimilor represintang aT

dinastieT din Preslav In anume adaposturl ale Imperiulul,

Acum Bizantinil se tutor° In posesiunea de fapt a provinciilor

ocupate pang, atund de BulgarT, provincil carora In ultimul tjmp

fusesera silig sa li acorde, nu numaT recunomterea independen-

OT, dar §i admiterea unel situAiuni de paritate, numind pet un

stapinitor bulgaresc Basileus" §1 recunoscInd arhiepiscopuluT sad

calitatea de Patriarh.

108

Bizantinil, pe vremea Imparatulul Vasile (976-1025), ail In stapinire

Intreaga regiune ocupata de BulgarT.

Ar fi gresit dm& s'ar Inchipui a a fost o ura nationals, o rivalitate

Intro un popor si altul.

Multi dintre istoricil bulgarT o cred, dar e felul cel mar fals

de a !ate lege istoria, acela de a introduce motive nationale Intr'o

vreme cind, nicl In Apus, nicl In Rasarit, nu poate fi vorba macar

de un instinct national bine pronuntat. Prin urmare n'avem a

face cu o lupta Intro Grecl, de o parte, cari se simt Greci si

Intro Bulgari, pe de alts parte, cari se simt Bulgarl. Imparatul

care a cucerit pe Bulgarl era Armean, si decd Grecul In calitatea

lul de Grec II era ArmeanuluT absolut indiferent; demnitaril lul

Ioan Tzimiskes, Curtea Imparatulul, n'aveau niclun fel de constint&

nationala specials: era o Curte alcatuita din elemente yenite

din toate partile, stiind grecoste pentru ca era limba Bisericil

si a Statulul, dar sa, se simta eT ca represintang al poporulul

grecesc ?, ce ilusie! Armata chiar care lupta In partile acestea nu

era o armata greceasca, ci se compunea si dintr'o sumedenie de

elemente asiatice, proprietarT de pamint cari datoriat serviciul militar

ImparatuluT, intocmai cum spahiil vor datori Sultanulul serviciul

militar, orl cum, in Ungaria, domnil de pa mint trebuial

sa se presinte supt steagul regal. Veniat deci si contingents de

Sirieni, de Anatolitl. Astazi este cu adevarat o ura nationals, si

se lupta, constiinta nationala a doul popoare In aceleasi regiunl,

comitind crimele, mutilarile si atitea lucrurl ticaloase care se

explica atuncI cind neamurl Inca barbare sint asezate unul In

fata celullalt de atita vreme si ajung In stirsit a se socoti cu

armele, dar o armata bizantina strabatuta, de simt national grecesc,

plina de ura Imp° triva dusmanuluT secular bulgaresc, nu

se poate admite pentru acea epoca.. §i, iarasl, de partea Bulgarilor,

undo ar fi fost mar natural se se admits o astfel de ura,

se poate credo oars ca era In ultimul luptator bulgar constiinta ce

se prabuseste o organisatie nationals, ca, atuncl cind plecat.

fiil Tarulul Petru si aI Tarinel Maria, Boris, care purta coroana,

i Roman, se vor fi umezit de lacramr ochil color cari vedeat.

In felul acesta Incetarea dinastiel bulgarestI pe pamtntul stapinit

de rasa bulgara, pana. atuncl ? Nu, acestea sint sentiments din

timpul nostru, pe care le atribuim gratuit oamenilor din alto

veacurT.

Acolo nu era vorba dedt de lupta Intre original si contrafacere,

Intro adevar si copie, originalul find Imperiul bizantin, iar

contrafacerea Taratul bulgaresc. Originalul suferise contrafacerea

eita, vreme nu-I statuse In putinta s'o Inlature. and a putut, a

Inlattrat-o. §i astfel s'a restituit forma originall bizantina, In

dauna forme imitate bulgaresc Cad nu e vorba decIt tot de e-

109

senta Imperiului roman, care se infatiseaza In forma autentica.

la Constantinopol si in cea neautentica, la Pres lay.

Cind Imperiul se restabileste In dreptarile WI de odinioara, nu.

se produce prin aceasta vre-o prigonire a elementulul bulgaresc.

Era imposibil ca Imperiul bizantin sa incerce o desnationalisare

a noilor elements supuse bulgarestl. Doar In ceia ce priveste

religia, ortodoxia, Imperiul era mal Min tolerant: nu-I cadea bine

cind In cutare provincie se stabiliaa anume forme divergente

crestine si prin mijloacele ce-I stateat la indemina cauta sa le

!nature: asemenea deosebirT all fost Intro ArmenT si Grecl, intro

Sirienil monoflsiti, cari credeaa ca Isus e de o singura fiinta, si

Grecil cari primiat doctrina cea veche a soboarelor ortodoxe.

Astfel nu trebuie sa socotim ca o robie egipteana timpul petrecut

de Bulgarl supt Bizantinl pan& sa, apara un not Moise carer

sa scape din robia EgiptuluT poporul satin stapinirea bizantina,.

Bulgaril s'at gasit de multe on foarte bine.

Si, farasi, ar fi foarte gresit cineva daca ar credo ca, In tot Imperiul

bulgaresc, cuprinzind si orasele si satele, era aceiasT poporatie,

cu acelas1 fel de cugetare si de simtire. Statul bulgaresc

era alcatuit din elements foarte razlete: In partea apuseana eras.

Sirbi, SlavI amestecatl cu anume poporatie traco-romana fara

niclun fel de influent& bulgara; pe malul Marii, fara, Indoiala ca

era o sumedenie de Groci: in veacul al ICILI-lea si dupa aceasta,,

all vent ItalienT, GenovesT, in special, cari all exercitat o influent&

foarte mare asupra desvoltaril comerciale a acestor locurT,

dar pans atuncl termul Maril a fost grecesc. Daca ar credo cineva

ca malul Dunaril, undo erat puncte de mare importanta, undo

se tineau bilciurl la care veniat si ciobanl din Odle noastre,

daca ar credo cineva ca acest mal drept al Dunaril avea numai

caracterul bulgaresc, s'ar Insela art*. De sigur ca si aid elementul

grecesc juca rolul international supt raportul economic

pe care I-a jucat si supt Turd. Nicl Slava asupra carora se asternusera

BulgariT, si cari erat terani, si nicl Bulgaril insiX, cari

erat °stall, nu putusera scoate elementul grecesc din tot rostul luL

Se va zice insa: totusl supt stapinirea aceasta bizantina, care,

dureaza in unele partX aproape 200 de art, pans In apropierea

anulul 1200, s'a inceput robia sufleteasca, a Bulgarilor prin Biserica

bizantina. Da, Imparatul bizantin a trimes o sumedenie

de episcopT si arhiepiscopl cari erat Grecl, de si nu din elementele

cele mai role ale Grecilor,oamenT culti,foarte devotatl Bisericii,

capabill de a aduce marl servicii pastoritflor lor; Intro

asemenea episcopT, dar dintr'o alta, epoca de Inriurire bizantina,

se numara, doar un Dimitrie Chomatianos, cel maT stralucit

represintant al culturiT eline in Bulgaria EvuluT Mediu. Se

va zice deci: in locul Vladicilor bulgarT avem Vladicl greet.

Dar ce dovada avem ca Vadicii din vremea Bulgarilor oral

110

Bulgarl ? Date fiind cunostintile care se cereal neapgrat, foarte

multi puteat fi din lumea greceasca sat greco-bulgara, purtata

pe la Constantinopol. E adevarat ca, se spune, si nu fara, carecare

dreptate, de si n'as sti sa spun cu ea dreptate, se spune

ca liturghia greaca a Inlocuit atunci pe cea slava. Da, aceasta

s'a Intimplat, dar cit de puternica era aceasta, liturghie slava ?

In privinta aceasta poate fi cineva sceptic, gIndindu-se la scurtul

timp strecurat !titre crestinare si zilele Tarului Simion.

Prin urmare, schimbarile marl, care se admit de obiceit de

oricine nit cunoaste In de ajuns lucrurile, sat le judeca pasionat,

schimbarile acestea nu se prea vad. i de sigur ca, Insusi

elementul bulgaresc care facea negot si industrie, care, din punctul

acesta de vedere, era Indemnat la o viata pasnica, elementul

acesta a trebuit sa, salute cu bucurie stapinirea bizantina. Staplnirea

bulgareasca, In afar& de casuri ca al lul Petru, care a si

fost numit Petru-cel-Sfint, un fel de DeSbonnaire, de Pius, ca

al flului sat Boris, un copil condus de maica-sa greaca, Insemna

razboiul perpetuti, si, chiar In vremurl ca acelea, cind munca

omeneasca era mat redusa, dud se economisia si se capitalisa

mat putin, cind viata avea o valoare mal slabs, chiar In vremurile

acelea, razboiul continuo nu putea fi o situatie placuta.

Bulgaril nu erat doara hoarde ratacitoare, care sa, fie silite a se

hrani numal din prada asupra dusmanulul!

Se spun toate acestea ca sa, dispara temeiul asertiunii, interesate,

ca al doilea Imperiu a iesit din revolta generala Impotriva

Imparatiel bizantine, care ar fi atins Insusi sufletul bulgaresc.

Explicatia Intemeieril acestut Imperiu e cu totul alta, si WI

care : Nu se poate ca Intr'un Stat cum era cel bizantin sa se

iveasca rascoale din motive de nemultamire nationala. In toata

istoria lul de la un capat la altul, nu se gaseste asa cevaa,. Prin

urmare nict acum nu era o natiune, constant& de unitatea el,

care, supt imboldul conducatorilor el sufletesti, sa se ridice pentru

o viata proprie. Se putea insa, ca prisosul energiel umane Intr'o

provincie sa, provoace o rascoala. Cum se poate produce acest

prisos de energie umana ? Prin Inmultirea poporatiei, fireste. i

cu atit mai usor, cu cit ajuta si caracterul national omogen a1

locuitorilor. DecI, In partea apuseana a Peninsulei Baleanice se

produce, la sfirsitul veaculut al XI-lea, deci Indata, dupa, caderea

Imperiulul de la Marea Neagra o crestere nationala, la dolt& popoare

care pan& atunci nu jucasera niclun rol istoric. Cind, In

veacul al VII-lea si al VIII-lea, Peninsula Balcanica a fost napadila,

de Slavi, el ad determinat si In Apus schimbart de cea

mat mare importanta, In dauna vechiului element roman si grec.

Atlta vreme cit schimbarile acestea n'at produs ultimele for consecinte,

cit nu s'a hotarft ce va ramlnea latin si grec si ce va

fi slay, regiunile apusene vor trai o viata nelamurita. N'are cineva

111

decit sa iea manualul de administratie al Imperiuluf alcatuit de

Imparatul Constantin Pogfrogenitul, pentgu ca, In manualul acesta

din veacul al X-lea, s vadl nelamurirea lucrurilar din aprapierea

MariT Adriatice, uncle se mal mentinea poporatia greceascli,

si mai ales una ramana,

Slavil aft nu, inceput de orgauisare, care deocamdata nu cu.

prinde decit five si ivani, co oorespund en juzil" si judetele",

cu cnezil si chenezatele de la nof. City vreme dureaz. asemenea

Imprejurari, popoarele care se gases° ma! Oka mu its nu se pot

manifesta. Pentru ca sa se manifeste si ele, trebuie un Indemn.

El vane de pe coasta Mari' Adriatice, care se deschide de la o

bucata de vreme din npa pentru comert.

Venetia, fi rindul intaid, dar si alts orase italiene fs1 Intind

Inriurifea, tor, trezitoare de viata, si asupra maluluf ostic al acestel

Mart Toate tfrgurile care tivesc malul balcanic al Mari! Adriatice,

ca si toate nsulele care margenesc. aceiasl coasta, capata, o non&

viata_ De,,la, I'iume, Flamen Sancti Viti, care pe, vremea aceia

n'avea niclun fel de importanta, pan& jos la portile Albaniel, la

Antivari, Durazzo, etc., se simte Inrfurirea, din ce In ce mal puternica,

a comertulul venetian, si comert Inseamna cultura si basa

pentru of activitate politics. Atund rasar In lumina limpede si

bogata, a izvoarelor ciobanil de la munte, pe earl Slavil 11 numiatr

VIalti, cari aduceail link, si cas si earl nu faceail numal atita,

ci mat vat., 1n acelasl timp, si carausi sall chervanagii: dintre

a cesti chervanagif (68Esca) au fost ace! ce all omorit tocmaf pe unul

din fratif.cari ail Intemeiat cel de-al doilea Imperiu bulgaresc,

§i anima 1 -ail °morn Intro Castoria si Prespa.

Astfel Vlahif de la munte vin In contact cu coasta.

Si alaturf de Viali! traiall Albanesik, cari nu Sint decit coboritorif,

cum am spus, a! Ilirilor si cari vorbiail o limbs tracic5,.

Coborftoril Ilirilor, vorbind o limb& tracica, Albanesil, nu joaca

multi vreme nictun fel de rol sa11 joaca un rol cu totul local.

Cad un popor poate sa traiasca veacur! Intregi de activitate locala

care sa, nu lase niclo urma In istorie; istoria nu Inseamna

viata unul popor, ci prisosul unul popor, incalcarea unui popor

asupra celullalt. Cfnd aceasta nu .exists, si end avem a face cu

o regiune Inchisa, cum e regiunea, aceasta, e natural sa nu se

pomeneasca de cel ce o locuiesc. Dar laseinnatatea Albanesilor

se ridica din ce In ce si-I vom Intilni pomenig In curfnd In

veacul al XI-lea ,pentru a juca. Indata un rol destul de important

In Peninsula Balcanica,

Iata, prin urmare, doua elemente nationale non & care sInt In

stare sa sustie o formatiune de Stat, si sfnt. Cu. atit mal mult in

stare sa sustie o formatiune de Stat, cu eft acesta elemente

shit indemnate la lupta Impotriva Bizan,tulul, nu de o constiinta

nationals, pe care o tagaduim In forma in care ea se fntelege

astazi, ci pe basa deosebirilor religioase, care pe vrerneaaceasta

aveal o important hotaritoare.

112

Nu e vorba de antagonismul Intro catolicismul care era ids-

Audit pe coabta si va fi din ce In ce mat mutt si va capata o

Intreaga organisaVe episcopala, ci e vorba, de o forma stricat&

a ortodoxiel, e vorba de acel maniheism sad bogomilism, care

s'a lutins si In Apusul Europe' si a jucat un rol revoluVonar

pentru ca avea un caracter social, de egalitate desavirsita, de

distrugere a rangurilor, de Inlaturare a episcopilor, ca si a noble0I,

a staginirit regale si imperiale. Bogomilismul se Incercase

si in alto OM din Peninsula Balcanica, dar nu putuse sa prinda.

Maniheismul e o doctrina asiatica, lima din tale d'intaid eresil

crestine. Centrul maniheismulul ail fost regiunile din Asia Mica,

si de acolo a patruns In Balcant. Nu Ins& In urma unet propaganda,

cad maniheil nu erall propagandist' fanatic!, cum ar

credo cineva. Unul din mijloacele obisnuite de asigurare a Imperialut

bizantin era acela de a se mut& anume populAil dintfun

Tinut Intr'altul: Vlaht de a! nostri, prin veacul al XIII-lea

si al XIV-lea, ail fost mutat,' cu mule In Asia Mica, undo d.

Teodor Burada a IntIlnit pan& In Olimpul de acolo ciobanI can

IntrebuinOu pentru Imbracamintea si mestesugul lot cuvinte romanestl.

Slav! all fost muted iarasl cu gramada In Asia Mica.

Si In schimb s'all adus elemente asiatice, socotite ca ma! supuse,

pe de o parte, si, pe de alts parte, ca ma! folositoare, find alcatuite

din esatort, etc. Ele s'ad asezat prin orasele din Tracia

si au, contribuit la Inflorirea lor. Cu aceste elemente asiatice s'a

introdus maniheismul In aceste region'. Astfel Filipopolul a ajuns

un centru manihean, si pana, si astazt este acolo o colonie latina

foarte importanta, at cad! credinciosI slut urmasit Pavlichienilor

erotic!, a! bogomililor de pe vremurl, cistigati de Biserica romans

In cautare de proselig.

In orasele Rumeliel de astazt, bogomilil n'ad putut Infiori, cu

toate ca miscarea lor avea un caracter social-democrat", dar,

chid et se mutt In mijlocul t,eranilor vlaht gi bulgarl, can nu

voiail sä tie de stapin!, can &at obisnuiti sa traiasca doar supt

celnicil lor celnic" vine de la ceata, si Inseamna conducator de

ceata,miscarea poate lua In stapinire Intreg! Tinutuff. PoporAia

Bosniet pang trzid a fost Impartita, in doua: In ortodocsi si patarent,

iar Intro unit si cetlalti manevrad clericil catolicl. Supt diedul",

seful, patriarhul lor, supt gost", eel de-al doilea cleric, supt

batrInt Indeplinind funcOunile de preot, oresia a persistat pana

In veacul al XV-lea. Ba pana la not, In &lite Muscelulul, Fagarasulut,

Secuimit, a patruns doctrina care unia schingiuirea trupulul

cu excesele tale ma! marl, secta, orgiastic& legInd tale doul

tendinke antagoniste care totusi traiesc In sufletul omulut, tendinta

catre durerea far& de margent si tendin0 catre placerea

nemargenita.

El avead, se pare, o iubire deosebita pentru Vechiul Testament,

iar din eel Not numat pentru unele part', cum sint Epistolele

113

Sfintulul Pavel. OrTunde s'a furisat bogomilismul, Intilnim iubirea.

pentru Testamentul Vechit. In veacul al XII-lea un calator evretl,

un rabin, Veniamin din Tudela, mergind In partile Peloponesulul,

Albanief, TesalieT, spune ca Vlahil slat un popor foarte curios,

avInd o deosebita tragere de inima pentru EvreT, si din causa

aceasta se si numesc cu nume din Biblie. De fapt, acel cari at

Intemeiat al doilea Stat bulgaresc se chemaa Moise, Aron, David,

Samuil, Imparatul din Ohrida.

Tata decl cele don& base ale acesteT formatiunT politico bulga-

Testi". Ele slut, de o parte, prisosul puterilor Vlabilor Albanesilor,

natiunT not* care pana, atuncT nu apar In viata politica

a PeninsuleT Balcanice, si, al doilea, tendinta de dusmanie fat&

de Bizant, dusmanie sociall si politica, determinate de religia

noun, de anarhism crestin separatist a bogomilismulnl. In felul

acesta ni explicam pe deplin miscarea lul Samuil. Statul al doilea,

zis bulgaresc, dar care nu era bulgaresc, prin aceia cari 1-ad trezit

si 1-a sustinut pan& la sill-sit, Statul acesta nicl n'a cuprins teritoriul

ocupat de col d'intait Imperiu bulgaresc. Cel d'intahl Imperiu,

e balcanic, col de-al doilea, numit asi fiindca doar nu era

sa-1 numeasct, vlah sati albanes, a fost sprijinit de Tinuturile Pindulul,

si el e un Stat macedonean. i toata lupta care se cla Impotriva

Imparatulul Vasile, lupta crunta, In care Bizantinil prind

pe BulgarT si li scot ocha, trimitIndu-1 astfel Innapol la stapina lor,

fapte de cruzime de care se putea Ingrozi cineva Innainte de

Oeia ce stim ca s'a Intimplat supt ochil nostri, eT bine, toata

aceasta lupta crunta se poarta in vane MacedonieT. Avem doar

un istoric contimporan bizantin care ne poarta, de la un capat

la altul In peripetiile acestor lupte. Nu-1 vedem pe Samuil nicT

destul de ambitios, nice destul de puternic pentru a Incerca

sa fad, ceia ce facusera Innaintasii sal din Intaiul Imperiu

bulgaresc, sa ocupe regiunile dintre Dunare si Balcanl, sa treacle

In partea dintre BalcanT si Mare, pradInd, cum facusera Simion

si Innaintasil Int Nimic din aceste lucrurl nu se Intimping.

Prin urmare nici vorba nu poate fi de continuarea unel

forme de Stat care disp.ruse cu atitia anT Innainte. Nu numal

atit, dar avem intro numele de luptatorT si nume romanestl, si

faptul acesta, ca tp regiunile pomenite se IntIlnesc macar pe alocurea

nume romanestl, este Inca in sprijinul caracterului pe care-1

atribuim rascoalel luk Samuil.

De astfel Samuil nici n'a fost recunoscut de BizantinT ca Imparat.

IT zicpaq archon" si numal tarzid, la un singur Bizantin,

§i stim de ea: pentru ca o ruda a lul Samuil luase pe un staplnitor

biza,ntin, numaT acolo i se zits basileus", si anume

multa vreme duple moartea lul.

Duple ce s'a ispravit pu Samuil, care a lasat un flu din florT

cu o Tesaliota si In Tesalia era Vlahia Mare, temeiul asezarilor

permanents ale Vlahilor, cari se Intorc la un anume timp al

114

anulul la salasele lor statornice, qi mama acestuT Gavril Roman

putea fi §i Vlaha,apar, pentru a reclama mostenirea luT Samuil,

si alti pretendeng in decursul veacului al XI-lea. Ptetendentil

acestia poart& nume care numal cu foarte milli& greutate pot

Intra In tiparul formelor bulgare§ti: unul e Delian, altul Alusian,

§i numirile sint vadite de caracter latin.

De altminterea un scriitor bizantin, Kekamenos, din veacul al

XI-lea, care avea cele mai strInse legaturi cu Vlahii, care traise

In mijlocul lor, care era cunoscut cu neamul vestitulul Nicolita

nume romanesc, fl prive§te tocmal de aceia cu deosebit&

simpatie pe Alusian, In care vedea chiar un mare general.

Statul acesta zis bulgaresc a fost sfartmat Inca de pe vremea

lul Samuil. Cu toate acestea In Apusul peninsulei nemultAmirile

s'at pastrat necontenit. In regiunea macedoneana stapinirea bizantina

n'a putut sa devina, populara, ci at considerat-o ca un

jug muntenil albanesi si vlahl. Causa pentru care se intilneste

aceasta stare de spirit, se intelege usor daca se urmareste desvoltarea

acestor Tinuturi In decursul veacului al XI-lea. Se face

atunci cruciata intait, si nu numal din dorinta de a scapa Locurile

Stinte do supt stapinirea paginilor, ci innainte de toate

din alts motive: din marele prisos de forte In Apus, din tendints,

Apusenilor de a-0 gasi un loc mai larg pentru ail manifests

puterea si vrednicia.

Dar §i innainte de organisarea cruciatel aceasta tendinta,

se manifests, citva timp dupa asezarea Normanzilor in Sudul

Italiei : un Duralr de sefi normanzi se aseaz& In regiunile Neapolulul

supt cnvint de a ajuta pe unit impotriva altora, In lupta

dintre Bizantini §i Papa, dar pe urma ei ramie si impotriva

Bizantinilor si impotriva Papel si Intemeiaza, Regatul celor doua

Sicilii, care ajunge una din cele mai respectabile forte politics In

Europa. Asezati Intr'o situatie admirabila, putind sa, atace dupa

vdie si Apusul si Rasaritul, ba Inca si coastele de Nord ale

Africei, acesti NormanzT apar si in basinul ostic al Maril Mediterane,

represintind, nu numal' una din ostile cele mai puternice

ale veacului, dar si cea mai neastfinparata forts politic&

din cite le avea Europa In momentul acela.

Si revarsarea Normanzilor catre Imperiul bizantin merge ala,-

turi cu revarsarea economics a Venetiei pe coastele Mani Adriatice

: Zara ajunge oras venetian Inca innainte de acest timp,

iar Durazzo e in cea mai mare parte latin. Din partea lor, deprin§i

a sta In serviciul bizantin, a avea, feude prin Asia Mica,

Normanzii se fac de la o bucata de vrem'e 'thr§rnahif permanent) al

Imperiulul bizantin, pe care se incearca §i spera a-1 trece la catolicism

si a-1 domina dupa formele feudale din Apus. All fost,-am zis,

expeditiuni normande §i innainte de cruciata intalt, care patrund

In Peninsula Baicanica, tree in Tesalia, cucerese Salonicul cu

115

-tendinta de a merge catre Constantinopolul lnsusi. Numal cu

multi greutate Alexe Comnenul, intemeietorul noil dinastil din

Constantinopol, a putut sa scape de Normanzi, Incheind un tratat

prin care se umileste Innaintea for pentru a scapa Imparatia.

Trecind prin Vlahia tesaliota Normanzil au fost, de sigur, In

legaturi strinse cu Rominii, aU Intrebuintat pe Romini, cari dominail

clisurile, cari stiat toate pasurile. Tot a§a si Albanesil se

deprinsera, a sta totdeauna in umbra Apusenilor acestora, tot

-asa de vitejl ca si dlnsii, si pana In veacul al XV-lea. Normanzil

yi Albanesil merg Impreuna, facind adese on o legatura statormica,

intemeind chiar State pe basa influentei apusene reprosintate

prin Normanzl si a elementelor indigene orientale reprosintate

prin Albanesi.

Asa incit se poate zice a de la rascoala lul Samuil pana, la

stirsitul veaculul al Xl-lea n'a fost niclodata liniste In aceste

parti. Dar, In veacul al X.11-lea, linistea s'a restabilit. Manuil

-Comnenul a facut minunea cea mare de a invia Imparatia bizantina,

care era acuma In stare sa, resiste oricul. S'a ajuns

chiar la un fel de contopire a provinciilor, opera, pe care n'a fost

Indraznit s, o faca nimeni pan& atuncl. Cel mai stralucit membru

al dinastiel Comnenilor nu numal ca n'avea teams de nimic in

.ceia ce priveste poporatia crestina, si In special slava, din Peninsula

Balcanica, dar el a urmarit planul cel mare de a domina

pana la Dunare si dincolo de Dunare pang, la Marea Adriatica.

Ba Manuil Comnenul a atacat Italia, si a ocupat Ancona, cas

extraordinar si foarte caracteristic, ca un Imparat bizantin sa

euteze iarasi a-s1 trece trupele grecesti si orientale In Imperiul

de Apus.

Personalitate cu totul exceptionala, Manuil nu era Ra saritean

ca infatisare, ca apucaturi, ca simpatil. Avind inteligentg vioiciune,

elasticitate de spirit, el si-a pus In minte sa unease& in

fiinta lui spiritul grec cu cel latin, elementele traditionale bizantina

cu avintul not al Occidentului. Nu st,tea ascuns prin

iatacurl, aparind doar la solemnitati extraordinare, Imbracat In

-hainele de our batute cu pietre scumpe care datat. dese on de

sute de ani, ci era visibil pentru oricine. A fost un admirabil ca-

Wet, deprins cu jocurile militare ale cavalerilor apusen1 (joutes),

In stare sa biruiasca pe cel mal sprinten la intrecerile cu armele.

Si, In acelasi timp, era un om politic care concepea lucrurile

din punct de vedere occidental: nu-I trebuia flume declt cucerirea

unel regiuni, ajungea juramintul de credinta. Cu dusmanii

din Europa sat. din Asia trata ca un feudal din Franta

sat din Anglia, totdeauna gata a li arunca un c14 fi, a se lag,

-tisa la o lupta, singulars ". Se poate inchipui ce figura trebuiat

sa, faca batrinil din Bizant vazind cum Imparatul for uita toata

-tinuta si toate regulele de Curte ale trecutulut si cuteza a fi

116

om. Familia lul era, de astfel, alcatuita din fosti Latini" si ere

tici, mama ]uI era o principesa unguroaidt,--si va fi stint si el

ungureste, cum qua de sigur, §i bine, frantuzeste. S'a insurat cie

don& on si a tinut tot principese apusene. In Apus is1 cauta Si

ginerii.

In ceia ce privete politica din Balcani, Manuil Comenul vreq.

Dundrea. De aceia a pornit la razboit cu Sirbil cari-I stateatt

in cale si-1 impiedecat sa ajunga la Belgrad, la chiar el a trezit,

prin necontenite invasil, o constiinta de Impotrivire In Sirbil

din interior, cad atacurile violente Impotriva unul popor pot sa-1

trezeasca dintr'o letargie seculark din indiferenta fats de soarta sa.

4i prin agresiunile lui Manuil Comnenul, Serbia interioara, ortodoxa,

grecisanta, s'a organisat.

In acela§1 timp, i tocmai din acest motiv, marele Comnen

Tatra In conflict cu Ungaria. Cea d'intaia ciocnire Intro Ungaria

gi Bizant se produce prin partile noastre, banatene, muntene,

moldovenesti de mal tarzit, gi atuncl inviem gi nol supt raportul

politic, In atingere cu Imperiul, din care °data facusem si nol

parte. Atuncl se trimete un general imperial, Leon Batatzes,

prin Moldova, ca sa treaca In Ardeal i sa loveasca pe Ungud

din partea cealaltai.

Deci, de vreme ce Bizantinil se lupta acum cu Unguril In Ti

-nutul Sirmiului, la Semlin, In partile de la Haram", In Banatul

unguresc de azl, cautind sa intareasca noul ducat de hotar

Belgrad, Branicevo si Nis" (1151 si urm.), de vreme ce Manuil

creste, in pretendentul Bela, un viitor rege al Ungarid, pe care-1

face Cesar" §i -1 ajuta, a lua, ca vasal Imparatesc, coroana Ora

sale (1172), de vreme ce face, pe de alts parte, ca trupele luI

sa, tread, prin Dobrogea, pe la Isaccea, spre a lovi Ardealul, Intelegem

bine ca el se putea considera ca stapinitor al Intregulul

mal sting dunarean, ca un not Iustinian, mai tare In aceste

parg decit cel vechit. Si trebuie s& fi facut intariturl in partile

noastre, Intaritud pe care Ins& nu le putem fixa din lips& de

izvoare.

1 E adevArat cA de cunind d. Litzica, a ridicat, In Convorblrl Literare",

chests, data VlabiI pomenitl de Cinnamus pe vremea lul Mihail Comnenul

sInt cel din Nordul sati eel din Sudul DunAril, numitl de obiceid astfel. Interpretlnd

un pasagiu din acelael scriitor bizantin privitor la pretendentul

Andronic Comnenul, gonit pans cAtre Halicia ei prins de Vlahl, d-ea crede

cA era aid pan& acum o greealA de interpretare M cA locul unde a fost prins

Andronic se afla pe la Marea Neagra. In Bulgaria de azl Nu ImpArtAeesc

.aceastA parere: de vi Vlalti" se zic de obiceid RomInii de dincolo de Duflare.

dar ,,Vlahia" se Intllneete In veacul al XIV-lea, In acte bizantine,

pentru terile de dincoace de rift Admit ca d. Litzica ironia de stil din Cinnamus

cu privire la apropierea de Halicift cu care se mAgulia Andronia

fugarul, dar ¢i ironia are margenile el ei ca sa-SI inchipuie el CA a ajuns la

Halicia, trebuia ea fie mAcar dincoace de DunAre.

117

Pecenegil; nu ma' iesira, In fa48. lul Manuil chid el se Infatisa

la Dunare. Inlocuitoril Cazarilor In stepa ruseasca, biruitoril

lul Sviatoslav, pradatorii Chievultl, nu fuSesera, de altfel,

nicIodata, o horda, asezata pe pamintul nostru. ET se margeniall,

ca toate popoarele de rasa lor si de felul lor de via0, cu dijmasi

daruri din partea supusilor.

Totusi de la o vreme barbaril ajung la o concentrare supt un

Han, Tirah, Impotriva caruia se ridica usurpatorul Cheghen, si eT se

framinta In Ongl, de-asupra gurilor Dunaril, asa, cum se vor fraanInta

ma' tarzhl, In veacul al XVII-lea, Bugeceanul Cantemit,

Pasa. de Silistra, si Hanul tataresc legitim din vremea sa. Precum

Cantemir Invins fuge la Constantinopol, astfel cele doua triburl

(din treTsprezece) care ascultail de Invins, cautara, supt condu-

6erea luT, adapost la Romani, Inehizindu-se deocamdata, In baltile

Borcil (ostrov In nu", zice izvorul), gata sa iea, ca si Cheghen

Insu§T, legea Imparatulul §i slujba luT.

Imperiul avea acum cetelfile de la Dunare, si un comandant, Mihail,

statea In fruntea lor, dispunlnd si de o flota. and ostile

Hanulul navalira, el putu sa le distruga In vreme de iarna, si

foamete, si Intregl Tinuturl, undo emu numal Bulgarl nesupusl,

ba chiar vaT anatolice, fury colonisate, In Vest, cu dinsil, pan&

ce perira mai tog In necurmatele lor rascoale.

TotusT, la Dunare, unde &au orase multe si mar', Cu locuitori

de multe limb' si cu oasts destula" ', nu se putu 'Astra hotarul

militar. In Silistra si spre Mare se gasesc sett neatTrnag,

can poarta nume poate slave (Satza, Sestlav), dar si, probabil,

romanestl (Tatos, Tatul), nume bogomilice (Solomon), cite un

nume peceneg (Chalis). Ba chiar Ilirianul" Nestor trimes asupra

lor un Albanes se rascula. Unguril tntetfatl pe acesti reboil.

Nicl atacul a do' Impasati din neamul Comnenilor nu izbuti.

Isaac (1057-9) se retrase descurajat, iar Alexie (1081-1118) fugi.

De la o vreme Pecenegil se amesteca tot mai mult cu fratii

lor de singe si tovarasil lor de prada, Uzi' sail Cumanii. Acestia

cIstiga tot mar mult teren pe malul sting al DunariT, undell atl

la gull sf o cetate: Demnitzikos, fiind, fa0 de Innaintasil lor, ce

afi fost Avaril fats de Hunt Atuncl neamurile stapInitoare ale

Pecenegilor In decadere cant& tot ma' mult alt mijloc de hrana

pradind In Moesia si Tracia.

Impotriva acestor dusmani, Imperiul se vazu silit la o noun,

ofensiva, dunareana, sf bunicul lul Manuil, Alexie, Intemeietorul

dinastiel Comnenilor, aparu la Dunare, tntr'una din acele campanil

zadarnice, ispravite printr'o retragere rusinoasa, care samama

cu infringerea Imparateasca prin care, cu citeva veacull

Mihail Attaliates, ed. din Bonn, p. 204.

118

Innainte, Bulgaril fsI capatasera dreptul de a ramInea pe pi mInt

roman. 0 mare navalire pecenega noun se ispravi Insa prin

zdrobirea totals, prin uriasul macel de la Lebunion, in April

1091.

Manuil &Au atacul sat contra Cumanilor prin partile Dobrogil,.

treclnd Dunarea pe la Isaccea, ca vechiul Darlil si ca atltia stapinitorl

turd de mai tarzit, pe §eici. Dona rlurT furs atinseapoi,

Prutul deci si Siretiul, si el se opri In codriT Carpatilor, pecan

izvorul fI numeste Tenuarman" (compara Teleorman) dupa

numirea cumanica. Cete de barbarl furl fnvinse si legaturl cu,

cnejil rust din Rusia haliciana, cu can negociase chid era la

Dunare cu oastea, si Roman Diogenes (Imparat de la 1067 la

1071), se facura asa ca qi cum ei ar fi fost vecinl nemylocili a!

Imperiulul. Numele de Lazar al unul §ef cuman pare sa amts

o crestinare a natiel.

StapInirea lul Manuil Comnenul a fost pe atlt de stralucita pe

cit de efemera. 0 natiune sufere de pe urma a dour, feluri de

stapinitori, cel mai slabl decit dInsa §i cel mai tarT declt dInsa:

un stapinitor inferior natiunii sale o umileste, dar stapinitorul

mult superior unel natiuni, o distruge.

La moartea lul Manuil (1180), Amine clrmuitoare vaduva luir

o Apuseana ; fiul, un copil frumos, fiind incapabil de a conduce

o tarn. Se deschide atuncl cimpul tuturor ambitiilor. Un var al

lul Andronic vine din Asia Mica, unelteste Impotriva Imparatului

copil, care dispare, omorIt de ruda sa si Andronic Comnenul, si

pan& atuncT regent, iea In stapInire Constantinopolul. LatiniT fusesera

macelariti, din ura fata de negustoril foarte bogati al orasului, carttineat

In atIrnarea for si pe nobilii grecl, si atuncl o noun interventie,

a Normanzilor, se produce. Aceasta noun interventie, care

iea In stapInire Salonicul, era cit pe aci sa, ajunga la Constantinopol,

pedepsind pe Andronic pentru crima sa. Scapind Imperiul

printr'o lupta fericitabiruinta lul Branas la Mosynopolis,-

Andronic e Inlaturat totusi (1185) printr'o rascoala In Constantinopol,

pus pe fuga, prins, adus In ora§ si chinuit: purtat pe

strazile Constantinopolulul plin de rani, el se rug°, lui Dumnezeu

pentru iertarea crimelor sale.

Dupa sfirsitul singeros al acestel slngeroase stapfniri vine dinastia

Angelos, a lul Isaac si a fratelul sat Alexie. Fratil nu se-

Inteleg, Isaac e Inlocuit de Alexie, si fiul lui Isaac merge In Apus,

la Filip de Suabia, stapinitorul german, ca sa organiseze o cruciada

care era menita de soarta sa dea Constantinopolul In stapInirea

Latinilor. Cruciata se conduce de Venetieni, de un numar

de nobill italieni §i, pe ling& aceasta, de aceT FrancesT sail feu -

datarl vecinl al Franciel In fruntea carora se gasia Balduin da

Flandra.

119

Niclo vreme n'a fost maT nenorocita, pentru Imperiul bizantin

decit aceasta. De o parte, atacul Normanzilor, cu toate tulburarile

interioare, apol Frederic Barba-Ro§ie §i ceIlalg cari merg In

Locurile Mate §i strabat Intreaga Peninsula Balcanica; Imparatul

bizantin se plead, adinc Innaintea for (1189). Moare Frederic,

scaldIndull trupul batrIn In izvorul rece al unul riff din Asia

Mica, dar urma§ul sail e maT rail pentru Bizarq decit dinsul.

Henric al VI-lea e In acelml timp §i mogtenitorul regilor normanzI

din Italia §i, prin urmare, ca Imparat apusean §i ca mo§-

tenitor al Normanzilor, ca razbunator al Latinilor omorig In Constantinopol

§i ca viitor §ef de cruciata, cant& el sa stapineasca

lumea bizantina. Bizan01 e silit sa plateasca, bir, birul nemOsc,

alamanikon". Din fericire Henric al VI-lea moare aproape subit,

foarte Una; §i fiul lul viitorul Frederic al II-lea era un copil.

Primejdia Inceteaza, de partea aceasta. Dar se trezeqte aita,

primejdie : a cruciatel veneto-flamande. ET bine, in imprejurarile

acestea puteaii sd se manifeste din nod fortele dufmane Imperiulut

din _Peninsula Balcanied. FoAele acestea eraa In rindul Intahl ele-

%

mentele neastimparate ale Vlahilor. Vlahil se rdscoald atuncl.

De ce se rascoala VlahiI lul Petru §i Asan ? IstoriciT slay' zic

a§a: fiindca, Petru qi Asan erau din neam de boierl bulgarl, Inrudig

cu Taril de odinioara §i plingea patria bulgara In inima

lox. Si, a§a find, all facut apel, la natia bulgara, la nobilimea

razboinica a BulgarieT" 1, care s'a ridicat Intreaga §i a strigat:

sä ne despaAim de Bizant!

Ilusie L. Petru §i Asan eraa ciobani rominI, credem noT, nu

!ma oamenT de rind, nu ca Mocanil bogag din Romania de azT,

oamenT cari facusera cindva avere din turme. Celnicil ace§tia

aveati §i rosturile for politice; el Kali obi§nuAl a li se da feude

de Imperiul bizantin, ca spahiilor, maX tarzit, de SultanT. Si Arominil

ace§tia cerusera feude §i li se refusasera, ba chiar s'ar fi

dat o palma, unuia dintre ei, qi din aceasta palm& s'ar fi pornit

rascoala.

De fapt, lasInd anecdota la o parts, toate causele care provocasera

rascoala lul Samuil, eraa §i acuma. Ce pomene§te

cronica bizantina despre adunarea fanatics, furioasa, din cutare

biserica, pentru proclamarea rascoaleT, se potrive§te maX bine

decit cu biserica ortodoxa, cu cea bogomilica, ce era qi un fel

de club politic2. Apol mal era ceva: VlahiT iiineatl la privilegiile

lor. Ace§tI Nicoli0 Rita, Nestor4a, §i cIil altil pe cari-T pomenesc

izvoarele, nu se suparatl cind li se cerea cit era Inscris

In privilegil, cit era vechea Invoiala, dar ei eraa In stare sa ras-

I Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 269.

2 Taus' Indatii se pare ca sfatul clericilor ortodoxi Inlocui Intetirea conduatorilor

bogomili.

120

ping& o propunere non& chiar de ar fi fost mai buns, ca sl se

tie tot de datinile vechT, fie si mai rele. E psihologia popoarelor

In fasa patriarhal&: si Englesil din epoca normand& cereal doar

legile bunuluT rege Eduard, chiar far& s& stie bine ce se cuprindea

In ale !

Tot astfel ciobanil nostri se tineaa. strict de privilegiile lor.

Dar iat& ca Bizantul e silit sä plateasc& alamaniconul",iata c&

Isaac se Insoara din notl cu o fata a regelul Ungariel, care nu

d& zestre, si atitea si atitea greutati se ivesc care fac ca dijma

sä fie crescuta. Si atund tot muntele se ridica In rascoal& si

Incepe r&zboiul Impotriva BizantuluT.

Va s& zits : a treia Bulaarie? Nu a treia Bulgarie. Niel vorba,

nu poate fi de asa ceva. Intain e o rascoal& din. munte, o rascoals

din Pind cu continuare In Balcani, unde vine ajutorul cuman

pe care-1 cerusera apeteniile, fugite o clip& peste Dunare.

neumanii" romini tact cellalci Cumani craw de mult storsi de

pe malul sting aduserti aceasta schimbare de direccie, hotaritoare si

permanenta, atacul in iurusuri salbatece cu putint'a numai pentru

calare(i in Mesia si Tracia. Cind rascoala aceasta se fixeaza

undeva si se cauta o Capitala, se las& Preslavul, atacat la Inceput,

si Capitala e des! Tirnova. Ce Inseamna Ins& Tirnova in

traditia bulgareasca? Nimic. Dac& ar fi fost mai ales Bulgarl la

lupta, el ar fi lucrat si mal departs, potrivit cu traditia bulgareasca,

si far/ Indoiala ca ar fi ales Capitala In legatur& cu acest

trecut. Pe de alt.& parte, end rascoala trace dincolo, In partile

balcanice, end se prada continual Tracia, cind asezarea Latinilor

cruciateT In Constantinopol, unde fiul luT Isaac nu era In stare

s&-I plateasc& si, decl, e Inlocuit cu Imparatul frances, catolic

Balduin de Flandra, end des! Taxi! eel noT pot rivni, pe temeiul

ortodoxieT lor, Tarigradul, Macedonia TO face o viata politic&

deosebita suet acel Chryses, care e Hrs pentru Slav!, si de ce

n'am credo ca poate fi un Hirsu pentru no!, asa de timizi cind

este vorba de drepturile noastre? El are cetatea lul sus pe o

stints si mult& vreme a fost el domnitor exclusiv In Macedonia.

Dar In regiunile macedonene stim ca era& Albanesl si VlahT.

NoT avem izvoare bogate din vremea aceasta, si Apuseanul Villehardouin,

care a luat parte la cruciata a patra vorbeste Intr'une,

de Vlahl alaturl de Bulgarl, ca de dou& natiunl deosebite;

izvorul bizantin vorbeste chiar de limbs vlah&". Netlgaduit ca

Vlahil era& un element de capetenie In aceste lupte. pe cind

el lupta pe toate cimpurile de razboill, IsT fac la el acasa acest

trecator Stat macedonean (Inc& de pe la 1198), pe care-I Intl.-

reste alianta lu! Hirsu cu fata until nobil constantinopolitan.

Petru si Asan nu tr&ira mult, eel din urma find omorit de nepotul

sati Ivancu. Al treilea frate, Ionita, nume vlahic iea

Duterea. El va fi un Imparat.

121

SI cercetam acum rosturile sale Imparate§ti pentru a !nigtura

ilusia unul Imperiu romino-bulgar", care n'a existat niclodata,

nu ca Stat creat pentru Bulgarl de energia vlahica, ci

ca Stat rommno- bulgar in Balcani, Intinzindu-se §i pe malu]

acesta al DunariP.

1 Expunerea amlnuntita, dupe izvoarele bizantina narative si numal

dupA ele a vicisitudinilor acestul Imperiu se aflA In vol. I din Fragmen.

tele privitoare la istoria Romlnilor" ale lul Eudoxiu de Hurmuzaki.

LECTIA a XIII-a.

Imperiul romino-bulgar."

Trebuie sa se arate acum care a fost restul adevarat al Imperiulul

bulgaresc al doilea sat, dupa socoteala noastrA, al treilea,

sa se fixeze asupra caror Tinuturi din Peninsula Balcanica s'a

intins de fapt stapinirea tut, care a fost caracterul lilt national"

adevarat, care a lost causa pentru care acest ultim Imperiu

bulgaresc pentru ca dupe, dinsul nu a mat fost niclo formatiune

politica s'a sfarimat a§a de u§or, nu de loviturile

Turcilor, dar Innainte chiar de a primi loviturl din partea tor.

Daca se uita cineva la harta istorica a Peninsulet, o sä observe

ca, In legatura cu o dominatie sat. alta care s'ail succedat

In regiunile acestea, partt Intregl sint acoperite cu o anume coloare.

Daca att lua cele mat recente MAI de felul acesta, cum

e harta adausa la studiul mien recent aparut In Petermanns

Mitteilungen", revista de geografie din Gotha, o sa vedeg pete

mart care se intind asupra cutaril sail cutaril OM din Balcanl

§i Pind §i care pete ar represinta stapinirea cutaruia sat cutaruia

dintre Statele, dintre Taratele care ail avut pe rind locul

de capetenie In desfa§urarea politica a acestel peninsule. Pentru

ochiu sint foarte frumoase aceste pete verzl, albastre oil ro§il

cuprinzInd anume Tinuturt balcanice, §i nevoia de margenire

definita, de lamurire clara a mintil noastre e pe deplin multamita.

Numal cit realitatea lucrulul n'a fost a§a. Exists §i o

ilusie geografica, cum exist& §i o ilusie istorica; prin urmare

pentru ca sä dal contururl, forme netede, intinzt de

o potriva coloarea pe un anume spatiu §i zicl: atita a stapinit

Joan Asen, atita Stefan Dusan §i a§a mat departe, dar

Intro stapinirile de astazi, care se pot acoperi cu o coloare uniforma,

§i stapinirile de odinioara, care nu se pot acoperi cu o

coloare uniforms, este o foarte mare deosebire. Stapinirea de

123

astazi Insemneaza organisare unitara, administratie centralisatk

insearana, durata; ceia ce al cucerit astazi, tine citeva decenil

macar, de obiceit, oamenil fiind prudeng In timpul nostru gi

cucerind numal minag de cea maT mare nevoie, aga tacit teritoriile

ramIn multa, vreme, data nu totdeauna, in mina celul ce

le-a ocupat. Odinioara nu era aga. Ca umbrele pe cimpurl treceat

formapni politico pe care le proiecta soarele, In mers necontenit

spre Apus, al biruinVT.

Pe eel de-al treilea Imperiu bulgaresc 1-am vazut cum s'a

produs. Am lnsemnat rascoala de Vlahl, intinderea nemulOmirilor

gi a conflictelor armate asupra Tinuturilor vecine; am recunoscut

cum doT celnici, capetenil de pastor! sat proprietarT de turme,

at alcatuit pe urma dot stapinitorl de Cara, i-am urmarit alegindu-gi

re§edinta la Tirnova gi am 1ncheiat cu constatarea ca

Statul acesta a capatat un caracter not supt Ionita. Caracterul

acesta not, pe care 1-a capatat Statul 1ntemeiat de Petru §i

Asan supt fratele for Ionita, e dublu. Intaid supt 4a se pronunta,

caracterul bulgaresc al acestu! Stat In ceia ce privegte, nu

luptatoril, can ramIn pang, catre sfirgit VlahiT din Peninsula Balcanica

gi aga-numilif CumanT de dincoace de Dunare, can erall

adesea numal supugii cregtinT aT Cumanilor gi prin urmare innaintagii

nostri din aceasta tart, dar se pronunta caracterul bulgaresc

din alt _punct de vedere: al popora4iei sprijinitoare gi supuse,

din punctul de vedere al multimiT, care nu iese la raz.

bolt. Erat foarte bucuro§1 megteril gi negustoril bulgarl sa gaseasca

Vlahi gi CumanT can sa stea necontenit la dispositia ca.-

peteniel Statulul pentru a li apara munca §i averea. Prin urmare,

In ceia ce privegte poporaVa aceasta orageneasca, In ceia

ce privegte, mai departs, normele de Stlt, ale limbi! de Stat, ale

BisericiT, gi form ele de cirmuire, caracterul bulgaresc al Statulul

treat de rascoala vlahica se preciseaza pe vremea lul IonitA.

Tirgovetil bulgarl n'aa produs rascoala, cacT el erat bucurogl de

regimul de pace gi de privilegiT asigurate de supt Imperiul bizantin,

lupta purtata pentru Intemeierea teril n'aa purtat-o Urgove#I

bulgarT, can nu fiscat ugor toate lucrurile pe care le

aveat, pentru un viitor foarte nesigur, care atirna de resultatut

ciocnirilor cu ostile organisate ale Imparatului, ci eT, gasindu-se

In orage, pastrInd gi supt stapinirea greceasca, civilisaVa for cu

caracter slay bine definit sat greco-slav, eel folosit de aceasta

rascoala vlabica. De aid deriva, de altminterT, §i pornegte gi o.

mare invatatura, anume: ca numal In cultura e puterea unul

popor, chiar data se intImpla ca elements de altg, na0e creaza

fort& politica In cuprinsul culturil lul; cad ceia ce a resultat din

lupta de intemeiere, se Intoarce, nu In folosul intemeietoru ni

ci In folosul acelora can aveau cultura. Prin urmare, In calitatea

zantina locuitorl aT oragelor, strabatut1 maT adinc de culturaletruth

de for ducind vista mai bogata In roadele paciT, avind ce

124

de poporatie mai dese §i mai luminata In care tradat traditiunI

mult mai prielnice decit In bietif pastorl de la munte, In aceasta

-balitate elementul bulgaresc ajunge sa imprime caracterul sat.

.StatuluI pe care -1 intemeiaza, pastorii Pindulul si Balcanulul.

Dar de aid nu trebuie sa credem ca Imparatia lul Ionita, pe

care at recunoscut-o foarte multi, am putea spune chiar toata

lumea, pe care a recunoscut-o Papa, cind a trimis sh-1 Incoromaze

§i a privit pe arhiepiscopul noulul Stat mai mult sat mai

putin ca Patriarh din Trnovo dupa, Patriarhul din Ohrida i cel

'vechit din Pres lav; pe care 1-at radunoscut Grecil, cind adlamat

pe Ionita ca Imparat impotriva Latinilor, ca represintant al or-

-todoxiel luptatoare impotriva profanatorilor §i ereticilor benig

la Constantinopol; pe care 1-au recunoscut chiar §i alto State organisate

din Rasarit: formatdunile greceqti din Asia Mica, ca,

decl, caracterul imperial al lul Ionita s'ar cuveni sa fie pus in

leg0,tura, cu viata nationals, cu desvoltarea de idei a poporulul

"bulgaresc. S'ar face o gre§eala tot a§a de mare ca §i gre§eala

care, din interes, se !face gi aceia , de a se spune ca Petru §i

Asan erat descendeng al boierilor" bulgaresti de pe vremurl

4i ca amintirea ispraviI lui Samuil §1 a celorlalg a hotarit rascoala

noun impotriva Grecilor odio§1. Nu, precum n'a fost bulgareasca

rascoala aceasta In originile sale, tot a§a n'a fost bulgareasca

nici opera aceluI urma4 mai stralucit al intemeietorilor

de tars, creatiunea unul Imperiu pentru dinastia lul Ionita.

NoT zicem: Imperiul a fost romino-bulgar", nu putem zice

bulgaro-romin §i de aid se trag fel de fel de conclusiunl privitoare

la necesitatea actual& de trait. impreuna. Si de aceia sint

persoane care regret& astazi c5, regale Carol n'a primit coroana

bulgareasca, atuncI cind Romania e un Stat national, resultat

dintr'o lungs desvoltare nationala §i tinzind fire§te catre o Imitate

nationals.

Cum n'a existat Imperiul bulgar, tot a§a nu putea sa, existe

protinsul Imperiu romino-bulgar. Imperiu" are astazi un alt sens

decit sensul pe care-1 avea odinioara; astazi Imperiu e ceva mai

mult cleat regat. Ieri putea generalul Bonaparte sail zits Impsratul

Napoleon I-la si apol sä fie un Napoleon al II1-lea fiindca

fusese Napoleon I-it. Cind s'a Intemeiat unitatea germana, a

fost un Deutscher Kaiser", qi exista un al doilea Imparat, tot

german de -natie §i traditie, dar, dupa prescriptdile tratatelor de

la inceputul veaculul al XIX-lea, Imparat al Austriet. Mal departe,

e8tO un Imparat al Rusiel, §i vecinil noOri de la Dunare

ate treat deunazi, evident cu ambitiT imperiale ,§i evident exagerate

un Tarat al tuturor Bulgarilor. Vedetl cite Imparatii,

Incepind cu cea mare, a RusieT, Oa. la cea mica, a Bulgariel!

E plina lumea de Imparatii, cad unde mai punem cs ad mai

lost Imparatil §i In America de Sud, Innainte de a fi fost Inloeuite

prin republicele din timpul nostru, undo mai punem c6,

125

Negusul abisinian este In traducere europeana Imparat, §i a§a,

mal departe? Prin urmare astad Imparat represinta un titlu de

onoare superior celul de rege. El pine, In evul mediu nu era

a§a: Imparat Insemna un lucru anumit, §i nu se putea trecedined°

de margenile, stabilite °data pentru totdeauna, ale notiunil

de Imparat. Imparat" Insemna Imparat roman, §i atit.

Era o institqie romans, care se putea aplica numaX In sons roman

§i potrivit tradiVilor Roma de odinioara.

DecT nu puteal fi mal multi Imparag. Astad Imparatil Incheie

§1 aliarqe Intro dinsi1 §i nu-1 supara titlul de Imparat pe care-1

poarta ceIlalt,,l, pe dud In vremurile acelea nu puteail exist

decit dot Imparati, cari §i el tind sa se contopeasca Intr'o singura

fiin0 ideala: Imparatul de Apus §i Imparatul de Rasarit, Imps

ratul de Apus, care era Imperator Romanorum, fie §i de natie

germanica", §i Imparatul de Rasarit, care era Basileus t8n RomaiOn",

Imparat al Romanilor.

Astfel, dud Ionita cerea la Roma titlul de Imparat §i, diva

oare-care tergiversari, dupa ce se Incearca a i se da titlul de

dominus" sal rex", pe care Roma 1-ar fi acordat mat bucuros,

dupa ce capata, acest titlu §i e recunoscut de poporaVa

greceasca §i de Statele vecine, noT n'avem a face cu un Imparat

bulgaresc, cad nu se putea Imparat bulgaresc In rindul

§i cu atlt mal putin avem a face cu un Imparat al RomIno-Bulgarilor

sal al Vlaho-Bulgarilor, cad aceasta ar fi Insemnat, nu

numal o imposibilitate diplomatica §i politics, dar §i o °lewd

pentru dinsul, pentru Ionita. CredeV ca, Ioni0. era mindru ca, se nascuse

Vlah ? De loc. Vlah" Insemna cioban". N'avea el con§tiinO, §i

mindrie nAionala, ci, din potriva, daca, ar fi gasit mijlocul de a

face sa, se uite trecutul lul de Vlah, sa nu mal §tie nimenT c.

a fost din neamul unor simpli stapinitorl de turme, ar fi fost.

incintat. Doar numal In timpul nostru exist& acea admirabila

con§tiin0 national, care face ca un om, apaiinind unel natiI

mai sarace, mai nenorocite, sa se mIndreasca, totql ca face

parte din acea natie. Ad, de la o bucata de vreme, Armenii nti

se mal ascund, ci este o Intreaga mi§care de viaka politica armeana,

§i chiar la Eyre zionismul insufia sentimente de mindrie

na4ionala. Nu era Ins& tot asa atund. OrIcine ar fi fost bucuros

sa treaca drept Roman, a§a Incit ss se intituleze Ioni0

Imparat al Vlabilor §i Bulgarilor", In felul In care-1 IntIlnim pomenit

In anume acte din corespondenta lul cu Papa, aceasta nu

se poate InOlege.

Dar, se va zice, actele nu exists ? Nu se scrie a§a Inteinsele ?

Ba se scrie, numal trebuie sa ne &dim de ce natura erail aceste

acte. Evident cã, Ioni0 auto, sa treaca innainte de toate drept

Imparat roman,In privin0 aceasta nu Incape nicTo indoialkdar,

pe de alts parte, stapinind Ora bulgareasca, fixIndu-§T re§edinO,

lul §i rosturile lul do capetenie In partite de Rasarit, unde erail

126

orase locuite de Bulgari si departindu-se tot mar mult de regiunile

lul de munte, de uncle plecase rascoala, cad regiunile acelea

§i-a4 gasit un fel de autonomie locala, el trebuia sa, aiba tendinta

de a alipi pe lInga mentiunea Grecilor si pe a Bulgarilor. De ce ?

Pentru ca si natia germanica, era pomenita, In titlul Apusenilor,

lti pentru un al doilea motiv: ca, existasera ODA atuncI doua

Imparatil stapInite de Bulgari si decT se uniail. In titlul eel not

amindoua aceste traditiuni : traditiunea roman& si cca bulgara.

Neaparat ca Ionita se intitula In acte interne, ca si urmasul sa.d

cel mar stralucit, Joan Asan : Tzar Grcom i Blgarom", sat.

Blgarom i Grcom". Dar Roma era datoare sa nu primeasca

acest titlu, si aceasta din foarte multe motive. Inca din lectia

precedenta, am spus ca, In anul 1204 s'a Intemeiat prin cruciati,

venetienl, italienl, prin feudall, seniorl do limba trances& din regiunile

flamande, ca s'a Intemeiat printio expeditiune cruciata

un Imperiu latin la Constantinopol,intervenind cruciatil in certurile

pentru coroana dintre Imparatul din Constantinopol si nepotul

sad Alexie, refugiat In Apus. De aid a resultat, neplatind

Bizantinil banil pentru serviciile militare pe care cruciatil

li le adusera, Inlaturarea tuturor Imparatilor: eel actual, fostil §i

viitoril, si stabilirea pe ruinele acestel dominatiuni bizantine in

Constantinopol a unul Imperiu latin cu un Imparat frances, ales

de luptatorl, Balduin de Flandra, ca si ]uarea In stapinire a Intregului

comert bizantin de negustoril venetient Prin urmare o

transtormare In sens latin a Intregil regiuni orientale pana, la

anul 1261. Astfel aproape de seized de ant s'a gasit Orientul in

stapinirea Latinilor, supt raportul religios si politic.

Papa nu Indemnase In rindul Intaill la schimbarea de directie

a cruciatilor. 0 cruciata trebuia sa ajunga neaparat la Ierusalim,

iar nu sa se opreasca, la Constantinopol, dar cruciatil aveat Area

mult de lucru si de cIstig aid si prea patina evlavie ca sa, se

miste de undo eral Din acest punct de vedere, se impunea un

conflict Intro dinsiI si Papa. Apol mar era ceva: Papa avea

anume drepturl asupra Bisericilor supuse Scaunulul roman si

pentru drepturile acestea fusesera atitea conflicte Intro Imparatil

din .Apus si Papa, iar acum acelasi conflict Incepea Intro Imparatil

latini de Constantinopol si Papa. Cu atlt mar mult cu cIt

imparatil eel not erail saraci ca val de el: el cereat Papel ajutor,

iar Papa, la rindul say., cerea de la dInsii drepturile sale banestl

asupra Bisericilor rasaritene. Dar aceasta nu impiedeca pe Papa

de a avea anume simpatil pentru Imperiul latin de Constantinopol.

Era si natural. 0 mar stralucita biruinta, nu mar clstigase

pang, atunci Scaunul roman deelt aceaSta, care-I punea tot' Rasaritul

bizantin 'la dispositie, care facea posibila catolicisarea unel

regiuni de grecism Indaratnic. Asa find, se poate Inchipui ca

Papa nu era dispus sa, 'recunoaSca, pe ling Imparatul latin de

127

Constantinopol, care se considera continuator al lul Constantincel-Mare,

pe cellalt Imparat, de Tirnova.

Dar se va spune ca. negocierile Intro Ion 4& si Sfintul Scaun

sint cu clteva luni mal vechl decit stabilirea Imperiului latin de

Constantinopol. Aceasta e cu adevarat o greutate, dar nu una

care sä nu se poata Ina-tura. Lai 11, nol avem actele In cOpiT,

In registre. Este intrebarea dac& ordinea pieselor a fost bine

urmat& la copiarea de atuncI si fixata la publicarea moderns, dac&

ele sint Inteadevar din anul carora se atribuie. §i actele nu stilt

datate toate. Mal e ceva, In sfirOt: s& nu uitam ca Grecil, de la

Manuil Comnenul Innainte, eras In legaturl bune cu Papa, erail

dispusi sa fats oarecare concesil religioase, ca, orlcum, Papa maT

bucuros recuno§tea calitatea de Imparag roman! numal Bizantinilor

decit sa aib& a face cu ni§te intrusl, favorisag de noroc,

cum erail Bulgaril acestia, de la cari nu stial la ce se pot a§-

tepta. §i Papa, puterea legitim& a timpulul, natural ca nu putea

s& fie pentru tog aventurieril si Impotriva unor mcstenitorl de

drept. Sa unim toate lucrurile acestea si ne vom convinge c&

Scaunul roman trebuia s& recurg& la subterfugiT. Dec! Papa s'a

facut a vedea In Romanil" de cari se vorbia In titlul lul Ionita,

Vlahl. Avea informaW ca Vlahil se numesc Roman! le gasim

si In Kekaumenos, ca avusera stramosil for roman!, si, Indat &

ce se ajungea la titulatura, cancelaria pontifical& Inlocuia pe Romanorum"

cu Blachorum". E un artificiu diplomatic admisibil.

Aceasta este interpretarea pe care am dat-o Inc& In Geschichte

des rumanischen Volkes" far& s& fi Lost raspinsa.

Aceasta este Imparatia, remand de nacie bulgard, pe care o Intemeiaz&

Ion41.

Odata ce lua cineva titlul de Imparat, acest titlu Insemna un

program Intreg. Sint In adevar titlurl care obliga.

Ca Imparat, Ionita trebuia neaparat s& iea toata Peninsula

Balcanica, trebuia s& se aseze In Constantinopol, trebuia, dact

se putea si lucrul acesta, care ar fi fost indeplinirea datoriel sale

si a urma§ilor sal, trebuia macar sa iea §i acele insule din sure

Asia, care, impreuna cu Constantinopolul, Elada, Tracia, linia DunariI,

format l patrimoniul legitim al Imperiulul bizantin.

Daca ar fi fost vorba de un Stat bulgaresc, acest Stat ar fi

cautat mal curled s& realiseze unitatea In margenile de la Inceput

ale extensiunil rascoalel: el n'ar fi Ingaduit existei4a

unel formaVuni particulars In regiunile Macedoniel, ar fi cautat

ca din tole dou& tell care coexistati, ImparAia din Tirnova si

forma#unea particulars din Macedonia, s& alcatuiasc& un Intreg.

Or!, dac& ar fi fost sa se Intinda, ar fi tintit sa se Intinda

asupra regiunilor sirbeV, de la Apus, In care, pe vremea aceia,

nu, Se crease on adevarai o ordine politic& definitive, cad .0

Serbie megals, cu un rege Itrcoronat, recunoscut de Papa, din

128

vita acelul Nemania, care uneste Rascia bizantina, cu Tinuturile

latinisante de la Adriatica, incepea sa se alcatuiasca, numal dal

se alcatuieste si a treia Bulgarie §i, dace, s'ar fi concentrat toate

silintile Statulul lui Ionita pentru a distruge aceasta, Sirbie, ar

fi ajuns far.a niclo indoiala la un resultat, §i s'ar fi intemeiat

deci de la Marea Adriatica pana, la Mare°, Neagra si de la

Dunare pana aproape de Tesalia un singur Stat slay. Aceasta

se putea !rasa numal daca, precum am zis, Imparatia lui Ionita

ar fi avut un caracter bulgaresc si,In linia a doua, un caracter

slay, daca, ar fi trait in Imparatia aceasta ceva macar din aspiratiile

firesti ale unel natiunl, fie si in forma cea mai instinctiva.

El bine, n'a fost asa. Ce a facut Ionita ? A cautat 1nnainte

de toate sa sfarme posesiunile latine prinzind si ucizind pe Balduin,

caruia-I urmeaza ins& energicul frate, Henric. Apol vrea

sa distruga formatiunile grecesti separatiste din Peninsula Balcanica.

De ce ? Pentru ca aceste formatiuni grecesti separatiste

II stateat §i ele in cale cind era vorba de Indeplinirea visulul sail

de Imparat roman", de Imparat bizantin.

Care erail aceste formatiuni ? Cind s'a sfarimat Imperiul grecesc

din Constantinopol, cu toate ca s'a fa,cut o mare consumatie

de Imparati §i pretendenti, totusi at mai ramas. Acel

can ail ramas s'at refugiat In Asia in rindul lntaitl. Astfel acolo,

in Asia, se intemeiaza, chiar de la inceput, pe ling& State care

ail trait numal citiva anT i n'at nicio important, In istoria

universals, s'at Intemeiat doua State durabile, dintre care unul

a trait pana la 1462, iar cellalt numal pang la 1261, dar nu

pentru a disparea atuncl, ci pentru ca in acest an sareiea Constantinopolul

§i sa restituie bizantinismulul §i ortodoxiel Capitala

for fireasca, alcatuind din not o Imparatie greaca, pe malurile

Bosforulul. Cea d'intait a fost Imparatia de Trapezunt,

care cuprindea malul sudic al Morel Negro si era in legaturl

clientelare cu poporatiile din Caucas, care dadea1 principala

putere a Imperiulul supt raportul militar, pe cind bogatia o

dadea frumosul port trapezuntin. Pe de alts, parte, In interior,

luptind cu Turcil, pindind ins& tot ce se petrece in Europa si

asteptind ceasul, era Imparatia cealalta, de Niceia.

Va sa, zica pe de o parte, sus, area dinastie a Comnenilor, a

Maribor Carmen?, cum IsT ziceau, stapinitorT al Asiel si Rasaritulur

Intreg", iar in interiorul Asiel Midi, indeplinind functiunea de aparare

a crestinilor, era Statul nicean al dinastiei Lascaris, §i, In

legatura cu dinsa, ca a continuatoare a acestel dinastil, dinastia

Paleologilor, gi aceste doll& dinastiT. rivniail de o potriva la

Constantinopol. Cad nu li trecea in mints nici color de la Nord,

nicr color de la Sud, sa ra,miie totdeauna acoloi nu, era un adapost,

un popas, un lagar de pregatire pentru viitor. Dar si in

Europa, pe ling& deosebitele formatiunl ale Lombarzilor, ale cru-

29

ciat,ilor francesi, formAiuni care se inttlnesc mai mult In peninsula

si In insule, In Arhipelag, in Morea, dar si In Ahaia, In Salonic,

unde era Bonifaciu de Monferrat, marchis acasa, iar aid rege al

Salonicului, neprittnd fi Imparat de Constantinopol unde biruise

Balduin de Flandra,va sa zica, pe ling& toate acestea, era In

partea apuseana. a Peninsuld Balcanice despotatul Epirului. Acolo

se refugiase un Duca, Mihail, care-sl zicea §i Angelos, si, dupa el,

despotul Teodor a jucat uu mare rol.

S'ar putea Intreba pe ce se razima despotatul Epirului? Pe

ce se razima Trapezuntul, am spus: pe negustoril din orase, pe

triburile mai mult sad mai putin influenOte de cultura bizantina

din Caucas. Pe ce se razima Imperiul de Niceia? Pe o poporatie

uniform greceasca, prospera, numeroasa, mindra, Insufletita

de sentimente naVonale grecestl. Cad acolo s'a format simtul

naVonalita0i grecesti, In Asia Mica, dincolo find numal simtul

comunitaVi imperials romane.

In Epir Ins& nu existal °rase vechi infloritoare, cu poporAie

esclusiv greceasca sail predomnitor greceasca. In vile Epirului

nu existad terani grad. Chiar acum slut doar Grecii, mai mult

sari mai putin pripasig, din orris si renegati, iar, in afar& de

astfel de exemplars, locuitoril Epirului sint Albanesi, Vlahi si

amestecul dintre din§iI. Prin urmare i aid este pentru not

importanta lucrului aceleasi naOuni care pregatisera Imperiul

lui Samuil din Ohrida, aceleasi natiunl care facusera, cu pastoril

vlahi in frunte, Imperiul al treilea bulgaresc, de la Tirnova, ace -

leasi natiuni ajuta la intemeierea despotatului de Epir.

Problema viitorului politic, si poate si national al Peninsulei

Balcanice se presinta imperios la jumatatea veacului al XLII-lea.

Acum Ionita era mort; el perise supt zidurile Salonicului, In Imprejurari

obscure, lovit poate de un atac de apoplexie sail omorit

(1207). §i, dupa succesiunea tulbure a 1u1 IoniA dupa nepotul

lui, Borila ( 1218), alt nepot, Ion Asan, stapinia in Balcani, Si

el era si el domn de Tirnova §i Imparat rivnitor spre Constantinopol.

Astfel !nett, acuma, problema stapiniril In aceasta peninsula

se puns Intro trel concureng: de o parte loan Asan, Tar

al Grecilor si Bulgarilor", pe de alta, parte Imparatul de Niceia.

ei, in sfirsit, despotul din Epir. Tot ceia ce se va petrece In Peninsula

Balcanica, timp de doul decenil va fi determinat de

aceasta rivalitate intro cei trel represintang ai aspir4unilor imperials

si al necesitAil de viata unitara, in Balcani supt forma.

romans.

In lupta aceasta s'a parut une on ca o s& biruiasca, Teodor,

foarte istq si viteaz. La 1222 Patriarhul Dimitrie Chomatianos,

din Ohrida. it Incorona Imparat, In Salonicul atund cucerit. Invins

ins& la 1230, In lupta de la Clocotnita, toate provinciile lui cad

130

In mina Tarn luI de Ilrnova. Urma§ii lui pastrara ceva numal in

atimare de loan Asan, ca ruda §i Imparat.

Dad, Imprejurarile ar fi rams cum erall atuncl, de sigur ca

stapinitorul acesta bulgaresc ar fi reu§it sa realiseze unitatea

imperial, In folosul sail, si am fi vazut, la o data oarecare a

veaculul al XIII-lea, instalindu-se la Constantinopol un urmaq

al ciobanilor vlahT, incunjurat de capeteniile sale de aceia§1 natio,

Incunjurat de boieril §i sfetnicil sal bulgarl. Pare curios, fiindca

n'a fost, dar nu era nimic mal firesc decit ca lucrurile sa se petread,

ma. tin simplu accident a impiedecat insa indeplinirea

acestul gind.

Dad, luarea Constantinopolulul de Bulgarl nu s'a intimplat,

aceasta se datore§te unul aparent capriciu al soartel. Niceienil

nu erau peste masura, de puternici la 1261. Nu trebuie sa uitam

un lucru : ca, data, pe de o parte, ace§t1 GrecT din Niceia erau

Intariti prin contactul cu poporatia curata, viteaza, virtuoasa,

greceasca din Asia, data prinsesera contact acolo cu un mediu

rural sanatos, care a epurat putin mediul putred §i venal din

Bizant, (lac& prin urmare acesta era folosul §ederil la Niceia, se

Intimpinase, pe de alta parte, §i nu desavantagiu : lupta continua

cu Turd! selgiucizi, cari, Inca din veacul al XI -lea, lute -

meiaza marea for Imparatie §i cari, §i dupa navalirea Mongolilor,

ramin destul de puternici pentru a usa, fortele grece§t1 din Asia.

i Niceienil all avut un mare noroc de navalirea Mongolilor, cad,

dad, nu se petrecea, fail, indoiala ca el n'ar fi putut sa treaca

Bosforul §i 0, ocupe Constantinopolul, cum ei erail .doritT sa

fad,. Ii ajuta, Inca o lung, regent& la Constantinopol, unde se

afla pe tron un Imparat minor, §i mu1t,1 voiad sa iea coroana

pentru din§iI.

Intre altil, §i regale JJngariel, Andreill al ll-lea, care, la citiva

and dupa Incoronarea Jul Ionita, avuse §i el ambitia de a se face

Imparat §i daduse vestita, Bull de Aur", prin care consimtia sa

fie numal pregedintele, totdeauna supraveghiat §i banuit, al unel

oligarhil de nobill, numal ca sa, fie liber all face cruciata la

Ierusalim, unde a pierdut multi banT, §i a urmari mo§tenirea lul

Balduin. E doar vremea dind Unguril patrund din Ardeal in terile

noastre, e vremea chid aduc pe Cavaleril Teutonl In Tara Birsel,

Biserica Neagra din Brasov aminte§te de acele timpurT, dud,

Ia inceputul veaculul al X1H-lea, ce moment interesant pentru

viata noastra e timpul de la 1200-1250 ! , el patrund la no! §i

Innalta eel d'intahl burg teutonic la Cimpulung, intemeiat de el,

ca §i tirgul intreg de Sa§1 §i Ungurl catolicT, can se afia& aid

pana daunazi1. Teutonil voiall sa se Intareasca la Sudul Ar-

I Cea ma! veche piatrA cu inscriptie Ia nol e a grafului" sasesc Laurentiu,

In bisericw din Cimpulung a catolicilor.

131

.dealuluf ca §i la nos, dar regele Ungariel i-a izgonit §i a creat

ei episcopatul Cumanilor, intemeind In felul acesta §i o provincie

ungureascg In pgrtile noastre.

Punind In leggturg acest lucru cu cruciata lul Andreit. al

II-lea, cu aspiraWle WI de a fi Impgrat la Constantinopol, on

titlul de rege al Cumanilor pe care-1 poartg, cu pgtrunderea luf

In .erile noastre §i ocuparea Cimpulungului, on hegemonia asupra

regiunilor de munte ale Teril-Romane§tl, se va vedea ca

Impotriva unei Impart,til se ridica, acum o alta. i nos am fi

dispgrut In amindoug casurile: §i dad, Bulgarif a§ezat pe Impgratul

for In Constantinopol §i. dm& Unguril, lucru mal gret, ar

fi izbutit sa, facg din regele for un Imparat constantinopolitan.

EI bine,. nicl regele Andreit al II-lea nu s'a a§ezat In Orient,

erica Impgratul bulgar n'a luat re§edintg In Constantinopol, ci,

slgbindu-se dominAia lating In Capita la de odinioara a Impebizantin,

ajutorul Apusuluf lipsind cad el avea in vre-

riulur

mea aceia cu totul alte grijl, §i, dacg fgcea cruciate, mergea In

altg irecOe: cruciatele lul Ludovic al IX-lea, regele Franciei,

care a luptat pe coastele nordice ale Africei, in Egipt §i Tunis,

s'a intimplat ca BizatAul, intfun moment, ss fie lipsit de apgrare.

Imparatul cu nobilil lul ffind du§I la o vingtoare, Niceienif, cars

pgtrunsesert, Incetul cu incetul pang la malul Mara, de unde se

uitat In Constantinopol ca In casa lor, furg in§tiintag de

partidul grecesc ortodox din cetate: es trimet deci trupe din Asia,

care Intl.& in Constantinopolul uimit, intra on Meg In acest imens

ora§, pe care-1 ggsesc fgra apargtorT, §i proclamg din not stgpfnirea

ortodoxiel §i legitimitatea bizantina in fundAia lui Constantin-cel-Mare.

Din acest moment, soarta Statulul bulgaresc era pecetluitg.

Nu voise sg fie bulgaresc, slay, ci rivnise st, fie un Imperiu, §i,

dacg Imp eriul se putea lua de la Latini, nu se putea lua de la

Bizantinif intor§1 din Asia Mica, gata de a da un necontenit

sprijin nouluf Imperiu bizantin.

Decgderea Statulul bulggresc e de atuncI foarte rapede. El decade

fiindcg nu poate indeplini misiunea sa fireasca. Este §i ltrcrul

acesta mare, ca In istoria popoarelor vezi State care pier

fiindcg nu §i-at. putut Indeplini misiunea for logicg.

Astfel, an de an, Implacia bulggreasct, a decgzut. In preajma el

s'a ridicat puterea ConstantinopoluluI celul not, cu caracter national

grecesc. Cronicarif II spun acuma §i ,,ImparMia greceasca", Rhomats.

In materie de ortodoxie, Impgratil nu mat sint ma de stricg

ca odinioara : temindu-se de o Intoarcere a ofensivei apusene,

de un atac al regilor Neapolului, unde era dinastia angeving a

lug Carol I-it fratele Stintuluf Ludovic ci. Carol al II-lea, el

negociaztt cu Papa, sat delega soil bizantini pentru a primi

unitatea cu Biserica romans, la Lyon, In 1274, unde se abjurit

132

shisma, §i pan& tarzid In veacul al XIV-lea ad fost foarte laze

In chestia bisericeasca Bizantinil ad nol. i, atuncT, dm& el vorbesc

acum de Rhomais", dad, nu mai slut strictl apar&torl at

ortodoxieT, daca nu mal avem a face cu Statul vechid, absolut

imperial, ci cu un inceput de viat& national& greceasca In Imperiul

bizantin, nu de cultura greceasca numal, ci national grecesc,

atuncl Statul bulgaresc la rindul luT e silit sä slime din ce In

ce mal mult cellalt caracter national, decl caracterul slay.

Lupta de principil Intro un Stat qi cellalt IncetInd, razboaielece

se mal poarta shit fax& Insemnatate : ele se dad pentru st&-

pinirea cetatilor de linga Mare, Anhial, Mesembria, §i a punctelor

de hotare, ca Filipopolul. §i ele se continua Indelung, neoferind

alt interes decit al jafuluX.

Ceia ce este important pentru nol In aceasta decadere a Statulul

bulgaresc e deocamdata un mare semn clar de decadere :

parasirea simtulul dinastic. Fusese Intemeiat Statul acesta de

dinastia Asane§tilor. Dinastia aceasta, dupa Ioan Asan (t 1241) gl

dupa fiul sail Caliman numit dupa sfintul unguresc Coloman,

cad mama tinarului rege era fata regelul Ungariel clispare §i

Incepe, ruinatoare, lupta pentru tron.

i straini se vor amesteca In ea, §i nu numal, cum vom vedea,

Unguril vecinl. Pe la jumatatea veaculul al XIII-lea, navalesc

aid Tataril mongolicl, a caror invasiune are o important&

enorma pentru Ungaria. Tot rostul regatulul e stricat de aceasta

opera. de distrugere ; toat& ofensiva Ungariel In Rasarit e Impiedecata

de consecintele navaliril tatare§ti. Provincia ungureasc&

din partile noastre a fost total nimicit& de Tatar!, §i el tree In

Ardeal, ajung pan& In mijlocul Ungariel, pustiesc cele maT Inforitoare

provinciX; regele fugar se adaposte§te In Apusul teril. Cind

Unguril s'ad ridicat dupl aceasta grea lovitura, erad late° stare

de nerecunoscut, incapabin de a indeplini misiunea for istorica.

Atuncl, cu greutate mare, Ungaria Intrebuinteaz& puterl stra--

ine la care nu alergase pan& atuncl, Incercind sl recapete hotarele

§i prestigiul d'innaintea navaliril Tatarilor: ea chiam& pe

Cavaleril Ioanitl, pe OspitalierX, care plecasera din Ierusalim dupl

desastrul stapiniril cregtine de acolo, gi, Innainte de a se a§eza

la Rodos, unde au ramas p&na tarzid, cant& un rost In Europa.

Cum Teutonil gi-au gasit la urma un rost In Prusia, tot astfel

Cavaleril Ioanitl erad s& &ease& unul In Cara regelul Ungariel,

care li darui solemn drepturile sale In Tinuturile romane§t1: pe

Mg& Tara Severinulul, unde se Intemeiase cetatea de catre

Miguel, turnul care se vede §i astazi la Severin, apartine acelel

tetag, se cedeaza drepturile asupra chenezatelor gi Voevodatelor

rom&negt1 ce apucasera a se 1ntemeia In partite noastre :

chenezatele lul loan qi Farca§ §i chenezatul voevodal al lul Litovoid,

iar, dincolo de Olt, Voevodatul lul Seneslay.

133

Cavaleril acestia Insa nu s'all asezat niciodata la no! or! all

stat foarte putina vreme aid. Totusl regele Ungariel, amintindull

ce Mouse pe vremurl, Incearca sa profite de slabiciunea

Statului bulgaresc pentru a-I distruge. Nelinistit la Sud de Bizantini,

el e atacat ded si la Nord de Ungurl. Anume: regele

Bela al IV-lea (t 1270) are un fill neastimparat, care s'a ridicat

Impotriva tatalul sail si a stat o bucata de vreme, pretendent cu

titlu regal, in Ardeal, Intarind hotarul; de aid din Ardeal i-a dat

In minte ca, sprijinindu-se pe puterea chenezilor si Voevozilor

nostri, sä atace pe Bulgar!. Atunci, prin anul 1270, trupe unguresti

si romanestl, conduse de regele tInar" Stefan, patrund si

pans la Plevna. Intaia oars cind am venit la Plevna decl, am

venit supt steagurile Ungariel, prin 1270, cu 600 de an! inner

into de biruinta noastra de ieri pe aceleasi dmpuri de lupta.

Pe de alts parte, ca sa loveasca si pe dincolo pe Bulgarl, In

afara de atacul Vidinulul, undo s'ail dat lupte Impotriva lor, s'a

Intemeiat, alaturT de Banatul sfrbesc, atIrnator de Ungaria, al

Bosniei, si Banatul MacIvei, erbo-bolgaresc In acelasI timp, cu

tendinte contra Bulgaria Atuncl regil ungurf all cautat rude de

ale for slave prin Galitia, rude prin casatoria for cu principese

ungurestl, ca Rostislav, de i-all asezat aid, Incerdnd a-I face apol

si stapInitorl In Balcanl. Dupa pomenitul Rostislav, ocrotit unguresc,

Iacov Sventislav (1263-1271), patrunde chiar cu ajutor

regal si se instaleaza acolo.

Insa aceasta ofensiva, ungureasca, facuta prin partite Vidinuin!

si Macivol, nu izbuteste. Dinastia ungureasca Insasl era rail

sprijinita, de nobill, si de aceia era silita sg, Intrebuinteze In

ofensiva forte straine, din causa BuleI de aur, care prevedea ca

dreptul de chemare la caste al regeld nu se exercita decIt In

cuprinsul regatulu!. Iar, pe de alts parte, dinastia e atuncl impopulara:

unuia i se zice LadislaU Cumanul pentru ca, era Cuman

-dupa mama luI si traia Intro Cuman!, pe cari UngariT II socoball

ca barbarl si pagini.

Astfel, catre sfirsitul veaculd al XIII-lea un noll dusman se

ridica Impotriva Bulgarilor, IncercInd, din partile noastre, sa-I desfiinteze.

Si de sigur ca si el a Intrebuintat forte romanestI. E

Hanul tatArasc ramas In partite noastre. La stirsitul veaculd al

XIII-lea, cu toata intentia de asezare a Ioanitilor la Dunare pentru

regele Ungariel, aid stapfnia puternicul Nogal, care avea

apucaturl imperiale. El causa sä se aseze pe tronul din Tirnova

pe fiul sail propriu, pe Tatarul pagIn Clochi, care luase pe o fats

de Tar. S'a Intimplat Ins& o rascoala, all fost varsarI de singe

In orasul de Scaun, asa melt nicl tentativa tatareasca de a resolvi

problema viitorulul bulgaresc nu reuseste.

Impotriva luI Nogal se ridica, de altminterl, Indata, biruitorul

rival Toctal, si, acesta avInd alte legaturl si alto ambitiunl, Ta-

-tan! se ridica pentru a se concentra din ce In ce catre Rasarit

134

unde-I vor strivi ma! tirzia Ru§il, In rascoala for contra dominaVet

strine.

i atunc!, In , apropierea anulu! 1300, aid, la Dun ,re, se face

liui§te. Ungaria nu poate pastra linia rIulul ; ea se retrage 1rb

Ardeal. Bulgaria se sfarma, In bucaI1 care duo o existen.O. miserabila,

unindu-se numal trecator supt Tarul Alexandru, qi Inca

numal pans la navalirea Turcilor. Tataril se indeparteaza In.

Step ,. Astfel se face loe la Dunare, fn sfirfit, in apropierea anului.

1300, pentru not.

LECTIA a XIV-a.

Dinastiile din Vidin ei sfirgitul Bulgariei. Imperiul Sirbiior

Nu sintem bine lumina asupra Tmprejurarilor care all adus

schimbarea dinastiel bulgare. Avem doar o merqiune care figu-

Dinastil din Vidin stapInesc In cele din urma decenil de via

ale -Statulut bulgaresc. Pentru not In special, din punct de vedere

romanesc, ca §i din punctul de vedere special al leqiilor din

anul acesta, faptul ca o dinastie noun. bulgareasca vine de la

Vidin e foarte interesant. E dinastia Terterizilor, al caril Intomeietor

poarta ca nume cretin pe acel de Gheorghe. El e cel

care biruie§te Incercarea Tatarilor de all anexa stapinirea bulgareasca

la Imperiul for cel mare §i, InlaturInd once alta, cornpetiVe,

izbute§te sa ramlie singur staptnitor In Bulgaria la stir-

§itul secoluluT al XILI-lea. Dinastia aceasta continua pang la sfartmarea

ImparMiel, timp de aproape un veac, prin urmare pan&

la 1393, sail, dad. se tine seama de ultimele rama,§4e ale Statulul

bulgaresc ceva mat tirziii, pang dupe, 1396.

Fars a se cunoa§te lucrurile spuse la stir§itul lectieI precedente,

ni-ar veni grell sa, explicam presents pe Scaunul din Tlrnova

a stapInitorulul de la Vidin. Am vazut Ins a. o serie intreaga.

de Incercarl In legatura tocmal cu pornirea aceasta, am vazut

ca. regil UngarieT de dour, orl Tncearca, sa strecoare rude qi ocrotig

de-al lor, Rostislav, Sventislav, Ru§1 amIndol, In regiunile sirbe§t1

de ling& Bosnia §i cauta pe aceasta cale sa, dea staptnitorl

Bulgarilor. Ce lucru mat firesc poate fi, dupa. neizbinda acestef

Incercarl strdine din Vest, declt sa vie tentativa noun, biruitoare, a

mezaril luT TerteriT, din ace14 Vest ?

136

reazo, In cronicile bizantine. Bulgaril n'au fost In stare niciodata

§i aceasta e foarte important pentru gradul lor de cultura §i

Innaltimea lor de con§tiinta, n'au fost In stare, In cele tref

Impgratif ale lor, sa aiba, nu o cronica, dar macar anale. Analele

slave, bulgare apar tirzitl, In veacul al XIV-lea, prin anil

1340, §i sint o slab, contrafacere a color bizantine, cu mult inferioara.

Bizantinil a o admirabila succesiune de cronicf, plecind

din timpurile cele mai departate si pan& la caderea Constantinopoluluf

: ba chiar dupa aceasta se gase§te un Grec din

Imbros, Critobul, care scrie despre ispravile lul Mohammed al

II-lea Cuceritorul, considerat ca un continuator al Imparatief bizantine,

pe cInd BulgariT nu sint in stare sa dea macar zece

paginl privitoare la ispravile lor. Faptul n'a fost pus In valoare

In de ajuns, §i mi se pare foarte interesant pentru civilisatia

pe care o represintat. uniX §i cellaltf.

Afars de, MI, colo, un pomelnic tirzitl prin manastiri, ca izvor

bulgaresc, trebuie sa, ne multumim decl a utilisa pe cele grece§tf,

care, evident, nu pot da o atentie deosebita unef schimbarl de

dinastie In Bulgaria decadentei. Dar, dace, am sti Imprejurarile

In care s'ai'l flout aceste schimbarf, de sigur ca multe lucrurl

de cel mai mare interes pentru nol In legatura cu chestia Dunarif

ar ie§i la iveala.

Despre Terteril, se spune ca, era Cuman. Numele nu e nicl bulgaresc,

nicI romanesc, e un nume barbar, uralo-altaic, Insa se

poate IntImpla sg, poarte cineva un nume, cum am spus §i alta

data, care sa, nu fie In legatura cu nationalitatea luf, cu limba

pe care o vorbe§te de obiceit. Decd singur numele luf Terteril

nu dovede§te nimic, iar terminul de Cuman" e ambiguu. Cuman",

§i pe vremea aceasta, ca §i innainte, putea Insemna §i

un membru al clasef stapinitoare cumane §i un membru al poporuluX

supus de Cuman!, adeca Rominif. In orbce cas, domnitorul

acesta de Vidin trebuie sa fi avut rosturl Innainte de a

ajunge stapinitor deTirnova, se poate foarte bine chiar ca boierul

acesta de la Dunarea vecina cu panaintul nostru, coborindu-se

din tine §tie ce stramoa cuman, sa, fi avut singe romanesc. Nu

mi se pare ca lumea din regiunea Banatulub, din teritoriul acesta

romtno- serbo ungaro cuman, are un caracter national prea bine

pronuntat In apropierea anulul 1300: de o parte slit Unguril,

de alta Cumanif, In disparitie treptata; dincolo de Dunare este

elementul sirbesc, §i sint Rominf cari se amesteca In toate rosturile

din partite acestea. Nu e un triplex confinium", un Introit

hotar, ci un Impatrit hotar, quadruplex confinium".

Dar stabilirea In Tirnova a unel dinastil din Vidin are o Insemnatate

mare §i din alt punct de vedere, In legatura §i el cu

problema Dunarif §i cu partea istoriel Rasarituluf care ne prive§te.

137

S'a aratat In istoria Sirbilor atinsa On& acum c& an fost

dou& State slrbesti: unul la Marea Adriatic& si cellalt In interior,

in regiunea Novibazarului, Cel de la Marea Adriatic este necontenit

fu leg&turi cu Latinii, prin urmare cu Apusenii, cuvintul

de Latin Bind Intrebuintat in sans religios, nu national ; arhiepiscopii,

episcopil erat catolici. De multe on s'a Incercat a se

face un Stat durabil cu Sirbil de la Adriatica, amestecati mai

mult sat mai putin cu Albanesi si cu Vlahl, pe cind &tit din

interior an avut de luptat cu Manuil Comnenul i at fost In primejdie

s& dispar& In lupta dintre cel doi vecini puternici : Ungaria

la Nord si Imperiul bizaiatin la Sud. Dar el at Mout cam

aceiasi politic& pe care o faceat Domnil nostri stilt* Intre Ungml

i Poldni i dindu -se cind cu unil cind cu altil pentru a-el

conserva, macar In formele tale mai simple, existents,. Apol un

nobil din pArtile Maril Adriatice, Nemania, izbuteste sa cfstige

aderenti In regiunile sirbesti centrale, In regiunile bonito de o

poporatie ortodoxa, traind, ca Imprejurari culturale, supt influenta

culturii bizantine. astfel, prin Nemania, se stabilesc, pe la

1170, legatur! Intro tale don& Serbil. 0 bucata de vreme se urmeaz&

ma conflict Intre tendintele Serbia de la Marea Adriatic& si tendintele

Serbiei din interior, care am vazut cit erail de deosebite

din punct de vedere religios, cultural si politic. Dula& ce

conflictul acesta se ispraveste, Sirbil de la Adriatic& sint total

Invinsi. El an dat energia, initiativa, el all contribuit sa se Intemeieze

4inastia sIrbeasca, dar, In ceia ce priveste sufletul,

Sirbil de la Adriatic& sint inlocuiti cu des&vIrsire. Serbia noun,

care se Intemeiaza supt dinastia lui Nemania, este ortodox& si cu

tendinte politics bizantine, ei, In be sa Una. catre Marea Adriatinde

catre Constantinopol. Ea se desface din ce In ce mai

tic,

mult de Marea Apusului, undo se vor form& alts State : vor veni

alter influents normande, se vor crea State hibride i subrede, in

care poporatia, slrbeasc&, greceasca i albanesa e condus& de

comandanti In numele regilor din Neapole : SIrbil so vor concentra

in, regiunile din interior. Prin urmare acolo, la Novibazar,

In Rascia, va fi de acum Innainte centrul, temeiul Statulul sirbesc.

Ins& Statul acesta sirbesc, cagi

cel bulgaresc, nu poate s& aib&

am spus- o decit o singura tendinta, aceia de a merge la Constantinopol.

Avind acea tendint6 de la Inceput va fi un conflict Intro

Sirbi Si Bulgarl. Lucrurile care se petrec azi supt ochil nostri,

si care vor da tine stie ce consecinte, all existat din tale mai

depArta,te timpuri. In Balcani an fost necontenit dou& marl putell

In lupta: o putere centripetal& amintirea unitatii romane

ei bizantine i necesitatea de aparare comuna Impotriva unui

vecin ambitios ci aplicat spre cuceriri, puterea centrifugal& fiind

determinatl de interesele divergente ale nationalitatilor. Prin

taxmare, ca mostenitorl al Bizantulul, tots tind s& stea laolaltg,

138

aparindu-se Impotriva acelor cari n'ad dreptul sd, fie mo§tenitori

aT Bizantului, dar, ca popor, vorbind limbi deosebite §i cu amintirT

istorice deosebite, tinde fiecars din ele s& stea de o parte

§i sä-§1 alcatuiasca hotare care nu convin, natural, vecinilor.

Astfel, Inc& din timpul cind noul Tarat se intemeiaza, de Petru

§i Asan, de cind s'a incununat cu coroand, imperial& Ionitd.,

Inca de cind asa-numitul Imperiu romina-bulgar" se organiseazI,

StrbiT, din partea lor, cer de la ApusenI, pentru acelea§1

motive, §i capOtO, In acelea§I conditii, o recunoa§tere a situatiel

lor politico. Si WA ca atuncl apare un rege al Serbiel care se Intituleaza,

cel d'intaid Incoronat", §i de la acest Stefan cel dintaid

incoronat (1196-1228), avem un sir de regi sirbe§ti.

Natural c& §i acest not Craid ar fi voit sd. fie Imparat, dar

Papa, distributorul de coroane, i-a dat numal titlul de rege, care

angaja la mai putin. Regatul sirbesc bine In conflict, de la Inceput,

ca §i Ungaria, cu Statul nod bulgaresc, pentru acelea,s1

regiuni care se disputa astOzi intro modernil SirbI §i Bulgarb. §i

amestecul UngarieT in chestia episcopatelor de la Morava" nu e

de mirare: regil arpadienT privesc Serbia ca o mo§tenire politic&

a lor, §i numaT cind ei slut ocupati In Orient, atuncl, In 1217,

Papa I§T putea ingadui curagiul politic de a recunoa§te prin incoronare,

ca o formatie politic& independentO, Statul sirbesc, ceia

ce jignia firepturile traditionale ale regeluT Ungariel.

Statul acesta sirbesc, spre deosebire de Statul bulgAresc, are

o desvoltare mai mult normala, §i el iese la iveala chiar cu

caracterul acesta.

Cu atit mai mult, cu eft in casul a§a-numitului Imperiu romino-bulgar

se luptd, un element in chip firesc aventuros, care

nu poate fi altfel, care se manifest 1, se desvolta §i dispare in

chip extraordinar: elementul vlah §i cel cuman. Cu totul altfel

se poate desvolta un Stat ca acel sirbesc, razimindu -se pe o

singurd, poporatie, perfect omogenO, §i cu totul altfel Statul Asanizilor,

care porne§te dintr'o rdscoala vial* care se sprijine pe

vitejia vlaho-cumana, §i care 1ntrebuinteaza numaT o bucata de

vreme elementul bulgaresc de la ora§e pentru ca, pe urma, cind

acest element ajunge s& conduc& Statul Insu§1, sa nu mai alb&

caracterul militar §i agresiv, ci sa se restringa sfios §i sst caute

numaT o slab& defensivd, in granitile sale militare. Se vede basa

cu totul deosebit& la uniT §i la altii. Nu slut doud, tell slave, de

o potrivd, de tarf amindoul, avind §i una §i alta acela§1 ideal,

Intrebuintind acelea§1 puterl, ci avem un Stat pur slay, col sirbesc,

caruia i se adauga doar in regiunile Adriaticel un sprijin

vlah sad albanes, far, pe de altd, parte, un Stat bulgaresc, al

Asanizilor, din veacul al XIII-lea ci al XIV-lea, formatiune intImplatoare,

in crearea §i apararea caruia particip& o multime

de elemente deosebite.

De altfel mai shut dou& cause care fac ca fn momentul de

139

mare slIbire a StatuluT bulgaresc Sirbil s& alba tocmai eel mai

str&lucit moment al Innaintaril for istorice. Cind consider& cineva

desvoltarea StatuluT sirbesc in veacurile aratate, n'o s& observe,

p&n& la §tef an Dusan acela In care Sirbil vgd pe represintantul

de capetenie al nationalitatil for , deci pantt la realisarea nea§teptata

a color mal indraznete sperante sirbe01, o tendint&

vatlita catre stapinirea Constantinopolulul; ci Sfrbil at rabdarea

de a a0epta momentul cind o astfel de pretentiune se putea

manifesta cu oarecare succes.

De altminteri ar fi fost greu s& tinda spre Imp&ratie In timpul

end nu era hotarlta chestia Constantinopolului Intro candidatT

mai puternicb §i mai indreptatiti decit din0T, Statul bulgaresc,

Despotatul Epirulul, Impgratul de Niceia. Prin urmare, On& nu se

mintuie lupta intro Bulgari, Epiroti, Niceienl, Serbia e 1mpiedecata

de a se amesteca in aceste competitii pentru Constantinopol. Pe

urma, cind vin Paleologii In Capitala for fireasc&, el se bucura

a§a de mult de miscarea mindr& pe care au trezit-o intre Grecl

prin acest succes nea0eptat, Melt, un timp, Imperiul constantinopolitan

al for pare puternic, capabil de a trai in viitor, de a

avea o existent& onorabila. AA trebuit, pentru ca acest Imperiu

grecesc de Constantinopole sl, se zguduie §i s& trezeasca prin

aceasta ambitii din toate pal-tile, au trebuit ticalo01 dinastice

care mai totdeauna aA deosebit istoria Bizantului §i care 1-all

facut s& fie numit de istoricil secolulul al XVIII-lea, aplecati

spre critici morale, be Bas Empire", Imperiul decadentei".

Ceia ce a slabit esential Imperiul constantinopolitan §i a preg&tit

venirea Turcilor in Europa, a fost lupta Intro eel dol Andronicl:

bunicul §i nepotul, §i mal tarziu lupta Intre cei dol Ioani,

loan Paleologul, fiul lul Andronic cel tinar, §i Cantacuzinul, lupte

care all tinut multi anl. Ni putem inchipui ce Insemneaza pentru

o biata tar& b&tuta de nevol, ca acest Imperiu restabilit prin

noroc, lupte pentru tron care in o jum&tate de veac, imobilisind

toate puterile nationals ! Aceast& lupt& a permis Sirbilor s&

Infati§eze lumil priveli0ea nea0eptat6, §i pentru altil §i pentru

din01, a biruintilor, a cuceririlor §i a consolidaril imperiale a lul

Stefan Dusan (1331-1355). Pan& atuncl Ins& Sirbil ramaseserl cu

toate puterile Tor, in acela0 timp cind Bulgaril 10 distrugeaA puterile

for propril §i ale aliatilor for In razboaie zadarnice pentru

luarea Constantinopolului. Pe de o parte era o ceat& furioas1

care se istovia in lupte ce nu eraA cu desavir0re necesare §i pe

de alt& parte un lagar de pregatire, gata, in momentul hotlritor,

s&-0 arunce puterile innainte §i s& biruiasc1. Aceasta este deosebirea

intro SirbI 0 Bulgari in vremurile acelea departate.

Incetul pe Incetul, decT-0 aid voiam O. venim , centrul de

greutate In partile acestea se stramuta In Apus. Cad dinastia

140

de Vidin, pe care o precede Tarul Constantin (j- 1257), Inrudit cu

et si pus de el, insemneaza innainte de toate acest lucru: ct. de la

Apus vine acum that& puterea, toata iniVativa, toata important a

si nu din Apusul vlah sat albanes, el dintr'un Apus

mat departat dealt acesta. Asistam si fn viAa bulgareasca la o

Doul, ofensiva apuseana, care da Bulgaria alts, dinastie si alta

orientare

Cind Terterizii se ispravesc in framintart singeroass cu Tataril,

and Incercarea Ungurilor de a-0 pune vasall In TIrnova

.nu izbuteste, SismaniziT, tot din Vidin, din Impatritul hotar",

si tot de rasa amestecata, continua, grin Taril Mihail (fit. al lul

§isman) si Alexandru, nepotul sat, lupta pentru neatirnarea twit.

Insa nict dinastia a doua de Vidin nu poate s salveze Bulgaria

de soarta care o asteapta.

Intait un lucru era sigur: ca in tot veacul al XIV-lea aceasta

Bulgaria se va framinta necontenit cu Sirbil. Una din cele d'intail

men#unt privitoare la principatul muntean, al Rominilor

clip munte, care, cu Scaunul voevodal in Arges, unia partite de

dincoace de Olt cu cele oltene, e aceia din 1330. Un Tihomir

sat Ivancu, Tugomir, zic unit, Tihomir, ziceam odinioara; Tihomir

e un nume foarte obisnuit In Peninsula Balcanica in

veacul al XIII-lea " intaiul Mare-Voevod argesen (pe la 1330) e

tatal lul Basarab sag Basarab., care e pomenit acum, In luptele

acestea dintre Bulgart si Sirbi. In ciocnirea dintre eel doi seri slavi,

.care se da la Velbujd pentru a se sti data Tarul bulgaresc va

mat avea puterea cea mare In Balcant si data regale sirb va

cuteza sa intinda si el mina catre coroana imperials, iea parte

si contingentul lul Basarab, dupt, ce si mat innainte pe la not

trecusera cete de Bulgarl Impotriva Sirbilor 2.

Lupta aceasta se mintuie cu o infringere mare de partea Bulgarilor.

Dar Statul invinsilor continua a trai si mat departe. La

Velbujd se hotareste Insa ceva: ca in competipnea catre Constantinopol,

care se va ivi neaparat pentru ca Imperiul bizantin

shibit din causa Indelungatel lupte intre bunic si nepot, intre

Imparatul legitim si cel nelegitim, nu vor mat merge Bulgarit

catre cetatea Imparateasca,ci Sirbil. Prin urmare ea serveste sa

constate si acesta e rostul razboiulut la urma urmet sa con -

state Intro cele doua popoare care simt nevoia de a revisui situaVa

..Tiredek, Geschichte der Serben, I, p. 316. Constantin Tih e Tar bulgAresc,

.cum am vAzut, In acelasI veac.

2 Ideia CA din Io", care aminteste pe Ionita", cum Cesar a ajuns sa fie

la Roma titlul ce se alipia la numele fiecarui ImpArat, s'ar fi fAcut Ivanco,

nu se poate admite. $i nu pot fi doua nume pentru aceias1 persoanA: Basarab

Ivanco INicolae Alexandru, pentru Domnul Ingropat la Cimpulung

In 1364, amine IncA neexplicabil pe deplin).

141

for reciproca, de care parte e puterea maT mare. i, In foarte.

scurf/ vreme, strecurindu-se cu mutt& dibacie Intro cele don/

pa,rtide din Bizant, IntrebuintInd si pe unit si pe altiT, Stefan

Dusan, marele rege al Sirbilor, izbuteste sa se puie in stapinirea

Intregil Maced mil.

Izbinda aceasta e Intriadevar mare, dar personalitatea lul Dusan

nu e vrednica de o prea mare admiratie. N'a fost nicT un mare

conducator de WI, nicT un caracter deosebit de viteaz, nicT un

cirmuitor cu masurl Intelepte, deli a dat leg' teril sale. Dar a

fost o personalitate norocoasa, care a avut bun simt si dibacie

In momentul chid poporul sad IT Linea forte disponibile la 1ndemina.

Se mill, cineva Ins/. clnd vede cum Imparatia s'a sfarlmat

dupa moartea lul Dusan (1356). A avut un fit, Uros, care

n'a fost extraordinar de bine Inzestrat, dar, ()Acura, nu merita

soarta lul. El a fost raped° Inlatura,t, de fapt, pentru a face loc

Craiului" Vucasin si fratelul acesta, Ugliesa. ET conduceat Serbia,

jar Tarul, care era ruda cu stapInitoril de la noT, tinInd o

fata, a lul Alexandru fiul luT Basarab, fusese dat la o parte.

StInd la Serrhai, Ugliesa hotaria ma' mult: el 1st zicea bulgareste

loan Ugliesa si Linea pe fata CesaruluT" Voichnas (Volhna).

asezat In Vestul macedonic si supt Dusan. Dar nicl In minile

hi si ale luT Vucasin nu era Serbia In Intregime, cat' In toate

partile se ridicafi stapinitorT independent', Intro cari si Simion,

fratele lul Dusan si dusmanul nepotuluT sad, care-0 lua partile

macedonice din Sud, Impartindu-le si cu altil.

De undo vine acest fapt? Statul lul Dusan, mort undeva pe

linga Beroe, Ingropat la Prizren L, se razima In rindul Intahl pe MacedonenT,

dar Macedonenil nu represintat nicT atuncl o unitate etnica,

cum nu represinta nicTo unitate geografica bine delimitata si nicTo

o unitate de traditil istorice. §i, prin urmare, tot ceia ce se

Intemeiaza pe MacedonenT trebuie sa se sfarme, potrivit cu divergentele

national°, potrivit cu deosebirile teritoriale si cu urile

mostenite resultlnd din altA, desvoltare istorica a fiecaruia. Asa

tacit Serbia n'a fost merita si Intarita prin Macedonia, ci Serbia,

merita aparent prin aceasta Macedonie, a fost slabita prin toate

causele de discordie care result/ din caracterul particular al

acestul teritoriu. §i, pe de alts parte, Stripa erat prea slab' pentru

a se putea reface dupa silintile extraordinare ale Imperiulul la

Dusan spre Constantinopol.

§i, totusi, Statul acesta n'a avut niclodata Tracia, el a rgmas

totdeauna departe de Constantinopol, mult,amindu-se cu Patriarhatul

din Ipec si cu titlul de Imparat al Romeilor si Strbilor"

pe care 1-a luat Intemeietorul sat,

1 Jiredek, Geeehichte der Serben, I, p. 412.

142

Line, Statul sirbesc, raped° si total descompus, vedem slabind

din ce In ce si IndreptIndu-se spre disparitiune Statul bulgaresc.

0 ilusie de pace, de liniste, de solidaritate politic, o da

doar lunga stapInire a Tarulul Alexandru. Observam, In treacat,

asamanarea de nume dintre Alexandru din Tirnova si Alexandru

din Arges: numirile acestea nu sint niciodata IntImplatoare, ci

totdeauna arata, o Inrudire si, precum numele lui Vlaicu, urmasul

lui Alexandru al nostru, nu aminteste In zadar pe Slava din

Bosnia: Vladislav-Vlaicu, tot asa al lul Alexandru Insusl, al

Machedonului, Inseamna o legatura dinastica necunoscuta non/.

Supt Tarul Alexandru, Bulgarii at liniste, o multdme de

vreme, dar aceasta nu e altceva decit linistea abdicaril. El

at par sit once plan asupra Constantinopolulul, orice &dull

de expansiune dincolo de Balcani si Rodope: Bulgaria e strinsa,

In margenile cele vechi ale el, din timpul cel d'intaia al asezariI

elementului bulgaresc.

Dar nu era numal atit. Dupa, exemplul Serbiei, dupa dating,

ce exista si ]a unit stapinitori din Balcani, de a Imparti mostenirea

de pamInt Intro copil la moartea parinteluI, se creiaza,

la moartea lul Alexandru &ma State legitime, unul de Tirnova,

ramas In stapInirea lul Sisman, fiul lui Alexandru cu frumoasa

Tarita Evreica, botezata, de dinsul pentru a fi ridicata pe Scaunul

stapiniril, iar altul la Vidin, undo resida alt fill: Strasimir

sat Sracimir. Astfel avem la 1365 aparenta a cloud Bulgarii.

Existenta acestor formatiuni politico s'ar putea explica Inca,

Intr'un fel: dinastia de Vidin se unise cu stapinirea de Tirnova,

dar unificarea nu se putuse face complect. Vidinul era un chenezat,

si n'am gresi puindu-1 In legatura. si national& cu

propriile noastre chenezate oltene, cad, la Bulgari, cnezT nu stilt.

i dupe unirea cu Taratul decl, el mai pasta, amintirile lul de

staptnire separati . i atunci, fiind dol fii de Tar, acestl dot

mostenitori avind mame deosebite si urindu-se unul pe altul,

era natural sa intervie o Impartire de venituri ca aceia care

a intervenit Intro Ilia si Stefan, Bit lul Alexandru -col -Bun al Moldove,

Domnl amIndoi si In acelasI grad, dar cu alto resedinti

si mijloace de intretinere. Taratul acesta de Vidin, care a trait

In coasta noastra peste treizecl ani, ni-a dat noun cancelaria

munteana, cad cele d'intaia acte muntene stilt redactate supt

influenta cancelariel lui Strasimir. De alminterea, el Linea In

casatorie pe sora Imparatesei Serbiei, pe alta fat& a lui Alexandru,

alta Domnita de la noi, din Arges, care a Impartasit

pa,na, la sfirsit soarta, foarte schimbatoare, a sotulul ei.

Natural ca Tarul din Vidin, putin cam In aier, si Tarul din

Tirnova, amenintat din toate partile de dusmani, internl si externi,

nu eraa In stare sa, se Impotriveasca Turcilor. Impartirea

In dolt& a Bulgarilor era sentint,,a de moarte a acestel tert

Nici Bulgaria asa cum se gasia la secolul al XIV-lea, n'ar fi

143

fost In stare sa se Impotriveasca avintulul otoman din cele d'in,

twill deceniY, an atit mal putin cind o dusmanie nestinsa, domnia

Intre fiul Evreicel din Tirnova si fiul crestinel, Romincel, de la

Vidin.

Se zice Ins a all fost, nu cloud Bulgaril, ci treT. Cea de-a

treia ar fi fost Bulgaria lul Dobrotici, de la care vine numele de

Dobrogea, dat el de Turd (Dobrugl-iii, tara lul Dobroticl").

In privinta lul Dobrotici, parerile care s'all manifestat pans In

timpul din urma, trebuiesc schimbate putin, cu atIt mal mult

ca Dobrotici a devenit foarte interesant in discutiile diplomatice

din ultimul timp, si care nu se tie ce consecinte vor avea. Ma

Indoiesc de caracterul lul national bulgaresc, intaid, §i, al doilea,

de existents, In hotare bine definite si recunoscute de toata lumea

a acestel BulgariT a Mare! Negre, care ar fi la originea Dobrogil

turcestl.

In tulburarile din Balcani determinate de luptele pentru tron

ale Bizantinilor, de ofensiva Sirbilor si de creatiunea Imperiulul

lul Stefan Dusan, In luptele acelea, un mare numar de aventurierl

si-all gasit norocul, IntocmaI cum, In Apus, pe vremea razboiulul

de o suta de anl, s'all ridicat personalitatl cu totul indiferente

altfel, vestitul John Hawkwood, de pilda, care, stringInd

un numar de mercenarl englesi, a fost mult pretuit si bine platit

In razboiul cel lung pentru osebirea Franciel de Anglia.

Si In acest razbohl din BalcanI s'all ridicat personalitati militare

interesante. Unpl dinteinsiI e acel Momcilo care a ajuns

sa aiba o armata de mil de oamenT si hotara soarta razboiulul.

Un altul a fost Dobrotici, al carui nume lnseamna: fiul lul Dobrota".

Dobrota Ins& nu e un nume bulgaresc numal decit, ci

nol avem un sir de nume curat romanestI cu aceasta terminatie:

Laiota, Ca, luta, Basot5 Cocoa, Gerota, Ba, iota, COsota (cf.

Kossuth); formatia aceasta nu e nicI macar slava, pentru ca, sufixul

ota" nu e slav, iar ca dobr" e o radacina slava, care

Inseamna, bun", nici aceasta nu fndreptateste vre-un fel de conjecturl

nationals, cad sInt atItea radacinl latine In nume germane

$i rada.cinI germane In nume romanice.

Supus poruncilor unul Balica din Karbona (psi Balica e nume

romanesc), tovaras al unul Teodor, de nationalitate neclara, acest

Dobrotici, care putea foarte bine sa fie Vlah, Macedonean, se

amesteca mult In luptele acestea. El strings In jurul lul un

numar de trupe, si resultatul este ca i se cedeaza, anume cetatI,

Midia, apol Kozeakon, Emona, lInga Mesembria, cu acel titlu de

Despot, pe care Bizantul it dadea cum s'ar da astazI un mare

cordon al until Ordin, §i In acelasi timp i se face onoarea unel

Inrudiff ImparatestI.

Prin urmare, Inrudit an Imparatil, Impodobit cu titlul de

Despot, avInd castele la Indemlna, el poate sa joace un rol

144

mare, care se tntinde pan& la Trapezunt. La Inceput are acele

castele de ling& Mesembria, oraq grecesc, reclamat continua de

Imperiul bizantin §i cucerit de cruciatil lul Amedeti de Savoia, In

1366, pentru Ioan al V-lea, §i numal tirzit, st&pinirea lui, mergind

din castel In castel, ajunge s& se Intinda pan& in regiunea Varna,

s& aiba, o reqedin0 In castelul Kalliakra, considerat ca un fel

de Capital& a la Dar de la Kalliakra pan& la gurile Dunarii

mat e loc! Suatem mult mar IndreptAit,1 a fix& st&pinirea luT

Dobrotici ca pornind de la Mesembria qi Midia §i ajungind, ca

extrem punct nordic, la regiunea aceasta de ling& Varna.

Un aventurier, cum erail NormanziT in Orient, cu citeva

veacurl innainte, cum era un Catalan ca Roger de Flor, un viteaz",

care, Impodobit cu un titlu de Curte §i cu o alian0 imperial&,

TO cant& norocul cind intiun loc, cind intealtul. StAptnirea

IntImplatoare a until aventurier de origine dubioasa nu

poate constitui Ins& o tar& qi 'Asa, la o distant de citeva

veacurl, o moqtenire de drept unul anume popor.

LECTIA a XV-a.

Turcii la Dunk're. Lupta pentru cetfitile aminduror

malurilor cu Rom full.

De obiceill, multamita retoricel dip cartile de istorie, care este

bung, numal In anume margenT, Intru cit face expunerea mal

placutg,, dar nu falsifica adevarul, se Tnfatipaz6. navalirea Turcilor

ca un fel de §ivoill salbatec, care cu o furie nebuna trees

peste p&m1nturl §i oamenl gi de la o bucata de vreme unifica,

In aceia§1 parasire, miserie §i saracie material& §i morals, toate

ruinele pe care le-a facut. Or! ar fi opera unul cutremur, care

ar fi sfarimat totul §i pe urma ar fi a§ternut peste ruine pamint

salbatec, acoperind locul uncle ail fost temple, palate §i gradinl.

Cum §i 1nnainte am avut ocasia 0, mat, aceasta conceptie

este absolut neadevaratl. Turcil osmanlil no! li zicem Turd,

el !ma 41 zie Osmanli', cad Turc" la el Inseamnl cioban, barbar

ratanitor , Turcil ace§tia osman1I1 n'au fost nicl destul de

puternicI §i nicl destul de con§tieng de menirea for politic& pentru

a da ce credem nol. De aid nu urmeaza ca trebuie s&-1 consideram

ca pe un fel de aposton a! pacil, ca pe raspinditoril

binefacerilor civilisatiel asupra terenurilor pe care le cuceriati. Nu,

nicl 'fail avut pretentie la a.,a, ceva, dar Intro vintul acela n&-

piasnic, care rastoarn& totul, §i purtatoril de civilisatie mu& §i

trezitoril de energil proaspete, este o distant& mare, In care pot

sh-§1 &ease& locul alltea rostur1 de popoare. Unul din a,ceste

rosturl 1-ail avut Mr& Indoiall Turcil.

Turd! n'ali vent In Europa din dorinta de a cuceri. Dorinta

de a cuceri este qi ea determinate, de anume motive de psihologip

general& a unul popor. Un popor cucere§te, sali dud nu, se

pate *ant pe pamIntul luI, eeia ce se Int1mpll foarte adese

or!, sats ffindc&I indeamn& din urm& alt popor, prin urma,re e

I0

146

silit sa caute o locuin0 In alta parte sat., In sfIrsit, un popor

cucere§te atuncT cind este condus de un ideal de glorie sat de

o conceMie politica.

Im! Inchipuit et, In afar& de aceste trot casurl nu mal poate

exista nicTunul. La Turd nu e nicT casul Intaid, nicl casul al

doilea, nicl al treilea. Turcil puteat. foarte bine, cIt,1 erat, O., se

hraneasca In Asia Mica. Turci osmanlIT erati pastor!: Asia Mica

e un admirabil toren pentru viata pastoreasca, samantnd cu regiunile

mrpatice §i balcanice: val, mung nu tocmaI InnaltT, verdeAa

trebuitoare turmelor, putinta, schimbaril dupt, anotimp a

pasunilor dintr'o regiune intr'alta. Prin urmare, din punctul de

vedere al vicAil economics, acest popor nu avea niclo nevoie sä

paraseasca un teritoriu pentru a lua In stapinire alt teritoriu

vecin. Un popor care sa, raspingt, pe Turd din Asia Mica si sa-I

Indrepte asupra Europe!, n'a intervenit. Ad navalit Mongolil, la

Inceputul veaculul at XIII-lea, in drum catre Europa, si at cucerit

Asia Mica, Mongolil, cari, cum spuneam §i anti data, sint tot

Turd, cad nu e niclo deosebire, In ceia ce priveste rasa, In ceia

ce priveste telul de viata, Intro luptatoriT lul Ginghishan si Turcil

osman111 de la Inceputul veaculul al XIV-lea, nu e niclo deosebire

Intro ostasiT luT Timurlenc sat. Tamerlan si a! lu! Baiezid,

prins In lupta de la Angora de acest Timur. Deosebirea e doar

di ace§tia venial din Rasarit si eratl ma% multi, maT tar!, mal

disciplina4 ma! Inzestrag cu virtut,T eroice decit Turci! cellalti.

Mongolif at stapInit Asia Mica, care a attrnat ma! multe decenil

de dingil, dar, cu toate acestea, nu s'at dislocat Turcil de aid,

pentru ca stapInirea mongola era de un caracter general: nava-

Mori! stateat In taberele for departate si puteati sä ramlie astfel

vechil proprietarl de pamint exact In acelasT fel ca ma! Innainte.

Cu MongoliT !ma, de la un timp, s'a ispravit, si astfel In Asia

Mica ramIneau numa! Turcil osmantil, linga TurciT Caramanulul §i

al celorlalt,I vecint Traiatl foarte bine Intro dinsiT, cad erat prea

pu-kinl pentru atita pamInt. N'a fost Inca odata niclun motiv

care sa -! Indemne pe unil Impotriva celorlalg. CerturT de dinasti!,

planurT de unitate In Asia Mica, supt o sitigua familie, n'az'i

aparut nidodata. Dinastiile coexistat unele ling. altele In lee;

turile cele mal buns, fart., nicTun fel de motiv pentru izgonirea

unora prin 41.

4i, iarasi, o tendinO, de cucerire, determinate de motive ideale,

fata de starea culturala a poporulul turcesc si a ramuril osmanlil

a acestul popor, nici nu se putea admits. Niel macar nu

era la dInsiT o poesie populart,,sa zicem, cu caracter eroic traditional,

de vitejie comuna, nationala, pe care o Ittilnim la SirbI

cind se rascoala Impotriva Turcilor, la Inceputul veaculul al

XIX -Iea. De §i n'a existat la acestia o clasa de carturarl, care

sa-I Indemne la rascoala, contribuind la Intemeierea Statului,

rascoala totu§! porne§te §i se desvolta, multathita faptulu! ca

147

lucrarile tiparite erail Inlocuite Indestul prin cfntecul totdeauna

vi t, care merge din gur& In gura. Cad se poate IntImpla ca o

balada cunoscuta de toata lumea, miqcbad sufletele tuturor, s&

exercite asupra celul din urma dintre saracil sl necarturaril unel

terl o influent, mal adinca §i declt cea mai genial& poesie a

unul poet cult sail decIt opera unul filosof de catedra care nu

.afl& rasunet In societate. Dar SIrbil a1 avut un Intreg trecut

razboinic medieval, pe care Turcil nu 1-ail avut, ace§tia fiind un

popor not, .supt raportul politic, ca §i supt cel cultural.

Atuncl de ce au venit Turcil din Asia In Europa ? AI venit

pentru c& -Grecif Bizantulul se bateau fntre dfn§il, §i n'avea1 banl

qi nicI curaj, asa !nett trebuiail sa, recurg& la curajul altora, pe

cari sa-I pia-tease& ieften. Li trebuiat nu mercenaril, din Apus,

cari erat foarte bunl, dar §i costail mult, puteml s111 aduc&

elementele care nu mai Oat ocupatie In veacul al XIV-lea, Intrebuintate

find In razboiul de o sut& de alai, Francesf, Englesl,

; puteat s& recurg& la vecinil din Peninsula Balcanict,

dar §i ace§tia costae scump, de §i altfel decit bane§te: prin consecintele

interventiel lor. Din Intrebuintarea In certurile bizantine

a elementelor bulg&re§t1 qi strbe§t1 result& fntemeiarea unel

puterl ca lul Momcilo, ca a SIrbului Voihnas, caruia Bizantinil II

dad titlul de Cesar ci care, Intre Dusan, Cantacuzin §i Paleolog,

face politica lul proprie, de jaf §i cl§tig, sat. crearea puteril

lul Dobroticl, care, la Midia §i In alto castele vecine, pin& la Kalliakra,

amestecindu -se §i In afacerile Trapezuntulul, are pretentia

tle asemenea afacerile Imparate§tI de o parte qi de alta a M&ril

Negro. Astfel de example erail suficiente ca s& Invete pe BizantinI

c& astfel de ajutoare se pl&tesc scump la sfircit. Politica bizantint

dupa cum o cunoaqtem, se razima lust, Intreaga pe In-

-trebuintarea unul vecin barbar care poate servi In conditiunl fa-

-vorabile pentru Imperiu, far& primejdie imediat& pentru acesta:

aka Intrebuintasera pe Bulgarl, pe Ungurf, pe Pecenegf, pe Cuman!

§i pe Tatar!. Tot In felul acesta vor cata sa fntrebuinteze

§i pe Turcil din Asia Mica.

Intr'un studiu al mi&1 tip&rit In revista de filologie bizantina

Byzantinische Zeitschrift", Latins et Grecs d'Orient et l'aa,

blissement des Tures en Europe", In care se cerceteaza tocmai

problema stabiliril Turcilor In Europa, am aratat cum Turcil din

Smirna §i alte regiunl a fost adu§I s& se amestece In marile lupte

interne din provinciile Imperiulul grecesc. De o parte, lupta Intro

Andronic-cel-BtArfn §i Andronic-cel-Tinar, nepotul lui de fill, lupta

din Intlia jumatate a veaculul al XIV-lea, pan& la 1328, ci,

dupa aceasta, lupta dintre Joan Paleologul, Imparatul legitim, ci

tutorul sat Cantacuzino, care -c! zice Ioan al VI-lea, lupta care

a tinut multa vreme, de prin anil 1341, de la moartea Paleo-

Jogulul Andronic, tattl luI Ioan al V-lea, pgnt, la 1354. Dec!, timp

148

clo dou6,zeci de anl, Bizantinil atl avut rivalitatea aceasta pentru

curoana, Intre represintan#I dinastiel Paleologilor si Intro usurpatorn.'

acesta din neamul Cantacuzinilor si flif sal. El bine, In

ace.* lupte s'ad oflus Turcil din Smirna, IMAM: el alt stat o

bucata do vreme, au savIrsit anume ispravl razboinice, atl jaluit

putin pe alaturi, nu mult, In once cas nu mai mult dealt eella10

apol sail Intors In Asia Mica. Turcil osmanl Insa, venig

ceva mai tarzit, ad ramas in Peninsula Balcanica.

Pe atuncl, asupra Osmanliilor avea putere Urkhan, fiul luf

Osman Intemeietorul si tatal Jul Soliman, prin01 de coroana care

a adus Banda sa si a asezat-o In Europa, si, In acelasI timp, §i

tatal lul Murad, care a fost, Intro altele, cuceritorul Adrianopolel.

De ce atl ramas Turcil osmanlif si cellalg nu? Explicatia e

tocmal In faptul ca Osmanliil erad eel mai rail organisaV, eel

maf saraci, eel mai putin cull si avead o viata mat pAin asigurata

In Asia Mica. Cind e vorba de Turcil din Smirna, acestia

represintad un respectabil Emirat, supt conducerea lul Umdr,

acelasf nume ca si Omar, dar pronurqat mai gutural, care s'a

luptat si eu flota Crucia4ilor si a avut Infringer!, dar si succese;

Turcil din Emiratul lul tinead malul care putea sari imbogMeasca.

Alto marl Emirate oral al Caramanulul, al Chermianuluf, tole

mal tali din Emiratele turcesti continentale. Turcif osmanlif, ca

sa. aduca sfarimarea Statuluf Caramanilor, ad trebuit sa lupte

pans In veacul al XV-lea, aproape un secol , care Ins . nu s'ad

amestocat In lupta pentru ca, sta,ptniad tale mai multe paminturl,

avead tole mal frumoase perspective de vlitor §i intretinead

mai pAine legaturl cu Marea.

Osmanllif avead Ins& o situa#e geografica foarte nenorocita :

plecasera din niste satule0 fara Insemnatate, care ad ramas

fara Insemnatate si pang, in zilele noastre, In regiunile de catre

Niceia, Nicomedia si Brusa, prin urmare In coltul de cake Marea

Neagra. Asa fiind, el nu puteall sä realiseze aceleasl cI§tigurl ca

si cella41. Pe de alts, parte, intinderea for teritoriala In alto

directil i -ar fi pus In conflict la Rasarit cu Imperiul de Trapezuut

la Sud cu formatiunile marilor Emirate centrale din Asia

Mica, iar la A,pus cu ace! Emirl cari detinead coasta Mediteranel

pan& la, Marea de Marmara. Erad decl aruncaif fatal, In expansiunea

lor naturals, asupra Furopet

Dar, pentru a se sala§lui statomic in Europa, a trebuit sa inter*

Inca, o mare gresea,la, politica bizantina, ca din Constan--

tinoppl, Wind co.lcule proaste de oamenl saracf, ate ajuns la Or.

rerea, pa, decit sa aduca necontenit bande, o mal bine sa, le tietotdeauna

la dispositia lor, Intoomal procum, dupa tratatul din

Mrianppol, care Ingaduia expcortn1 de gene din .erile noastre,

149

proprietari! muntenT §i-ail adus plugarl no! din Bulgaria, iar Moldovenil,

plugarl dintre Rutenil Bucovina

Prin urmare Imperiul turcesc, care a djung apol pans la

Buda, care era sa patrunda gi pang la Viena, bare a times soldatil

sal pang, la Toulon, pe vremea luptelor dintre Francis° I-id §i.

Carol Quintul, acest mare Imperiu, mal mare debit cel bizantin din

timpurile cele mai fericite, a pornit de la un simplu laggs permanent,

de la Tzympe, azl Cemenlic. Acolo ad stat pang la 1354,

cind a fost un mare cutremur cutremurele par a fi jucat tn.

rol Insemnat In vicisitudinile Imperiulul turcesc: doar Innainte

de razboiul cu Italia a fost un teribil cutremur In partile Mkril

de Marmaraa§a, de puternic, IncIt a trIntit la pumint zidurile

color mal multe ora§e din partile Bizantulul. Si atuncT, In 1354,

Turcil n'ad Intrat In Galipoli In calitate de cuceritorl, ci numal

fiindcg, stall deschise portile, §i prin urmare nu-1 ma! Impiedeca

nimenT sail stramute taberele In pieta §i locuinta In casele

ormuluI lasat farg, apgrare.

Bizantinil, pe vremea aceia, erad Inca In toiul luptei dintre

Cantacuzinl §i PaleologI, pang, ce, prin tradare, izbuti Ioan

al V-lea Paleologul sg, Intro In Constantinopol §i loan al VI-lea

fu silit sa se retragg la mangstire, sotia sa la an& mangstire,

iar fiul for avu o existents zbuciumatg farg sa fie In stare

a sustinea aspiratdile Impargtesti ale parintelui sail. Cttg, vreme

dura Inca aceasta lupta, fireste ea, nu se putead lua masurl

pentru a Impiedeca asezarea In Galipoli a unor auxiliarT atit de

folositor!. Dar, §i cind se ispravi cearta pentru tronul constantinopolitan,

Turci! Tnnaintara, ocup1nd alto patru orase: Burgas,

Tzurulon (Ciorld), Mesene (Caristiran), Demotica (apol qi Rodosto).

Si de ce tocmai aceste patru °rap ? Erat ale vestite ? Nu. Le ocupall

fiindcg, el ramasesera, bind nu eras! mercenaril Impgratulul, hog

de drumul mare, hog de caravane, cum all fost si Arabi! pang

ierl : sail calluze sail hot!. Dec!, In aceasta calitate, de hog de

caravane, cu care TO tinuserg, viata In Asia Mica, atacind pe

negustoril cari mergead spre Trapezunt §i Tebriz, cu bogatiile

Persie! qi Asie! Centrale, el cautail sa ajunga In stapinirea drumulu!

de Nord, catre Adrianopol si drumulul de Vest, catre Sa-

Ionic. Drumul de Nord ducea de la Adrianopol la Ni .I si la

Belgrad sail, prin anumite ramurl laterale, la Dunarea noastrg,

iar prin drumul cellalt, de spre Salonic, puteat sa se coboare In

peninsula Moreil sail sg, apuce, la Apus, catre Via Ignatia, bare

duce la Durazzo gi la Marea Adriaticg. Anexind cetatile aratate

§i Bulgarophygon (Eschibaba), ma! Drzifi numal, 'mail sa ajungg,

la Adrianopol, la Filipopol, la Zagora, iar. de cealaltg, parte, la

Ipsala, Makri §i Cumurgina, Osmanli[ deveniat staptnitorl al

tuturot drumurilor.

Imperiul bizantin, zicem, n'a luat nicIun fel de mIstitlimpotriva

150

intinderif rapezi a acestor asezArl turcesti. Explicatia trebuie eautata

si In dificultatile extraordinare in care se zbatea acest nenorocit

Imperiu si dupa restabilirea unitatii imperiale, dar de sigur

trebuie cautatl Inca intfun lucru: in convingerea pe care o aveari

Bizantinil c& va trece si aceasta. Apa trece, pietrele ramin" era

si un principiu de diplomatic bizantina. Cite nu vazuse Imperiul

acesta de Constantinopol, de cite on nu fusese Inchis In zidurile

Bizantuluf, de cite on nu inviase iarasf pentru a avea perioade

de glorie! Cind o Imp&ratie dureaz& de sute de ani, se poate

mira cineva de ind&ratnicia credintel c& prin intoarcerea vremurilor

bune va mai trai Statul acela alte sute de alai ? Si cu atit

mai mult, cu cit Imperiul biza,ntin represinta ordinea romans,

necesitatea imperials, si Bizantinil aveall dreptul s& cread& c&

lumea nu poate trai fAra aceasta, ordine moral& intrupat& inteinsit.

Imprejurarile exacta care ail adus, In 1361, cucerirea Adrianopolef

de Turd nu se cunosc. Cronicile turcestf sint foarte sarace,

cronici bizantine n'avem. Ail tacut cele dolt& glasuri care

vorbisera pan& acuma: glasul ambitios al Cantacuzinului, care

i -a scris memoriile, i glasul sententios al teologuluf Nichifor

Gregoras, care void s& dea istoria discutiilor luf, fiindca el represinta

o form& divergent& a interpretatiel ortodoxe, o conceptie

religioas& proprie si, ca s& se aseze cearta luf in mediul timpului,

a trebuit sä scrie o foarte important& cronic& Dup5., aceasta

nu mai avem cronici bizantine; anale bulgArestf nu Sint decit

numal acelea, noun, care s'all tradus In romaneste, la inceputul

veacului al XVII-lea, de calugarul Mihail Moxalie, pastrindu-se astfel

si in form& romaneasca stirile privitoare la ultimele timpurf ale

Statuluf bulg&reSc.

Adrianopolul find si el ocupat, in conditil pe care le expune

legendar cronica turceasca mai tank), si, pe de ann. parte, Evrenos,

cellalt representant al Emiruluf, apucind drumul cltre Apus, peste

putin noel Sultan Murad, dup5, moartea frateluf sari Soliman si

a tatIlui s5.11 Urkhan, se aseza in Europa, aratind astfel c& pune

temeid mai ales pe rosturile europene ale creatiunit sale politice.

Natural c5, prin aceasta chestiunea turceasca dobindeste o

mare important& de istorie universal& Intreaga lume crestina se

misca. Atuncl se formeaza, proiectul unel nou5, expeditif cruciate,

care, pornita din Apus, s& cuprinda elemente catolice, francese,

germane, italiene, ungurestf, cu scopul declarat de a scapa pe

Impgratul din Constantinopol din primejdia cea mare care-I yenia

din partea fostilor sal mercenarT, Turcif, favorisatf de un asa

de extraordinar norm Cruciata aceasta putea sa produc& efecte

care ar fi fost de sigur fericite, cad Turcif erall foarte slab! in

vremea aceasta, §i ar fi fost usor s& fie chiar izgonitl. Pentru

aceasta ar fi trebuit Ins& ca si In Bulgaria, in Serbia, in Ungaria

sa domino o stare sufleteasca favorabila und asemenea actiuni.

151

Spre marele noroc al Turcilor, In toate aceste trot teff situatia e

Ins& total defavorabil& cruciatel.

§i anume iata de ce: in Serbia, se 1ntemeiase cum s'a spus

pe vremea luptel dintre Paleolog si Cantacuzin, Imparatia lul

Stefan Dusan. Craiul sirb, ajutind in aparenta pe Paleolog, apt)!

pe Ioan al VI-lea, ocupa toate Macedonia si se presinta si innaintea

Salonicului : cu multa greutate e Impiedecat s& iea in stapinire

si aceast& cetate. Pe urna, vazindu-se in st&pinirea unul teritoriu

asa de mare si de insemnat, se proclama Tar, eel d'intant

stapinitor al Sirbilor care indr&zneste s& treac& de la titlul

mal modest de Cralil la acest mare titlu imparatesc. E deci Tar

al Sirbilor si Romeilor, ceia ce inseamn&: al Grecilor, al Bizantinilor,

al Romanilor.

Avem anume acts privitoare la negocierile lui cu Venetia, din

care se vede c& Dusan credea s& poat& ajunge la Constantinopol,

uncle fag&duia Venetienilor s& li dea Pera, luind-o de la Genovesl,

cari-% tnlocuise In coloniile latine din Orient, dup& c&dgrea Imperiului

lul Balduin si Henric. Tarul Stefan stapfneste toate regiunile

cucerite de dinsul pan& la moarte. Dupa aceia insd.,

Serbia se cufund& in haos. Fiul mortului, Uros, casatorit cu fata

lui Alexandru-Vod& din Argos, on Anca, care a trait probabil si

dup& moartea sotulul el, face oarecare incerc&r% de a p&stra

tronul tatalul seti, dar e Inlaturat, raminind un fel de Tar onorific,

cu Domnita lui de la nol. Abia dace se gaseste data mortil lui;

faptele lui nu exists. Atuncl, In locul lul Stefan Uros, se stabileste

un fel de dualism usurp&tor; se ridica un Vucasin, care iea

titlul de Craill, si pe ling& el intilnim pe fratele sall, loan Ugliesa,

care capata titlul de Despot, neaparat de la Bizant, pentru servicil

politico: titlul se dadea totdeauna In leg&tura cu o alianta

de famine; trebuia ca un stapinitor sa iea In casatorie o princes&

bizantina ca s& i se acorde aceasta dOnumire de onoare, care

Inseamna: Doran. Ugliesa va fi f&cut asa si, pentru a-s% rasplati

prietenil greci, el sacrifice Patriarhia slrbeasca, semnul bisericesc

al neatirn&ril, pe care o intemeiase Stefan Dusan la Ipec: Biserica

sirbeasca e supus& din noil, In numele s&f si al fratelul

Patriarhiel din Constantinopol.

sad,

Evident ca, atuncl cind In Serbia intilnim un Imparat pribeag

si dol usurpatorl, dintre cari unul, intors in ordinea de Stat bizantina,

parAseste tot idealul si toata mostenirea lul Stefan Dusan,

In scrisoarea lul catre Patriarh vorbeste de regele §tefan", cu

despret si mine parc&, pentru ca ar fi ocupat un teritoriu care

nu-% apartinea si ar fi calcat drepturile Bisericil cele% Marl din

Constantinopol , Serbia nu era cu totul gatita pentru a colabora

la o mare opera de ap&rare comuna.

Nu numal atita, dar la Marea Adriatic& $i In voile Macedoniel,

ca si la Dunare, se ridicad pretutindeni familil de nobill, luind,

far& vre-un drept, In partile for puterea. §tefan Dusan avuse

152

Tesalia si tinuse stapinitori special! In fiecare oras ma! bine Intarit

din regiunea macedonean.. Acum, In toate orasele de pe

tfermul Mani Adriatice, la Berat, la Ohrida, la Velbujd, la Mare,

se asezase cite un mic domnitor, cu teritoriu mai mult sail mai

putin intins, cu cetati capabile de aparare. In sfirsit regiunea

de la Dunarea sirbeasca capata atunci pentru Intaia oara o individualitate

politica, ajungind In stapinirea familie! lu! Lazar,

care se intitula cneaz, Apusenil traduceall prin comes",

decT: conte si care avuse si innainte, de sigur, Inriurire in

regiunea de la Sudul ape!, de care Stefan Dusan, de frica Ungurilor

lu! Ludovic-cel-Mare, se ocupa prea putin.

Cu mult mai rail se presintat, fat& de ideia unei ofensive

crestine, Bulgaril. WI ce se Intimplase la dinsil: Tarul Alexandru,

care tinuse Tuthill pe Domnita munteana, sotia WI pan& In anil

de batrinetg chid el iea In casatorie pe o Evreica din Tirnova,

pe care a botezat-o si a asezat-o lInga dinsul, timetind la manastire

pe fata WI Basarab, Tarul Alexandru, zicem, moare

In 13642, ctteva lunT dupg, moartea cumnatulaT sail din Arges, a

lu! Alexandru, fiul luT Basarab, inmormintat supt jetul episcopal

al manastirii din ampulung. Dintre Ril 14 do! mor In lupta cu

Turci!, In Imprejurarl cu totul necunoscute, cu prilejul vre unel

ciocnirl neinsemnate la granita, si ramin alt! do! fii. Unul, Sisman,

era fiul Tarulu! cu Evreica, si, Rindca ea fusese sotia tinarg, a

batrinetelor sale, lui i-a fost lasat Scaunul de la Tirnova. Iar

fiulul nascut din casatoria cu Domnita romtnca i se dadu apanagiul

Vidinului, si atit. Faptul e destul de important pentru

no!, Rind In legatura si cu istoria noastra, cacl, daca Strasimir

n'ar fi fost ajutat de Munteni, cu cari era legat si prin mama

si prin sotie, cealaltg, fatg, a lu! Alexandru-Voda,nicT Intr'un

chip nu s'ar fi putut mentinea In aceasta stapinire a lu!.. Astfel

erati, cum s'a aratat si mai sus, do! Tar! a! Bulgarilor, can puteall

ajunge dot rival!, do! dusmani pentru aceiasT mostenire.

Ce a insemnat, In sfirsit, stapinirea la Mare, de la Midia la

Chilia, a lu! Dobrotici, s'a aratat aiurea: acest Despot nu facea

decit sa represinte pe aceasta linie orientall supravietuirea ordinil

bizantine, religioase si politice, Intr'un timp clod Ugliesa si,

mat la Nord, Ioan si Constantin de Velbujd si Stip, cu toata, Inrudirea

dintre el si Casa Tarulul Alexandru, arata prin titlul lor

de Despoti aceiasi influenta. Aceasta Rind starea de lucruri la

Dunare, si dincoace de Dunare, la suirea In Scaun a lu! Vlaicu-

Voda fiul lu! Alexandru, In mintea lul Ludovic-cel-Mare, regele

Ungariel, care urroaria coroana Imperiulul latin de Constant -

nopol, s'a ivit o ideie: aceia de a se uni cu cruciata din 1365,

condusa de Petru, regale CipruluT, cu aceia din 1366, condusa

I Data e contestata de Jireeek, dar documentul unguresc pe care se razimil

e rad datat.

153

de Amedet, contele de Savoia, varul Imparatulul din Constantinopol,cad

mama lul Ioan al V-lea era Ana, urincipesa de Savoia,s'a

ivit, zic, ideia de a se uni cu trupele cruciatilor §i de

a cuceri pentru sine coroana Constantinopolulut, xeIntemeind

Imporiul acesta, de scurta durata §i trista, amintire. Daca aceasta

s'ar fi Intimplat, atunci de sigur ca, neamul nostru n'ar mat fi

avut niclodata, viata lul politica.

Pentru a antra in Peninsula Balcanica, Ludovic se folose§te

de moartea Tarulul Alexandra §i ocupa, Vidinul, intemeind In partile

vecine Banatul vidinean, care cuprindea Vidinul Insu§I §i o

mare parte din pamtntul banatean: Or§ova §i alte cetatl la Dunare.

Banatul Vidinulai se sprijinia pe Banatul Severinulul, In

partile noastre, pierdut pentru moment In folosul Domnilor no§tri,

dar care se putea recuceri, §i decI o alt cale era deschisa. Unguril

mat aveaul atunci §i Bosnia, de care se desfacu mal tarzit

numal Hertegovina §i care era un Banat al regelul din Buda.

Erat ma, de tart Unguril In vremea aceasta, limit Imparatul

bizantin, in ajunul cruciatel, se Infati§eaza rugator Innaintea regelul

de alts confesiune cre§tina, regelul despretuit pana, atund

de al lul, regelul al carul Innainta§I fusesera batutY de atitea off

de Manuil Comnenul, se Infati§eaza Innaintea regelul maghiar.

and e sa se Intoarca Innapol Insa, Si§man Ii opre§te. Atunci

s'a format planul ca luptatoril cruciatd, can cucerisera Galipoli,

cari luasera Mesembria, Pravadia §i Anchial, supt conducerea hit

Amedet, sä trimeata corabil pe Dunare pentru a lua la Vidin

pe Imparatul Ioan spre a-1 aduce la Constantinopol. Dar planul

a fost parasit, Paleologul capatindull altfel libertatea, §i Vidinul

era sa inciuce politica lul Ludovic-cel-Mare, §i Inca, a§a de rail,

tacit, dupa ce, la Inceputul lul 1369, in Vidin Intra Romtnil lu!

Vlaicu-Voda not aril avut Vidinul, §i Mitropolia de Vidin, In

legatura cu Constantinopolul, care s'a intemeiat atunci, n'a

fost opera lul Stra§imir, ci a lul Vlaicu -VodA, aceasta Mitropolie

fiind legate, de Mitropolia Teri!-Romane01 , dupa ce ded al lu!

Vlaicu Intl.& In Vidin, unde ad stat cltava vreme, el trebuie sa,

plece In adevar, dar nu In folosul regelut unguresc, ci al cumnatulu!

domnesc Stra§imir, Intors §i a§ezat din not In cetate, unde a

ramas §i 'Ana la 1396, pans la expeditia din Nicopol a crucia-

WOT din Apus.

Prin urmare cruciata n'a izbutit, §i nicl calatoria lul Ioan Paleologul

in Apus pentru a propune Unirea cu Biserica romans,

nu dadu niclun resultat. La 1371 Inca, In Septembre, Strbil erall

la rIndul for strivitl de Wile turce§tY, In lupta de linga. rlul Manta,

la Cirmen, locul acela care poarta In analele turce§t1 numele

de Strivirea Sirbilor" (Sirf-Sindughl). In lupta aceasta at perit

qi Vucaqin §i Uglie§a, ba at fost nimicite §i ajutoarele trimese

de Domnul muntean Vlaicu-Voda. §i Turcil, peste trecere de

154

clt,Iva ani de zile, ati mal cf§tigat doll& biruinte marl asupra

Sirbilor: una ling& apa Voiusel, la 1385, asupra principatulul din

care o ss se desvolte ma! tarzit Muntenegrul, al dinastiel Bal,

§izilor, din Zeta, regiunea de la Mare, cuprinzind Dulcigno, Antivari,

Budua, vechea Serbie maritima, iar a doua lupta,dupt,

succesul cretin din 1387,1a Ploenik,e cea de la Cosovo, din 1389,

In care §i Serbia de la Dunare, Serbia cneazuluf Lazar, e invinsa:

linga Lazar piers §i Sultanul Murad, asasinat, §i din acel teas

Serbia independents nu ma! traiegte.

Atuncl venim noi Innaintea Turcilor, not cari ocupasem Vidinul,

nof cari, prin anil 1370 Inca, fusesem stapInitori In Nicopol

intfun act unguresc, gasit in timpul din urma, se spune ca Vlaicu-

Voda a capatat cu ajutorul Turcilor" prin 1371, Nicopolul, §i

supt nepotul lul Vlaicu-Voda, supt Mircea, despartit de acest

unchiti prin singura Domnie treca.toare a lul Radu, tatal sat, §i

prin momentele de stapinire citeva luni ale fratelul sat Dan,

dad, supt Mircea, nof am ocupat Silistra. In acela§f timp se infati-

§eaza Mircea §i ca Despot al paminturilor lul Dobroticf" (terrarum

Dobrodicii Despotus").

Cum s'a ispravit cu Dobrotici, ar fi foarte gretl s'o spunem.

In lupta pentru Vidin se amesteca, §i joaca un rol mare, ca §i

in legaturile cu Imparatul loan Paleologul; dupt, aceasta hist, el

se Incurca intfun razboit. cu Genova, care avea Lykostomo-

Chilia, indemnat fiind si platit de Venetienl. In razboiul acesta

i se ispraveste si stapinirea. Fiul sail, Ivanco, stapineste, in regiunile

Mari! Negre, poate un castel sat. doua. Avem tratatul lul

cu Genovesil, care-1 Infati§eaza foarte modest: se vede bine ca

pe teritoriul lul eras si Gred, in rindul intait Bulgarl de

sigur §i 41; se vede cs avea oarecarf legaturi cu Marea, si

atita tot. Ivanco departindu-se sat perind, teritoriile de pe malul

Mari! slut capatate de Mircea, dar tot in legaturd cu Bizanful.

Bizantul a trimis la nof cindva o principesa cu numele de Calinichia,

poate mama, poate sotia lul Mircea, Dan al II-lea, fiul

lul Dan ma §i nepotul luf Mircea, II zice: lele" §i astfel, Inrudit

find cu Bizantinif, Mircea avea dreptul sa ceara ceia ce

ceruse §i dobindise, in timpurf mai noun, pe ling. un Gattilusio

din Lesbos, §i Stefan al Serbiei, adeca titlul onorific de Despot.

Prin urmare el n'a fost §i mo§tenitorul titluluf despotal, cad

titlul acesta nu se mo§tenia, ci se capata pentru fiecare In deosebf.

Pe de o parte el a ocupat, din Braila, Vicina, Chilia, Tinuturile

lul Dobrotici, cu care n'avea niclo legatura de singe

§i anume toate, cu Kavarna §i celelalte, cad, data ar fi fost o

tart, n'ar fi dat numele et §i, pe de alta, a capatat titlul de

Despot, direct din Bizant 1. Vulturi! §i purpura de pe chipul de

Intre ele nu era Silistra; in titlul saa ea apare deosebit: Tristri dominus"

in forma latinA. Orasul apar%inea poate lul Sieman, poate InsA traia

aproape autonom.

155

la Cozia al luT Mircea Sint in legatura cu aceasta calitate de

Despot.

Prin urmare aproape de anul 1400 gAsim Duneirea in steiptnirea

Rominilor. CM nu §tim chid am plecat din Nicopol, qi nu

putem s& spunem c plecarea a fost definitive, cad o rai§care

ofensiva, dup& biruinta creqtina de la Ploenic, o dadu iar Rominilor.

In Vidin fusese, gi erail multi cari-1 chemai'i din nod pe

acest Craig" roman. Si, In siir§it, cetatile de pe malul sting al

DunariT se Intaxiail,Incepind cu Giurgiul, fortificat de Mircea-cel-

Batrin, dupe marturia cronicarulul burgund Wavrin, pentru ca

granita aceasta s& fie asigurata principatuluT Terii-Ronalne§ti.

Situatia capatata de noT la Dunare, situatia pe care o arat&

pan& gi presenta 1111 Mircea de mal multe orl In cetatea Giurgiulul,

a fost pierduta curind In folosul Turcilor. Astfel, prea de vreme,

Incercaril de a Inlocui ordinea precedent& la Dunare printr'o

ordine romaneasca, IT urma permanenta unel ordine osmane la

acest rid de granite.

LECTIA a XVI-a.

Stiipinirea otomana pe malul drept si pe cel sting al Dunitrii.

Ioan Hunyadi si opera lul.

incepind cu al doilea deceniu al veaculul al XV-lea, cu anti

1410-20, Dunarea a devenit otomana, aea cum fusese, pe vremurl

de atitea on bizantina §i cum fusese, in timpuri si mal departate,

si din aceleael motive de ordine military §i politica, romans.

Si aceasta Dunare otomana va raminea pang, aproape de jumatatea

veaculul al XIX-lea. Se poate zits deci ca de la epoca

lul Mircea-cel-Batrin ', socotind dupa tine stapinia la noi, in principatul

Teril- Romanecti, in vremea aceasta, si pans la tratatul

din Adrianopol, la 1829, a fost o Dunare otomana,

Nu in margenile unel lecOuni se poate trata acest camp imens

de istorie. Deocamdata va fi vorba de cel d'intaill capitol al

acestel Dunari otomane, anume de acela in care se stabileete,

se afirma organisaVa acestel stapiniri turceeti la Dunare, raminind

ca mai tarzifi sa, se vada stapinirea Sultanulul pe amindoul

malurile Dunaril apucind In sus, catre Ungaria, ocupind Buda,

intinzindu-se spre Viena, pentru ca apol sä o vedem atacata, e

primejduita de rascoale pe malul sting al apel.

Prin urmare, cum s'all aeezat Turcif pe malul drept al Dunaril,

cum ail ajuns sa rivneasca la stapinirea cetAilor de pe

malul sting, cum, fiind Turcii si pe malul drept ei pe cel sting,

avind ceta,We de o parte qi de cealalta a fluviulul, all facut

dinteinsul un rid otoman, de aceasta e vorba aici: de riul otoman,

nu de hotarul otoman, cad acesta trecea, prin suzeranitatea

asupra principatulul muntean, stability pe deplin in cea

d'intaiti jumatate a veaculul al XV-lea, ei dincolo de Dunare.

1 BAtrin", ca si Mare", inseamnA Ancien", nu Vieux". Prin acest ca.

lfficativ se arata numal di nu e vorba de Mircea-cel-Noii, cel TInAr, cel Mic,

sCiabanul, din veacul al XVI-lea.

157

Dug, tinem seam& de stapinirea lul Mircea In toatIl mostenirea

Jul Dobroticl, de posesiunea de dinsul a Chi liel insulare, a

Vicinel, de unde s'a adus Mitropolitul muntean cel d'intaill, Iachint,

de insemnatatea comerciala, marturisita de prinsul bavares Schiltberger,

a Braild, de stapinirea trecatoare a Vidinulul, de comitatul",

recunoscut noun,, al Severinulul, cucerit de la UngurI,constatam

intinderea domina#ei muntene de la acest Severin, undo

Mircea primi la 1406 pe regele Sigismund, si pans la gurile Dunaril,

si de la Chilia, pe o insula dunareana, pA,na la Varna. SA adaugim

truda ce si-a dat-o Mircea ca sa intareasca si malul sting, al

nostru: Giurgiu, ajuns o puternica cetate cu pr01 saril din ocnele

14 §i Nicopolul Mic, adeca Turnul din timpurile noastre, opus

Nicopolulul turcesc, Nicopoia" noastra. Daca tinem seam& de

toate lucrurile acestea, inOlegem puterea pos4id romanestl la

Dunare In apropierea anulul 1400. Cu dreptatell putea zice energicul

Domn, la 1406, autocrat al aminduror malurilor pe toatA,

Dunarea pans la Ocihean (la Mare), si al orasulul Silistrei" 1.

Faptul acesta, de altminterl, era in legatura cu ceva Inca mal

mare. Precum la sfirsitul veaculul al XIII-lea se deschisese be

pentru viats, noastra politica, unitary si independents, tot asa,

la sftrsitul veaculul al XIV-lea se deschidea loc pentru aspiratiile

noastre imperialiste. A fost In adevar un timp cind nol am

fi putut mosteni in regiunile acestea ale Peninsulel Balcanice

Statele slave in decadere si Bizan01 putred.

Da, atuncl se deschidea si pentru nol, Rominil, la dreapta Dunaril,

putinka de a innainta in calitate de unificatorl supt forma

imperial, al viElil popoarelor din regiunile acestea sudostice.

Nenorocirea noastra a fost aceia ca Turcil ad aparut prea rapede

si all intimpinat prea pAina, impotrivire din partea Sirbilor,

Bulgarilor si celorlalg, asa !nett el all ajuns la Dunare innainte

ca nol sa ne fi putut organisa in vederea unul scop asa de 1nnalt

si a unel muncl militare si politico asa de grele.

Ca sa ni dam seams eft de slabl erall la inceput Turcil In

aceste regiunl, n'avem decit sa ne gindim la caracterul nestatunic

al imprejurarilor de pe malul drept al Dunaril incepind

cu =Ill 1387, al probabild suirl In Scaun a lul Mircea. La 1387

sint Turcil aid: se dA, lupta de la P1o6nic, el sint invinsI, si In

ziva urmatoare vedem pe Mircea trecind rill' si ocupind cellalt

mal; apol vine, indata dupa aceia, Cosovo si biruin0 otomana.

.a Jipsa noulul Sultan Baiezid, Mirceall adauge iar malul

dropt pans pe la 1391-2. Noua ofensiva xornaneascit la 1393, 44

)a. 1394 un etlipinitor turcesc spare intelie41 data pe maul ding,

prim perfile de linget Olt, thud lupta fara noroe de la Rovine, dar

' Diploma, In Venelin, Acts vlaho-bulgare (ruseete) vtraducere romitneasol,

In Arhivo 1.9toria a Jul Haadeti, I.

158

izgonind pe Mircea, §i puind Domn muntean pe Vlad. Avem, ca

raspuns, trecerea la no' a regelul Ungariel Sigismund, care aduce

cu el pe Mircea §i, pe aceia§I linie a Oltulul, ataca Turnul (1395)

§i.-1 iea. Din nog, dupa retragerea Ungurilor, Turcil se instaleaza,

dar cruciatil din 1396 cuceresc Vidinul, Rahova §i ajung pana

la Nicopol, ling& care-I strive§te Baiezid. Inca din 1393 Tirnova

fusese luata, §i In 1395 Si§man moare In temnita:pentru cine altul

decit pentru Mircea se recuceria de crestini malul drept ?

Era firesc ca el sä fie pedepsit pentru cruciata, §i de aceia i

se iea, Silistra, i se ataca partile ialomitene, In a doua nelvalire a

Sultanulul. La 1399 Mircea era totusi din nou domn al Dunaril,

§i la 1400 el lovia IAA pe Turcil can se Intorceail de la o piaci&

In Ungaria. Era timpul cind crucia,VI lul Boucicaut venial sä

despresure Constantinopolul, §i. Timur Tatarul antra amenint,ator

In Siria.

Trebuie o Intreaga, munca pentru ca sa fixeze cineva aproximativ

cronologia acestor lucrurl. Chid are un Stat o stapInire

bine Intemeiata, lucrurile nu se petrec a§a, nu sint schimbarl de

acestea care Incurca, nu numal pe istoricul de ad, dar §i pe

contimporanl, cad e de ajuns ca o ceata turceasca sa strabata

toata Bulgaria ca o tarn fara stap1n §i sg ajunga, la Dunare,

pentru ca sa ocupe, de §i numal trecator, ce-I place.

Cu atit mal mult IsI poate Inchipui cineva Mt de ilusorie era

In multe privinta dominaVa bulgcireasca pe malul drept al

Dunaril In aceasta epoca. De altminterl chiar soarta Capitalel

lul Si§man ni arata ce fel de Stat poate fi Statul acesta bulgaresc

dupa moartea Tarulul Alexandru. Tirnova a fost ocupata

de doug orl, In 1388 §i In 1393 (ca §i Silistra, In 1391-2, dud i

se da ca Pasa Timurta§oglu, §i In 1397), §i, dupg cucerirea d'in-

Si§man s'a Intors, in Imprejurarl cu totul umile, ca vasal

ascultgtor al Turcilor. Se poate zice ca a doua §i definitiva, cucerire,

cu pradarea §i distrugerea Capitalel, dupg care n'a mal

fost viat& politica bulgareasca, pana In timpurile moderne, nu

Inseamna decit Inlaturarea unul vasal tradator §i pedepsirea ora-

§uluI In care el avuse Scaunul sal de stapthire. In casul acesta,

adevarata Bulgaria, Bulgaria cu adevgrat imperiala, libera, capabila

de a avea o politica proprie, nu Inceteaza la 1393, ci cu

zece and Innainte, cind Si§man nu mal e mo§tenitorul political

libere, imperiale, a tatalul sail.

§i ne putem Intreba dacg dupg aceasta restaurare cu caracter

de vasalitate Tarul din Tirnova a mat avut malul drept al Dunaril,

,unde cronica tnrceasca vorbeste numai de lupte cu perestinii". In 1388

ni se spune, de izvorul turcesc, c& §i§man a Inchinat lul Murad, la

Iamboli, prin tratatul de supunere, Silistra, cea mal Insemnata

din cetAile §i .ora§ele sale, §1 ca marime §i ca alte Insu§irl, precum

stralucirea cladirilor, mu4imea locuitorilor §i chiar Intari-

159

turile el" 1. Nesupunerea lul Siqman determine atacul Nicopolel,

undo el s'ar fi Inchis. Vedem ca tot atuncl se supune Giurgiul,

se ieaa unele turnurl" §i se cucere§te Siqtovul. Avem In cronica,

mal tarzie, a lul Seadeddin marturia express, ca, unele din

aceste locurr fura luate de la Munteni.

Pe de alts parte, §i In regiunile de catre Apus, In regiunile

sirbeqti, nu poate fi vorba de o dominat,,ie efectiva slave. Cfnd

Turci! apar, In regiunea Vidinulul, la 1391, §i la Apus de aceasta

cetate, Serbia. se concentrase asupra Macedonid. Cad Serbia Invinsa,

la 1371 fusese acea Serbie creata de Dugan §i moqtenita

de Uro§, pe care 1 -ail Inlocuit Vuca§in §i Uglie§a. Cea de-a doua

lupta, de la 1385, se da Intro Turd §i Slrbii de la Marea Adriavica,

amestecati cu Albanesl qi Grecl §i influentag de Latin!.

Serbia de la Dunare se formeaza, foarte Incet, din nevoia de

aparare, tirzia, catre stIrqitul veaculul al XV-lea: acea Podunavie,

cum IT ziceail, titlu pe care 1-a purtat cu mIndrie, ca sot al

mo§tenitoareT DespoWor strbe§tI, §i Neagoe al nostru, cum se

vede §i pe piatra luT de mormlnt, la Argeg. Serbia aceasta e un

fenomen politic defensiv, care se IntIlne§te numal supt fiul lul

Lazar, Stefan, care §i-a luat titlul bizantin de Despot. Noi nu-I

vedem dect pe Slav! formind un nail front de aparare impotriva Turcilor,

ci ne vedem in acest rol pe no!, in tot cursul stapinirit lu!

Mircea. El a avut astfel de sigur un mare rost de politica general,,

a Intre#nut legaturl, nu numal cu tog ce! cari luptad In

Balcanl, dar §i cu stapinitoril §i protivnicil Turcilor din Asia Mica,

cu puterile separatists care se aflaU In aceste regiunl. Am tiparit,

in Acte gi fragmente, III, acte venet,,iene din care se vede lucrul

acesta foarte bine.

In mend chiar, Mircea se simte destul de puternic pentru a

Incerca sa reglementeze el via0, ImparMiel turce§tI Incepatoare:

voie§te sa impuie el un anume Sultan, §i nu altul, In lupta dintre

flu lul Baiezid, biruit la Angora, In 1402, de Timurlenc, apol prins

qi pus In vestita cura, care era doar o haraba, de nomad, asigurata

prin gratil. Dupe prinderea lul Baiezid, care nu iese niclodata

din Inchisoare, Incepe lupta pentru stapinire dintre fill sal, gi

din aceasta lupta Mircea poate profita. Si, nu numal pentru ea,

slnt mal muAl fit, dar §i din causa caracterulul politic al creatiunii

facute de Osmanli! In ultimele decenil.

Zicem: Imperiu osman pentru sfirqitul veaculul al XIV-lea

fiindca e un titlu comod, care se poate Intrebuinta de la un

capat la altul al stapiniril Sultanilor, Ins& ar fi o foarte mare

gre§eall sa, se creada ca o astfel de Imparatie qi exista, la sfIrqitul

veaculul al XIV-lea. NoI am vazut pe Turd venind ca bande,

1 Iorga, Chilia fi Catatea-Albil, p. 64.

160

care n'az'i interese politice, ci numal economice, de hrana. 0

astfel de bands, orlclt de norocoasa, nu putea da de la dlnsa

nimio. Prin urmare, bandele turcesti, cucerind Peninsula Balmnica,

primesc regimul pe care 1-all gasit fundat de malt& vreme

de crestinii din aceste regiuni ; se foloseso de alcatuirile anterioare,

pe care le conserve nestirbite, fiindca le simt si foarte

comode. Gasind o organisatie feudal& sirbeasca, influentatg. de

Apus, gasind o viata locala bulgareasca, resultatg, din sfarimarea

Taratulul de pe vremuri, gasind organisatiuni pe val in regiunile

albanese si vlahice,pe toate acestea le vor 'Astra. Turcil

nu inoveaza, nimic fiindca slut cu mult prea slab', prea Ulnapoiati

pentru a Incerca macar asa ceva. Afar& de legaturl patriarhale

Intre luptatori si dinastie, de legaturl necesare intro biruitori

si biruitT, de amintiri imperiale mongolice, el se adapteaza

noulul mediu. Asa incit ceia ce numim dominatia turcease&

in Europa la sfirsitul veaculul al XIV-lea nu e decit o

serie de cucerirl intimplatoare, de resultate ale cuceririlor legate

dupa oportunitate, pe basa situatiel pe care o gasisera atunci

cind all venit In Europa. intr'un loc, gasind o feud& sirbeasca,

pun in local guvernatorulul sIrb un chefalia, un beg turc; intimpina

in alt loc o viata autonomy de munte, se inteleg cu conducatoriT

si pun In apropiere un represintant al Sultanulul; intilnese

o via* locala, de oral, In cutare parte bulgareasca, viata

aceasta locala, oraseneasca, va continua si mai departe.

Dec', Infatisindu-se mai multi fi' la moartea lul Baiezid, se

pane intrebarea hranita si de provisoratul captivitatil sale

cum trebuie impartita mostenirea (comparati soarta Imperiului

carolingian dupa moartea Jul Carol-cel-Mare), cad de o unitate

de stapinire otomana, si mai ales de acea vestita imitate care

ar fi cuprins si teritoriile bizantine cucerite mai din vreme In

Asia Mica, si Rumelia, adaus& de mai patina vreme, in Europa,

nicl nu poate fi vorba. S'a ajuns la aceasta conceptie, dar maT

ttrziO numal, supt influenta ideilor bizantine. Cacl Bizantul imperial,

Bizantul unitar a influentat asupra Tardier, si, dap& o

ucenicie de maT matte decenii. el i-a deprins sail intemeieze o

singura tar* Cu un singur stapinitor, avind calitatea de Imparat,

cu a Carte In jurul lui, cu o armata permanents, cad vestitil

Ienicerl nu stilt In rindul tntaid o institutie otomana, eu tog&

povestea veche a seicului care bineouvinteaza pe noir soldati

osmani Intinzind mineca giubelel de dervis asupra lor, ceia ce

ar fi produs Infatisarea particular& a soul:lei Ienicerilar, poveste

din domenial legendel.

institutia permanent& a Ienicerilor face s& ea parte Tatra eitva

din mostenirea de orinduiell bizantine; In faptul ca erall mpg

erestini, creseuti anume ea sa apartie numal Sultanulul, pArinrtelul

lor, se poate vedea, nu atlt o conceptie noua, pe ett o necesitate

de viata turceasca, de °axe ce to fetal aoesta se lirapieclecuil

161

supuqii de a avea o mare armata de revolts luindu-li tineretul,

pe de alts parte, se capata pentru stapini o armata, pe care,

din fortele nationa1e, prea mult ocupate, in prea multe locurl,

n'ar fi putut-o forma niciodata.

A§a, mild% la prinderea si nimicirea politica a lui Baiezid, Mircea

poate sa creada ca vechea viata crestina, sfarimata momentan

In Peninsula. Balcanica, va putea Incepe din non, cg, Turcil nu

vor fi Inca decit un element local, feudal, amestecat cu elementele

locale feudale care mai ramasesera. Sultanul cel nou,

Soliman, nu i se paru un vecin bun. Atunci el incepe sa favoriseze

pe altul din fiii lui Baiezid In dauna fratilor. Sustine pe

Musa, care vine din Asia Mica, de la Isfendiar, Emirul de Castemuni,

prin Sinope, pe Marea Neagra, pe Dunare, dee' pe la

Chilia, la Braila , in Tara-Romaneasca. Mircea i-ar fi oferit jumatate

din tara sa", ceia ce tnseamna orasele dunarene, pe

care, si chid le tine, el le recunoaste ca turcesti si ar fi eautat

sa-1 lege dindu-I pe fiica-sa (Thamar, fiica Tarului Alexandra

si a Domnitei muntene, ajunsese sotia lui Murad §i Urkhan tinuse

pe o fat6., a lul Ioan al V-lea Paleologul; Soliman luase pe fata

lul Giannino Doria, rucla a Imparatului bizantin).

In jurul lui Musa se stringe toata, Dunarea crestina: Constantin,

fiul lui Strasimir, si Frujin, fiul lui Sisman, mostenitoril Vidinului

si Tirnovel, apol Stefan al Serbiei, pagubit de Turd In Macedonia.

Dupa Infringere, Musa vine pe corabil grece§ti la Mircea,

§i apoi la Vidin, la Golubaci, cetate sfrbeasca de la Dunare,

unde-1 tine Stefan. De aid se intoarce pentru a birui.

Astfel ajunse Musa, In 1411, sä aiba stapinirea asupra Tinuturilor

europene §i el a ramas In aceste Tinuturi timp de citiva

ani de zile, biruind pe fratele sail Soliman, care moare dupa

lupta, si resistind citva timp qi fratelui din Asia Mica, Mohammed.

Asa fiind, Mircea s'a putut maguli cu &dul ca el va ramtnea neatins

In stapinirea Dunaril. In ultimul timp, titlul sail sufere, ca

In scrisoarea din Giurgiu, databila 1411-3, o usoara, schimbare: In

loc de mentiunea Silistra si terile Jul Dobroticl" se zice down

a mai multe orase turcesti". Izvoarele stilt foarte putine pentru

vremea lui Mircea: cronici n'avem, Insemnarile de anale s'ail

pierdut pentru Tara-Romaneasca, pe chid cele din Moldova at

trait pans In timpul nostru. Neavind lamuriri indigene, lamuririle

strain lipsesc si ele: In lips& de astfel de lamuriri, din titlul

lui Mircea chiar vedem ceva. In cuvintele down al mai multor

orase turcesti" se oglindeste o noun conceptie politics, mai seazuta,

cuprinzind Ins& IntrInsa o situatie foarte princioasa pentru

interesele noastre, foarte derana fata de rosturile noastre istorice.

Innainte era vorba ca not sa avem Dunarea intreaga pentru no!,

capabili de a urmari apol, pe basa stapiniril Dunaril, marl visuri imperials

In Peninsula Balcanica. El bine, acum at1 aparut Turcii,

it

162

afi luat In stapinire, biruind, apol, un moment, s'au retras: nu mai

e nicT Murad, nicT Baiezid Fulgerul, ci slut acuma tinerl ce lupta

pentru stapInire. Pe unul Mircea 1-a facut Sultan, fiind el cel mai

In vIrsta si eel mai tare din uniunea cresting, poate ruds cu

vecinil de peste Dungre, cad o cronica strbeasca vorbeste

de casatoria dintre o fat& a lul Lazar si Radu-Voda, pe cind

cealalta fats fu sotia lul Sisman. Atunci Mircea se multgmeste

cu situatia de represiutant al WI Musa In regiunile dunarene pe

care Turcif apucasera a le lua In stapInire. Vasal al Sultanulul

pe malul drept al Dui:Aril, el recunoaste ca orasele ocupate de

el slut turcestI, ca prin urmare suveranitatea asupra for apartine

Osmanliilor, dar el are titlul de domn asupra for si Intelege

sa ramiie domn.

La urma urmel, aceastg calitate de vasal nu cuprinde o Injosire.

Regale Anglia era vasal al regeluT FrancieT, si se putea Intimpla

ca acest vasal al regelui frances sa-1 biruiascg, sa-I iea pamint,

s& fie supt toate raporturile mai mare si maT tare decit dinsul.

Vasalitatea era una din formele aliantelor de odinioara. Si nu

pot sa, vad Intru cit dependenta uneT terT de alta, maT puternicg,

decit dInsa, maT mare, e maT umilitoare In forma de omagiu,

care adese orl nu se face nici macar personal, declt dependenta

uneT terT de alta tarn prin legaturT economice, care o fa c

sa, fie supt toate raporturile la discretia unuT singur patron. Asa

Incit Mircea, In calitate de domn al oraselor turcestI, de stg.p1-

nitor In aceste regiunT dunarene, far& lndoiala nu decade prea

mult In ceia ce priveste puterea. Realitatea e Inca a luT.

De ce nu s'a putut continua cu acest regim favorabil noun ?

Din doug cause: una care apartine Turcilor, cealaltg, care vine

din istoria noastra nationals, din istoria particular& a Statulul

muntean. Causa care priveste pe Turd, e refacerea unitgtil

otomane supt Mohammed I-ig. El vine din Asia si biruieste,

la 1413, Pe Musa, care e ucis In lupta de la Ciamur11 ling& Sofia,

apol pe falsul fig. al luT Baiazid, Mustafa (1415), care trece din

Venetia la Mircea si stg la el, nelinistind Bulgaria pang In 1417,

tot prin silintile luT Mircea, Inca plin de sperantesi, In sfirsit, pe

predicatorul Bedreddin, care lucreaza In Zagora" bulgareasca,

treclnd Dungrea la Silistra si Infundindu-se prin Dell-Ormanul"

de padurT de acolo. Si astfel la Apus Rumul si la Rasarit Anadolul,

cele doua jumatatl ale Imparatiel, se unesc iarasl supt

noul stapInitor venit din Asia, care izbuteste a stabili acest principiu,

imutabil de acum Innainte, al unitgtil politico resultate

din cucerire, unita,te necesara si indestructibilg : de la Mohammed

I-ig nimeni nu s'a mai putut gindi la farImitarea dupg, hasardul

mostenirilor a succesiunil ImperiuluT. Si natural ca, atuncT

cind cineva poate sa Indrepte Impotriva stapinitorilor dintre

163

Carpati si Dunare, nu numal toate puterile Peninsulel Balcanice,

dar si pe locuitoril 1ndrazneg si viteji al valor Asiel Mid,

unde era toata vigoarea rasel turcestl, stapInitorul dunarean nu

e In stare sä i. se impotriveasca. Si nici nu s'a mal Incercat o

astfel de Impotrivire.

Mohammed ocupa, nu numal toate cetatile de pe malul cellalt

al Dunaril, inlaturind (nice pretendent rgsarit In regiunile noastre,

dar el pune stapinire si pe cele mal folositoare pentru dinsul din

.cetatile de pe malul nostru sting. Capata prin expeditia din

1416 poate In vara Giurgiul, Isaccea, Ieni-Sale, pe care le

intareste, si e sigur c& s'a infatisat, el sail represintantil lul, si

innaintea Severinulul, undo i se inchinara fruntasiI.

Prin urmare, Inca Innainte de 1420, In Giurgiu, In Nicopolea

Mica, ocupata de Turd si Innainte de aceasta, cind Mircea a

fost Inlocuit trecator de Turd prin Vlad, intilnim puncte de paza

ale Turcilor. Domnul muntean dupa aceasta e absolut legat, incapabil

de a intreprinde o actiune politica proprie si s& serveasca

scopurilor sale. Strins, pe de o parte, Intro regele Ungariel, care -ti

aminteste de vechea stapinire efectiva pe teritoriul romanesc §i,

pe de alts parte, Intro linia cetatilor turcesti de pe malul sting

al Dunaril, el ramine nedestoinic de a se misca. Pe dud la Duflare

se asezad Turacan-beg, in Vidin si, la Rgsarit de fosta

resedinta a lul Strasimir, fill lul Evrenos, Isa, Bairam si 41,

pe cind flota turceasca Linea Dunarea, Mircea, slit all trimete

haraciul, prin Izzet-beg, fost ajutator al lul Musa, Inchidea ochil,

Inca de la Inceputul anulul 1418.

Nol nu trebuie sa judecam pe Domnil munteni din tot veacul

al XV-lea cu prea multa severitate si s& punem in fata for oameni

ca Alexandru-cel-Bun si Stefan-cel-Mare, cari el dol stapinese

aproape tot veacul acesta asupra Moldovel,Alexandru-cel-

Bun pang, la 1432, Stefan de la 145'7, cu 20 de and Intrerupere

anarhica Intre el; nu trebuie sg, fim prea cruzl cu stapinitoril

Terii-Romanesti, puindu-li In fat& aceste marl personalitatT din

istoria Moldovel. De sigur ca unit ail putut face cu totul alto

lucrurl decit ceilalt,I. De ce insa? Findca ail fost numal dol si

§i-ad impartit veacul intreg Intro &ill, st, al doilea, fiindca el

aveail din toate partile hotare libere. Un atac unguresc prin

Ardeal asupra Teril-Romanestl e mult mai usor dedt un atac din

Ardeal asupra Moldovel prin pasurile Carpatilor, trecute numal

odata de Sigismund si odata de Matias Corvinul, fara folos real In

amindoua casurile. Aceasta este, de sigur, hotaritor pentru soarta

unul principat si a celullalt. Al doilea: Moldova e deschisa la Nord

si putea sa caute In expansiunea el inceputul izvoarele riurilor ce

o strabateall si, ca sa zicem asa, o creail. De aceia Domnil moldoyen!

s'ad Intins In pamintul Sepeniculul, luind Tetina de linga

Cernauti, si tinzind apol catre Pocutia, pe care, la sfirsitul Dom-

164

niel lor, 4i Alexandru-cel-Bun 41 Stefan -cel-Mare ail avut-o de

fapt, folosindu-se de rivalitatile dintre Litvanl 4i Poloni pentru

stapinirea RusieT 4i Podolia. Chiar dui:4 ce aceast& rivalitate

s'a resolvit, stapinirea de dincolo de Nistru a fost ma de slaba,,

!net Domnil moldovenl, cari aveati cetAile de pe malul apa:

Hotinul, Orheiul, Soroca, Tighinea, Ciub&rciul, Cetatea-Alba, cucerita

poate Inc& supt Roman, tatal In! Alexandru, Para ca, de

partea cealalta, s& li se poat& opune altceva decit Camenita,

cam in fAa Hotinului,aveatt toata putin0 de a face o politic&

ofensivg.

Calatorind pe Nistru cu vaporul, infaV4area amindoul malurilor

vadeqte tot ma de clar ca 4i aceia a malurilor dunarene

In cursul unel c&l&toril asemenea de unde se poate porni atacul,

Dar Domnul muntean, prin insa41 aceast& tarie a Moldova, in

stare s&-4T trimeata cetele din par Ile Vrancil, ocupate de A-

lexandru, 4i spre Braila 4i, prin Rimnic 4i Buzall, spre Tirgovi4te

$i Bucure4ti, era stens, era impiedecat de a se manifesta cum

s'ar fi manitestat de sigur fara rivalitatea biruitoare a acestel

Moldove mai libere, innaintInd necontenit catre Sud.

Pe de alt& parte, Domnil Moldova, tinend, cum am spus, spre.

Sud, vor s& aib& gurile Dun&ril 4i malul Mari! legat de Cetatea-

Alba; a izbutesc s& capete Chilia pe vremea WI Alexandru-cel-

Bun 4i. Irina* in fAa vechilor intarituri, din insula Eschi-Chilia

de ad, cetatea cea puternic& de pe malul sting : In 1429 se

deschide lupta dintre Alexandru-cel-Bun gi Dan Munteanul, ajutat

de dinsul sa iea stapinirea, in 1419,4i care, Mend opera In folosul

regelu! Ungariel, 4i nu al lul, era incapabil de ali ap&ra bine

stapinirea din aceast& Basarabie dunareang. §i atunci, dupa

aceast& lupta Invierqunata pentru stapinirea ChilieT, In care intervin

diplomatic §i Unguri!, -inind partea Muntenilor, la urma

tot Moldovenil Amain in cetate. Astfel, dac& Unguri! in In ascultare

principatul muntean, gata a trimete pretendentl din Brapv

sal Sibiiti, in jurul carora se strings 'Igor o boierime marunta

i. neastimparata, setoasa de intrig! 4i de lupte, daca Vrancea moldoveneasc&

e un loc de strap, ale card porg se deschid pentru

a permite din clnd in chid navalirl in folosul Moldovenilor, daca

tot malul sting al Dunaril e ocupat de Turd, carT ieall 4i vadurile

4i vamile qi prin urmare venitul in banT eel mar pretios

al principatulu!, saracindu-1 prin aceasta, se va inOlege de

ce stapinirea turceasc& a trebuit sä fie atit de puternic& aid 4i

de ce Tara-Rom&neasc& a incetat de a mai Run factor politic independent,

la discrtAia Ungurilor une or!, a Turcilor alt& data, a

Moldova chiar, in toata Domnia luT Stefan -cel-Mare. Era prea

slab& ca s& ramlie ceia ce fusese 4i, din nenorocire pentru

neamul nostru, era totuqi prea tare pentru ca s& se poata con-

165

funda In vista politica moldoveneasca, restabilindu-se unitatea

de la Inceputul veaculul al XIV-lea.

Astfel Turcil Amain la Dunare, qi, daca maT slat atacAl aid,

atacul nu se face pentru principatul muntean Insu.71, al caruf

viitor s'a Inchis pentru toate timpurile, ci, Intimplator, for Ole

muntene lupta In serviciul altuia, al regeluf Ungariel.

Sigismund de Luxemburg, rege unguresc prin casatoria sa cu

fiica mal mare a lu! Ludovic-cel-Mare, Sigismund Imparatul, a

fost farg, Indoiala una din cele mal neastImparate personalitAT

cuceritoare qi mai ales ambitiioase din vremea MI. A stapfnit

mult, patruzeci de ani, Ungaria, gi a ruinat-o. Dace, ar fi cineva

care sg, indite pe distrugatorul regatuluT, n'ar trebui sa arate pe

bietul -Maar Ludovic al II-lea, pe care al lul 1-ad tradat §i care

a fost gasit mort Intr'o mlagting, la Mohacs, ci pe acest al doilea

rege mare, care a stors Zara ca sa joace rolul ail de Imparat

In Apus §i sa pretinda ca o amintire din Imperiul latin, In Rasarit.

In lunga sa stapfnire, Sigismund a intervenit de atftea on

In regiunile rasaritene. La 1397 intervenise dincoace de mun11

ca sa restabileasca pe Mircea, intervenise apol la 1396, In fruntea

armatelor cruciate, pe care prestigiul sad izbutise sa le adune,

§i ocupase pang, la Nicopol toate ora.lele de pe malul drept al

Dunarif, tinzInd catre Varna, pentru ca de aid sa se fmbarce

cruciAil pentru Constantinopol, dar In desvoltarea planuluf a

fost Impiedecat de sosirea Sultanulul Baiezid, care 1-a zdrobit; a

intervenit In 1420, prin Voevodul Ardealuluf, pentru ca sa apere

trenul lu! Mihail fiul lul Mircea, care atrase In peirea sa si pe

acel Voevod; a intervenit In 1427 pentru ca sa aeze din nob.

pe Dan, omul sail, In locul lu! Radu, fill al lu! Mircea, zis Plequvul

(Prasnaglava). Mal departe deoft hegemonia In Tara-Romaneasca

el avea gIndul de a crea o Dunare ungureasca. Aceasta

Dunare ungureasca ar fi fost pentru nof mult mai periculoasa,

decIt Dunarea turceasca: atuncl, Intro Carps if munteni, stapfnig

prin Turnuogu, prin cetatea Branulul, care fusese a lul Mircea

§i a fiuluf sail Mihail §i care era acum ardeleana, §i Intro Dunarea

dominata de osta§if Imparatuld-rege, ce s'ar fi ales de

no! ! De sigur ca qi regiunile interioare ar fi fost cutreierate de

calugaril catolicl aducfnd cu dfn§if anume influents politico, §i

cu vremea am fi ajuns In atirnare deplina de regatul unguresc.

Dan al II-lea, Intarit §i Vnut In Scaun de Ungur!, a servit necontenit

scopurilor ungure§t1. Cel ma! Insemnat dintre urma§il

lu! Mircea, acest nepot al mareluf Domn, a fost Innainte de

toate Indeplinitorul planurilor Imparate§tf la Dunare. Si sg, ne

&dim §i la ce se petrece In acelaqf timp In Banat. Imparatul,

personalitate eminamente internAionalg, conducator de cruciata,

rivnitor la stapfnirea ImparAilor latin! din Constantinopol, atrage

166

aid fel de fel de aventurier! din Apus. Sa numim pe doi dintre

dIngil, can? prin originea gi numele lor, arata mai bine diversitatea

acestei organisatil militare. Unul era un Florentin, Filippo

Scolari, cgruia Lingua II zicea0. Pipo Spano, ganul, §i cellalt, un

Ragusan, Franko de Thalovacz, pe care Maghiaril it numesc ThallOczy.

Cu aceqtia, cu Dan In Tara- Romaneasca, Sigismund in

telege sg-§I the/ Dun/rea a lul. h trimite, simultan, §1 pe unli

§i pe altil, la atac contra Turcilor. La 1419, biruing ale lui Pippo;

la 1423, dui)/ o victorie asupra Turcilor navalitori, se reface

Severinul §i alto coati dun rune. La 1427 se drege Giurgiul §i

Dan patrunde pe malul cellalt, lovind Silistra. 0 intreag/ viata

de zbucium pentru o causa care, din nenorocire, nu ma! era

causa romaneasca.

Lupta de la Golubaci, a doua zi dui:4 moartea lui Stefan

ocuparea Belgradului de Unguri, lupta la care au luat parte §i

Muntenii, cu Domnul lor, In 1427, arata ca Sigismund nu se

multamia cu stapinirea asupra Banatului, cu drepturile sale

asupra Semendriel gi Belgradului, teritoriile Despotului Stefan,

care atirnase mal mult de dinsul decit de Sultan, ci sta gata

s/ intervie, ca §ef al defensive! cre§tine, pentru a Impiedeca a§ezarea

Turcilor §i In castelele Dunarii sirbe§ti, clutind astfel, ca §i

Ludovic-cel-Mare, un drum pentru a patrunde In Peninsula Balcanic.

Aceasta Incercare Ins/ n'a izbutit: Dan, istovit cu desAvirqire,

ca §i aventurieril a§ezati In Banat, n'a avut trainicie. Dar Sigismund

avea §1 alt plan, care §i el putea in credinta lui sti-Y

asigure stapinirea in regiunile acestea. Anume el se gindi a

aduce pe Cava lerif Teuton! spre a da in mina lor toga Dun! rea.

Se Intelesese cu vecinil sal Litvanil, In 1429, ca sa iea Chilia,

undo cavalerii erad sä fie mezati, §i ilia, din 1412 era vorba sg.

se Impart/ Moldova, prin tratatul din Lublau, Incheiat Intro Ungur! §i

Polon!, anume pentru ca Sigismund sä poata avea Chilia. Atunci,

avindu-se Severinul de o parte, Chilia de aft/ parte, pentru In

tretinerea acestel armate permanents care era-a sa fie Cavaleril

Teuton! se dadea venitul ocnelor §i minelor Ardealulul. Klaus de

Redwitz §i pout/ titlul de Ban al Severinului. Dar In ultima instanta,

nic! Incercarea aceasta a Ungurilor nu izbute§te. Dup/

trecerea rapede a lui Basarab, fiul lu! Dan-Voda (1431),urma§ul

adevarat al lul Dan, Alexandru Aldea (1431-5), introduce pe Turd

in Ardeal, de qi, pe alaturi, se sena, fata, de vecini ca n'a fost

destul de tare pentru a se impotrivi. Si In zadar a§ez/ Sigismund

In Scaunul muntean pe Vlad Dracul, fiul lul Mircea, cad

acesta se indreapta dui)/ nevoile und situatil ce nu se putea

sä fie mai grea. In ace§ti din uring, an! din stapinirea ambitiosului

rege qi In primavara de dui)/ moartea lul, Turd! intrara

de doug, on In Ardeal, asediara Bra§ovul, pradar/ Media ul qi

dusera multime de rob! peste Dun/re, ale car"! cetat,1 pazltoare

si

167

fuseserg fatal-He, In dorinta de a supune cu totul principatul

muntean.

*

*

Cu sfir§itul Domniel Jul Sigismund, s'ar 'Area cg trebuie sg se

ispraseascl §i acest plan de stapInire ungurea,sca la Dunare. El

bine nu, planul acesta apare In form& noun dupg moartea Impgratului.

La Domnie veni ginerele lul, Albert de Austria (1437-9),

care, Imbolngvindu-se In lupta contra Turcilor, moare tingr §i lgsg

numal un fib, Ladislaa, zis Postumul, fiindcg s'a na,scut dupg

moartea pgrintelui sga. Dar, pa,ng a crescut regele- priinc , pe

care-1 Inlocui citva timp regele polon Vladislav (t 1444) , pang

atunci a trebuit sa, aibg cineva puterea la amaze ca sa salveze

Ungaria. Cel care a primit aceasta misiune a fost vestitul Joan

Corvin, Hunyadi, care nu era Ungur de loc, dar, iarki, n'avea

niclun fel de leggturg cu Corvinii din Roma; cum s'ar vedea In

numele adaus de fiul sail Matia§ supt influea0, ideilor Rena§teril

apusene. Era Rommn curat, §i prin tatal sail, ci prin mama -sa.

Avem genealogia lor: tatal sail se chema Voicu. Ardelenil i -au

zis: Iancu-Vodg, pentru cg era Voevod In Ardeal, §i tot ma §i.

Slavil din Peninsula Balcanicg, cari ail cintat mult timp pe

Iencea Sibiencea", trecut §i In baladele noastre, deci pe Iancu-

Vocla din Sibiia.

Crescut In mediu curat romanesc, loan se fgcu intgia gef de

mercenarl In serviciul unor nobill maghiari §i al episcopului de

A gram ; a fost In Italia, a ct§tigat In serviciul Milanulul, dar s'a

Intors In Ungaria. Aid regele avea nevoie de bani, §i a lmprumutat

deci de la acest §ef fericit de ostacl cu leafg, apoi, apreciind

talentul lul militar, II dadu Indata apgrarea Vestulul ardelean

§i a regiunii ban gene vecine, unind In minile sale moctenirea

lul Pipo din Banat cu hegemonia asupra acelor districte de ling&

Murat chemate sa. apere Ardealul Impotriva unel navalirl turce§ti,

districte care se Intimplaa a fi tocmai vecine cu locul nacteril

sale, HAegul Om& la Inidoara. E numit Ban al Severinulul,

Voevod al Ardealului, conte al Timi§oarel. Raspinge pe Turcii navalitorl

la 1440, bate la SIntimre, In 1442, pe Mezed-beg 0-1 aruncg

In. Tara-RomaneascA, pentru ca Vlad Dracul sa mintuie Infringerea

Jul; In toamng, la izvoarele Ialom4ei Infringe ci pe beglerbegul

Rumeliel. In 1443, cucerind pentru Despotul Gheorghe

Brancovici, urmacul Jul Stefan, that& Serbia, el ajunge pang In

adincul Balcanilor. In 1444, reiea campania din 1396 a cruciatilor

ci e Infrint numal la Varna, In ajunul Imbarcgril pentru

Constantinopol, pe care voig sa -1 scape de presiunea turceasca.

Atuncl, acest om care se ridicase mai presus de tog ci se dovedise

mai potrivit pentru apgrarea Ungariel de pericolul turcesc, de care

fusese continua amenintatg pang In momentele acelea, e ales guvernator

pe vremea minoritMil regelul Ladislaa, ci, On& tarzia,

168

el Amine conducg.torul de fapt al osta§flor de cruciatg §i al politicei

ungure§tI.

In 1455, cruciap ven4enT §i burgunzl, supt steagurile for §i

ale Papel, cautg, leggtura cu Hunyadi §i, intend pe Dungre, nu

se atacg, Silistra, ruinatg, cu clIva ani Innainte, de Dan, dar refacutg

de Turd, se cucere§te ins& Turtucaia, se iea §i Giurgiul, se

izgonesc pagnil din Rusciuc, fgra a se ajunge mgcar la distrugerea

cuibulul du§man din Turnu, necum a Nicopolel. Si, cu tot

ajutorul lul Hunyadi, venit In fruntea unel Wirt campania se

°presto la ruinele din 1396 ale Rahovel.

In 1448 Inca, guvernatorul incerca., o expedit,de de rgzbunare,

pe care o intrerupe Ins, Infringerea de la Cosovo (Cimpul Mierlel)

§i trg,darea lul Gheorghe Brancovici, care-I impiedeca Intoarcerea.

Totu§1 energia nebiruitg a eroulul se menVne §i mal departe.

Era sa moarg, numal a doua zi dupg despresurarea Belgradulul

(1456). Cad Sultanul Mohammed al II-lea, cuceritorul Constantinopolulul,

rlvnia la stapthirea Dunaril strbe§tI. Dupg, ce a cucent

cetatea imparateascg el asediazg Belgradul, clutind un drum

catre Ungaria. E silit sg se retragg. Dungrea sirbeasca va atirna

ded de Ungurl, cum atirna §i Dungrea romaneasca a Muntenilor.

Etta, prin urmare, a treia stdpinire a Duneirii de ciltre Unguri.

Circe e !mg Hunyadi? Capitanul regelul Ungariel, guvernatorul

regatulul Ungariel pang la majoritatea lul Ladislad Postumul,

un catolic, care vorbe§te ungure§te. Prin urmare, Inca odatg

§i aceasta ar fi In sensul aspirAiilor imperialiste ungure§t1

din timpul nostru Inca ()data Dungrea se gase§te apgratg, §i

stgpinitg, de Ungurl. Nu e a§a, Insg. Supt aparen0 aceasta se

ascunde altceva : cine urmgre§te pe Ioan Hunyadi In legaturile

lul cu terile noastre, ca §i in politica interns pe care o face In

Ungaria, acela se va convinge cg, nu e vorba de Ungaria nationals

manifestlndu -se In regiunile dungrene, ci de altceva.

In Tara-Romg.neasca loan se ocupg totdeauna sg aibg Domni cari

sg atlrne de dinsul: e unul care it supgra, Vlad Dracul, intervine,

11 prinde, §i pe el §i pe fiul lul, II ucide, Intr'o zi de iarng,,

din Decembre 1446, §i, dupg strecurarea unul Danciul, fill al lul

Dan al II-lea, pune un alt Domn, care represintd politica lul:"pe

Vladislav, §i el fill al lul Dan. Acesta fug se aratg, §ovaitor In

clipa critic, din 1448: Hunyadi va rabda citNa timp, dar, cind

problema BelgraduluI se impune, va trimete pe Vlad Tepe§, fiul

in! Vlad Dracul, §i-1 va a§eza In nrgovi§te ca sa fad, politica

hit In Moldova, In luptele dintre fill §i nepoVI lnI Alexandrucel-Bun,

guvernatorul intervine In fiecare moment ; o clipg nu

pierde din ochl prefacerile de acolo : lui Roman, uciga§ul lul

Stefan, care orbise pe tatal sal Ilie, el II opune pe alt fit din

flora al lul Alexandru, pe Petru-Vodg (1448). Bogdan, fratele si

urma§ul lul Petru, se face vasalul Corvinulat Si Alexandru fra-

169

tele lul Roman se Inching acestuia, §i numal supt noel Domn

Petru Aron, omorttorul lul Bogdan, Moldova-I scapa din mini.

Petru cel d'intait luase pe batrina sora a ocrotitorulul sat, §i

el cedase Ungurilor, cari o pastrat In seama Domnuluf Terif-

Romanesti, Chi lia.

Politica lul Hunyadi era ea care politics personals, orl se purta,

In vederea intemeieril unel dinastil ? Dar putea el sa creada ca, murind

de oboseal& supt zidurile Belgraduluf despresurat de dinsul,

fiul sat Matia§ va fi rege al Ungariel, calcind pests drepturile

altora ? De sigur ca. nu. Ce Impiedeca pe Ladislat Postumul

s& Intemeieze o familie §i astfel prin el dinastia lul Sigismund

sa, continue ? Nu era prin urmare o politica personals, ci altceva:

o politic& In care se oglinde§te firea de la 1nceput a lul,

originea lul romaneasca, instinctul romanesc ramas In sufletul

lul. Gindul lul cel mare a fost, visibil, acesta: s& se sprijine pe

fortele unel natiuni viguroase gi noua pentru ca prin aceasta

natiune s& resiste Turcilor, sy pastreze Dunarea, schimbind numal

centrul de greutate din principate In Ardeal, ceia ce era o necesitate

military de prima ordine qi o necesitate politica, de pe

urma careia, nof fiind la o parte de centrul firesc al actiunii

noastre, 'suferim §i acuma. El intrebuinteaza prin urmare paterea

sa In Ungaria pentru a savirgi aceasta opera en noI §i, putem

adaugi, spre cinstea noastra. Elemental pe care 1-a dus In lupta

n'a fost in rindul Intait cel unguresc: nu. cu nobilil maghiarf a

facut el campaniile sale, ci mai ales cu trupe auxiliare din partile

noastre, pe de o parte, §i cu teranif din Ardeal, pe cari Inca, Sigismund

i-a fost ridicat din not la demnitatea de oamenf, dindu-li

o situatie military privilegiata, In a§a-numitele Scaune romane§ti"

de catre muntif Bihorulul.

In 1456 se sfir§e§te opera lul Hunyadi. E reluata Insa, %data

de cineva care a fost intfun sans continuatorul lul Hunyadi, dar

cu deosebirea, Insemnata, a el n'a plecat de undo plecase acela,

ca, n'a putut sa alb& acela0 centru de gravitate. E vorba de

Stefan -cel -Mare, de la 1457 Domnul Moldovei, care intrebuinteaza

puterf muntene, e sprijinit pe Ardeleni,cari, in Secuime §i in partile

Bistritei si ale Tirnavelor, atirn& mai malt de dinsul,-0 calla

In felul acesta sa asigure impotriva Turcilor Dunarea, pentru

cre§tini In genere, qi pentru neamul sat In parte.

LECTIA a XVII-a.

Stefan-eel-Mare si lupta cu Turcii la Dunfixe. Supunerea Moldovei,

anexarea Basarabiei si urmarile acestor evenimente.

N'am intenZia de a exagera rolul lul Stefan-eel-Mare In chestiunea

Dunaril, de a-I face un loc mal mare decit col istoric, real,

pe care 1-a avut. 0 ofensiva romaneasca la Dunare pe vremea

aceia nu era nici necesara, nicl cuminte, cu atit mai mult cu

cit Moldova era supusa atunci competiliunflor ungure§tI qi polone,

late() era cind qi una §i alta din Zerile acestea Grafi conduse

numal In parte, potrivit cu interesele adevarate. Dar, chiar

data Ungaria gi Polonia ar fi fost conduse dupa interesele for cele

adevarate, Moldova Inca ar fi fost in primejdie de a se sfartma

In veacul al XVI-lea. Si iata de ce.

Se zice de obiceid: Ungaria §i Polonia, §i ni Inchipuim, precum

a fost mai tarzit, o Ungarie cu totul deosebita de Polonia.

Pe vremurl Ins& n'a fost a§a: Ungaria §i Polonia represintall

formele latine occidentale In viaZa regiunilor acestora maT rasaritene

ale Europe. Prin urmare ele Impreuna stall In oposilie

IAA de formaZiunile ortodoxe, ruse§ti, §i pagIne, litvane, din

parZile acestea, pe la anul 1400.

.A§ezarea geografica, comunitatea religioasa, catolica; influenza

apuseana, mai tarzid nevoia de aparare Impotriva Turcilor all tins

sa formeze din cele doul ZerI una singura. Si at §i ajuns sa formeze,

un timp, o singura Zara. Cu atit maT mult, cu cit Intro

dinsele exista un Tinut mijlocit, care nu putea sa, fie hotarit nicl

unguresc, nicl polon, §i astfel strIngea viaZa Ungariel de viaZa Poloniel,

punea In contact adesea viaZa Ungariel cu a Poloniel. E

Tinutul halicean, a carul soarta nu s'a hotarit definitiv nici In

timpul nostru, pentru ca Galilia, smulsa de Casa de Habsburg pe

vremea Mariel- Teresel, la ImparZirea Poloniel, dore§te, §i In forma

polona, §i In forma ruteana, salt anexeze elemente care fac parte

din ImparaZia ruseasca §i sa creeze decl State de viitor. Supt

171

Ludovic-cel-Mare, cele doua regate all fost In adevar reunite supt

stapInirea aceluimi suveran, §i numa! faptulul ca Ludovic n'a

trait mal multa vreme gi a lasat doug, fete, care s'ail maritat

fiecare In alto lanai& una cu Sigismund de Luxemburg, alta cu

ducele Iagello al Lituaniel, numal acestul fapt i se datoregte ca

legatura s'a rupt.

Dar In veacul al XV-lea ea se restabile§te de dolt& orT: regale

unguresc ucis In lupta de la Varna, Vladislav, nu era decit

un rege al PolonieT chemat de Ungurl In Cara for ca sail condue&

In timpul minoritatil regeluT legitim, §i el moare In lupta

cu TurciT, aparind interesele ungaro-polone In acela§T timp. Mal

tarzid, chid Ladislatl Postumul se stinge fara urma§, dud Matia§

Corvinul, fiul luT Ioan Hunyadi, se impune ca rege unguresc,

dar nu lass decit un singur fit nelegitim, pe care regatul

nu-1 prime§te, §i trebuie decT sa, se maze o noun dinastie, In 1490,

catre sfir§itul Domniel Jul Stefan-cel-Mare,un fill al regelul Casimir

al Poloniel, alt Vladislav, e ales In Ungaria, §i cal dof

ultimi me al Ungariel unitare §i. libere, Vladislav §i Ludovic al

II-lea, all fost Iagelonl, all fost Polonl.

Ne putem Inchipui atuncl care trebuia sa fie soarta Moldovel

strinsa la mijloc. Si nu numal fiindcg, Ungaria ajunsese supt

conducerea ambitiosulul Matia§, care tindea sa Indeplineasca,

lucrur! marl §i In Apus qi In Ra,sarit, nu numaT pentru c Polonia,

supt trufa§ul fill al luT Casimir, Ioan-Albert, Arca sa, sfarIme

Scaunul de stapinire al Jul Stefan-cel-Mare prin asediul Sucevil,

Incercare sfir§ita cu Infringerea din Codril CozminuluT, nu

numal din causele acestea Moldova era amenintata §i, prin urmare,

de o ofensiva romaneasca Impotriva Turcilor nu putea

sa, fie vorba, dar §i pentru ca Intro Ungaria §i Polonia se continua

necontenitul schimb de influence politico, necontenita, tendint&

de apropiere care ar fi facut imposibila viata osebita a

Moldovel, strinsa ca Intro dol pared de fier cari adesea pareati

cg, se vor lipi unul de altul.

Aceasta fiind situatia sa, Stefan-cel-Mare a cautat un singur

lucru: pe de o parte, sal! asigure stapinirea asupra Cetatil-Albe

de la limanul Nistrulul, cetate pe care Roman-Vocla o stapinise

pe la 1390, pe care Genovesil o ocupaserg. putin In urma §i

care cu Alexandru -col -Bun se alipise statornic la Moldova §i, pe

de alta parte, sa pule stapinire asupra ChilieT 1. in timpul dud

TurciT Intrasera In Tara-Romaneasca, la 1462, Impotriva Jul Vlad

Tepe§, Stefan ataca cetatea de la garb() DunariT. Intelegem pe

cleplin necesitatea acestul atac §i putem Inlatura argumentele

sentimentale Impotriva aceluia care, sprijinit de Domnul muntean

ca sa-§1 iea Scaunul In stapinire, se lupta, acum sa smulga Chilia

din teritoriile luT Vlad. Daca Moldoveanul nu lua el Chilia, o

1 Lamurid de fapte ci izvoare, in a mea Istorie a armatel romine§t1".

172

luau 'Luca, can. o blocat cu corabiile for §i astfel acel care se

presinta In calitate de colaborator pe uscat al Turcilor, nu era

decit dusmanul for real. Sa biruiasca el, aceasta insemna

sa se cucereasca, qi sa se pastreze de Stefan Chilia, nu pentru

sine, personal, din ambitie, ci pentru natia lul, pentru necesitatea

de aparare dunareana a intregil natiuni romanegti. Atunci,

la 1462, Domnul Moldovel s'a ales numal cu o rang la picior, de

care a suferit toata viata si care i-a determinat In parte moartea,

dar dupa, citiva anl, In 1465, s'a Infatisat din not Innaintea

cetatii, pe o vreme cind nu era pregatita de atac, qi, in imprejurari

care, ma! mult sat mai putin, se pot fixO, Stefan ajunse

In stapInirea Chiliel, care e garnisonata apol de dinsul §i adusa

In a§a stare, incit se putea credo ca, nimenl nu e In stare a i-o

lua. Cad putine fortificatil at fost .tinute mal bine In curent

decit fortificatiile lul Stefan-cel-Mare de la Chilia §i de la Cetatea-Alba.

Pe Cetatea-Alba §i Chilia se razima de acum Innainte linia

defensive a Moldovel catre Sud. Si adaug ca Stefan-cel-Mare nu

putea sa alba, un stop mai mare decit acesta.

Nu numal ca n'avea, ca Hunyadi, Intreaga §i sigura base a

Ardealului, dar chiar Intro principate era sa, ramile, cu toata

covirsitoarea superioritate a Moldovel, o constiinta geloasa de

paritate i urme de vechi dusmanii, care nu puteat. sa, Ingaduie

o colaboratie statornica. Ideia ca Stefan ar fi putut sa guverneze

direct Tara-Roragneasca, sa Intrebuinteze at-La vadurl mum

tone folositoare pentru apararea Moldovel, puindull ostasiI sal

In cetatile din aceste vadurl, aceasta, ideie, foarte frumoasa, era,

de sigur, prea indrazneata pentru vremea lul. Principatul muntean,

cladit pe datini, nu putea trai decit In datinile intemeietorilor

sal, care cuprindeat o viata deosebita si stapinirea altel dinastii.

Asa inert singurul lucru pe care putea sa-1 faca, Stefan In principatul

muntean, era sa Inlocuiasca pe un aliat permanent al

Turcilor printr'un sprijinitor sat datator de vestl folositoare In

Scaunul din Tirgovi§te §i Bucuresti. Atita.

De altminterea Stefan-cel-Mare, In interventiile sale dincolo de

Milcov, Impotriva lul Radu-cel-Frumos (1462-1474), lul Basarabcel-BatrIn

sat cel Mare (Laiota; 1473-7), a lul Basarab-cel-Tiny

sat cel Mic (Tepelus; 1477-82), n'a cautat niciodata sa iea In stapinire

cetatile care apartineat Turcilor pe malul sting al Dunarii

; atacuri de ale lul impotriva GiurgiuluT, Nicopolel Mid (Turnu)

si Severinului, de unde Incepusera a roi Turcii, atacuri de acestea

nu le intilnim. Pentru ca. Stefan n'a avut niciodata gindul de

a-tt trezi Impotriva vijelia turceasca, de a provoca un atac furios

al Sultanului Mohammed al II-lea, cad stia bine ca once

lupta in aceasta, regiune ar provoca aceasta furtuna.

El avea Inca de la Inceputul Domniel lul o trista Invatatura,

173

bogatg !rasa in urmati. De ce trecuse Sultanul In Tara-Romaneascg,

de ce izgonise pe Vlad Tepeq si asezase pe netrebnicul

Radu-cel-Frumos, care nu Insemna decIt administraVe

cresting, Intr'o tarn a cgrii actliune §i initiative. politics Incetase

Pentru ca Vlad Tepes, cedind Indemnulul regelul Ungariel Matas,

atacase cetAile de pe malul cellalt. Avem o scrisoare foarte

interesantg, pgstrata, din fericire Intr'o culegere de cepa din

Munchen, pe care a tipgrit-o d. I. Bogdan In cartea sa Vlad

Tepes", scrisoare in care Vlad arata, isprgvile pe care le-a facut

pe malul cellalt, ispravi ce se Intind pe toatg linia DunariT, de.

la Rahova pgng la guff., cuprinzInd Marotinul, Turtucaia, Hirsova,

Mg,cinul, Cartalul, Rasova, 0bluci1a (Isaccea), Novoselo (Ieni-

Sale), ispravi mg marl declt acelea pe care le putusera Indeplini

crucial iI, cad Topes, nu numai cg, a ars cetAile turcestir

dar In ce-a ramas asezat capitanii. La Rahova a pus astfel peun

Neagoe, pomenit In scrisoarea aceasta cgtre Matias Corvinul,

Neagoe de Rahova.

Stefan avuse Innaintea ochilor o astfel de cucerire trecatoare

vi stia cg omul care a Indeplinit-o nu era un om obisnuit i ca

foAele pe care le-a intrebuil4at erall din cele mai buns ale

epocel eroice a boierilor munteni. Si mai stia un lucru: ca !mpgratia

turceascg, la 1462 nu era aceiasI ca acea de la 1470, cg,

In acel zece and se consolidase cu desavirsire prin stapinitorul Constantinopolel,

Mohammed al II-lea.

Deci nu-I era permis unul om de Intelepciunea poltica si de

iscush4a military a Jul Stefan-cel-Mare sa Incerce imposibilul.

Astfel politica Jul la Dungre a fost cea bung.

Din nenorocire ea a permis Turcilor sa se Intareascg pe malul

drept. Cad se poate zice ca adevgrata organisatie turceasca pe

malul drept s'a facut tocmal In epoca Jul Stefan, si el a plgtit-o

aceasta, cacl se plgtesc de multe orl, nu numal pg,catele pe care

oral liber sä nu le fad, dar §i acelea pe care fatal trebuia sa

le fad. Marele Domn moldovean a vgzut cum linia Dunaril tun-.

cesti a devenit inexpugnabila, si iata cum: impgraVa turceasca..

n'a fost niclodata centralisatoare, aka !nett supt raportul politic

i militar viata liberg a provinciilor sa fie desfiii4ata. Centralisarea

exista supt raportul militar numal, prin instituVa Ienicerilor,

cari, afar& de cel cari se ggsiall asezAl in unele cetatl,

ertu strinsl cu to1iI la Constantinopol, In jurul persoanel Sultanulul,

ca fiT §i paznicl al Imparatulul, pe care-1 Incunjural ai

cind iesia cu lagarul. In afar& de Ienicerl Ins& era vi .alts insti--

tuVe military, a Spahiilor Wart cari aveau pamint de la Sultan

cu Indatorirea de a servi, el, cu calul lor, cu armatura lor si ajutgtoril

lor, Intr'o proporVe daterminatg, de insemnatatea pamintulul

care li se daruise, imitaffie a institAiel bizantine anterioare.

Spahiil se adunad admirabil: mosie de mosie, pang aid.-

174

tuiat oastea unul Tinut, apol Tinut de Tinut pana alcatuiall o

provincie, si astfel pleca Intreaga Masa de cavalerie, In cele

d'intaift timpurl foarte bine echipgia si deprinsa prin exercitil

continue cu razboiul, care In figdare an Incepea la Sfintul Gheorghe

si se mIntuia la Sfintul numitru. In felul acesta, se putea

Intrebuinta, pe linga cohesittnea military a aceleiasl provincil, legatura

traditionall dintre elemente care apartineail aceleiasi natiunl

si avusera, acelagi trecut. Asa Inc It armata calare a Sultanului

represinta of fel de conspect al tuturor teritoriilor si

natiunilor supuse autoritatil sale.

Cucerindu-se linia DunariI, si la Dunare s'all asezat familil

marl. Caracterigfic e faptul c Turcil all ales pentru aceasta din

putinele lor &mini marl, cad eI aveati elementele Incepatoare

ale unel arfgtocratil, avea5 unele neamurl Incunjurate de o yeeratie

spdciala. Din aceste putine elementearistocratice, s'at des -

f .cut numal pentru Sudul extrem Moreia si pentru Nordul

extern Dunarea elementele de comanda. Astfel, aid la nol,

se intfinesc, cum am vazut, Intaitl urmasil lul Evrenos, iar apol,

Iii epoca noastra, al lul Mihalogli, cari-I inlocuiesc cu totul pe

cella41. Acestea awl neamurl curat turcestl, nu de renegati, si,

tocmal pentru ca nu erat de renegati, nimenl nu se putea Indoi

de loialitatea lor, de puritatea credintel lor cavalerestl, de vitejia

lor. Este o onoare pentru nol c, ni s'all opus astfel de dusmanY.

Mihalogli) slnt asa de cunoscut,l, theft li se poate stabili usor

genealogia; din tats In fit el ail stapinit totdeauna aceste regiunl,

adaugindu-li-se mal tlrzitl alte elemente, cu frumos viitor,

dintre Turcil autenticl: familia Malcoclogli. All si Ischender Mihalogli

all fost contimporanl cu §tefan-cel-Mare, luptatorl In sesul

muntean, in lunca Birladulul si a SiretialuI, In Ardeal. Mal tfrzitl

rasare acel Mohammed Mihalogli, care, zicea istoria traditionala,

luind In casatorie pe o mostenitoare a Basarabilor, capatase stapinirl

In Tara-Romaneasca pe vremea lul Neagoe si care a intervenit

de afitea on In luptele pentru tron dupa moartea acestuia,

Inlaturind pe Domnul-copil Teodosie si trimetindu-1 la Constantinopol,

unde a murit, ba chiar substituind citava vreme o staplpinire

turceasca cold Indatinate In orasele din Tara-Romaneasca.

§i, dace, Tara-Romaneasca a scapat de stapinirea direct& prin

Turd, aceasta se datoreste numal interventid, neobosite In vitejie,

a luT Rada de la Afumatl, care a luat In a doua casatorie

pe fata lul Neagoe,acel mtndru Domn, care a fost inmormIntat

la Arges, fiind apol pomenit prin chipul, sapat In piatra, al unul

razboinic Incoronat, cu coroana pe cap si buzduganul poruncitor

In mini.

Dad, Insa §tefan nu voia sä atIte Impotriva lul, pe Mihaloglil

din Vidin, Nicopol si Silistra, cele trel resedinti de Pasl pe la

1500, Mihaloglil puteail sä-1 loveasca usor. In Moldova se patrundea

pe la Danare treclnd prin Dobrogea spre Isaccea ; se trecea Prutul pe

175

la vadul Falciiului, de unde se putea prIda partea rasAriteana a

.erii, pe la Blrlad, Vasluiil §i 'a*, sail se putea apuca pe la munte,

spre Suceava. Turcil Insa, stapinind Dunk-ea muntean&, aveall

o cale mult mai lesnicioasa pentru a Intra in Moldova, §i aceasta

explica qi mal bine defensiva prudent& a lug Stefan-cal-Mare.

Pe

la Giurgiu, care ramasese al lor, ei ajungeall la BucurestI, treceall

pe supt dealuri, pe un drum pe care 1-all facut de atitea on dud

aveat de purtat lupte cu Stefan-cel-Mare In regiunea sudica a

Moldovei, ajungeall la Siretiul inferior, apol se suiad pe undo

apucase §i Stefan la 1457, chid dou& lupte mid Il dusesera la

Suceava. De aceia se §i Intarisera, din toate tirgurile Moldovei,

acelea ce veniall pe dou& Rua: linia Nistrulul Hotinul, Soroca,

Tighinea, Cetatea-Alba §i linia de supt munte Craciuna, la

Milcov, Trotupl, Romanul, Neam01, Baia, Suceava. La IntAriturile

acestea raspundeall Muntenil cu un alt sir de Int&rituri, care

duceat pe la Cetatea Teleajenulul, foarte probabil Valenil-de-Munte,

la Ghergh4a, Finta §i celelalte puncte menite s& apere Tirgovi§tea

§i Bucure§tiI.

Si, pe de alta parte, Turcil se gindiad sA-§T asigure pentru

totdeauna putinO, de a nlvali In Moldova pe o alts cale. Cad nici

Dunarea-de-jos nu o aveall deplin: de la Braila Innainte ea nu

li apa4inea. Stefan-cel-Mare vine Inpotriva lui Radu-cal -Frumos

la 1470 §i arde Braila. Dar Turcil voiall s& alba In acela§1 timp

si gurile DunArii: pentru aceasta Ii trebuia Chilia §i Cetatea-

Alba.

Se poate spune ca, pe cit e de gre§it& parerea care ar vedea

In Stefan -cel-Mare un atlet al lul Hristos" In stil apusean, care

ar sacrifica interesele politico §i naVonale grupate In jurul Trofluid

sail pentru a face pe cavalerul, putin cam nebun, al Cre§-

tinata-p, tot atit de gre§ita e parerea care ar vedea In Mohammed

al II-lea o furie salbatecA aruncata spre orice fel de

cuceriri. Mohammed a fost unul din cele mai cumint1 capete care

all avut vre-odata raspunderea unel ImparWl. Prin urmare, dac&

Intilnim, in luptele cu Turcil ale lul Stefan, ofensiva turceasca finpotriva

lug la 1475 si 1476, prad&ciunile de pe valea Siretiului In

1481 §i, In sfirsit, lovitura cea mare din 1484, motivul nu e altul

cleat acela al nevoil de-a avea Chilia qi Cetatea-Alba. prin urmare

Dunarea-de-jos, cu acea complectare -de term de Mare

p6n5. la Nistru care asigura staptnirea asupra gurilor. De aceia

s'ail pornit Ieniceril gi Spahiii, iar nu pentru a supune Moldova.

In materie politicA, cea mal mare virtute este s& refusl ispita,

frumoas& ca InfAV§are, dar Brea prin urm&rile el, §i Mohammed

ca §i Stefan §tia s& se Inpotriveasc& momelilor momentului. Insa

gurile DunArii II trebuiaA: §i dup5, InfrIngerea de la Vasluiil,

all fost atacate cetat,ile, §i In var&; §i In 1476, chid Stefan a

fost invinsul, loviturl s'all Indreptat asupra Chiliel §i CetAil-Alba.

Ele all fost vizate In toate incursiunile Turcilor, pan& °Ind Stefan,

176

crezlndu-se asigurat prin tratatul Turcilor cu Matias Corvinul,

nu s'a mai gindit asa de mult la apgrarea for avind si §tirea

asiguratoare, din Constantinopol, ca se dore§te pacea. Dupg

moartea lul Mohammed, fiul sail, Baiezid al II-lea, mar slab de

fire, mai pAin potrivit pentru a conduce personal o intreprindere

military,, parea cg nu se gindeste a se amesteca Intr'un

razboid: Inca o causa ded, pentru care nu s'at luat masurile cuvenite.

Un incident a determinat totu§i expeditia din 1484, §i, dacg,

nu o fgcea Baiezid, ea ar fi revenit luf Se lim I-id, fiul sat. Dar

supt Sultanul cel pasnic IeniceriT se piing ca Sint trel anT de la

moartea lul Mohammed al II-lea si eT n'ai'l mat fost scos1 la razboil.

In War se invocg In raspuns casul Muntenilor, aratindu-se

ca, Vlad al Terii-Romane§t1 e un om foarte respectabil, de si nu

face razboit, fiind paralitic, dar ca, judecind bine, -k,ara-1 iubeste. Par

rerea Ienicerilor a fost Insa ca nu prin judecMile bune ale unuT

stapInitor dus In carAa se stabile§te demnitatea unel .erl, si eT

silira pe Sultan sa facg, expediOa Impotriva Moldovel. CetAile

all fost cucerite una dupa alta, In Iulie si August, In Imprejurarile

pe care le cunoastem din cronicl italiene, si Stefan fu

atacat apol, In 1485, de trupele turceqtT ale beglerbegulu! All, al Rumend,

care Incerca sg, puie In Suceava un nott stapInitor.

AtuncT s'a fgcut Inchinarea Moldovel fa0, de Poloni, chemindu -se

In ajutor Ioan-Albert, fiul cel mar mare al regelul polon, care

se §i coboara, cu cavalerT chiurasaV, Impotriva Turcilor cari

roiall la Dunarea-de-jos. Se cistiga lupta de la Catlabuga, asupra

luT Balibeg Malcocia-ogli.

Dar politica aceasta bung a Poloniel a fost Intreruptg. Murind

Casimir, II urmeaza, acest Ioan-Albert, care s'a gindit, In 1497,

sa puie pe fratele sail Sigismund ca Dorian al Moldovel. Resultatul

a fost despresurarea cetat,,i1 In urma interven'cieT ungureOT

qi atacarea Polonilor, cari se retrageall pe all& cale se pare

dedt cea indicata lor si nu se puteall retrage pe cea d'intaid

cad ar fi perit de foame pe acel drum pustiit. Lovig In cale

Impreung, cu vest4iT CavalerT TeutonT Marele Maestru al Ordinulul

murise venind spre Moldova, 01 all fost Infrint,1 cu totul

In pgdurea Cozminulul.

Prin urmare Turcil I§I pot Indeplini opera for aid. Nu numal

atft, dar Stefan, doritor de rgsbunare, face apel la Turd pentru

ca el sa-1 ajute a pedepsi pe regele Polonie!, si ded cete turcestl

si tatareqtl merg, conduse de calguze moldovene, In Po-

Ionia si o pradg Ingrozitor, silind pe Ioan-Albert sa Incheie cel

d'Intaiil tratat prin care Polonia recunoaste, nu numal neatIrnarea,

dar oarecum egalitatea politica a Moldovel,cel mg mare

succes diplomatic repurtat de §tefan-cel-Mare.

Turd!, cari eraa preocupag Innainte de toate de linia Dungril

,

177

aceasta find problema cea mare pentru dinsif Turcil cauta

s& iea acum si partea de Apus a Dunarii, regiunile din preajma

Belgradulul. Cel care a indeplinit aceasta opera a fost Soliman

Maretul, care pentru Turcf a fost innainte de toate Canun-Name",

organisatorul, legiuitorul, represintind pentru el ceia ce a reproesintat

Mircea pentru Munteni si Alexandru-cel-Bun pentru Moldoven.T.

Soliman a avut o stapinire care ocup& mai bine de jum1-

tate din veacul al XVI-lea; a fost unul din cei mai fericitl stapinitorl

de popoare, Incepind ca tinar de douazeci de aaaT si ispramindu-si

cariera la Indepartate batrinete. Si aceasta, caries a

lui Soliman se aseaz& intro cele d'intait atacurl biruitoare asupra

Ungariel si Intro cel din urma, In cursul caruia fu ridicat mort

de supt zidurile cetatil Sziget, pe care void, s'o cucereasca. Trecuse

mai bine de patruzecl de alai de la cea d'intaitl expeditie

Impotriva hit Ludovic al If-lea. La 1521, Vizirul Ahmed ocup&

Rabat, Cosrev-beg din Semendria cucereste Semlinul Belgradul

e atacat de Pirl-Pasa, de Behram-beg de Nicopol si de Mohamed

Mihalogli, acum In Silistra: Sultanul Yntra in cetate biruitor. In

1524 se iea, de Ball-beg din Belgrad Severinul, garnisonat de

Ungurl, cad Domnil muntenl 11 pierdusera in a doua jumatate

a secolulul al XV-lea si se cfstiga Orsova. Aproape ()data cu Belgrad,

cheia Dunarii", cazusera deci toate cetatile de aparare.

Astfel, prin Belgrad, drumul era deschis spre provinciile interioare

ale regatulu! unguresc.

Unguril, increzatori in puterile lor, amintindu-s1 de ispravile

de odinioara, in constiinta Imbatatoare a caracteruluT lor de clas&

dominant& si rivnind la cine stie ce ajutor din partea Europe! care

s'ar misca intfo pornire de cruciata, as indraznit s& Incredinteze

norocului unel singure lupte soarta teril si poporului lor, si

at. stat hannaintea Sultanulul la Mohacs. Una din cele mai interesante

paginl din intinsa carte a cuceriril otomane in Europa:

neglijind pe regele lor, nobilil ungurl pornir& sa atace tabara lui

Soliman. Turcil asteptau cu traditionala prudenta a barbarilor,

oamenT deprinsi cu pradaciunea in pustie, undo viclesugul, care

se poate asamana numal cu al Pieilor Rost, hotaxeste daca va

cadea sail nu caravana pindita, In suferinta de sate a nisipurilor,

sapta.mini intregi, si, pe de alt& parte, cu ordinea, cu discipline

de fier a vechilor armate bizantine. Asteptat. linistitT

atacul zgomotos al armatel unguresti, care n'avea nici infanterie,

nicl tunurl, o cavalerie de tinerl nebunl, aruncindu-se, increzatoff

in biruinta, drept calm portile mortiT. De-odata de dupe

dealurf, se desfacur& Ienicerii, aparati de Dunare, si se aruncar&

intfun singur asalt metodic, care a distrus, nu numal armata

ungureasct, si pe regele eT, dar si regatul unguresc si viitorul

Ungariel pentru secole.

In Impresurarea de fier a ienicerimil, peri astfel, la 29

August 1526, Ungaria lui Matias Corvinul, din vina lui Matias

12

178

el insu§1, care* cheltuise toate puterile pentru prada ispititoare,

dar fart folos §i dainuire, a Vienel, In vremea clnd putea sa, con,

centreze puterile cregtine Impotriva Innaintaril osmane.

Mo§tenitoril lul Ludovic al II-lea at fost do': de o parte represintantul

Case% de Austria, Ferdinand, fratele luT Carol Quintul,

iar, de alts parte, Voevodul Ardealulul, Ioan Zapolya, sprijinit de

Polonl, de la cari §1 -a luat s4a, regina Isabela, fiica regelul Sigismund.

Ardealul a biruit In lupta Impotriva lul Ferdinand,

fiindcg era maT aproape §i avea legaturl cu not §i apoT flindcg nobilimea

din Ardeal §tia mai bine sa negocieze cu Turcil §i, fgcIndu-se

a fi 1n§elata de dInsii, sa-T §i 1n§ele. A§a, melt Zapolya,

dacg ar fi stapInit mai multa vreme, ar fi reunit de sigur toata

Ungaria supt stapInirea lul. El a avut §1 Buda, §i, dacg a isprgvit

In Ardeal, la Sas-Sebe§, In exped4ia contra Fagaraplul (1540),

a murit de boalg. A fost adevaratul rege al Ungarici, cu toate

apucaturile regale. Murind, lasa o vgduvg, cu un copil de cIteva

lunT, care pe bra0 i-a fost adus Innainte SultenuluT Soliman chid

acesta a venit din not, la Buda, sa fad., pace In provincia sa"

(1541). In male pompg, dar §i cu multg frica, Innainta alaiul cu

doica tintnd copilul pe brae ca sa-1 InfAi§eze Imparatului", care

dorise sa vadg, pe fiul sat Stefan", cum fl numiat Turcil pe pruncul

loan Sigismund, dupg numele celul mal vechiti stapinitor regal

unguresc. Soliman fl primi cu multa bucurie, fl alinta pe singeroasele

luT brAe, apol fl Incredin0 Innapol celor cari i-1 aduseserg,.

Si, In acest timp, Cind Unguril se credeat maT asigurat,T,

IeniceriT Intrat In Buda, ocupind strada cu strada, biserica cu

biserica §i casg cu casg, iar Isabelel i se dadu sfatul sa porneasca

Innapol In Ardeal, unde, supt umbra aripilor Sultanulul,

va afla mai multg sigurant ,. In anil urmatorT, In zadar

alergg la Buda markgraful Ioachim de Brandenburg, care lug de

la Petru Rare§ al MoldoveT boT gra§I §i galben.T de aur. Indatg,

Granul, Alba-Regalg, Vi§egradul avurg soarta Bud& Dungrea

Panonicg, dupg. Dunarea munteang,, Dunarea moldoveneascg, Dunarea

strbeasca, era acum Intreaga a lul Soliman.

Din regatul UngarieT s'a desfacut astfel Voevodatul unguresc

al ArdealuluT cu straveche obir§ie romaneasca , cum dovede§te

chiar titlul de Voevod, luat de la Romlni, dar dominat de o

aristocraVe ungureasca, precum era exploatat de o burghesie

saseascg §i terorisat adesea de grgnicerimea secuiasca. A§a

!nett Ardealul, Maramurg§ul, ceia ce numim noT Cri§ana, §i Banatul,

tot Tinutul pang la Tisa , se Ingradesc cltva timp cu

dinastia Zapolya. Dar ea va fi atacatg §i acolo de Imperialil luT

Ferdinand, can, ajutAT In taina §i de tutorul luT Ioan Sigismund,

de vestitul episcop de Oradea-Mare, Fratele Gheorghe"

Martinuzzi, una din cele mai interesante personalitAT din §coala

179

Jul Machiavel, gata s tradeze si pe Regina Si pe Turd, aliatil

Reginel, dar §i pe Imperial!, Intra In Ardeal, cu generalul spaniol

Castaldo, multa vreme apol guvernator al teril (1551). Isabela a

trebuit sa plece, iar Jratele Gheorghe" §i-a path curind pacatul,

de mina acelora chiar pe cari el IT introdusera In Ardeal: neavind

nicTo Incredere inteinsul, in momentul cind Turcil navalesc In

Banat §i ieau cetAile banAene, Bece, Becicherecul, Ceanadul, Lipova,

unde intra Turcil Persanului Ulama, el Ii fac sk piara, de

o moarte asamanatoare cu a Jul Wallenstein.

Timisoara fu insa§1 cea mal mare cucerire a beglerbegulul

Mohammed si din oastea cuceritoare facea paste §i Mohammed-Pasa

de Silistra, fost Rare§ al MoldoVel. Pe alt

cimp de lupta se cucere§te Solnocul, dar nu §i Agria sad Erlau,

unde era un episcop de nactere Romln, din Orastie, Nicolae

Olah (Valahul"). In 1556 Domnil nostri, Petra§cu-cel-Bun §i

Alexandru Lapu§neanu, merg din porunca turceasca sk aduca

din Polonia pe Isabela §i pe fiul eI ca sa-T aseze din nod in

Ardeal, dar nu in vechea Capitala din Alba-Iulia a principatulul,

ci in castelul Gilau de MO Cluj, Ioan Sigismund Amaze:

el a purtat titlul de rege toata via0 luT, dar a trebuit momentan

sa cedeze fa0, de Imperial!. De si Incunjurat de prestigiul regalitatii,

el a fost astfel numaI principe al Ardealulul si al comitatelor

exterioare 'Ana la Tisa.

In felul acesta ajungem la 1571, la moartea slabanogulul Ioan

Sigismund: Ardealul e dominat de Turd. Tara-Romaneasca atima

absolut de din§il. In ceia ce priveste Moldova, Petru Rare§ se

amestecase si el In Ardeal, duple ce voise sk capete Sara Intreaga,

sprijinindu-se pe mostenirea lu! Stefan-cel-Mare, cetatea

CiceuluI cu Tinutul intreg, o gramada de sate, tot unghiul

nord-ostic ardelean si, in centru, intfun punct de unde se

vede de jur imprejur, Cetatea-de-Balta.

Avind amindoua aceste Tinuturl, Petru se Infati§eaza la 1529, ca

aliat al lu! Zapolya, biruie§te prin Vornicul ski Grozav pe Sasil

ferdinandistl la Feldioara, amenin0 BistriO, care 1-a ispitit totdeauna,

si ataca Brasovul, lasind In ruina unul din principalele

turnurl si hate() cask din cetate pe nevasta de curelar sas care

era sa fie mama lu! Iancu-Voda Sasul. Secuil erail aliatiT §i vasalii

lul Petru-Voda. Inteadevar ca Rare§ a avut so41 de a stapini

Ardealul intreg.

Dar el cere, indata, Pocu#a, mostenirea sa, o strabate, o prada,

0 ocupa. Polonil au cerut atunci Impotriva tulburatorulul de pace,

printr'o colosala gre§ala politick, pornita din pasiune, ajutorul Turcilor.

Ace§tia intervin bucurosl. Boieril tradeaza atuncl pe Domnul

lor, §i Rare§ trebui sa fuga innaintea o§tilor Jul Soliman-cel-Mare,

care el insusi veni sa iea In posesiune Moldova. Si, trecind prin

munV, pe la manastirea BistriO, unde Insusl marturiseste ca a

180

clzut In genunchl rugindu-se pentru fiinO, Jul §i viAa alor sal

§i viitorul sad domnesc, trecu in Ardeal. A stat un timp In Cleat,.

care fu apol prefacut intro gramada de ruine ca sa nu mai

poatg, oplo§i pe Moldoveni In cuprinsul sail, §i de aid s'a dus

la Constantinopol. Dap& dol anI, trimetea, din cale, scrisorZ

mmndre, care s'ail pgstrat, pentru a spune oaspeVlor sal din

Ardeal ca s'a Impacat cu Impgratul" §i el va fi ce a fost,.

§i mai mult decit atlta ".

Din nenorocire nu i-a fost dat sg, fie nicl macar ceia ce fusese,.

fiindcg Turcil se retrasesera, In adevgr, dar Mend la Suceavar

nu numal o inscriMie in limba arabg, care s'a ggsit da,ungzi In

dgalmaturile de acolo, dar §i o straja permanentg §i, la Intoarcere,

el luasera Tighinea §i, unind raiaua aceasta, noun a Benderului lor

cu raiaua Chiliei §i Cetatif-Albe, jumatate din Basarabia de astgzi

cadea In mini turce§ti. Ceia ce Insemna cs nicl Domnil moldovenl

nu mai putean sg, se miste. In curind, In 1540, Soliman

va pune stapinire pe Braila, lulnd astfel Domnilor munteni en

totul bogAiile de odinioarg, deci §i pofta de a se mica pedrumurile

lor. Se credea chiar, la 1551, cind Ilse Rare§ se turci, ca.

Sultanul Meuse din Chilia, Cetatea-Albg, Bender, din Oceacovul de

la Nipru, apol din Dobrogea, cu Obluci0 §i Isaccea, cu Tulcea §i

Babadag, ba chiar din Ciubarciul basarabean, din Reni, din

Galati, din Lapu§na §i codrul Chigheciulul, an al troika pa-

§alIc, pe lfnga acelea de Buda §i Timi§oara, pentru acesta.

Astfel toatg Dunarea era turceasca §i Sultanul nu mai tolera

decIt vasa]I supu§i puterii sale. Intro el erail §i Habsburgii, reg.

al Ungariel §i Imp 61.4.

LECTIA a XVITE-a.

Cea d'intaiii lupti de recucerire creating: rolul lui

Mihai Viteazul.

Catre sfirgitul veaculul al XVI-lea, avem a face cu o mare

ofensiva creating la Dunare, care formeaza un capitol din cele

maT interesante §i cele ma! unitare In desvoltarea acestor 1mprejurarl.

Dupe ce Turcil ajung sa fie stapIni pe tot cursul ape!

pana la Buda, dupa ce Incearc, la 1529, chiar un atac IndraznA

asupra Vienel, iar, chip& trel aril, asediaza fortareata Guns,

care gi ea avea misiunea sa deschida drumul catre provinciile

austriace centrale, se putea crede ca stapInirea turceasca In

aceasta regiune e pe deplin asigurata, pentru secole Intregl. Tot

ce se Intindea la Nordul Dunaril Tatra In sfera de influenp, a

Imperiulul pagIn, fiindca ofIce independent& de aqiune, once

initiative politic& In regiunile acestea erail de acum Innainte excluse.

Turcil n'avead nevoie sa domino prin Pa§il qi subaqii lor,

prin comandantil for de provincil §i de ora§e, pentru ca autoritatea

for sa se Intinda §i asupra terilor de de-asupra Dunarii: li

ajungea situatia clientelara a tuturor color aflag dincolo de

fluvid.

Domnil Teri!-Romane§tI atirnati cu desavIr§ire de dln§iT. El

cazusera Inteo situatie cu totul inferioara cu mult Innainte ca

Domnil Moldovel 01 ajunga la dinsa. Aceasta se datore§te faptulul

ca Domnul muntean nu se poate razima decit pe Ungaria

* pe principatul vasal al Turcilor care e principatul ardelean;

el se gase§te astfel stens Intro posesiunile turce§t1: In acelaql timp

clnd pot sa treaca Pa§il de pe malul drept al Dunaril sad de

la noile stapInirl turce§tI de pe malul sting, Braila, Giurgiul,

Turnul-Magurele, Severinul, pot sa tread, prin pasurile Carpat,llor

ci osta§iI ungurl al princrpilor ArdealuluT din dinastia Zdpolya

sad Bathory, cari atfrna de Sultan. Cum poate sa alba decl vre-o

iniVativa politico .ara amenirqata de dou& puterI militare, de o

182

potriva la discretia Sultanului ? Principatul muntean, prin ur--

mare, nu se mai poate mica; el pare ispravit cu desavir§ire; cu

dinsul face ce vrea Turcul, §i ar face §i mat mult data In Constantinopol,

pang, In timpurl foarte tarzil, n'ar fi ramas o foarte

serioasa Intelepciune politick razimata pe crutarea relativa a

supusilor cre§tini, a supusilor directi a! Sultanului mai mult decita

celor indirect!, cum eram nol,§i pentru aceia Imparatul"

era considerat totdeauna ca milostivul catre care se ridicat Increzatoare

rugamintile, pe clnd Domnil eras privig totdeauna

cu ochl ra!, ca aceia asupra caruia trebuia sa, cox% toata vinovatia.

Un Imparat ma de bun, dar ma de departat, un Domn

ma de aproape, dar ma de rat , In felul acesta judecail oamenil

la nol.

Dar, dad, situatia principatului muntean nu era bunk, nu trebuie

0, §i-o Inchipuie cineva cum e descrisa In manualele de

§coala. Rat gi bine, slut in istorie lucrurl relative, care trebuieexprimate

inteo forma stilistica delicata. Situatia noastra in.

aceasta perioada e mat rea decit s'ar parea, dar, supt unele raporturl,

e gi ma! bunk. Se uita, de exemplu, ca. de la noT nu

s'ar'i ridicat niciodata copil pentru ceata Ienicerilor, §i, data; s'a

cerut aceasta lu! Vlad Tepe§, cererea a stirnit o rascoala, 0, dupa,

zdrobirea el, n'a ma! fost vorba de tributul de singe", ma incit

al no§tri at luptat §i mat departe supt steagul nostru pentru

interesul nostru. S'ar crede ca, furniturile pe care trebuia sa, ledam

armateT turce§tI, mat o adevarata mina pentru tarn. Nu

totdeauna, tact ele se platiat.Erail preturl fixe, care fireqte cade

aceia erail fixe ca sa, fie In defavoarea celul care le primiar

§1 nu se poate spune ca plata se fi cea totdeauna In conditiile

cele mat punctuate. Dar aceasta se intimpla ma! ales supt

alt regim decit cel din veacul al XVI-lea; pe vremea lul Soliman

de obiceit Turcil observat tariful, qi al no§tri chiar pana, prin

veacul al XVIII-lea, Intru eft nu se amesteca hrapirea din partea

Domnulul §1 a dregatorilor lul, erat bticuro§1 de cumparatura,

statornic asigurata, din partea Turcilor. Sa nu se creada apol

ca nu se respecta persoana §i demnitatea Domnilor rominT. Catre

sfir§itul veaculu! al XVI-lea se ajunge, ce e drept, §i acolo, din

causa greelilor caste! cregtine care Incunjura pe Domnl §i se

amesteca In multe intrigi qi tradarl. De aid a resultat astfel o

Injosire generalk a intregil class superioare din imparatia turceasca,

§i se vazu la 11597 un pretendent la tron spinzurat fara

so, fi fost vinovat de nimic, decit de o legitima dorinta de a

ma! fi Domn. CasurT cum e acela, mai cunoscut, al lul Ioan-

Voda, cel Cumplit, sat alts casurl asamanatoare : al lul §tefan

Tom§a,Domnul Moldovel, taiat dupa fuga In Polonia, al WI Ioan

Potcoava, care a domnit citeva saptaminT de zile la Iml §i a

fost §i el decapitat la Lemberg, supt ochil ceauplui trimes de

Sultan, al lul Iancu-Voda Sasul, Mat §i el, tot dupa fuga sa §i.

183

Innaintea unul ceauc casurl moldovenecti, din Cara care se

Linea mai mIndra ci ma! tare Innaintea Turcilor, si carora nu li

corespunde niclun cas muntean In tot acest timp,nu trebuie

sa, ne Incele. Aid avem a face cu oamenT cari all ridicat arma

Impotriva ordinii politico stabilite de Sultan. Sint supuci al Sultanulul

cari s'ad revoltat, §i Impotriva hainulul, orl de e crectin,

orl de e musulman, pedeapsa prevazuta In datinile seculare ale

Turcilor e executiunea publica.

Aca limit se vede ca, supt toate toate raporturile, nu era chiar

aca de rail cum credem. Supt un raport Ins& era foarte rail, §i

de aid a si pornit, In ceia ce ne privecte pe no!, Indemnul

catre rascoala: supt raportul Ingramadiril de corer! banesti. Ele

n'ail fost din cale afara de marl supt Soliman Insuql. El facea

expeditiile Jul In fiecare an, or! In Europa, or! In Asia, Impotriva

Persilor, gi erail expeditil fericite, care Insemnad prada, pentru

fiecare soldat qi, in acelacl timp, platindu-se de el a cincea parte

In Vistieria Sultanulul, pentamerion, resulta o sum& foarte Insemnata,

In aur, care mergea In aceasta Vistierie. Daca, adaugim darurile

din partea Puterilor crestine, care avead tot interesul sail

menajeze alianta sail crutarea din partea Turcilor, vom vedea

ca, banecte, Imparatia states pe atuncl foarte bine.

Dupa moartea lul Soliman a venit Inca Selim al II-lea, care era

un vitios §i un lenec, neconduclnd niclodata o expeditie personal.

De atuncl Incepe seria Sultanilor Inchisi In zidurile Seraiulul, a

caror participare la evenimentele militare e un cas extrem de

rar, pe cind Innainte, cum am spus, In fiecare primavara, Sultanul

pleca tmpreuna, cu ostmii lul §i In fiecare toamna. se Intorcea

Innapo! In fruntea cetelor lul biruitoare. Dupa, Selim al

II-lea vine Murad al III-lea, care e chinuit de patima aurulul:

sap& gropl In pamInt si cufunda, acolo enorme lingourl de aur In

care se topisera, galbenil ungurectl din provinciile supuse sail de

la ducmanil invinci, §i placerea lul cea ma! mare era sa ridice

capacul si sail cufunde privirea patimasa In adincimea aceia

scinteietoare. Dupg, acest epileptic, incapabil de a conduce o armata,

Mohammed al III-lea (-I- 1603), fiul sail, se dovedecte In

curind a fi un staptnitor tot atit de slab si dominat de pasiunl

tot atit de nepotrivite cu situatia unul conducator de tarn §i §ef

de armata. In astfel de imprejurari, banil nu ma! curgeall ca innainte

ci trebuiail luati de aiurea. Sa ma! punem In socoteall

ca, de la o bucata de vreme, Inca din acest veac al XVI-lea, se

strange In jurul Sultanulul o ceata nesatioasa de renegati de toate

natiile, cari, acestia, cer mult mai mult decit luasera Viziril, foarte

de aproape supraveghiatl ci stapinind multa vreme, ded neavInd

nevoia de a se umplea de bielcug In termin scurt, a! marilor

Sultan! de la Inceput, In deosebi a! lul Soliman: un Ibrahim, un

Rustem. Oamenl cari se succeda rapede, cauta, sail fad, afacorile

in pripa, pentru a se retrage In conditil cit se poate ma!

184

favorabile. Dacti, e vremea lui Sinan, a lul Ferhad, e oi a altora

can nu erail la Inngltimea acestor dol energici Albanesi, cad, eT,

rascumparat vitiile vietiT for politico prin calitatile for militare

superioare si marile foloase aduse Imparatiel.

0 Imparatie care nu maT ataca oi nu mai avea prilej s capete

de la invinoT oi de la ace' pe cari-I cruta, banT maT multi

la numar si mai onorabil clotigati decit banil ceruti ilegal de la

provinciile supuse oi, In fruntea el, aceoti renegati de toate natiile,

din ce In ce mai slabT si mai fricool, cautInd sal! asigure

o retragere placuta pentru batrinetele for de invinoi In luptele

politice, aceasta era situatia lumil turceotl la 1570. Atunci sail

Cerut banT fara, numar provinciilor tributare,oi cum? In aparenta,

cererea era foarte legala: se cerea tributul cu un an Innainte,

apoT cu doT oi cu trei anT Innainte, oi a venit astfel o vreme

clad mice ordine In finantele noastre era cu totul imposibila:

omul nu mai otia ce da, pentru c Domnul nu mai oda ce e silit

sa cearg,. Si sistemul va merge tot Innainte: In veacul al XVIII-lea

vom Intilni un Domn atlt de conotiincios oi bine intentionat cum

era Constantin Mavrocordat, care decreteazg, impositul normal,

menit sg, se plateasca de patru onT pe anT, oi e silit sa-1 culeaga

de unsprezece on, tot Innainte, pentru ca si altil i-1 cereal Innainte.

Aceasta era mai ales situatia principatulul muntean. Pentru

ce situatia Moldovel a fost relativ mai buns? Pan& la moartea luT

Petru Rams oi a fiulul sail mai mic, Stefandupa ce fiul cel mai

mare, Me, crescut la Constantinopol, trecuse de nevoie oi de vanitate,

la legea turceasca si capatase paoalicul sail la Dunare vechea

demnitate a teril se mentine Inca. Dar, pe vremea lul

Alexandru Lapuoneanu (1552-61, 1564-8), torturat de o patima de

singe care se poate explica mime prin boala cad era bolnav

de ochl si avea si creierul atins, principatul moldovenesc decade

oi el, cam un secol decl 'dupg, ce se hotarise decaderea principatulul

muntean.

Dar oi atuncI fata, de Moldova slut anume crutarl, pentru ca

situatia Moldovel Ingaduia malt mai mult o resistenta decit

sitnatia Teril-Romaneoti. Ea are la rasarit Polonia, oi .aceasta, de

si ajunge sa dea, catre sfiroitul veaculul acestuia, darurl Sultanulul

ca sa nu fie pradata de TatarT, de oi se coboarg, pang, acolo

Inca sä dea un bir special, care mai tirzill se platia in cojoace,

acestor temuti vecini, aflindu-se astfel In situatie tributarg, dubla,

si fata de Turd, oi fat& de TatarT, e totuci Insufletita de spiritul

marelui rege Stefan Bathory, e condusa de intelepciunea unuT

loan Zamoyski si poate sä ajute, la o intimplare, pe Moldoveni.

Iar, pe do alta parte, nu se navaleote din Ardeal In Moldova In

aceleacl conditiuni In care se navaleste din Ardeal In Tara-Romaneasca:

Moldova e, din spre Carpati, un Tinut mai mult sail

185

maT putin inchis: afar& de pasul Ghimesului cu siguranta, de

Oituz, poate, o navalire in conditil favorabile nu se poate face

In regiunea muntilor; de aceia si numarul foarte restrins al interventillor

militare unguresti si ardelene aid. S& se maT adauge

faptul ca boierimea moldoveneasc& era totusi foarte puternica,

proprietatea mare fiind concentrate In putine mini, si ca vechile

semintil eras Inca respectate, cu toat& macelarirea In mass

a boierilor de catre un Lapusneanu, care credea call asigura o

Domnie lungs numal inlatufind toate familiile care avead mai

multa putere decit trecatoarea Jul putere de Domn.

In sfirsit, dace Domnil muntenT aveaal nevoie de trupe cu plata,

nu le puteau capata cleat de la haiducii unguri, can se formasera

din causa necontenitelor razboaie de granite intro Imperiu

si Ungaria si ad jucat, pans aproape de cucerirea habsburgica,

un to! foarte Insemnat, trecind si In poesia noastra popular&

(ca In balada Miul Copilul".) Haiducil acestia se puteau capata

cu leafa, Ins& de dinsil avea nevoie si regele Ungarie! din

Casa de Austria, care stapfnia provinciile unguresti de Nord si

de Vest, si avea nevoie si printul Ardealulul, a carui oasts era

alcatuita In parte din acest element. Moldova se gaseste Ins& cu

totul in alts situatie in ce priveste contigentul de mercenati.

Domnul eT are, de la o bucata de vreme, Inca de prin anil 1550-

60, la dispositie o admirabila militie de aventurier!, cautind razboiul

cu atita patima, !licit cereal fie si plat& mica, fiind bucurosT

de prada pe care o culegead si In care se cuprindea si

dovada vitejieT lor. Acestia sint Cazacil, cari se creaza pe la 1550,

In regiunea Niprulul, din elemente fugare de pretutindenT si, In

mare parte, si din elementul tInar moldovenesc, care, setos de

aventurl, se duce In ostroavele Niprului de se uneste cu PolonT,

cu Rusi din Rusia Mica si Mare, pentru a alcatui aceasta confederatie

de prada a Cazacilor care urm& fare sa stie, ca pirati,

vechile traditil ostrogote. ET merg pan& la Trapezunt, ba primejduiesc

si Constantinopolul, arzind orate si porturl supt ochil

Sultanulu!.

Intemeietorul Cazacilor se poate zice c& avea singe de Domn

moldovean in vinele sale: era Dimitrie Visnievietchi, care se

cobora dupe mama din Stefan -cel -Mare 1. Organisatia Cazacilor

a ajuns tot mai solids, mai definitive, find recunoscuta de

regele Stefan, care-I si da un regulament special; ea Ineepe

a fi tot maT Indrazneata. Pe vremea lui Ioan-Voda cel Cumplit

si a lul Petru §chiopul un sir intreg de aventurierl, sprijiniti de

dinsii cite un fals Ioan-Voda", cite un Alexandru-Voda 2calca

parnintul Moldovel, si aceasta tine pan& In apropierea anulul 1600.

1 Wiszniewieckil si maI tArzill s'aii Inrudit cu familii moldovenesti: regele

Mihail, fill al unul leremia, era nepotul de fiu al unel fete a lul Ieremia Movilti.

2 IT., pentru amlinunte, prefata mea la vol. XI din colectia Hurmuzaki.

186

Moldova poate, prin urmare, oricind n'ar mar fi In stare sg,

suporte greutatile cererilor turcestf, sl se adreseze la seci4",

la resedinta Hatmanulul Cazacilor pentru ca de la Nipru sa viva

in stolurl pasarile de prada de care Tataril se tern si pe care

Turoil nu sint In stare sit le distruga.

Pentru toate aceste motive situatia Moldovol fat5, de Turq

trebuia s5, fie deosebita de situatia Teril-Romanestf.

In ceia ce priveste Ardealul, el sta mar bine decit un principat

i decit cellalt. Situatia Ardealulul s'a inrait, ce e dreptul,

dupg ce Stefan Bathory a trecut ca rege in Polonia, supt fratele

sad Cristofor (1576-81), care nu guverneaza, de Ia sine, si ma1

ales in lunga minoritate a fiuluf s6,5. Sigismund. Aceasta inraire

este tocmal una din causele rascoalef de la Dunare. In Ardeal

r6,m5sese, in adevg,r, toatA aristocratia ungureasca, care de

multe on e de origins romaneasca, de aceia li se si zits, de

nobilil unguri din alto 041 color din Ardeal: nobilime de o-

pined", ba p6streaza une orT si numele romanesc: Becher, Connis.

Aceasta nobilime ardea de setea rlzboiuluf, deprinsa, fiind

din generatie in generatie s& indeplineasca fapte de arms care,

de °Ind se Meuse pace intro principat si Ungaria imperials, if

erad oprite, pe dud totusi Moldovenif i Muntenil se luptad de

la un partid la altul, pentru cutare sad cutare pretendent, yi

chiar, ca in vremea WI Bogdan Orbul, a lul Stefanit5,, a luf Tomsa,

a luf Ioan-Voda-cel-Cumplit, de la o tars la alta 1.

In Ardeal 1114 a fost o singura mare int& pentru tron: dupg,

moartea luf loan Sigismund Zapolya, lupta intro Stefan Bathory

si Gaspar Becher, candidatul de singe romanesc, energic si agar,

stapin pe Fagaras i ajutat de Secure. Dar, in afar& de aceasta,

lupta, Ia Ardeal a fost liniste, pe cind la not boieril, mai ales

eel din Tara-Romaneasa, gases° necontenit prilej de lupte, ajutind

pe fiit de Domni situ pe nepotil de Domnl pentru a apAta

mostenirea parinteasca.

pincoace de Carpati se facea tot mai grozava, crisa financiara,

care nu se putea inlatura, fiindcl Turd' trebuiati s& ceara din

ce in ce mar mult si tara era tot maf mult incapabila de a

r6spunde acestor cererl, cad, Dunarea fiind a Turcilor, se luase

Rominilor putinta de a se Imbogati si se distrusese comertul Sa-

§ilor cu Orientul; cistigul for de odinioara trace rapede la negustorif,

supusf turd sad venetienf, din Creta, din Rodos 1i alts partl,

can lead drumul Moldovel pe la Silistra si trec la Lemberg si

l Piatra de mormint de la manastirea,azi blserica In ruine, Intr'un sat

t.igapesc, Vieroeului poarta chipul de luptator al lul Ivascu Golescu, cazut

Intru ayararea Domnulul Situ, Alexandru-Voda, Impotriva Moldovenilor.

Mai taszia ceva, alt pretendent, Paul Markhazy, era BA iea de sotie pe

Zamfira, pea, acezata In Ardeal, a lul Moise-Voda Munteanul.

1 87

Cracovia, unde Sint contuarele for permanents, Cara folosind

fQarte putin de pe urma acestul noll comert 1. In aceste condi-

#1, cerIndu-se In fiecare zi mal mult, In forme legale, dar cu

rQsultate desastroase pentru averea nationals, se impunea neaparat

o rascoala. Oricine ar fi fost In Scaun, trebuia sa o faca.

Nu un Mihal Viteazul, ci chiar un Aron-Voda, care nu era un

erad, ci un biet Constantinopolitan practic §i fricos, deprins

cu creditoril, Ieniceri, Greci §i Armen!, cari Incunjurau Scannul

umilit al Domniel sale §i ingreuiat situatia Jul ca qi viata supgilor.

§i el, Aron, a facut rascoala sa, independent de Mihal, gi,

chiar dacs acesta nu s'ar fi rasculat, Aron ar fi pornit mi§carea.

Pe acest timp, In Ardeal nobilimea neastimparata avea a face

cu un principe vadit degenerat, prin urmare incapabil de all controla

actiunile, de a face o socoteala Intro ceia ce are §i ceia ce ar

vrea sa urmareasca, Sigismund Bathory. E de ajuns sa i se vada,

chipul cu urechile deslipite, transparente, fata slabs, ve:Aejita, ca sa

se Inteleaga cu cine avem a face. Bolnav, nestatornic, fara niclun

prestigiu, el e gata sä se arunce In aventurl desperate. Pe line.

aceasta, fusese crescut de Iesuiti, qi cre§terea pe care i-o dadasera

el, se razima, nu numal pe Noul §i Vechiul Testament, dar

§i pe anticitatea romans, care poate sa, Invete multe lucruri, care,

Innainte de toate, trebuie sä dea lectil de realism §i de solidaritate

omeneasca, dar tine iea superficial acest studiu capata

dintr'Insul lectil de ambitie si de glorie, de marl cucerirl, de domnie

asupra unor provincil Intinse. Elevul parintilor iesuiti era In stare

a savir§i crime pentru a se afirma principe glorios §i mare viteaz.

§i-a °morn, cu con§tiinta Impacata, nobifil qi pe varul Baltazar

pentru ca sä se poata infati§a In calitatea de aparator al Cre§tinatatil.

Se va zbuciuma vre-o zece ani, facind In Tara-Romaneasca,

intrari de suzeran, de Crain ", atacind Timi§oara, pe care n'o

poate lua, abdicind In folosul ImparatuluI cre§tin, apol, daps Intoarcere,

In al varului sad Andrei, pentru ca, desgustat de tog §i de

el basuO, sail iea lumea In cap, ispravind In pribegie, departe de

o tars pe care n'o putuse nici servi, nicl pastra. §i totu§1 multi

crezusera In el: Sirbil din Banat, cari se rascoala In numele lul,

ca qi Bulgaril din Balcanl, cari-1 aclarna ca liberator.

Atuncl, catre sfir§itul veaculul el XVI-lea, doua marl puterl simt

nevoia de se valora din non, de a arata ce pot, Papa §i Imparatul.

Cel d'intabl pierduse enorm de multe teritoril prin mi§carea

protestant& §i calving; toate Incercarile Jul de a recapata provinciile

rebels se dovedisera zadarnice; marele Sinod de In Trento

1 Cel mai mare dintre negustorii de atunci, Constantin Corniact, s'a Mcut

apoi vames in Polonia, clAdind $i o bisericA moldoveneasca la Lemberg, unde

se vede Infaticat ctitorul Imbracat ca boier moldovean; !mil lui aft rAmas

deci dincolo.

188

se ispravise printr'o rupere deplina a legaturilor dintre noile Biserici

evangelice qi vechea Biserica, traditionala a Rome!. Atuncl

Scaunul roman cauta sa-si recapete aiurea terenul pierdut: noua

milit,,ie apostolica, foarte cults, foarte inteligenta, mergind pan&

la fanatism In fond, cu formele cele ma! diplomatice de blinde0,

in forma,. patrunde in Rasarit, Innainteaza In Rusia, unde propaganda

iesuita las& urme ping In a doua jumatate a secolulul al

XVII-lea, distruge vechiul Invatamint universitar polon in folosul

acestul not Invatamint religios al IesuiWor, §i, in acela§1 timp,

se trimet emisarl §i la no!, ca sa string& declara01 de aderen0

la catolicism din partea Domnilor nostri, crezind astfel catolicismul

ca poate sa capete serios compensa#1 In Orient pentru ceia

ce pierduse definitiv in Occident. Sfintul Pgrinte visa, cucerirea

Constantinopolului, aducerea la catolicism a Ru§ilor a Rominilor,

a Slavilor din Balcani, a Grecilor, Inna4area puterii pontificale

ca pe vremea lui Inocerrtiu al HI-lea.

Prin urmare cruciata incepe. Slabanogulul din Ardeal i se trimet

Indemnuff §i, tot odata se intervine §i pe ling& Imparat

ca sal! faca datoria de qef al CrestinatAil mpotriva Turcilor.

Rudolf a II-lea Insu§! avea nevoie de razboiul ofensiv In Orient,

pentru ca In Imperiu, dupa caderea lul Carol Quintul, suit sa

abdice, dupa domnia, foarte cruOtoare, a fratelul sat, Ferdinand,

dupa farim4area puteril lul Maximilian, fiul acestuia, sa

se Innal0 prestigiul §i sa stabileasca autoritatea lul In legatura cu

Incercarile de a, resolvi problema ungureasca, 0 cruciata pentru

recucerirea Ungariel In folosul Case! de Habsburg §i pentru inpunerea

autoritap imperiale cre§tine asupra Peninsulel Ba lcanice

ar schimba cu totul situatia Imparatulu! In Imperiu chiar.

De aceia Rudolf se une§te cu ofensiva de la Dunare. Un mare

atac general, de recucerire, se va da, dupei 1593, and Sinan, en

focul uric sale de creftini, incepe reizboiul cu Nemcii", pe linia Dundri1.

Dad, aliatil ar fi fost grins unit!, dug ar fi putut face sa

Intro In jocul for §i pe Polon!, cari §i el, din partea lor, prin

Stefan Bathory qi cancelariul sat Zamoyski, cautat linia Dunaril,

Turcil pierdeat hotarIt situatia for de pang acum. Sultan!

de felul lul Murad al III-lea §i Mohammed al III-lea nu grit

de sigur din aceia can pot apara o Imparatie In primejdie. Cu

toate acestea, buna infelegere nu s'a putut stabili.

Rapede razboiul §i-a desemnat caracterul, restringindu-se. Inceput

ca o imensa, mi§care de cruciata, el s'a margenit Indata

la, asaltul austriac contra cetaVor turce§tl de la Dungrea

panonica, precum §i In sus de Pesta, spre Viena, de la Gran §i Vacs

la Komorn §i Raab, qi la revan§a turceasca in acelaa.11 regiunl,

iar, alaturl cu acestea, la un sir de expediVi dunarene, conduse

189

de Domnil nostri, cu puterile for §i pe riscul lor. §i, de fapt,.

Papa ca si imparatul, crutindu-sT, cu avaritie, toate mijloacele,

punctul periculos, hotaritor, era aid, la Dunarea-de-jos 1.

In ceia ce priveste pe Polonl, el banuiesc de la inceput si

data aceasta ambitia austriaca. Astfel el se dad In laturI, ba.

chiar intrebuinteaza, de la un timp, toate silinOle for ca sa fmpiedece

Indeplinirea planurilor imperiale. De aceia, la 1595, In

momentul cind Mihal Viteazul se gateste a lupta la Calugarenl,

in momentul cind el chiama, In opera comuna de aparare, pe

Domnul Moldovel, *tefan Razvan, care inlocuise, printr'o revolt&

a sold4ilor ungurl in favoarea luT si in detrimentul lul Aron,

pe acest tradator" al suzeranulul ardelean, in momentul cind

acordul si concentrarea crestinilor wail mal necesare, Ioan Zamoyski

se apropie cu trupele sale de hotarul Moldovel. Retras

la munte, Mihal se Intoarce cu Sigismund Bathory, care ispravise

In sfirsit solemnitatea casatoriel sale cu o arhiducesa, si cu

Stefan Razvan, ca sa izgoneasca pe Sinan si sa atace Giurgiul. In

momentul acesta, cancelariul polon, intrat in Moldova, aseaza ca.

Domn pe Ieremia Movila. Acum Tataril tree ca sä ajute pe Sinan,

si Zamoyski, dupa lupte de forma, incheie un tratat cu dinsil

si-I lasa sa piece aproape fara varsare de singe, atuncl cind era

posibil sa li dea una din acele loviturl din care sa nu se ridiceani

de zile. Cind Razvan se intoarce In Moldova, el intfineste

trupe polone si prins, e pus in .eapa. Mal taa.zia, §i pana, la

capat, politica Poloniel va fi tot aceiasi.

Cind Mihal Viteazul, intervenind in Ardeal ca sä razbune causa

imperials, bate pe Andrei Bathory la elimber, linga Sibiili, Polonif

ar fi primit bucuros pe cardinalul fugar, pe care Ins& 11 omorira

al sal In muntil Secuimil, dar el adapostesc bucurosl la dinsil pa

Sigismund Insusl, 11 IntOesc, II dad trupele for si ale luT Ieremia-

Voda ca 0, se intoarca in Ardealul luat de Romini. Mihal li plateste

prin izgonirea luf Ieremia peste Nistru si luarea in stlpinire

a MoldoveI. In momentul cind, in Septembre 1600, nobilil

din Ardeal Incep sa se miste impotriva Voevodului", Zamoyski

antra in Moldova, si atuncI Ardealul unguresc Intreg sa

ridica, smulgind, cu ajutorul generalulul imperial de la Casovia,

Gheorghe Basta, biruinta de la Miraslail. i, pentru ca invinsul

a, nu se pat& ridica, sg, nu se mai poata adaposti In Tara-Romaneasca,

Cancelariul trace Milcovul si da luptele de la Buzail si

Arges, care silesc pe Mihal sä se refugieze la Curtea Impara.,-

tease& B. Iar Imparatul, prudent §i zgircit, a§teptase intaill ca.

L Intro formA avail de prins am resumat caracterul luptelor din lingerie

In artico!ul mien aptirut In ,,Petermanns Mitteilungen", pe Ianuar

1913; In formA mai larga se gAseste expunerea In volumul III din a mea

Geschichte des Osmanischen Reiches".

2 Din punct de vedere militar, aceste lupte slot foarte bine reconstituite

de locotenentul Zagorit.

190

Mihai sg fie Invins, doborit, Incapabil de all pastra situatia,

pentru ca atunci sg vie cu o recunomtere politica, zgbovita, intentionat,

luni de zile.

In ce prive§te situatia Dungrii, ea fusese schimbatl Ins& total,

de qi nu statornic, de biruintile, din 1595 §i din anil urmatori,

ale Moldovenilor §i Muntenilor. Cel d'intaid, supt Aron, capatg

stapinirea asupra regiunii de Sud a Basarabiel de astlzi, luind cu

asalt Ismailul, lovind Benderul, China §i Cetatea-Albg, qi toate

a§ezarile turce§ti din aceasta parte. and vine Ieremia, vasal polon

qi. turc, In Scaun, cucerirea e ins& pierdutg, dar se pare ca nu Indata

§i total, cad Il vedem cedind Hanulul septa sate In Bugeac,

vedem pe fratele sari, Simion, facind danii In pgrtile Cahululul, §i

mai ales vedem Intemeindu-se noua episcopie de Hu§1 pentru

aceste Tinuturi rechemate la viata cresting.

Ofensiva lul Mihal, care Incepe Inca din anul 1594, In toamng

§i iarng, cuprinsese toatg linia Dungril. Dobrogea e strgbatutg

de Wile lui: nu e localitate dobrogeang care sa nu fi fost pradata

§i amenintata pang In refugiul cetatuii sale de cetele calgrete

ale Rominilor. ET apgrurg la Isaccea, la Macin, la Cernavoda, la

Rasgrad §i la Babadag; FlocI, la gura Ialomitel, fu pradata; Silistra,

Rusciucul, Si§tovul, Nicopolea, Vidinul vazura, In 1594-5 chiar,

sail ceva mal tgrzit, dupg trecerea primejdiel lui Sinan si Inlaturarea

planulul de pa§alic in partile noastre, pe Innoitorif ispravilor

din vremea luf Vlad Tepe§. Nu numal atit, dar calari-

mea noastra mergea pang la Adrianopole, de o parte, iar, de alta,

pang la Plevna. Sirbil loviat. Cladova, Bulgaril aclamati pe liberatorul

menit sg dea din not. fiintg Impgratiel cre§tine ortodoxe,

Albanesii, GreciT aveat aceleasi sperante, §i, cind a fost omorit

Mihal, la 1601, Intro hirtiile ce i s'at'1 aflat supt perna ceia ce Inseamng

ca Indemnurile gasiserg un puternic rasunet In inima

luT, s'a ggsit scrisoarea In care cre§tinii doriti de mIntuire Il

numiall Steaua for rasariteana ".

Prin urmare, razboiul acesta, pornit din ambitia Pape!, din nevoia

imperialg, din vanitatea ardeleang, din lgcomia polong §i

din slabiciunea turceasca, a produs ca resultat real, apreciabil,

care In parte va §i raminea, cgcl terile noastre In veacul al

XVII-lea at avut cu totul altg situatie decit innainte o trezire

de conqtiintg cresting pe tot cursul Dungrii-de-jos. Aid sta §i

morala lucrurilor: nu se poate ca un om sä-si jertfeasca situatia §i

flints, pentru o causg, farg ca, find el chiar strivit, sg nu r&-

mtie, mai ourind sat mai tgrzit, resultate reale. Pentru cg once

lucru not se Intilne§te In desvoltarea omenirii, nu e clgdit pe

altceva decit pe luptg §i suferinta, ale uneia sat mai multor fiinte

omenegti care nu s'at crutat.

Aceasta a fost fapta lui Mihai Viteazul.

LECTIA a XIX-a.

Aducerea Tatarilor la Duare. Problema Bugeacului:

Cantemir Mlrza.

E de sigur un fapt mare si important asezarea Tatarilor In

lagare permanente pe linia Dunaril-de-jos, uncle stall de pe !a

1600 pans dupa, 1770, timp de aproape doul secole. Din punctul de

vedere politic, o serie de evenimente nu s'ar fi produs sat nu s'ar

fi Indeplinit fart, aceasta aducere, mentinere si Intarire a Tatarilor la

Dunarea inferioara, de-asupra gurilor, In vechiul salas al Bulga-

Tilor si Ungurilor. Dar si din punctul de vedere militar aceasta

are o mare importanta fiindca Turcil a 1 fost Indemnat,I sa aseze

pe TatarI aice din consideratil de ordin militar, In legatura cu

noile Imprejurarl razboinice din aceste Org.

Asezarea aceasta a Tatarilor de-asupra delteI ditnarene nu

poate sa Insemne, fireste, Intaia for ivire In regiunile noastre,

ci numal o statornica, salasluire a for Intr'un anume punct al

teritoriulul pe care de atltea orl, si multa vreme Innainte de Inceputul

veaculu! al XVII-lea, 1-a& cutreierat. Dar aceasta are caracterul

unel navalirI, chiar chid se face la anume date si cu un

anume stop, si dud, prin urmare, se putea astepta orl preveni

atacul, dupa care urma, fatal, In miscarea de flux si reflux,

o retragere.

Venirea Tatarilor In Rasaritul Europe! se IntlImpla, cum s'a

spus, pe la jumatatea veacului al XIII-lea. A fost o teribila invasiune,

In legatura cu concentrarea fortelor turanide supt conducerea

Hanulul, ImparatuOmparatilor asiaticl, Ginghishan, si a

fiilor si urmasilor lul. Dominatia resultata dih acest potop salbatec

s'a pastrat pans foarte tarzia, cad si era foarte natural

ca stapinirea care cuprindea stepa apuseana a Asid sa. se Intinda

si In partea din Europa care-I corespunde, ImpttrOrea In

continente avind un caracter absolut arbitrar.

Astfel R4I all stat pant, dincolo de jumatatea veacului al

192

XIV -lea, un secol §i mai bine, In atirnare de Tatari, ca parte

integrant& din Imperiul tataresc, cnejil for nefiind altceva dectt

Indeplinitoril unor anumite func-Vuni politice inferioare: string

tori de imposite, ajutatorl military aT Hanatulul Hordel de Aur.

Tara-Romaneasc& gi Moldova s'all Intemeiat pe distrugerea puterii

tataregti la Dunarea-de-jos. Dar Hanatul, dup& lovitura pe

care a primit-o la Culicovo, In 1380, s'a sfarImat, qi atuncl, dintr'un

singur Stat tItaresc care se Intindea de la hotarele China

pan& In zidurile CarpAilor, extraordinar Stat care, de o parte

se razima pe zidurile de mung ale Asiel Centrals si se opria,

de alt& parte, numal In zidul de mung al CarpAilor, In

drumul c&tre Europa central&, ori care se Intindea Intro cerescul"

Imperill chines si Sfintul Imperiu roman de Apus s'a

format o sumedenie de hanate: de Cazan, de Astrahan, care s'ail

distrus pe Incetul In veacul al XV-lea, §i de Crimeia.

Aceasta form4une, pe teritoriul unde §i Innainte exista o

mare putere t&tareasca, unde Tataril statuses In leglturi cu

Genovesil si li Ingaduiser5, s& Intemeieze Caffa, Incepe Inc& Innainte

de 1450, cu Hagi-Ghirai, care uneste de la o bucat5, de

vreme §i alto ramas4e, vestice, ale Hordel de Aur. §i razboaiele

ffilor lul Alexandru-cel-Bun §i apol ale lul §tefan-cel-Mare cu Tataril,care

Incep la 1439-40, dud jlfuitoril atl prAdat In p&rtile

Moldovel de Nord Inahl, apol spre Sud, la Botosani §i Vasluhl

nu se pot InOlege deplin dac& nu se tine seama de acest fapt:

ca nu totdeauna n vlitoril apartin aceleiasi formaVunl politico

tataresti, ci une onT avem a face cu aceste ram6§ite din regiunea

de la Nipru, care s'atl Impra§tiat cu vremea,11sInd In urma

for doar pe Liipcanil Hotinulul, qi alto orl numal, cu asa-numitii

CrImlenI.

In acestil din urma s'al pierdut§i asa-num4il Tatarl al Cetatil-

Albe, can atineatl drumul Intro Nistru si Nipru si ghat adesea pe

negustori s& iea drumul, mai gred, catre Nord-Vest, Tartari Bialogrodenses",

pentru PolonT. Poate ca si causa mentineril Tatarilor

crlmlenl sa, fie aceasta: ca el erail Intarig prin'toate resturile

tlt&re§ti, care, nemal putindu-se menOnea Intr'alt lac, se

retrageaal In acest mare laggr permanent al Crimeil.

La 1475 Tataril, ajunsesera tributarl al Turcilor. Leg5turile

dintre Turd qi Tatarl atl fost Ins& totdeauna maT slabs, destul.,

de comode pentru nail vasall al Sultanului. Aceasta se

datoreqte faptulul c& In Orient, In genere, este un mare respect

pentru vechime, pentru trad4ie, pentru drepturila cistigate1. Si

Turcif nu puteall sä uite ca s'al desvoltat dintr'un biet Emirat

de nomazl bandig, pe chid Tataril din Crimeia., orlcit de scAzutl

ajunsesera, erall continuatoril ImplraVlor, al Marilor -HanT din

I Pia

ei astAzi, a fi calif insemneazA maT mult dealt a fi Sultan ei dA

oautoritate generalA asupra musulmanilor de orlunde.

103

singele WI Ginghiz, cad fara indoiala ca Hagi- Ghira! qi Meng1T-

Ghiral, cal d'intaill HanT crimleni, pretundeaa ca, ail legaturl de

singe cu dinastia, cuceritorulul. Astfel, pentru Turd, Hanil tatare§t1

ail fost totdeauna Imparati (Han nu inseamn& chiar decit

Imparat).

De §i tributarl a! Turcilor, de gi, de la o bucata, de vreme, cam

in acela§1 timp cind sistemul s'a Introdus §i pentru Domni!

no§tri, Su Rani' 41 Ina& voie s& revoace pe Hang tatare§ti, numindu-se

in loc printl din dinastia Ghiraizilor, asctm§T prin insulele

Mediteranel, de §i influenta aceasta turceasca se face tot mal

adinc& §i ma! covir§itoare, Amine un tapt: ca, vasalitatea Tata.,

rilor e foarte onorabila, §i pan& In ultimul timp, car, dud era

vorba da Tataril s& ajute pe Turd Intr'o expeditie, el erat invitati

In toate formele politetel orientate, §i chiar cu o condescendent&

special& 0 dinastie superioara era poftit& a colabora la

succesele armelor otomane.

$i aceasta colaborare se face din ce In ce ma! important& Intre

Osmanli! §i Ghiraizi la Inceputul veaculu! al XVI-lea se stabilise

o legatura de familia : fata Hanulul iea pe fiul Sultanulul Baiezid,

Selim, care a trait o bucata de vreme pe teritoriul Hanulul §i §i-a

Indeplinit ambitia de a stapIni Chilia, Cetatea-Alba, poate gi Silistra,

formind un principat independent Impotriva tatalul sail,

un apanagiu, care sa-c serveasca pentru a-§I asigura succesiunea.

Numal faptul ca, In curind, la 1512, Selim a biruit pe fatal sail,

1-a inlaturat prin otravire §i a luat Scaunul din Stambul, nurhal

acest fapt a Impiedecat ca legatura Intre Crimeia §i regiunea

Chile! §i Cetatea-Alba, determinata, de ambitia lul Selim, sa produel

un fonomen politic permanent, In care cas toata viata

noastra, a Rominilor de la gurile Dunaril, ar fi fost alta.

In Chilia, In Cetatea-Alba, In Bender era& pe atunci comandang

turd, far& Tatari linga dinsii, qi noul Sultan Soliman (de

la 1520), fiul principeseT tatare§ti, a avut ambitia de a intari linia

Dunaril cu forte regulate turce§t1: IenicerT §i Spahii, fara colaborare

tatareasca. Din ce In ce Insa. Tataril ail inceput s& se

arate mai folositorl. In special era un teren In care ajutorul Tatarilor

trebuia s& fie indispensabil pentru Turd: indata, ce lupta

se dadea In partile puste! ungurestl, In regiunea §esuluT Intins,

potrivit pentru desvoltarea §i atacul unel cavaleriT ware.

Intro stepa Rusiel gi stepa ungureasc& nu e nicio deosebire de

aspect §i conditil atIta doar ca ultima era Incunjurat& de aqe-

Mil omene§ti mult maT civilisate, care influentad §i asupra felulu!

de a fi al stepd. Precum odinioara, dad, barbaril hunT venitT

din Europa Oriental& cu Attila se gasiat foarte bine In Panonia,

tot a§a, Tatarii, sosind In partile acestea ale Crimeil, aflall

teren pentru desfaprare, pentru innaintare, pentru prada in partile

pustel ungure§t1. Astfel, !Lida-0, ce porneqte lupta la Dunare

13

194

Impotriva regatulul unguresc, apol, dupg distrugerea lui, lupta

pentru Impg4irea provinciilor care faceat parte din el, determinind

o rivalitate, menitg sg dureze secole Intregi, Intro Osmanli! si

dinastia habsburgicg, represintantg a intereselor crestine din Europa

Centrals, TatariT shit indispensabil! in °rice expediVe. i li convenia

a dmirabil aceasta: avead turme, dar nu erail pastori, facead a-

gricultura, dar nu traded maT ales din produsele eT; ci ra,-

masesera totdeauna niste profesionistl al prazil, care era pentru

eT o necesitate economics, reinnoind si provisia de robT meniV

a pazi turmele si a lucra cimpul. Ba adese orT de aceia el provocau

expeditii, prin stirile pe care le trimitead la Constantinopol

si lndemnurile pe care le faceat sg parvie la urechile Sultenulul.

Se ma! adauge decgderea milliard, a Impar Wei turcestl, Inceputg

cu a doua jumgtate a veaculu! al XVI-lea. Ieniceril, InrolAT

pe stradele si In, cafenelele Stambululul, pe care nu le pdrdsesc

nici dupg aceia, IsT tormeazg familil, renunVnd la vechiul

for train cgluggresc; oamenl fgra cgpatild, vingtorT de lefurl

Intl In ordin pentru a face comert de gene, de bard, eamatari

pentru Patriarhl si Domnl. Contingentele spahiilor se fac

tot ma! slabs si mai nesigure. Conducatoril ImperiuluT ajung deci

sa se gIndeascg Ia un not sistem de a purta razboiul: cu trupe

locale, sistem care se va desemna foarte bine In veacul al

XVII-lea, pentru fiecare companie IntrebuinVndu-se elementele

care stall In mal mare apropiere, fie si cole crestine, rouldnesti,

ale* vasalilor uemul0m41, capabili de trldare. Cu atIt maT mult

trebuia sä se Intrebuhrt,eze, In rindul intlid, Tatarii. ET cistigg

decT un fel de supremAie milliard,.

Un fapt decisiv se adauge cgtre 1600 pentru a impune colonisarea

milliard, a Tatarilor deasupra gurilor DungriT. Am vazut

cit ad avut Turci! de Indurat, timp de aproape zece an!, din partea

luT Mihal Viteazul si a aliAilor sal. Se poate zice ca si un mad

al DumgriT si cellalt erad, dad, nu In stapinirea, dar la discre0a

DomnuluT muntean, si, daca nu Grail si In stapinirea luT, aceasta

se datoreste faptuluT ca el n'avea nevoie sg le .ie In atirnare

de dInsul. In timpurl far& savante preocupatil strategice, dupg

ce arsese cetatea, ce-I ma! trebuia cuiva cenusa e!!

In once cas, pentru Turcl era .si umilitor si dgunator, supt

raportul banesc, economic, ceia ce facuse Mihal Viteazul: eT pierduserg

vama Dunaril timp de vre-o zece anT de zile. Radu erban,

care vine ca Doran Indatg dupd, Mihal, continua sistemul acestuia,

pradg Silistra, chip& o biruinO, asupra lui Ahmed -Pala, ginerele

HanuluT, si alto cetag, si ocupg anume parts! din Dobrogea, undo,

o spunem In treacat, a Intimpinat, nu pe Turd!, ci pe RominT.

Pentru cd, Mihal Viteazul, de hatirul luT Sigismund Bathory, care

avea t.erani iobag!, hotarise cg nici teraniT de Ia no! nu se vor

misca de pe pgminturile lor, si aceasta, aqiune a luT Mihal, In

195

folosul boierilor, a fost pentru teranii cari-1 sustinusera §i el in

campanlile sale, o grey lovitura. Atunci elementul teranesc a

trecut dincolo de Dunare §i, dud a venit cu oastea sa Radu

erban, el s'atl impotrivit Domnului care aducea Innainte de

toate sistemul notl al tobagiel dupa dating ungureasca.

Prin urmare, odata, ce lucrurile stateati a§a, Turcil aveal nevoie

sa, puie pe cineva care sa supravegheze totdeauna actiunea

Domnilor no§tri. Cine putea sa fact, aceasta? Ieniceril am spus ca

se transformasera intr'un fel de cast, military care se ocupa cu

negotal mic §i mare, qi pana §i cu operatil de bancl. Cea mat

mare parte din Domnil romini Imprumutati de la Ienicerl, cart,

profitind de amenintarea pe care puteall s'o exercite prin situatia

for de soldatl, stateati sula In coasta debitorilor princiarl:

rascoala lui Mihai Viteazul a Inceput prin arderea creditorilor

turd In curtile lul Dan Vistierul aid, In Bucure§tY.Decl Ienicerii,

cari §i Innainte erat Intrebuintati numaI In foarte mica parte

la paza cetatilor, nu mal puteatl fi bunt pentru apararea liniel

dunarene; de altminterea trecuse timpurile vitejiilor eroice ale

stravechilor familiT, osmane in sistemul care caracterisa veacul

al XV-lea, zilele lui All-beg §i Mohammed-beg, Iar, In ceia ce

prive§te pe renegati, d nu erat oamen1 de Incredere, §i nici nu

rivniati sa steie la Dunare: o exceptie se face, la sfir§itul yeaculd

al XVI-lea, cu acel nou Mohammed-beg, fost Mihnea-

Voda, al Teril-Romane§ti, care se tntimping la Silistra, la Nicopol,

la Vidin, In situatia pe care o avuse cIndva Mohammed Rare§,

fost Ilie-Voda. Dar fostul Vnevod muntean avea aid, la Dunare,

politica 1111 proprie: el pazia Imprejurarile ca sa, a§eze in Scaun

pe fiul sail, Radu Mihnea. Deci, In epoca aceasta de concentrare

in Stambul a intregil vieti politico §i militare, provinctile eraal

lasate oarecum la discretia vecinilor, can puteall fi du§manl.

Atuncl de unde sa, se iea strajeril riulul? De sigur ca un Vizir

de pe la 1600 fiindca, acum Vizirii conduc Imparatia, iar nu

Sultanul a luat hotarirea de a a§eza o parte din Tatarl In regiunile

de Sud ale Basarabiei de astazl, care odinioara se chema

numai ea singura Basarabia. §i atunci iata mil de Tatari, apattinind

mal multor triburl, wzatl In jurul raialel Chilid §i CetktiI-Albe

§i, innaintind, pe pamint turcesc §i pe cel parasit de

Ieremia Movila, pana la Bender. Aceasta nu insemna ca Turcil

TO retrageat ostasiI din cetati: cetatile ra,minead simburele de

aparare, format de Ieniceri, dar putin cap abil de a face o armata,

iar apararea intreguld mal dunarean o aveal Tataril strap

mutati In aceste regiunI.

Lucrul acesta a durat multi;, vreme fii constituia o primejdie

mare pentru Poloni, cart, cum am vazut, formasera, planul de a

innainta pana la granita Dunarii, intervenisera, in afacerile Moldovel,

a§ezasera, pe Ieremia Movila in Iaql, legindu-I printr'un

196

tratat formal de vasalitate si petind pe Domnitele lul pentru nobill

de paste Nistru, din neamurile Potocki, Korecki, Wiszniewiecki

si altele.

Daca el, totusi, nu si-ad putut ajunge scopul de a stapini in

total Moldova, pastrind pe Domnil nostri numal de forma, daca

stapinirea for nu s'a intins si asupra Teril-Romanesti, unde sta

o bucata de vreme tot un Movila, Gavril, care a trecut apol In

Ardeal si s'a insurat acolo, ramihind Intro Unguri, si sa nu

uitam c& in manastirea Dealulul, ling& capul lul Mihal Viteazul,

e Inmormintat un Movila, care luase pe fata lul Radu Serban,

Mihailas-Voda , motivul a fost presenta Tatarilor pe linia Dunaril.

Domnil nostri erat/ supraveghiatj ins& de cloud' puterl militare:

pe ling& Tatars, era concentrarea turceasca resultind din unirea

militara si politica Intro Silistra, Babadag si Oceacov, la Nipru,

supt acelasi Pasa, unire care se face tot la inceputul veaculul

al XVII-lea pentru a Impiedeca nesupunerea si tulburarile In partile

romanesti. In acest loc de incredere a fost pus 'hp& 1600

acel Schender-Pasa care a fost, nu numai in istoria Turcilor, dar

In istoria Orientulul european intreg, una din personalitatile cele

mar importante. El e luptatorul neobosit impotriva Polonilor, e

acela care, cind Gaspar Gratiani, Domnul Moldovel (1619-20), a

chemat pe Hatmanul Stanislas Zolkiewski In tara si, cind, in

cimpil de la Tutora, pe local taberel lul Zamoyski crestinil ad

fost cu totul batuti, incepind o retragera care a fost o adevarata

Berezina pentru PolonT, la 1620, el comanda linia frontierei IAsaritene.

De alminterl, pang, pe la 1600 Pasii de Silistra s'au ales

dintre personalitatile cele mar bine inzestrate ale Imparatiei turcesti,

oamenl inruditi cu familia SultanuluT, fosti Marl Vizirl, tavorig

aT stapinulul Imparatesc. Matel Basarab si Vasile Lupu,

unul numit, cellalt ajutat pentru numire de Abaza-Pasa, care jucase

pe vremurl un mare rol la granita Persiel, all trait de la un capat

la altul al Domniel for supt scutul ca si supt amenintarea

Pasei de Silistra. Toate hotaririle turcesti se indepliniaa In rindul

intai0 prin acest Pala. El a hotarit si In luptele dintre Matel si

Vasile-Voda. Supt un Pasa de Silistra Turcil all ocupat Bucurestii

pe vremea lui Constantin erban, urmasul lul Mate, si a lul

Mihnea al III-lea Impotriva Imparatiei rasculate. In sfirsit la Silistra

a fost chemat, dupa o scurta Domnie, credinciosul Ghica-

Voda batrinul, si de aid expediat la Constantinopol. Inca

In razboaiele ce se deschid dupa 1670 Silistra-si pastreaza Insemnatatea

si Sultanul Mohammed al IV-lea petrece acolo, aproape

de °stile sale, In iarna anilor 1677-8.

In ceia ce priveste pe Tataril din Bugeae, eT si-all pierdut mar

curInd Insemnatatea, si anume datorita imprejurarilor urmatoare.

Asezati la o parte de fratii for din Crimeia, departe de autori-

197

tatea Hanulul, el erail expugI la ispite. Bogatii marl §i marl fagaduiell

curgeat la re§edinta stapinilor Tatarilor bugecenl, cari

stAteat §i In legaturti, cu Polonil une or!, §i ace§tia nu despretuiat

s&-qI ci§tige bunele grata ale barbarilor cari avead puterea la Du-

'Area-de-Jos. Asa find, mirzacil for at trebuit s& aiba de la o

bucata de vreme oarecare aspiratil de independents, aspiratii

foarte naturals dm& se ginde§te cineva la enormele servicil pe

care le aduceat ImparatieI turce§tI. Evident 'ins& ca nu puteasg. li

convie pa§alicul de Silistra, care constituia puterea rivals, straja

turceasca din apropiere, cad Pap, vecin se uita din cInd in chid

qi la din§il si ii supraveghia credinta. Unul dintre stapinitoril Bugeacului,

Cantemir-Mirza, important& personalitate in lumea musulmanl,

s'a gindit, rgralind la Tatarl numal un mirzac, un print

de singe, ca ar putea fi in acela§I timp §i Pa0 de Silistra, Babadag

§i Oceacov. Si, la inceputul staptairi1 Sultanulu! Osman

(1618-22), el a §i fost In stare sä realiseze acest plan, creind o

formidabila putere turco-tatarl la hotarul de Raskrit §i una din

creatiunile tale mai viabile in aparenta..

Ceia ce a pierdut pe Cantemir a fost taptul ca el, care hotarise

odata, in bun& Intelegere cu Turcil, mo§tenirea Hanilor, s'a

crezut atit de tare, Melt sa poat& supune si Crimeia, facind un

pas ma! departe In desvoltarea lacomieI sale: viata tuturor Tatarilor

n'ar maI fi fost condus& din Crim, ci de aid, din Bugeac.

Atunci Ins& incepe o serie intreaga de lupte. Hanul Inaiet- Ghiral

se adreseaz& la Constantinopol, si acolo s'a socotit ca Hanul e

totu§1 ma! putin periculos decit Cantemir. Si, de oare ce, inca

din 1624, Polonil cereat sä se inlature aceasta primejdie permanent&

a presents! Tatarilor in Bugeac, se hotari s& se ispraveascA

odat& cu neastimparatul rebel, care v&zu, in adevar,

peirea du§manuluI sad §i a familial luI, dar, pests citva vreme,

abia numit la up pa§alic din Asia ceia ce insemna moartea lul

politica; Inca din 1634 altul era Papa la Silistra, §i el fu omorit,

la Constantinopol, in 1636; fill si nepotil lul avura aceia§I soartg.

Se indeplini apoi, §i cu ajutorul Domnilor rominl, stramutarea

Tatarilor din regiunea Bugeaculul dincolo de Nistru

Dar aceasta era numal o fagaduiala turceasca: gonig Intl° un

an cu gramada, In primavara urmatoare pilcurl- pilcurl de Tatar!

umplu iara§I Bugeacul, §i PoloniT n'au mal protestat, mult&-

mindu-se, in slabiciunea §i desorganisarea lor, cu tAnatia tratatelor.

In felul acesta si cu toata numirea, la 1644, a unu! Murad-

Pasa ca paznic al malurilor Dun&ril", Tataril at ramas, supt

Tobal-beit si altiI, in Bugeac, §i pan& tarzill, pin& la Impresu-

I Am descris cariera luI Cantemir In Chili° fi Cetatea -Alba, p. 222 si

urm., In ,,Studil asupra istoriei Rominilor in secolul al XVII-lea, din ,,Noua

Revistit Romina", $i in vol. III din Geschichte des osmanischen Reiches".

198

rarea Vienel de Vizirul Cara-Mustaft, el ail jucat un rol de thpetenie

In viata military §i politic& a Imperiulul, Domnil no§tri

ramlnind imobilisati de presenta lor. In ctteva zile cetele lor,

trecind pe la Stanile§ti, luau §esul Prutulur §i ajungeafi la la§i,

on cal&riall prin §esul Braila §i ultra& In Bucure§ti. Far& a fi

supu§l, cu totul, Rominii era& incapabili de o actiune politic&

mai serioas& §i mai Indelungatl.

LECTIA a XIX-a.

Expansiunea austriacii la Dunire pang, la pacea din

Vasvar (1664).

Va fi vorba acum de extensiunea austriaca pe linia Dunarii

In veacul al XVII-lea pang la anexarea prin pacea de la Carlowitz

Rominii de dincolo zic Carlovat, In 1699, a ArdealuluT,

prin urmare de un secol intreg de expansiune austriaca, pe linia

aceasta dunareana.

NoT zicem: austriaca", dar Statul care exista pe vremea aceasta

nu era un Stat austriac, ci era un Stat german, Statul german

vechiti al Sfintului Imperiu Roman de natie germana, care a

durat pang In epoca luT Napoleon I-iil, pang, la intemeiarea Austriel

de astazi pe ruinele Imperiulul, care trebuia sa se faca din

nod Intr'o forma, prusiana In zilele noastre.

Va sa zica aceasta Intemeiere a Imperiulul Austriel e un fenomen

cu totul recent. De multe on se gaseste cineva foarte

Incurcat chid vorbeste de lucrurl mai vechT, In intrebuintarea

terminului pe care trebuie sa-1 Intrebuinteze : german" sati austriac",

pe vremea aceia nefiind decit un singur Imperiu, nefiind

doul Imperil germane fats In fata, cum stall astazi intr'o alianta

de nevoie. Imperiul e, va sa zica, unul singur, si nu poate fi

vorba de doua Imperil pe vremea aceia, ci numal de Stintul

Imperiu Roman de natie germana, roman in esenta, germanic

prin natiune si prin teritoriul care-1 sus-tine In forma aceasta

noun. E Imperiul lul Carol-cel-Mare, dar, In ceia ce priveste interesele,

caracterul particular al acestor interese, In ceia ce priveste

dinastia si traditiile, nu e german, ci austriac.

Lucrul e mai usor inteligibil, cind ne gindim ca prin veacul

al XV-lea, cind In toata Europa s'ail alcatuit monarhiile moderne,

cind Franta, dintr'o aglomerare de feuds, s'a prefacut bite° monarhie

puternica, In stare a face campaniile din Italia, apol pe

cele din Germania, care at tinut pang la ineeputul veaculul al

200

XIX-lea, continuate find prin Napoleon, pe vremea dnd din Aragonia

gi Castilla s'a facut o Spanie unitara, dac& nu s'a putut

ajunge la un Imperiu unitar cuprinzind si Portugalia, pe vremea

cind tale mai multe monarhii din Europa TO capata unitatea,

Germania n'a, putut sa capete §i ea unitatea et De aceia Germania,

neputind capata unitatea el nationals, neputind fi un

teritoriu pe deplin unit, In aceia§1 forma politica, dobinde§te totu§1

o unitate relativa sat, mai bine, doll& feluri de unitate relativa.

Intait, o unitate de provincii. Dac& Liu se poate crea o Germanie

cu acela§1 suveran, av1nd acela§1 cIrmuitor Innalt, acelea§1

norme pentru viata In deosebitele ter!, terile acestea, pe basa

for istorica, formeaz& cite o unitate asamanatoare cu monarhiile

absolute din alto part! ; In Bavaria, Saxonia, Brandenburg §i ma

ma! departe. Iar, pe de all& parte, se supline§te lipsa de unitate

pe calea de ridicare a Case! de Austria. Casa de Austria are

provinciile ei, provincii vechi, care s'ai'l aglomerat dup& hasardul

Inrudirilor feudale : de exemplu Margareta cu gura punga,

Maultasche, se night& In Casa de Austria, §i prin aceasta frumoasa

Margaret& ajunge Casa de Austria In stapinirea Tirolului.

Tot a§a §i alto provincii se string, formind blocul teritorial

austriac, care, cum vom ma! vedea §i cum s'a zis §i ma!

Innainte, se Intinde si asupra Ungariel si Boemiei prin tratatul

acela de succesiune reciproca ce se Incheie Intro familia lul

Carol Quintul intro Habsburg!, de o parte, §i, de alta, Intro Iagelonil

din Ungaria, ultima dinastie care a domnit In Ungaria unitar&

§i libera, familia lul Vladislav §i Ludovic al II-lea, decl, care a

cazut pe cImpul de lupta sat, mai bine zis, a fost Innabu§it in

mlastinile cImpuluT de lupta de la Mohacs. Prin urmare, Casa de

Autria, pe ling& ce a strins In cursul veacurilor, din adincimile

evulul mediu pang in timpurile moderne, §i cu mult mai mult

dup& ce ajunge sa capete pentru dinsa Imperiu], prin Rudolf de

Habsburg, in a doua jumatate din veacul al XIII-lea, cal:at& §i

o noun mo§tenire, sub-germanica", spre Orient. 0 formidabill

basa teritoriala pentru dinsa !

Mo§tenind pe Rudolf de Habsburg, ea nu mo§tenise dreptul

asupra ImneriuluT, dreptul pentru membriT din aceasta Casa de

a fi ales! Impaxatl, ci numal se deprinsese theta lumea de la

Frederic al II-lea gi fiul sat Maximilian, de la Carol Quintul, de la

fratele, nepotul §i stranepotul sat s& vada un membru al Case!

de Austria stind In fruntea Imperiului german. Nu e o invoiala,

nu e o norm& In privinta aceasta. Imparatul se alege, dar toata

lumea s'a deprins ca el sa se aleag& din aceasta Casa de Austria.

Fiecare Imp/rat apol iea masura de prudent& de a face

ca fiul sat sa fie ales pe vremea oft domne§te el §i are prieteni!

sAl §i sprijinul anumitor interese; mo§tenitorul se chiamA rege

al Romanilor, un fel de situatie pregatitoare pentru ceia ce

va fi pe urma. 0 unitate imperial& germana, asamanatoare cu

201

cea regala francesa, cu cea spaniol& sat englesa, nesavIr§indu-se,

teritoriul dinastiel nu echivaleaza cu teritoriul teril asupra careia

se tntinde autoritatea acestel dinastil.

Teritoriul pe care -1 administreaza direct Habsburgil, din care

pot culege soldati, nu e un teritoriu lntreg, cad Imperiul e Impartit

In Bavaria, Saxonia, Brandenburg gi celelalte formatiunI

germane. Dar basa teritoriala a Austriel e destul de larga pentru

ca aceasta dinastie, razimIndu-se pe teritoril atit, de vaste,

ce se afla deplin In mInile sale, sa poata exercita autoritatea

superioara asupra Bavaria asupra BrandenburguluI, asupra Saxoniel,

asupra, regiunilor renane §i asupra restuluI Germaniel. A§a,

fiind lucrurile, ni putem inchipui ca aceasta, Casa de Austria nu

va servi In rindul Intait. interesele Germaniei, ci In rindul Intaill

pe ale el deosebite. Ar servi interesele GermanieI numal In casul

dud ar izbuti sa capete In Intregime Imperiul pentru dinsa,

dud Casa de Austria ar Insemna un lucru echivalent cu Imperiul.

Aceasta ail vrut-o natural tog Imparatil din aceasta dinastie,

dar n'all ajuns la ma, ceva niciodata. De ce oare ati Intrebuintat

catolicismul in vremea lul Carol Quintul qi a !mpg,-

ratilor razboiulul de Trelzed de and ? Pentru ca supt steagul catolicismuluI,

lovind In steagurile strInse laolalta ale protestantismului

rebel Impotriva Papal, sa ajunga, pe ruinele separatismului,

a Intemeia autoritatea general& a familiei domnitoare.

De aceia necontenitele achisitii de teritoril erat la Habsburgi

o neaparata nevoie pentru a se impune In Europa, pentru

a trai acolo. Daca pactul cu Iagelonii li-a dat toata Boemia, din

Ungaria nu s'a capatat declt o parte. CacT, data Ferdinand fusese

ales, de o dietg, ungureasca, rege legitim al Ungariel Intregi, §i

Joan Zapolya, Voe'vodul din Ardeal, fusese ales rage unguresc, do

o alts diets: pang, la mortea luT, acest vecin ardelean al nostru

s'a considerat ca rege al Ungariel, vaduva luT a fost regina, ba

chiar fiul luT, Ioan-Sigismund, si-a zis rege al Ungariel, chiar

dupa ce s'a lmpacat cu Austria; a renunta la cast titlu ar fi

fost distrugerea lul morals. Pe de alts parte, §i Ferdinand considera

Ardealul ca o parte integrant& din mWenirea lui. Cad in

Ardeal, pe vremea lul Petra Rare§, a existat un partid ferdinandist,

un partid german, austriac, care a fost foarte puternic, §i

a trebuit, la un anume moment, ca Petru-Voda sa,-§Y trirneata

osta§iI, avind In frunte pe Vornicul Grozav, §i sa Invinga pe

Ferdinandisti la Feldioara, pentru a se impune autoritatea luT

Zapolya. Dar Casa de Austria n'a putut pastra Ardealul, nits

comitatele exterioare, care §i ele ati intrat In sfera de influent&

§i cirmuire a Ardealulul. S'ail treat in feint acesta cloud UngariI:

o Ungarie a principelul Ardealulul, care cuprindea aceasta provincie

§i partile pans la Tisa, o alts Ungarie, a Case de Austria,

care se alcatuia din regiunea de Nord, cu Ca§ovia §i Pressburg,

§i din teritoril sudice, care erail administrate, din Varasdin, ca

202

niste granite militare, pe linga partY vestice, de veche colonisare

germana, care eratl ca o continuatie a provinciilor austriace. i

am vazut ca Sultanul Soliman a treat o a treia Ungarie, centrala,

turceasca, la Buda si Timisoara.

Niclodata nu s'a impacat Casa de Austria cu aceasta delimitare,

ci a cantat necontenit sail intregeasca posesiunile ungurestl.

De aceia am vazut-o sprijinind o cruciata Impotriva Turcilor

la sfIrsitul secolulul al XVI-lea, indemnInd pe Mihal Viteazul si

Aron, cari tipat de apasarea financiara a Turcilor. Cu sperante

marl s'a pornit miscarea de la 1593 a Casa de Austria Impotriva

Turcilor. *tiatl ca, Turcia e decazuta, ca Sultanul Murad al

11I-lea e un nenorocit epileptic, vazura In curind ca, succesorul

sail, in care se puneat sperante marl, e un om nedestoinic,

ca Viziril vestitl: Sinan, Ferhad, Albanesl strasnicl, despre cari

se spunead lucrurl marl, nu Sint nicl el In stare, 'din causa schimbarilor

dese, a nesigurantel continue, sa dea razboiulul impotriva

Austriel cine Ole ce Insemnatate si sa traga cine stie

ce foloase. In cursul luptel, Casa de Austria avuse un moment

Ardealul, pe cars nu se incumeta ins& a-1 ocupa rapede si serios

si a-1 apara statornic, ci-1 lasa sa, cada innapol : la Sigismund

si la Android Bathory, la Mihal Viteazul, iarasi la Sigismund

Bathory si, dupa un scurt timp de reala dominatie germana, la

Moise Sz6kely, Secuiul revoltat, fostul capitan al 'lul Mihal, care

se ridjcase in numele intereselor nationals maghiare si a nevoil

de pace si de buns intelegere cu Turcil. A trebuit ca Radu

*erban, Domnul Teril-Romanesti, prin biruinta de linga Brasov,

la 1603, sa aduca Ardealul din not in mina ImpOratuluI. Dar

nici acum nu s'a pastrat Ardealul, si, dupa citiva and de zile,

nemesil ungurl au ales iarasi pe unul de al lor, Stefan Bocskai,

carell zice rege al Ungariel, e recunoscut de Turd in aceasta

calitate si sta in Casovia. Continuindu-se In felul acesta stapinirea

ungureasca asupra Ardealulul, s'a ajuns la acel Gabriel

Bathory, print tlnar si nebunatec, care rivnia la coroana Poloniel,

care- void sa se aseze in Sibiitl. pentru ca de aid, din cetatea

smulsa autonomiel sasestY, sa domino si Ardealul si Tara-Romaneasca,

si Moldova, si, ca ruda departata a regelui Poloniel, sa

poata lua si Polonia. Tinar cu mult zbucium In faptele lul, dar

cu putina socoteala la mints 1.

Austriecil vreail sä sent& pe Gabriel Bathory din Ardeal. Dar

1 Dathoreotii acootia toil ail Post oameni bine Inzestrag, cari Insl au terminat

prin desechilibru mintal. Stefan Bathory, regele Poloniel, a fost In

adeviir un om extraordinar, dar Sigismund e un degenerat ¢i tatal sail, Cristofor,

fusese om fgra inteligenta. Gabriel, clnd a venit la nol s izgoneascit

pe Radu Sorban, In 1610, sa-1 pedepseasca pentru intervene ia lul in Ardeal,

spun Insemnarile timpulul .Impu§ca In cirri §i facea comedii fare niciun

sans, care au speriat pe al no§tri.

203

nicl data aceasta, el nu vreall sa risce nimic, ci lash, sa lucreze

Inca odata Radu erban al nostru, succesorul eel adevarat at luT

Mihal Viteazul, care, Intors din pribegia sa, vine din no in Ardeal

gi, aproape de local in care batuse pe Moise Sz6kely, aproape In

zi din an, la 1611, Infringe §i pe Gabriel Bathory. Craiul"

unguresc o iea la fuggy,, zvirlind podoaba stralucita in care se

imbracase qi lepadindull aripile de vultur, cu care nu fusese In

stare a zbura catre biruin0. Dupa sistemul obi§nuit, Imperialil

at yenta prea Inset, §i, pang sa ajunga el, oastea ungureasca

s'a refacut din not. Tatarii se Ingramadiat la hotarele Moldovel,

unde Constantin-Voda Movila era aliatul lu! Radu §erban, qi astfel,

dupa cItava vreme, Radu-Voda a fost bucuros sa poata ieqi din

Ardeal. Iar, chid a venit Innapoi In pars Ile noastre, se ispravise,

a trebuit sa, se retraga In Moldova, urmarit necontenit de Tatar!.

Peste cIteva saptamInT, Imparatul it gazduia la Viena, dIndu-I

pensia care i-a ajutat zilele de batrIn Innainte de vreme, frInt

de multele ostenelI rkboinice, care i-at hotarlt §i moartea. I s'a

facut cinstea une! marl Ingroparl In biserica Sfintulul Stefan, §i

de aid 1-at adus a! WI In manastirea Comana din Vla§ca, unde

zac ramIlitele acestui biruitor de doua or! asupra Ungurilor, la

1603 gi la 1611'.

Peste do! an!, Gabriel Bathory era scos din Ardeal, dar nu de

Imperial!, ci de Turd. 0sta§1 turce§t1 tree prin partlile noastre

supt Ali-Pa§a Maghiaroglu, care trimetea Ardelenilor scrisorl In

romane§te, ole ieat pe Radu Mihnea, Domnul cel nod al Teril-

Romane§tT, care a avut legator! foarte Intinse cu Ardealul, In

calitate de vasal turcesc, tar nu de urmaq al planurilor marl ale

lug Mihal Viteazul, §i nicl In calitate de ajutator al Imperialilor;

ole antra In Ardeal-4 sfarIma stapInirea lu! Gabriel. in fugal tiranul"

e omorit de haiducil lul, §i atunci, biruitorii fac print; pe alt

Gabriel, Bethlen, unul din luptatoril ungurl de supt steagul lu!

Mihal Viteazul, ridicat apol, §i el, Impotriva lu! Mihal.

Noul principe al Ardealulul, prin inteligen0 qi mladierea sa,

Impiedeca pe Imperial! mal bine de douazed de an! sa, se gindeasca

la Ardeal. Nu numai ca nu se gindesc la Ardeal, dar

Bethlen If ameninO, acasa, la dfn§il. Ca §i Bocskai, de traditia

caruia Ir4elegea sa se lege, el a vrut sa fie rage al UngarieT, sa,

smulga Case! de Austria provinciile ungure§t1 care ramasesera

In stapInirea el, §i a profitat admirabil pentru aceasta de greutaWe

marl ale Imparatului, pe vremea aceasta care e a razbo-

1 Acum cltAva vreme, am strins Intr'o bro§urA paginile pe care le scrisesem,

cu deosebite prilejuri, relativ la dinsul. Un biruitor, Ra,du Serban" e

o brosurtt de vreo 50 pagini, cu chipul lul gi alte ilustratiI. Se Impliniserit

de la a doua biruinta din Brarpv In 1911 trel sute de ani, pi cu acest prilej

s'a ftcut de Liga Culturala o comemoratie, din care a resultat gi aceasta

carte.

204

iulul de Trelzecl de anT. Are legaturl cu protestantii din Germania,

cari-1 ajuta, sä innainteze impotriva Vienel. De la Matias

Corvinul, regale cele eel mare al Ungariel, care luase Viena, status°

In ea si In cuprinsul zidurilor eT IsT sfirsise viata, de la

dinsul si pang, la Gabriel Beth len nu se maT vazusera trupe. ungurestI

mergind asupra Capita lei Imparatilor germani.

Astfel Beth len Gabor ajunse una din cele mai marl persona,

litatT ale neamulul unguresc, si Intro principil Ardealulul de sigur

cea mai rasarita,, cea mai regal& ca politica si ca Infatisare.

Din nenorocire pentru neamul sat, el a murit nu tocmal batrin

si far& a lasa mostenitorT. Supt regenta vaduvel sale, tiica Electorulul

de Brandenburg, Ecaterina, Catalina, succesiunea e putin

discutata pana ce se stabileste dinastia RalcOczestilor: Gheorghe

RakOczy I-it, care mare la 1648, si apol fiul sat, Gheorghe

RakOczy al II-lea. Inca o dinastie foarte distinsa.

Astfel Casa de Austria n'a avut, un sfert de veac, noroc In

acest Rasarit. Nu era numal nemulta.mirea elementuluT unguresc

cu ideia stapiniril austriace; nu era numal antagonismul Ungurilor

din Ardeal, calvinT, impotriva Casel de Austria, care venia

cu norul sat negru de Iesuit,I ca sa restabileasca episcopatul

catolic de Alba Iulia si sa stearga urmele eresieT In Intreaga provincie

; nu era numal aceasta, ci era si biruinta usoara de asteptat

a unor oamenl exceptional de bine Inzestrati, can tineat In mina

Ardealul. Batrinul a fost un om foarte prevazator, foarte cuminte,

care n'avea In sufletul luT elementul acela unguresc de trufie ce

a facut nenorocirea tine natil altfel bine Inzestrate. Si cu Domnil

de la noT, cu Matel Basarab si Vasile Lupu, el a trait In eel

mai bunT termenT. Daca li-a cerut banT, nu li-a cerut supt form&

de tribut, ci supt alta forma, In legatura cu pastoria migrant&

a oierilor cari-s1 pasteat turmele la noT, si prin urmare Domnul

era Indatorat sa plateasc& o parte din ce lua de la el, principelul

Ardealulul 1.

Sprijinind pe Domnil nostri, fail, sa aiba, Ins& intentiT jignitoare

fat& de acestI Domnl, fata, de prestigiul lot, necautind a

si-T face vasall, cum Meuse Sigismund Bathory cu Domnil Moldovel

si cum voia, sa fact', si fata de Mihait Viteazul, care totusi

i-a fost vasal, capitan citeva lunT, Raktczy s'a mentinut Impotriva

Turcilor chid voiat sal scoata ca pe un simplu Gabriel

Bathory. In acelasi Limp, si el maT mult decil °data a fa,cut pe

Imperiall sa, simta puterea luT. A murit tocmal In anul clnd se

Incheie pacea din Vestfalia: prin urmare In ultimil anT, foarte

greT pentru Imperiu, at razboiuluI de Trelzecl de an!, el are prilejul

sa intervina, sa, Intareasca situatia lul In Ardeal si sa ri-

1 V. pentru amAnunte prefata mea la vol. al I '.lea din Studir fi documente,

unde se aratA toate legaturile noastre cu Ardealul In veacul al XV11-lea.

205

dice la viata, neamul unguresc, fiindca spiritul national miguresc,daca

se poate zice aceasta,se refugiase numal In Ardeal,

singurul teritoriu alipit regatuluT Ungariel de odinioara, unde se

exercita In limba ungureasca, de UngurT, guvernul In numele

unul principe unguresc.

Deocamdat& decT Casa de Austria e rivala Turcilor In ce

priveste stapinirea ArdealuluT, si Turcit nu se vad direct stand

In fata CaseT de Austria. Gheorghe Rakoczy al II-lea a grabit

ceasul inevitabilulul conflict direct. Nu samana cu tatal sat

decit prin ambitie si gusturl marl: IT lipsia total echilibrul mintil

pe care, In grad Innalt, batrinul it avuse. Aceasta se datoreste

si faptului a Intaiul Rakoczy traise o tinereta, foarte grea si

cunostea lumea, pe eind cellalt, ca mostenitor al tronulul, far&

Indoiala, call dadea mat putin seams, de posibilitatile acelea pe

care tine e chemat sa, stapineasca, o tars, trebuie sa, le caute

cu multa, staruinta si cu oarecare riscurl. El a continuat legaturile

cu Moldova si Tara-Romaneasca, dar nu cu aceiasi cumintenie,

cu aceiasT crutare ca tatal sat. Era atins si el de

boala care causase nenorocirea luT Gabriel Bathory, de boala

aceia a setel unel stapinirT mar vaste, de tendinta de a cuprinde

si teritoril straine, de a purta pe frunte o coroana, de rege. Profitind

de slabiciunea PolonieT, el cant& sa, fie regele acesteT terT.

Pentru aceasta era Inteles si cu Vasile Lupu al Moldovet, si

fusese vorba °data ca frumoasa fats, al lut Vasile-Voda, Ruxanda,

care s'a maritat cu fiul Hatmanulul Cazacilor, Timus, sa, iea pe

Sigismund, cellalt fill al luT Gheorghe RakOczy ma. §i totusT

Lupu a cazut, fiind Inlocuit cu Gheorghe §tefan, printr'o intriga,

ardeleana,cacl de la Craiul" de peste munt,,T a pornit atitarea

Muntenilor impotriva Moldovenilor ca sa trinteasca, pe Vasile -

Voda, si sa aseze In locu-T un Domn foarte supus principeluT

ardelean, care credea, pe aceasta, bass, mar sigura, sa, poat& ajunge

la stapinirea asupra PolonleT. Ba,trInul Matei1 Basarab murise la

1654, in primavara, si -1 arm& un nebunatec tax, Constantin

Serban, fiul unel preotese din partite acestea de linga, Bucuresti

cu Radu-Serban,general Invins, pretendent la tron foarte neastimparat,

iar, ca Domn, un sovaitor, lesne de intimidat. Intrebuintase

pe seimeniT luT Matei Basarab, pe Cali nict acesta In ultimiT

ant nu-I putuse stapini, cari-T pradasera Curtea si supt ochil luT

omorisera, pe prietenil sal, stropindu-1 cu singele lor. Sprijinit, de

la inceput, pe acestl seimenl, el n'a stiut nicT ca Mateiu In anil

mar slabI at Domniet luT sa-sT pastreze autoritatea asupra lor.

In Tara-Romaneasca s'a deschis era rascoalelor acestor seimenT.

Constantin-Voda cads cu totul in mina mercenarilor, si, chid IT

ajunge cutitul la os, e silit sa, tears, intervenirea trupelor ardelene.

Ele vin, 'cu InsusT Craiul, se da, lupta de la Soplea pe Teleajen,

si atuncT, la 1655, piere puterea noastra, militara, interneiata

de MihaT Viteazul.

206

In Moldova, Gheorghe Stefan, om nedeprins a domni, bun

gospodar de tarn, cu apucaturI patriarhale, foarte simpatic de

sigur, dar fara bani, far& armata, fara nimic la Indemina, un

raze stramutat de odata, cu patima lul de bautura §i de femel,

pe Scaunul de Domnie din la§T, e o simply unealta In minile lul

Gheorghe RakOczy, care, chemat de partidele din Polonia, risca

acum orIce ca s& ajunga rege. PoloniT, cam satul de principele Ardealul,

1-ad evitat, cea maT mare parte din osta§ii luT cad

In robie Intro a4iT §i vestitul Kern 6ny Ianos, mat tarzit principe

ardelean Impotriva Turcilor. RakOczy maT st6pIne§te cIteva

luni In Ardeal, dar Turcil, cind Il vad cu totul slab §i incapabil

de a se maT apara, fara oaste In jurul luT, intervin,cum inter

venisera innainte, Impotriva nebunulul de Gabriel Bathory, §i Impotriva

ambitiunil daunatoare a invinsuluT din Polonia.

RakOczy, zb&tIndu-se, Intrebuint,.eaza §i pe DomniT no§tri, cari

§i eT ci-ad pierdut tronul: nu numal Constantin, dar §i urma§ul

sate Mihnea, care s'a dat, la rindul lul, dupa ispititoarea politic&

aventuroasa a luT RA, 'Oozy, §i a perit de pe urma acestel afipill

la o cams& menitl sa fie Invinsa. Pentru RacolOa", viteazul

Invins, s'au luptat §i Rom Inil din Ardeal, pan& la sfir§it. In

sfir§it, ranit In lupta, RalOczy moare dup& cIteva zile. Astfel Taroil,

utilisind §i o§tile moldovene§tI §i muntene§ti ale Domnilor

not, put de dIn§iT, at1 avut In mina for Ardealul. S'atl ars orase,

s'au pustiit cimpiile, Ingrozindu-se lumea. La urma, din aceste

framintarl a resultat o stapInire ardeleana care atirna Intru toate

de dIn§ii, stapinirea lul AcaOu Barcsai, care piere §i el In nesfir§itele

framintari, §i apol stapinirea linceda, obscur& a unul

biet nobil din Secuime, Mihail Apaffy, ultimul adevarat stapinitor

al Ardealulul autonom.

Ce-I Indemna oare pe Turd sa se amestece In luptele ardelene

cu atita furie §i persisten0 ? Marl schimb&r1 se IntImplasera

in lumea turceasca. intait Turcil avusera multa vreme de

purtat un grett razboiti In Asia, §i aceasta permisese lul Vasile

Lupu §i Matel Basarab sa pastreze o atitudine de independen0,

ba chiar sa se bat& intro dIn§il de cite on voiat, far& ca Turcil

sa-T mazileasca, apol sa faca politica ardeleana fax& ca nimeni din

Constantinopol sa-T Intrebe. Unul din ceT maT marl Sultani at

lor, sIngerosul Murad al IV-lea, §i-a d§tigat un titlA de glorie

ve§nica printeun razboill asiatic biruitor. A Intrat in Bagdad

cu coiful lul de our pe cap, ca un not Alexandru Machedon, ca

rasbunatorul impotriva Per§ilor. Prin succese extraordinare patrunse

ImparaVa turceasca In vremea aceasta pa.n& la margenea

de catre Mare a MesopotamieT §i, In acest timp, In Europa puteati

sA, faca vasalil ce voiat

Intr'o carte engles5., aparuta zilele acestea, a unui profesor american Lybyer,

despre Teoria Statului otoman pe vremea lul Soliman-cel-Mare" (The

207

De aceia si Ardealul lul Gheorghe Ralcoczy I -ill, ca si principatele

noastre sept Vasile Lupu si Matel Basarab. si ma! mult

decit ele, s'a putut misca atita vreme Ott a tinut razboiul cu

Asia.

Razboiul se mintuie Insa. Murad, nu nurnaT un mare biruitor,

dar unul din cel ma! teribill betivI, moare In chinur! de delirium

tremens. I! urmeaza o serie de Sultan! netrebnicl, unul absolut

idiot. Atunci, dupg momente de nesigurantg, !mpg" Itia I i gaseste

Ins& aiurea sefil adevgrati. Acesti seff adevaratl sint dintr'o

familie cresting, albanesg. mutat& In Asia Mica, ChiupruliiT,

turceste: Kopri li, de la Kopru, care inseamng pod". Acesti do!

Chiuprulil, tatal si fiul, Mohammed si Ahmed, au fost sprijinul

Imparatiel: Mare le-Vizir fgcea tot ce trebuia sg, fax& Sultanul,

garantind ordinea In interior, asigurind victoria In afarg. Personalitati

cu totul eminente de general! mar! europenl, superior!

prin largimea si varietatea actiunii for celor mal vestit! condu-

Woe de oaste apuseni din acest timp: Condo, Turenne, Wallenstein.

Mohammed era ma! simplu, ma! patriarhal; Ahmed,

crescut toarte bine ca sg mosteneascg pe tatgl sad, era un Invatat

bine crescut, un cilibiu" (celeb)). Supt acesti do! MarI-Vizirl

se iea ofensiva In toate directiile, Si aceasta ofensiva e chiar

principiul actiuni! ]ox. El atacg astfel Creta si o cuceresc de la

Venetien!, dupg un rgzboit foarte indelungat, purtat cu o stgruintg,

admirabila. Tot et slut ace! cari deschid granita Dung xi!

prin zdrobirea independenteT Ardealulul si sfarImarea confederatie!

periculoase Intro aceasta rgmasitg a Ungariel maghiare si

terile noastre, un fenomen politic si militar asamanator cu

confederatia luT loan Hunyadi, care tot asa, din Ungaria, sprijinindu-se

pe terile noastre, izbutise a face blocul crestin la Duflare.

Acum Ardealul a fost desfiintat din punctul de vedere al

initiative! si, odata, cu forta politica ardeleang, confederatia cresting,

a, Dunaril a fost desfiintatl, Innainte do anul 1660. Atunci

Vizirul Ahmed nici nu asteaptg sg, cada cetatea CandieT ca sg,

treaca Impotriva Imperialilor.

Acestia Incheiasera tratatele din Vestfalia, si ded erail liberl;

cu toate acestea amestecul for in afacerile Ardealuld se face

cu o multime de sovgiell. Opun printil for color numit! de Turd;

government of the ottoman empire in the time of Suleiman the Magnificent,

Cambrige, 1913', se face o observatie foarte interesantA din punct de vedere

militar: anume cA organisa%ia military a Turcilor a suferit totdeauna de

acest defect: ea nu se putea scoate decit o singurA armatA Intr'o singurA

directie, o armatA neinvinsa, dar numal una. Nu se putea ca, In acelaql

timp, Sultanul sA conducA o expeditie Intr'o parte, iar Vizirul o a intr'alta.

$i autorul citeazA pArerea conternporanilor, cA pe vremea lul Soliman

ar fi putut Carol Quintul sA ajunga la Constantinopol fArA sA -1 Impiedece

nimeni, cAci toll osta§iI erail strinei in jurul Sultanulul.

208

ajuta astfel pe Ioan Kemeny sä fie proclamat de o diets. KemcSny,

de origine Romin, era un om foarte indraznet si viteaz,

dar in curind moare pe cimpul de lupta. Trupul lui a fost gasit

dupe, multe zile inghetat, cum fusese gash In Apus al till Carol

Cutezatorul, ducele Burgundiel, dupa infringerea de supt zidurile

cetatii Nancy. Kem6ny lucra, bine Inteles, pentru el, dar 11 ajutail

Imperialii, adeca Intru atita doar, intru eft, pentru a-I asigura

situatia, if dadeail trupe care garnisonail unele cetati, si, de cite

on 'Emil cereat socoteala, se ,retrageat.

De aceasta natura timida a fost si acum interventia Imperialilor

in Ardeal. Turcil insa, nu intelegead acest amestec si, ispravind

cu Kem6ny. infrunta pe Imperiall de-a dreptul. Regiunile

de ling& riurile Neutra si Raab slut atacate cu ajutorul Tatarilor

si al tiupelor noastre, cad sistemul Chiupruliilor era sa

se intrebuinteze trupele vasalilor si tributarilor, care awl la in

damina, cunosteail locurile si nu costail nimic. Ati mers deci

Muntenii cu Grigorascu Ghica-Voda si Moldovenil cu Istrati Dabija,

la 1663 si la 1664. Desemnatorii germani i-ail schitat pe

amindoi, dar. fiindca era mai bine cunoscut Grigore-Voda, care

trada, pe Dabija 1-ari trecut tot supt numele aceluia, de si batrinul

chipes, asezat mindru pe un cal pe care-1 desala cu desavirsire

supt enorma luI mass de came multamita, nu samana

de loc cu finul Grec Ghica, cu figura lui de vulpe, cu ochil nesiguri

ce alearga in toate partite. Ail luat parte astfel si Rominii

la luptele acelea de la Neuhausel, pe ungureste Ujvar,

si Lewenz, in care s'ati ales cu pierderi insemnate 1.

In stirsit se da o lupta mare cu Vizirul, lupt,a, de la Skt. Gotthard,

condusa de vestitul Montecuccoli, care a facut, trite° carticica

vestita, si teoria razboiulul impotriva Turcilor, teorie foarte

interesanta. Biruinta s'a cistigat printr'un teribil malt al cavaleriei

germane si francese, cad era si un contingent fiances,

trimes de Ludovic al XIV-lea, cu La Feuillade, cad razboiul avea,

ca si acela din Creta, unde venisera nobill din toate partile,

caracterul unei cruciate. Dar Ahmed a fost invins In astfel de

conditii, !mit, retragindu-se dincolo de apa, putea sa, reia ofensiva.

S'a cAutat deci sa se negocieze si astfel s'a incheiat, la 1664,

pacea de la Vasvar, care a terminat acest conflict.

Innainte de a se relua aceasta lupta seculars cu Austriecil,

energia otomana, trezita de Chiuprulii, se indreapta In alta, directie,

spre Nistru, si e necesar sa se cerceteze tale petrecute

la acel hotar pans la asediul Vienel si la interventia liberatoare

a regelui Joan Sobieski.

1 V. descrierea din vol IX al Studiilor si Documentelor" mele.

LECTIA a XX-a.

Lupte turco-polone pentru Dunitre la sfirsitul veaculul al

XVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) cii. recucerirea

Ungariei de Imperiall.

Expunerea s'a oprit In ceia ce priveste legaturile dintre Turd

si Po lonT la epoca lul MihaT Viteazul. Atunci se formase planul,

extraordinar de Indraznet, care ar fi schimbat toata soarta regiunilor

dunarene, de a se cistiga pentru Polonia linia Dun&rii;

In urma reusiteT lul, existenta noastra nAionala nu s'ar maT fi

putut pastra. Primejdia era pentru nol maT mare decit in casul unel

anexiunT la provinciile austriace, In care cas, ne-am fi Intilnit

cu un numar foarte mare de RomInT, cu can am fi dus o singur&

viata politic& pentru ca pe urma, natural, intr'un viitor mai apropiat

sail mal departat, s& ne despartim Impreuna cu dinsil. Dac& am

if fost anexatT de PolonT la sfirsitul veaculul al XVI-lea, ar

fi fost o mare nenorocire. Ne-am fi confundat in elementul

rutean de la hotarul nostru. Dovada, despre aceasta o avem In

expansiunea ruteana din timpurile mal noun., chiar In epoca luT

Sobieski, apol In veacul al XVIII-lea, maT ales de la anexarea

BucovineT, si In veacul al XIX-lea.

Cine represinta aceasta politick s'a spus: regele 4tefan Bathory,

care venise aducind amintirT Indelungate de lupta Impo-i

triva TurcieT, de clnd era principe al Ardealulul si, al doilea, loan

Zamoyski, care avea alt motiv de a dori Intinderea pans. la Duflare:

cel maT Inv ,tat Polon din timpul sail, el Invatase In Italia,

nu numal arts militark dar si idealul Renasteril italiene In

sensul cuceririT si glorieT. Prin urmare cu gindurT de acestea de

glorie, luate din literatura istorica romans, venise el In Polonia:

razboill de ofensivk cfstigarea graniteT Dunaril, aceasta era intetAia

luT Zamoyski. Daca Ins& conta s& o vada Indeplinita, se

Insela. CIO. vreme MovilestiT all stat In Moldova, ad avut leg -

turT strInse cu aceia carora li datorall tronul. Ieremia-Vodk fara

14

210

drepturl ereditare, Mr& inteligenta §i vitejie, a fost a§ezat numai

din causa acestul amestec al ambitiosulul cancelarit In afacerile

Moldovei, incheindu-se qi un tratat formal Intro Moldoveni §i

Poloni, In vara anulul 1595, prin care Cara color d'intait devenia

tributary fat& de Polonia, pe ling& aceia c& raminea tributary

fat& de Turd, ad, fiind regatul in leg&tura cea mai strinsl cu

Sultanul, rnomentan nu se urm&ria desfacerea total& a Moldovel

din imp&ratia turceascA. Cu toate acestea n'are cineva dectt s&

cerceteze istoria MoldoveT, chiar supt Movile§ti, ca sa, vad& ca

boieril §i-at pastrat tot vechile apucaturi, care exclud cu deslvirqire

o contopire intfun Stat strain, ce ar fi adus o autoritate

maT puternica, amestecata In toate lucrurile, §i aqa ceva

boieril moldoveni de la 1600 nu puteat. suferi.

Dar era cealalt1 primejdie, de spre Tara-Romaneasca. Mihal

Viteazul, de §i a stat in legaturl cu Polonii,§i avem unele instructiuni,

In romlne§te, date ambasadorulul sail care mergea in Polonia,

instructiunl care ni arata §i ele c& nu era un om dintr'o

bucata, dind cu toporul, ci un negociator foarte dibacid, care

§tia sa, ocoleasca greutatile §i sa-0 in§ele du§manii , Mihal Viteazul,

zicem, departe de a voi s& primeasca st&pinirea polong, din

potriv& credea ca el sa, poat& ajunge, daca nu rege al Poloniel,

cel putin stapIn asupra teritoriilor polone locuite de Rutenl, cari

erall In cea mai mare parte ortodoc§1 intransigen1T. Innaintaqul

sail, Petru Schiopul, hranise curioasa ambitie de a fi ales rege al

Poloniel, ceia ce nu era de mirare intfun timp clad Voevodul

ardelean, tot un vasal at Turcilor, ajunsese regele Stefan. Mihal a

stat in leg&tura §i cu Muscalil, tocmal in epoca de anarhie d'innaintea

suiril pe tron a Romanovilor, a schimbat sold cu Tull aventurieri

cari Usurpad puterea pe vremea lul, §i a crezut ca, ajutind

qi ei, va putea rupe Polonia In doul, lasind la o parte Polonia

catolicl §i luind el Polonia ortodox& pentru dinsul. Daca

Polonil izbutesc sa scoata pe Mihal Viteazul §i din Ardeal, Intetind

pe Unguri §i u§urind legatura intre din§ii §i Imperialii

lui Basta, dac& izgonesc In acelmi timp pe Mihal §i din Tara -Romaneasca,

eT se puteat credo biruitori in tendinta de a juca

aid rolul de suzeranl §i de pedepsitori.

Ins& peste putin& vreme Zamoyski moare. Regele Sigismund

at III -lea, om fricos, nedeprins cu Cara, e incapabil.s& infrineze

capeteniile polone, 1ntre care atitea erat. rude cu Ieremia Movil&,

de oare ce tineri din familiile acestea luasera fete de-ale Domnului

Moldova De aid a resultat o mare anarhie In regat, rocoqui.

Ea aduce interventia In Moldova a ginerilor lui Ieremia-

Voda pentru a sustinea pe Constantin-Voda, apol pe fratele sail.

Alexandru, tutelati de energica for mama, Doamna Elisabeta: ea

fiind prinsa, se Incheie la 1614 pacea de la Jaruga. Dupa ce autoritatea

lui Sigismund se restabile§te, un om care s& succeada

211

lul Zamoyski, In conducerea cancelariatulul gi a ogtirilor tot °data,

nu se mai afia.

§i, In Moldova, pe vremea aceasta, ajunge Domn, pentru serviciI

diplomatice, prin legaturi personale gi fagaduiell de viitor,

un strain, catolic, de natio nedinstincta. Numele de famine suna.

Italian: Gratiani, iar cel de botez, Galin; nu trebuie sa, ne

faca a crede intro origine armeneasca. Croat era dupa, biografia

lul, dar, dnd am urmarit locul de undo plecasera Orin-

VI 14 am- gasit o regiune locuita de Morlahl, UscocT, popora0e

romaneasca slavisata, traind pe termurile Mari! Adriatice, catre

Segna (Zengg). Indata ce Gagpar Gratiani ajunge Domn In

lag!, el se amesteca, In Ardeal contra lu! Gabriel Beth len, cad a

avut gi el ambiVa de a fi stapInitor peste muntl, gi pentru a-

ceasta, om dibacit, n'a cri4at niclun fel de staruin0 gi de

intrigi. VazInd Ins& c& nu se poate mentinea, ameninOt de dugmanil

pe cari-I trezise, se hotarIse sa, dea o lovitura, mare, desperata,

cum Innainte de el (Muse In Moldova Aron-Voda, care,

neputind plati datoriile catre Turd, a Inceput razboiul Inpotriva

acestora la 1594. Acum, pentru a doua oara se taie Turci! in

Moldova, gi, ca sa se poata apara Impotriva rasplatitorilor,caci

avea in fa0, Pagallcul de Silistra gi Babadag, al lu! Schender-

Paga, care dispunea gi de ajutorul Tatarilor din Bugeac,Gagpar

Gratiani se aliaza cu Polonil. El trec In Moldova gi ajung pang

la Tutora, unde se vedeat Inca ramagitele ganOrilor de la 1595.

Aid li iese Innainte Turci!, cu Schender. Cregtinil vad ca, once Incercare

de a patrunde mai afund in Moldova sat de a se men -

inea la Prut e imposibila, gi atuncl se retrag, urmariti necontenit

de Tatari. Se pierd In mare parte trupele, gi Hatmanul

Zolkiewski Insugi e omorlt de barbar! In momentul clnd scotea

capul din butca pentru a vedea ce se mai petrece In jurul sat. Dupa,

Insagl marturisirea lor, niclodata Po long n'ari suferit o aga de

groaznica Infringere In Moldova. Cit privegte pe Gagpar-Voda, el

a fugit la munte, unde do! boieri, Goe gi *eptilicl, 11 omoara.

Aceasta trebuia sa aduca, un raspuns al Sultanulul, cu atIt

mai mult, cu cit stapfnitorul otoman de atunci nu era om sa

zaboveasca, in asemenea Imprejurari. Anume, dupa. Mohammed al

.1H-lea gi dupa, Ahmed, urmasul sail, ajunge Sultan Osman, cel

de-al doilea dui)/ Osman cel fabulos, Intemeietor al dinastie!.

Cestalalt era un tInar foarte Indraznet,pentru aceia Turcil s'all

grabit sa-1 suprime; un tinar In care se puteat pune cele mai

frumoase sperante ale' Imparatiel, dar tronul i-a fost rapede sfarImat

de o rascoala In care gi-a gasit moartea. De la Inceput

el chiama In jurul lul pe ostagi, IndemnIndu-1 catre ofensiva pe

care o uitasera cu totul. La 1621 s'a vazut astfel pentru Intaia

oar& de la campania lui Soliman-cel-Mar4 tmpotriva lu! Petru

Rang, la 1538, un Sultan turcesc calc1nd pe pamlntul nostru, gi

212

unele documente Inseamna: cind a fost Sultanul Osman in

Moldova."

Campania, de alminteri, n'a produs resultate apreciabile. Lupte

foarte frumoase de cavalerie de o parte §i de alta, impotrivire

eroica, a Polonilor, atacurl indrazne0 ale Turcilor, §i atft.

Luptele s'at. dat In parWe Hotinului, undo de mult se intfiniaa

supt arme Moldovenil cu Polonil. Dupg, aceasta neizbinda relativa,

se incheie un tratat de pace, la Hotin. Dar du§mania, trezita

de vestitul Abaza-Pala de Silistra, izbucne§te din noll dupg,

1633 intro regat §i ImparWa turceasca. In sfir§it pacea fu Innoita,

cu jertfirea tulburatorului, §i ea a .t,inut foarte multa vreme, timp

de vre-o patruzeci de anI, pan& la 1670.

In momentul celei mai marl slabiciuni polone, Turcii, pare ca

prevazind ca, o sat ajung& in aceia§1 stare, §i-au dat toate silintile

ca sal, Impiedece o disoluVe a regatului. Dupa, Sigismund al

HI-lea venise Vladislav, om de ispravg, ca principe mo§tenitor,

In care calitate a dovedit insusiri razboinice, tocmai in aceastai,

campanie Impotriva lul Osman. Apoi a urmat Loan Casimir, a

carui vial a fost Impartita Intre petreceri §i visa rile mistice.

E acel care s'a %cut calugar, dar, In acela§1 timp, s'a distins §i

prin strinsele legaturi pe care le-a avut cu Ninon de Lenclos.

Nu e de mirare, in imprejurarile acestea, cg, Polonil ail ajuns

in& o stare de vadita decadere, §i atunci, intro aceasta extrema

slabiciune a lui Ioan-Casimir §i alegerea lui Mihail Wiszniewiecki,

care se cobora dupg, femel din neamul lui Stefan-cel-Mare §i tot

dupg, femel din al lul Ieremia Movila, navalesc In Polonia trupe suedese

§i brandenburgice, ale markgrafulul, care avea vechl socotell

teritoriale In Polonia, §i li se adauge Gheorghe RakOczy cu a-

jutor moldovenesc §i muntean, ispravind incercarea lui In felul

trist care a fost aratat mai 1nnainte (1657). Prin vasalil for Tataril,

Turcil ajutaserg. pe Poloni sat scape de o rapede §i sigura, mina.

Daca se ajunge totusi la un razboit. Intro Polonia §i Turcia

dupg, 1670, razboid care, cu oarecare intreruperi, dureaza pang,

dupa tratatul din Jurawna, din 1676, prelungindu-se o situatie

razboinica nellmurita, aceasta se intimpla din don& cause. Una

e sistemul militar al Chiupruliilor, cei doi Mari- Vizirl cari au avut

ca linie de conduita: ofensiva continua, an de an, Impotriva orlcul,a

Venqienilor, a Ardelenilor, a Imperialilor, a Polonilor, fiind

convin§1 ca, nu se poate Linea ImparAia decit prin razboiul permanent.

Prin urmare, °data, ce s'a luat Creta, °data ce Ardealul

nu mai are autonomie, odata ce cu Imperialil s'a Incheiat, trebuia

sat se caute un du§man undeva, §i atunci Polonia e atacata.

Ca scop practic, ca tint& precisa, e cucerirea Camenitel,

cetatea ce se gase§te cam In fats, Hotinulul, care, In forma

admirabila pe care i-au dat-o me§terii lui Petra Rare§ II e totu§1

superior. Pentru aceasta vine Sultanul Mohammed al IV-lea el

213

Insu§l, om frumos, nobil, bucuros de razboaie. Cronica pomene§tecu

groaza, de strigatul hogel, care, neavInd moscheie, s'a urcat

In turnul bisericil SfIntulul Nicolae de ling& Curtea domneasca,

unde n'a Intrat apol multa vreme nimenl §i a trebuit sä se tirnoseasca,

din noil ca sa disuara profanatia paella. Povestirea

italiana a lul Magni, pe care am analisat-o Intr'un memoriu publicat

In Analele Academie" pe 1910, vorbe§te de Intrarea SultanuluT

In Ia§l, de femeile §i fetele curioase ce ie§iail dintre

glastrele cu florl ca sg, priveasca In trecerea lul pe Imparatul,

care, Intunecat la fata, innainta In pasul Yncet al calulu!, Incunjurat

de padurea de pene de strut a lenicerilor, pe podeaua

primitive de lemn a Imilor anulu! 1672. De altminterl, ma! tfrzili,

In alta campanie, el va maT veni In partite noastre, stand o

lama, Intreaga la Silistra.

In expeditia personal. a Sultanulul, Camenita se cucere§te. Apol,

in anul urmator, 1673, tot fiindca nu se astimparad Polonil, se

trimite Sari-Husein-Pa§a, care luptase §i in contra Imperialilor.

AtuncI Innaintea Turcilor iese loan Sobieski, care pe vremea

aceia era numal frunta§ Intro conducatoriT de oaste. Marele-

Hatman al regatulul era fiul lul Iamb Sobieski, care fusese ca

sol regal prin partite noastre, avind multime de legaturl In aceste

terl. loan Sobieski da, lupta de la Hotin, In ziva Sfintulul Martin,

11 Novembre stil nob.. In lupta aceasta amindol Domnil no§tri,

cari participaq §i el, dupg, sistemul Chiupruliilor, de a se Intrebuinta

trupe auxiliare, dee' Tatarl, Moldovenl §i Munteni,

tradeaza. 4tefan-Vocla Petriceicu, al Moldovel, greii jignit de

Pad,, a trecut la Polon' fati§ §i pentru totdeauna, iar Grigora§cu-Voda

Ghica face o plimbare In lagarul polon, dup&

care se iea rapede pe urma Turcilor, aratInd ca §i-a ratacit drumul.

Polonil fiind victorio§l, cel d'intaill gind al for e, fire§te,

sa restabileasca pe Petriceicu In Moldova, Intrebuinttnd aceasta

tail, pentru razboaiele tor, ca Zamoyski odinioara, al cam!

adevarat urma§ aparuse acum '.

Polonil se avaza la Suceava, ca §i In manastirile care se puteati

Intari, insa el pot sa resiste numal citeva luny de zile campanieT

Turcilor §i Tatarilor, care Incepe la 1674. 4i TatariT incunjura

pe noul Domn de la Poarta, un Grec batrIn §i ridicol, cu

dintil pu§1, care se plimba, maT tarzit, solemn cu o rachierita

pe strazile Imilor, cum spune cronica indignat& , Dumitra§cu

Cantacuzino.

Prin izgonirea Polonilor din Moldova, razboiul nu se mintuie.

4i nicl prin pacea de la Jurawna, din 1676, pe care Polonil

slut silitl s'o Incheie, vi zindu-se lamurit ca. nicl el nu pot

sa pastreze Moldova, nicl Turcil sa, rapeasca Polonilor maT mult

dech Camenita. Pe urma vin negocierl pentru modalitatile paciT,

ceia ce Ingaduie sa se tin& situatia nelamurita, cltiva anY de zile.

1 V. descrierea mea In StudiI si documents", IX.

214

Situaga aceasta ar fi tinut mult& vreme, de nu s'ar fi Intimplat

campania Turcilor impotriva Viend. Carul fapt i se datoreste

aceasta campanie?

Ajunsese atunci Mare-Vizir un om crescut in traditiile Chiupruliilor,

Cara-Mustafa. Trebuia sa se inceap& un razbohl In alts

parte decit In acest Rasarit al NipruluT, unde acum Domnul Moldovel

era stapin si mosier. Pretextul a fost foarte usor de ga-

Redeschiderea ostilittilor o aduce chestia Cazacilor. I-am parasit

cind Vasile Lupu si-a dat fata dup& Timu§ fiul lul Bogdan

Hmilnitchi, care a prefacut ceata razboinica salbateca a Cazacilor

Intr'un Stat. Poporatia ruseasca ortodox& din Apusul Po-

Ionia si-a capatat forma religioas& prin Petru Movila, care a

reIntemeiat In toat& splendoarea 1ul Scaunul metropolitan din

Chiev, si puma' dup& aceasta ea si-a capatat forma politics, pentru

citava vreme, prin Bogdan, care §i-a trimes ostasil si la nol, de

au luptat cu Mate Basarab In folosul lul Vasile Lupu, si Insu§1

Timus, ginerele lul Vasile, a al:drat Suceava Impotriva Ardelenilor

si Muntenilor, perind acolo de o ran& la genunchl.

Dup& moartea lul Bogdan, amine mo§tenitor al doilea fin, Iurie,

un netrebnic, care a fost o bucata de vreme calugar la Constantinopol,

si, acesta neffind In stare sa, cirmuiasca, provincia

cazaceasca, se aseaz& mal multi stapinitorl dintre capeteniile

de cete: Samuilovicl, Mohila, care poate era Moldovean de

origine, dar mai ales cel ma! 1nsemnat dintre tog, Dorosenco,

care, dupa ce Incearc& legaturi In toate partile, se gindeste

ca s'ar putea Intelege ma! bine cu un suzeran mat puternic,

dar mai departat, si inchina Ucraina Sultanulul.

Turcil se simt datori s& intervina si sa, iea In stapinire Cehrinul,

Sobotovul, Nimirovul, Rascovul ci celelalte cetati cazacestl.

Atunci se face un sir de expeditii, la care particip& si

Domnil nostri, expeditil care se mintuie la 1678 prin cucerirea

Capitalel Cazacilor. °data ce Cehrinul e cucerit, ar fi urmat ca

Turcil sa organiseze provincia, fns, nu li yenta la Indemina.

Atunci, dup& cum se poate vedea In memoriul miet din acest

an despre Ucraina Moldoveneasca", Turcil chiam& pe Duca-

Voda, Domnul Moldovel, la Constantinopol, ca sa-T intareasc&

Domnia si ca sä resolve o pricing matrimonial& intre fata lul si

un pretendent, care fusese raspins pentru ca era urft si prost;

dar in acelast timp i se d& Inc& un tuid, Inca o coach de cal,

semnul stapinirii, si e fAcut si Domn In Ucraina. De acum innainte

(1681) se intituleaza Gospodar al Moldovel si Ucrainel si alege pe

un Grec rusificat, pe Iene Draghinici, pentru a-1 trimete ca Hatman

in Ticanovca, Ticaneuca noastra pe Nipru. Paminturile

Intinse ale Cazacilor le-a luat atuncT In stapinire Vod& si a

Inceput a le ara, a face tamazlicurl de vite si o gospodarie cum

nu a mai existat in tot Orientul.

215

sit. Unguril n'ad fost niclodata multamitT de dominatia austriaca.

Chiar §i In memoriile luT Montecuccoli se vede antipatia for

Impotriva Nemtilor", antipatie care, de altfel, dureaza §i pang,

astazi, de §i fac casa, impreuna. Supu§i1 ungurl al Imparatului se

bucurart de biruinta Turcilor §i erall nticajiti de biruinta Germanilor,

de §i ace§tia erail cre§tini.

De la o bucata de vreme ajunge alit de mare nemultamirea

§i se desvolt& atit de puternic o con§tiinta, nationala, Incit se

gasesc oamenl cari sa se gindeasca a reinvia regatul Ungariel

In traditiile cuceritoare ale luT Stefan Bocskai. Se ridica un

nobil, a carul sotie era din neamul RakOcze§tilor, a§a !nett se

considera ca mo§tenitor al dinastiel acestora, Emeric Moly.

Adunind imediat trupe de baiducT §i teranT, el Incepe s& nelini§teasca

pe Imperiall In partile de catre Ca§ovia, apol mal catre

Apus. Orice Incercare fac Germanif ca sa ispraveasca cu dlnsul

sint zadarnice: partisanil lul Moly erat. indrazneg, curagio§1

pang la nebunie, Curutil, ceeia ce Inseamna, Cruciar. §i RominiT

din Ardeal se Inscriat, bucuros la TOkOly. Noul Craiti" al

Ungariel cl§tigind succese foarte marl, Turcil se gindesc de n'ar

putea restabili regatul Ungariel. zdrobind once putinta de expansiune

a Austriei la Dunare. Incep decT sa atace pe Imperiall

intaia cu cete din pa§alicurile vecine, cite putin, apol tot

mal fati§, pans ce apare Marele-Vizir insu§i. Razboiul Incepuse

la 1681, dar numal la. 1683 vin trupele turce§ti de Incunjura Capitala

Austriei.

Imparat era, Leopold I-it, un mediocru §i un timid, care nu gase§te

cu ce sa-§1 apere re§edinta. Viena resist& eroic multamita

faptulul Intinderil sale, poporatieT foarte patriotice", foarte iubitoare

de traditil locale, elementulul neastimparat al studentimiT

§i fanatismulul calugarilor can lupta pentru apararea Cre§-

tinatatil. La urma, fara Indoiala c& totusi ar fi trebuit sa

cads. Se §i apropia de ca,dere cind Imparatul sose§te In snr§it cu

o destul de mare Wire, strinsa de la toil principil Imperiulul.

Cind Leopold a§eza pe aT sal Intr'o tabara aproape de Viena,

se infati§eaza, stapinit de ideia cruciatei, care biruia la el antipatia

traditionala, pe deplin motivata, fata de Casa de Austria,

§i loan Sobieski, cu toate trupele sale polone. Se dadu o

singura lupta mare, In care Polonil se disting hotazit: orIcit de

larga, parte s'ar face Germanilor In despresurarea Vienel, partea

Polonilor nu poate fi tagaduita. Splendida for cavalerie de nobill

sperie pe Turd, cari se retrag, §i retragerea for Insemna

un dezastru, cad lasaa toata tabara imensa, un ora§ Intreg ridicat

In fata, orasulul asediat. Fugaril luau §i pe Domnil noqtri:

pe Duca-Voda §i pe §erban Cantacuzino al Teril-Romane§ti, a carui

truce, pastrata pan/ daunazT In capela moldoveneasca", nu

era cine §tie ce provocare, nesocotita §i imposibila, a Musulmanilor

stapini, ci un altar de campanie.

216

Tndata, cu toata neintelegerea invidioasa, dintre Leopold §i

Sobieski, aliatil cre§tini pornesc la recapatareathigaziel. Intait se

mi§casera Polonii, apoT Gormanil, gelo§i de succeselelui Sobieski,

se grgbesc §i el sg cucereasca Granul, Pesta, toata, linia Dungrii

pang la Buda (1686) §i de la Buda In jos-pang undo Dungrea se

plead.. spre Rasa,rit (luptele de la Ess6k §i Mohacs, 1687; luarea

cetatilor Erlau, Alba-Regan). La Intoarcere, Duca fusese prins

la Domne§ti, In Putna, undo serba In lini§te Craciunul, de un

podghiaz polon, care-1 escorteaza, Intr'o carutg miserabilg, la Lemberg,

uncle peste putin 11 rapune o veche boalg.. 0 noun Domnie

de ocupatie straink menita sa, tie §i ea numal eteva luni,

Incepe pentru §tefan Petriceicu, privit numaT ca trecgtorul represintant

indigen al regeluT Poloniel, stapfnul terii.

Dupg ce Buda este cuceritg, §i Dungrea panonica se afla in

mini austriace, se deschide pentru Imperiall afara de perspective

sirbe§ti ce se vor lgmuri mai departeIndoita problema

a stapiniril Dungrii inferioare §i a Ardealulul.

In Ardeal Mihail Apaffy tremura Intro eel doT luptgtori. Indatg

ce aparura Imperialii In Ardeal, el se grabe§te sg Incheie un tratat

care-1 'Astra ca print cIt va trai, raminind ca fiul sal sg iea

hotgrirea ce va credo de cuviinta,; dar cetatile erat sg fie garnisonate

de Austrieci. Ni putem inchipui ce valoare mai avea

presenta principelul In tara, dad, toate cetatile erat ocupate

de trupele Impgratului. Astfel Ardealul, care va fi cedat de Turd

prin pacea de la Carlowitz, se afla In mina for cu totul Inca de

la 1687, afara numaT de unele momente, norocoase, ale ofensivel

turce§ti.

In acest timp TOkOly muse ajutor Turcilor §i se a§ezase in

Tara-Romaneasca, In spinarea Domnului muntean care Inlocuise

pe Serban Cantacuzino, la 1688, Constantin Brincoveanu, mindud

bucatele terii, cheltuind banil terii §i jignind tars In eel

mai Innalt grad prin apucgturile destrabalate ale osta§ilor sal.

Brincoveanu urmaria, cu toate aparentale contrare de turcofilie,

o linie politica de cuminte tergiversare, de sgnatos oportunism:

era gata sg treaca la creOini, data, Austriecil sat Polonii voiat

sg-1 primeasca In condi* clientelara ca a Turcilor, dar cu

tribut mai mic si libertate mai intinsa, si, al doilea, dacg

venial) Intait sg bath pe Turd §i sa, ocupe statornic regiunile

acestea, crutIndu-le de pedeapsa din partea vechilor suzerani.

De partea cealalta Insg, se cerea riscul nostru Intreg, pe

lingg eonditii mai mult sat mai putin satisfacatoare.

Imperialil Intrg In tara cu Veterani §i cu Heissler. Dar,

cum venial) pe la Or§ova, Brincoveanu §tia sa-T sem% pe

la Cimpulung, dindu-li, de altfel, provisil §i tot ce li trebuia,

adaugind cadourl pentra generall, dar Wind tot ce era cu putint&

ca sa nu rgmlie In tarn, sat sa ramlie cit mai putin. §i,

217

pe de altg parte, asigura pe TatarT ca nu e niclo primejdie si

garanteazg, el ca nu vor raminea dusmanil Imparg, Vel tamest!,

ceia ce nu i-a Impiedecat Insa de a prada °data, si chiar de

a ajunge la Bucurestl. Dar politica InOleaptg, a lul Brincoveanu a

pgstrat In felul acesta Cara bogatg, In imprejurarl de acestea

cind s'al fi putut sa nu Amalie niclo urmg, din economia unel

munci indelungate.

Ba chiar sp trece la ofensiva In Ardeal. Moly patrunde In

provincie, tirind dupg, dinsul pe BrIncoveanu, pe Tatarl si pe

Turd. S'a dat lupta de la Zirnestl, In care all biruit Moly si

Romlnil, Teleky a fost ucis si Heissler Insusl prins1.

In Moldova ar fi intrat Imperialil, dar apucaserg, a antra Polonil

de doug orb: °data, la 1686 si a doua oars la 1691. Gindul

for era acesta: sa ocupe cetAile si mangstirile si de aid sa

poata lua stg,pinirea asupra teriI Intregb. Cu toate acestea Sobieski

n'a putut sg, se mentina, si nu numal din causa talontulul

militar incontestabil al lui Constantin Cantemir, razes falciian

si fost ofiter regal, om viteaz si practic, care a batut pe

navalitori la Boian, In margenea Bucovinel, dar si din causa

unel totals gresell de plan, datorita ambiVel optimists a Polo.

nilor. In loo sa se opuie 1111 Sobieski, Cantemir 1-a lasat, In 1686,

sg, Innainteze, sa Intro In Iasi, undo soldatil cari Intrail prin circiumile

de supt pamint periall de mini necunoscute, pe dud

regale, instalat In curtile domnestY, cinta la un prInz cintece popular°

In batjocura Domnulub care fugise:

Constantine,

Fuge bine,

NO al casa,

Niel al mask,

Nice drags jupaneasa...

Apol trupele polone antra In Bugeac, undo era o total& lipsa

de apg, si pasune, call pier, soldatiI, istovig de sete, mor cu

gramada. §i, In felul acesta, nu s'a putut Intinde stapinirea polong

asupra Moldovel.

Cl priveste pe Imperiali, dupg, un sir intreg de lupte, el all

zdrobit, nu numal impotrivirea Marelui-Vizir, dar, atunct dud

Sultanul vine sa-I infrunte, si el e Infrint in lupta cea mare de

la Zenta (1697), la care a participat si Dimitrie Cantemir, care era

atuncl ostatec la Turd. Dupg, lupta de la Zenta, care face gloria lui

Eugeniu de Savoia, intern4onalul" care -s1 stria numele in treb

limbl, Turcil all trebuit sa se hotarasca la incheierea pacil, pg.-

1 Acolo a murit $i un Romln care servia In armata imperiala cu gradul

de colonel, Aga Constantin Bilaceanu, si Voda i-a pus, la BucurestI, capu 'n

protapul de la gardul caselor lul.

218

rgsind Ardealul si pregtindu-se a evacua Intr'un viitor apropiat

si Banatul. Astfel, la 1699, dupg, negociatii Indelungate, la care

a participat si Alexandru Mavrocordat, tatal si bunicul atitor

Domnl din p6,4ile noastre, se iscaleste pacea din Carlowitz.

Din punctul de vedere al chestiunil Dunaxil, aceasta, pace Inseamna

un lucru: ca Imperialii, sprijinindu-se pe cetatea Ardealulul,

vor doming de acum si Moldova si Tara-Romaneascl, cg,

IsT vor pastra o us& de Intrare In Banat si ca, prin urmare,

multa vreme nimenT nu va putea sa exercite In partile acestea

ale Dunaril o InrIurire dusmang Austriel.

Polonia trebui sa se mulOmeascg Insa,dupa ce ceruse si Moldova

si Muntenia, ba numaT Moldova, orl chiar Moldova de 115,sarit

singurg,, cu cetatea Cameni0I, care li e data Innapol printr'un

tratat special, Incheiat, cIteva saptamini mai tarzi 1, cu TurciT.

Austria putea Incepe dee! Incerdzile eT de all face Impargia

de Orient, Incercarl In cursul carora Intimping, nu numal Impotrivirea

Tumid pagine, dar si a crestineT, a pravoslavniceT Rusi!,

urmasa la Nipru a luT Hmiln4chi si Dorosehco, iar, mai tg,rzid,

chip& Impartirea Poloniel, si continuatoarea trad4iilor lul Zamoyski,

Koniecpolski, Zolkiewski si ale lul Than Sobieski.

LECTIA a XXI-a.

Luptele Turcilor cu Austriacil yi Ruqii pentru dominatia

la Dunare.

Ca urma§1 a vechil Ungaril, Austria, dominatoare In Imperiu,

luptase aproape doua, veacurl cu Turcil pentru linia Dun kit De

la o bucata de vreme, era vorba IDA, de mal mult decit atIta.

Regatul luT Ludovic-cel-Mare §i al lul Matias Corvinul avuse legdturi

cu Statele de peste Carpag §i de paste Dunare §i autase

a preface In vasalitate aceste legAturi, urmarind chiar, In veacul

al XIV-lea, fantasma unet dominap imperiale in Rasarit.

Cind Buda e luata §i Ardealul ocupat, aceste vechi visuri ungure§ti

Invie. Se vede foarte bine caracterul razboiulul din rela-

W.le cu. principil §i popoarele pe teritoriile carora Turcil slat

atacag.

Astfel §erban-Voda Cantacuzino avea con§tiliAa cg se coboarg,

din Imp6rAil constantinopolitanl. E cu neputint,5, de dovedit istorice§te,

cu probe, descendents aceasta, dar e tot ce poate fi mai

probabil. Ca si tog Innainta§iI, el avea In armele sale vulturul

bizantin, tare se vede §i pe mormintele familial, §i mi s'a parut

ca Intr'un document neobi§nuit de ornat In titlul lul se g5.-

seqte de doua orl liters cirilica t, prin care an caligraf lingu§itor

a voit poate sa Insemne: Tar Tarigradschi, Imparat al Constantinopolel,

qi, in legaturiie lul cu Austria, Cantacuzinul voifi mai mult

decit principatul muntean in conditil mai favorabile dectt supt

dominat,ia turceasa: el cerea s6, se anexeze Teril-RomAne§t1 anume

posesil ardelene §i bgnatene. Avea legAturl In lumea greceascA

§i fa0, de Turd a pastrat o atitudine quasi independents:

- tributul

n'a refusat sa-1 rAspundl, dar trimetea haiduci In BalcanT,

unde avea multe legaturl, care pindia1 carele cu banil, qi ace§tt

hog oficiali al Domnulul muntean, sari nu puteaA fi dovedig in

aceast1 calitate, aduceat tributul furat" innapoi acasg.

Dar Austria nu inOlegea s6,-1 Intrebuinteze numai pe dinsul;

220

ea se sprijinia pe puternica propaganda catolica pe care Wugaril

franciscani o faceat de aproape un veac In aceste parti,

cu succes destul de mare. Propaganda aceasta era represintata

de calugarl italieni, cad Francesil nu s'ail amestecat cleat In

timpuri cu totul noun, dar sensul el politic era Austria. i nu

ramInea fara resultate. Ea Intrebuinta rama§itele bogomilismului,

sustinind ca ace§ti eretici pavliciani, bogomili, daca nu sint ortodoc§T,

trebuie neaparat sa, fie catolici 1.

Dar mai gasim un element pe care Austriacil se puteat

sprijini In marele for plan de reunire a Imperiului de Apus cu

cel de Rasarit. Grecil catolicl Brat In numar foarte mic pe vremea

aceia, cu toate silin#le Pape', cu toate §colile deschise

pentru propaganda. Dar acum citeva zile a Intrat In biblioteca

Academiel Rom Ine un manuscript grecesc Insemnat prin sensul

lul politic, iar nu prin vechime. In /mparaga de Rasarit se scriaa

istoril universale, a§a-numitele cronografe, care puneat. In legatura,

Vechiul §i Noul Testament cu tradiVta imperials romans §i

cu cea bizantina; Incepeat deci cu Adam §i Eva qi ispraviat cu

Imparatul grecesc" stapinitor. Dupa Incetarea Imparatiel bizantine

se putea continua prin Domnii no§tri, intitulag de Grecil din

veacul al XVI-lea 6ccatketc (Meletie Pigas), rege (Iacob Paleologul),

§i nu °data ele se §i terminat ma. Dar niciodata, nu se afla un

cronograf In care, In locul Imparaglor bizantini, sa fie luag

Imparag din Apus gi care sa, alba prin urmare tendinta de a

manifesta ca mo§tenirea Imparaglor de Rasarit revine Cesarilor

din Germania. El bine, cronograful acesta introduce pe Apuseni

de la Carol-cel-Mare Innainte. i el merge Innainte parka la Leopold

I-ia care a despresurat Viena. De sigur cs aceasta are un

sens, §i era o carte menita sa, serveasca tendintele imperiale In

Orient ale Casel de Austria.

Ss amintim acum pe Gheorghe Brancovicl §i rolul Jul ciudat.

Brancovicl era un garlatan, un aventurier, care, ca tog §arlatanii,

sfir§ise prin a crede cele ce tot afirma. Se pretindea coboritor din

Despo#I sirbe§ti, al caror sir se Incheie prin Gheorghe Brancovicl

In cea d'intait jumatate a veaculul al XV-lea. Gheorghe Brancovicl

cel not, de prin 1670-80, era frate cu Mitropolitul ortodox

pentru Rominii qi Slavil din Ardeal §i pargle vecine, Sava, care

a fost depus §i maltratat de principele Ardealului Mihail Apaffy.

El avea legaturi strinse §i cu Brincoveanu, ba odata se iscale§te

chiar Insu§i: BrIncoveanu, vrind sa, creieze o confusie.

tia romane§te, latineste, grece§te, toate limbile slave. Fusese

intrebuilAat de Domnii no§tri ca agent la Viena. Intrun moment

1 Din aceasta propaganda catolica a resultat apol episcopia catolici de Nicopol,

de care atirna ci Mattis, bucurecteana (de la barat, frate) §i mandstirea

din Tirgovicte.

221

face oferta de a ridica toate popoarele slave pentru Austria, care

se Increde In el, II da, ban! si sprijin diplomatic. Aceasta a durat

foarte multi, vreme, pang, ce se veds ca silintile lul nu izbutesc, si,

pentru ca sinceritatea acelul care izbuteste e puss la Indoiala, el

mIntuie Intr'un fel de detentie politica 1.

Planurile urnairite de Austria prin Brancovici, cfstigarea fi pastrarea

ttafiunit ,iliriceu pentru Imperiu, se urmeaza. Multi dintre Strbt se

compromiseserg, In Intrigile acestea, si atunct Austria, nevrind

sa-I lase pe mlnile Turcilor, i-a stramutat la ktcheierea plait dincolo

de Dunare, a§ezIndu-I In Confiniile Militare. Urmasil for trg.-

iesc si pang, azi pe acolo, numerost, bine organisatl, desvoltatt

economiceste si cultural, concureng de temut pentru Rominil din

acele 041. Patriarhul de Ipec, Muntenegreanul Arsenie, se ggsia

In fruntea for (1690). De acum si prin pgstrarea Ardealulut, si

prin legaturile stens° cu provinciile romanestI si prin presenta

In monarhie a unut numgr foarte Insemnat de Slit' si prin trezirea

tuturor sperantelor de independent& ale locuitorilor cre§tint

din Peninsula Balcanicg, Austria se va simti Indemnata sg, continue

lupta Inceputa. Nu se da multamita cu concesiunile teritoriale

facute de Turd prin pacea de la Carlowitz, ci ea va cauta,

salt anexeze Tara-Romaneasca §i Banatul si, treclnd dincolo de

linia Dungrit, salt adauge si Serbia, care e de timp Indelungat

pregatita, prelucratg pentru anexarea pe care o asteaptg cu bucurie.

Cad Imperialit chiar In timpul razboiulul trecuserg, riul si

luptasera In Serbia, si nu numal la Cladova, dar si la Vidin, Intre

lumea strbeasca §i bulgareasca, la Belgrad, si biruinte marl afl

fost castigate pe linia care merge pe la Ni § In adIncul Peninsulel

Balcanice, la Grabova, la Batocin, care nu Insemneazg, numal

success militare, ci presenta pentru multa, vreme a Imperialilor

In aceste provincil, prin urmare familiarisarea locuitorilor cu din§il

si atltea sperante de libertate a crestinilor cu care Austriecil

IT deprindead. Sg, nu uitam ca alts trupe imperiale patrund In

Macedonia, In Bosnia, pe un teren foarte potrivit pentru rapezt

atacuff de cavalerie, pe care Austriecil le puteag face fiindcg dispuneag

de elements de calgrime usoara, date de UngurT, Croat! §i

altit.

Asa !nett un razboig nog se putea astepta cu siguranta.

Cu atit ma! mult, cu cat Austria n'a mat fost ocupata atit de

mult In Apus, unde, la sfir§itul domnie! lul Ludovic al XIV-lea,

se ajunge la resultate foarte Insemnate si definitive, la Impiedecarea

unet viitoare tncercarl francese de hegemonie asupra

Europe!, si, In acelast timp, influents Austriel asupra celorlalte

State germane creste enorm prin rolul conducator avut

In tnfrtnarea §i Induplecarea ambitiel marelul rege frances. Aus-

1 Acum In urratt un InvAtat din Belgrad, un cunoscAtor bun al RomInilor,

d. IOvan Radonio, a stria, rAzimIndu-se $i pe izvoare romitnestI, vials acestul

"curios aventurier.

222

tria prinde decT cel d'intglit moment, si se aruncl asupra Turciel.

Turcil, el insi1, IT dgduserg acest prilej. Duple Cara-Mustafg, el

ail mai avut Vizir! insemnati, si chiar celinfrint Ia Zenta, Elmas-

Ahmed, nu era un om obisnuit, dar, dupg Incheierea plea din

Carlowitz, ajunge sg joace un rol foarte important, asgmangtor

cu al Chiupruliilor, dacg nu in ceia ce priveste socoteala bung

politick, cel putin In ceia ce priveste concentrarea tuturor mijloacelor

ImpgrgtieT In mina unul singur om, care nu e Sultanul,

Damad Gin-All-Pa§a. Damad" insemneaza ginere, si el era ginerele

Sultanulul. Foarte bun ostas, foarte viteaz, foarte resistent,

foarte incApatinat, singeros peste ragsurg, din sistem, nu din

pomire sglbatecl a temperamentuluT sail, -- politica sa insemneaza

a da teribile loviturl de sable In toate directiile, a nu

cruta pe crestini In nicTo ocasie. El e acela care a omorit la

1714 pe BrIncoveanu pentru bgnuiala, Intemeiatg, sait'i nu, de

tradare ; tot el e acela care duple dol anT a fgcut say wig aceiasT

soartg ramasita familiel Cantacuzino, Stefan -Vodg, Constantin

Stolnicul, Mihail Cantacuzino, care a fgcut biserica Coltel si al

cgrul nume totusT e sfarimat cu ciocanul pe inscriptia de la Intrarea

bisericil, ca pedeapsa a trg,dgriT.

Gin-A11-Pasa, avind constiinta cg trebuie razboin, s'a hotarlt

s&-1 fats, si cit se va putea mal groaznic. Atacg pe VenetienT in

Moreia 1. In campania aceasta de niteva lunT de zile toatg Moreia,

sadatg, In singe, a fost cuceritg. Exista insa un tratat de

aliantg Intro Polon!, AustriecT, VenetienT si chiar Tarul rusesc,

care pe vremea aceia era Petru-cel-Mare, cuceritorul Azovulul, si

tratatul acesta prevedea ajutorul reciproc. Venetia amenintata

cern ajutor la Viena, dar a fost refusatg. Ins& succesul mare al

Turcilor pune pe &dull Casa de Austria, care, pe de altg parte,

fiind hotarita sg, continue actiunea sa ofensivg pentru a ajunge

In stg,pinirea depling a Enid Dungrii, doreste razboiul. Avind mal

ales ]a inderning talentul lul Eugeniu de Savoia, stringind In

Rgsgrit toate trupele libere acum din Apusul Europe!, ea porneste

cu Incredere in acest razboiu, care tine de altminterl

foarte puting vreme si aduce Inca o mare biruinta a principelul

Eugeniu, lupta de la Peterwardein.

Turcil sint gilt! sg, Incheie pace. De data aceasta nu maT fac

ca In razboiul trecut, sa Incerce norocul de atitea or! In zadar,

ci, vgzind cg el li e protivnic, cer paces. Pacea aceasta din

Passarcruitz sa11 Pojarevac!, localitate din Serbia (1718), are pentru

Imperial! resultatul acesta mare cg li asigurg cu totul situatia la

1 Campania a fost descrisa deplin de un membru al legatiei muntene Ia

Constantinopol, un Grec, Constantin Diikitis. Cronica, tipiritii de KoggIniceanu

reeditatA acum de mine In editia Comisiunil Istorice a Romaniel, e

un jurnal militar admirabil, cel mal insemnat scris pe timpurl mal vechl

In rominecte.

223

Dunke, In partea sirbeascg, gi in partea munteana vecina cu

aceasta.

Prin urmare, avind Ardealul de o parte, Banatul de alta parte.

Serbia de Nord pana la o anume limita (Paracin- Stolaci- Claclac-

Blelina), avInd Oltenia toatg, se poate judeca mai bine cit de

preponderant §i amenintator era rolul Austriecilor de acum Innainte

In Peninsula Balcanica, fa0, de Turcia. Din cetatea Ardealulu!,

stringind toate trupele lor, puteat sg, li dea drumul de odata

In doll& direc01: de o parte ca sa treaca prin Poarta-de-Fier ardeleana,

pe unde intro, Muraaul In regiunea Tisel, In Banat, §1 de

acolo In Serbia lor, de unde sa invadeze Bosnia, restul Serbiel

§i Macedonia, iar, pe de alta parte, ca sg, treaca prin pasul

Turnului-Ro§u, unde, pentru scopur! militare, Irnpalatul Carol al

VI-lea, tata! Marie! Teresa, a facut acea admirabila qosea milltara,

vrednicg, 0, fie puss alaturi de cele romats,. Via Carolina,

care a fost intrebuinOeta §i bine IntnAinuta tot timpul cit afi

stat Austrieci! In Oltenia, pentru ca pe urma sa fie stricata anume

ca O. nu poata folosi Turcilor. Era la Clineni, caruia i se daduse

numele antic de Arxavia, gi o piatrg, comemorativa In latinegte,

pomenita In descrierile de calatorli.

Se vor fi gindit acum la Viena ca acel ce se las& a fi batut de

doua orl trebuie sa sufere §i a treia Infringere. Dar imprejuraffle

speciale in care se gasise Austria In campania intdifi §i In a

doua, Imprejurarile personale, puteat sa, nu se Intilneasca. In campania

a treia, §i In adevk nu s'ail ma! intilnit. Nu mai era ajutorul

polon, nu mal erail contingents din Imperiu, marchisul de Baden

a comandat pe la 1690 la Dunarea ungureasca--, lipsiafi trupele

strinse pentru lupta la Rin §i care putead fi IntrebuinOte or!-

cind aiurea.

Caracterul local, dinastic, al razboiului cu Turci! se pronunta

din ce In ce ma! mult, Instrainind pe German" de dinsul, gi astfel

Casa de Austria devine tot mal mult represintanta intereselor

austriace; ce4 privia oare pe Saxon! safi pe Bavaresi lupta pentru

unirea supt Habsburg' a teritoriului sirbesc, a Bosnie! §i HertagovineT,

a MacedonieT, a Bulgarie!? §i de aceia Austria e lasata

sg, lupte singura. Dar ma! e ceva: Eugeniu de Savoia murise (1736),

§i era atunci vremea cind biruintfie cele marl se cl§tigat, nu prin

puterea de resistenta a unei armate, prin admirabila el pregatire

tehnica, prin solidaritatea dintre soldaV qi ofiOrl, prin unitatea

de comandA, ci adesea mal mult prin ideia Indrazneata a unul

general mare.

A ajutat pe Turd Ins g, a bate pe Imperial! In campania aceasta

§i unirea nenaturalg Impiedecatoare, dintre Austria §i Rusia.

Rusia luase de la o bucata de vreme rolul Poloniei. Intaia oat%

cind a intervenit In afacerile dunkene, a fost la 1711, cu Petrucel-Mare.

Innainte se luptase cu Turcii numal pentru stapinirea

224

Azovului si a coaster de Nord a Mari! Negre, pentru dreptul de

a avea o flota In apele el. !nada oar& insa cind intervine In

pantile noastre, nu prin calugarii cari vindeat icoane si colportail

minciuni, povesti marl despre puterea Rusiel, iubirea el de orestill,

&dul de liberare cu once prat de supt jugul pagin, si

se prindeail al nostri, atita doar, spune un raport saxon, ca boieril

se temeal de Tar, ein Herr von allzu stronger Disziplin",

intaia oar cind Rusia apare ca putere military pe linia aceasta

a Dunaril, hotarita a da o mare lovitura prin care si ll deschida

calea ate Constantinopol, intrebuinVnd simpatia tuturor popoarelor

balcanice, e atuncl, la 1711. Testamentul lui Petru-cel-Mare!...

El n'a existat nicIodata, decit in Inchipuirea unora. Tendinta fireasca

a Rutiei de a navali In Orientul european e una din legendele

din care se hranesc minVle simple. Petru-cel-Mare avea

atitea pe capul luT: chestia Poloniel, care 1-a adus la razboia cu

Suedia, infringerea de Carol al MI-lea, 'Ana i-a invatat mestesugul

si planurile si a invins la rindul lul pe acest Alexandru

Machedon, care dup.& Pultava e OA sa se retraga pe pamint

turcesc, si aceasta retragere chiar, care era o sfidare pentru Tar.

§i n'a stat linistit dupa aceia omul indracit care null afla linistea,

ci a Osut legaturI cu toata lumea. UmblaU curieril lul la Sultan si

la Hanul tataresc fara incetare 1.

Dup& o bucata, de vreme Tataril au fost cistigatl, iar Turd!,

cari nu doriati decit razbunare pentru luarea Azovulul, aratail

macar in parte dorinO, pedepsiril Tarulul. Moldova toata era

Impanata de Suedesi, cari all stat mutt& vreme la Iasi,§vezI",

cum li se zicea pe vremea aceia.

Asa !mit provocaVa nu vine de la Tar. Luind supt ocrotirea

sa tiranic& Polonia,pentru ca de fapt nu o cucerise, dar pusese

acolo pe regale August, care i-a Lost totdeauna la disposi0e,Taral

mostenise ceva din tradiVile Poloniel de odinioara,

din rolul el istoric In regiunile de Rasarit.

Dar pe linga provocaVa lul Carol al XTT -lea mai trebuia ceva.

Domnil nostri, de o bucata de vreme, se uitau cu jind peste

Nistru: ba &ail trimisi al Tarulul, cari botezail copiil stapinitorilor

MoldoveT, ba se Intimpla ca boierl tinerl moldoveni, cari

n'aveatl putinca de all manifesta Insusirile for militare la no!,

cad nu ma! purtam razboaie, se duceail la Rusl. Astfel o sumedenie

de Rominl merseser& Innainte la Sobieski si la Carol

al XII-lea, iar acum mergeati la Rusl. Intr'un scurt memoriu

ce am publicat In Analele Academiei" se vorbeste despre Sandu

ColOa care a luptat supt eroicql rege si, fiind prins, a fost trimis

chiar in Siberia, de unde a vrut s& fug& si erafi sa-1 trimita

chiar la margenea provinciilor inghoAate ale Imparatid

rusestl; apoI Suedesil at staruit de 1-at liberat si din Stockholm.

1 V. Cronica lul Alexandra Amine, tipilrit.1 In vol. IX din Studii ei Documente".

225

La Rusl era vestitul Postolachi Chigheciu, care conducea o Intreaga

trupS de Moldoveni 1. La Sobieski, un regiment Intreg

fusese alcatuit din MoldovenT S.

Dec!, RusiT avind astfel de trupe, natural c erall Indem nati si de

oamenil de la not sa vie sa, se amestece in afacerile noastre.

Mai era Insa ceva: Dimitrie Cantemir, Domn al Moldove!, stiind

ca o sa cad& si neavind niclo nadejde sa se indrepte lucrurile,

a poftit, ca si Brincoveanu, pe Tar la no!, de si cu multa dibacie,

potrivind asa ca, de nu va iesi bine, totusl sa, se poata mentinea.

Tarul, minte grosolana si naiva, credea, In felul lul simplist de a

vedea toate, ca, pornind pe drumul Constantinopolel, o sa, gar

seasca, si provisil. Se nemerise tocmal un an de seceta. Brincoveanu

se opri la Urlati, asteptind sa, vada cum se aleg Imprejurarile,

pentru ca sa, se hotarasca or! pentru unul or! pentru

altul, reservindull si un al treilea drum: spre Ardeal. Dimitrie

Cantemir Isl strings ostasil, trimete un manifest, un universal",

catre taxa, In care-I poruncia sa, se Inroleze supt steagurile acestor

liberator!. Lisa nu s'a ajuns decit la patrunderea ostilor rusesti

pe linia Prutului pana la Stanilesti. Pe urma, cind Marele-Vizir

soseste, ostile rusesti patesc ceia ce patisera Polonii cind s'a

poborit Sobieski in regiunea Bugeaculul: lips& de apa si pine,

roirea Tatarilor, si, ca o agravare, Indemnul ambitiel jignite a lul

Carol al XII-lea, care supraveghia pe Vizir si-1 Indemna necontenit

Impotriva Rusilor. Acestia se retrag, dupa o pace rusinoasa ,

pe care totusl o dorisera din toata inima, ca o mintuire, el tree

Niprubsi in felul acesta se ispraveste cea d'intaill campanie In

partite noastre.

Dar Rusil erau hotaritf sa se intoarca. Li trebuiad neaparat,

pentru ca Statul for sa fie complectat In margenile lul naturale,

doug provinci! noun: Crimeia, unde eras Tatari! Hanulul, si partile

acestea de la Nipru, .necesare si ele pentru deplina stapinire

asupra apelor Mari' de Azov, ale Mail Negre. Consecinta Ins& a

Infringerii de la Stanilesti si a pacil de la HusT fusese parasirea

Azovulul. Era ded nevoie sa se capete linia Niprului indarat, sa,

i se adauge Oceacovul, care stapinia cursul de jos al riulul si

constituia o primejdie continua pentru Muscal!.

Atunci, pentru aceste scopur!, se Incepe campania Tarinei Ana

Impotriva Turcilor. Se incheiase o Intelegere cu Austria, si resultatul

a fost pentru Rust o biruinta relativa In partite noastre,

o biruinta absoluta, In partite tataresti (1738). Crimeia mai toata,

a fost pradata in chip nespus, si de atunci s'a Infrint puterea

1 V. memoriul mien Carol al XII-lea, Petru-cel-Mare si Terile noastre", In

Analele Academiei RomIne" pe 1910.

A V. notita mea despre Sandu Coltea, In aceleasi Anale" pe 1912. Mai tArzia

Rominii ail jucat un mare rol in luptele Mariei-Teresei, si nu numai Rominii

din Ardeal, dar si Rominii de la noi; acestia fAceail parte $i din garda regalA

a lul Frederic-Wilhelm: se clutaii eel mai zdraveni Mai, II ImbAtati si pe

urma-1 trimeteati in Prusia.

15

226

cea mare a Tatarilor. La no' intr& generalul Munich in Ia§1,

tratind cu cea mai mare asprime pe boierl, batindu-0 joc de

dinsiTi impunindu-li un tratat, cu desIvireire peridulos pentru

viitor, prin care eram prefacuti nu ca In tratatul din 1711,

care ni garant& situatia traditional& ei privilegiT pentru clasa de

sus, in situatia de provincie ruseasca.

Imperialil ins&, afar& de Intaiul atac in Serbia, care ajunge

pan& la Crueevat, Pristina, Novibazar, n'ad avut noroc de loc.

Domnil noetri de atuncl organisasera si trope romanWT. Am

gasit insemnarea trupelor strinse de Constantin Mavrocordat,

Domnul muntean, i le-am tip&rit In Memoriul despre ocupatia

austriaca de la 17891. Austriecil n'ad avut noroc nici la noT §i

nici la Sirbi, ei ad fost silitT decis s& incheie, dupa marea infringore

de la Grodzka, pacea de la Belgrad (1729), prin care pierd

tot ce cl§tigaser& la Passarowitz. Romtnii recap&t& Oltenia, unde

§icana financial* aceasta calitate austriaca, pentru a construi

§osele, a cladi c&sarmi, locuinte pentru administrator' ei atitea

altele, Meuse pe Austriecl odiosi tuturora. Cele tint' judete de

poste Olt s'ail intors mai s&race §i mai nemultamite de cum

ie§iser& de supt jugul turcesc", ele salutary restabilirea stapiniril

Domnulul din Bucureeti, cu care se intorcea ei atotputernicia

ortodoxa, in locul sprijiniril catolicismuluT represintat prin

colonietil bulgarl din Oltenia si clerul for favorisat.

Rueil au zabovit putin Incheierea pacii. De ei nu ci§tiga teritorii,ba

dartma Azovul, Ins& de la acest razboid se putea vedea

foarte bine ca e deschis pentru din§ii drumul in partile rasaritene,

De la incheierea pa din Belgrad, In care Austria pierde Oltenia

ei provincia sa sirbeasc1, se strecoar& mai multe decenil

de pace.

Motivul trebuie cautat in Apus, caci e sigur ca Imparatia turceasca

ar fi fost zguduita necontenit dac& acolo n'ar fi fost dou&

Marl razboaie care sa prinda toate Puterile europene: razboiul

pentru succesiunea austriaca si razboiul de eepte an', orT: int&iul

ei al doilea razboid silesic.

Aceste doll& razboaie ocupa mai bine de doua decenil puterile

Austriel. Cind ele se mIntuie, Imparatia invinsl, umilita,

despoiata de Prusia, cu toate succesele pe care le-a putut avea

prin alianta cu Francesil §i Englesil, nu mai e In stare 0,-0

reiea marele rol In Orient. Austria trebuie sä se resemneze o

bucata de vreme la o rabdatoare opera de refacere.

In razboaiele acestea din Europa central& fusese amestecata

§i Rusia, ei aceasta numal pentru ca doria sa se afirme ca putere

military In centrul Continentului. Chiar clnd nu i se cerea

I In Analele" pe 1911.

22-7

sa, Se amestece, ea mut& a, o face cit Mg mutt din a,ceasta,

causa, cad situatia el in razboaiele menteionate mal sus samana

foarte bine cu situatia Sardiniel, a Piemontulul in razboiul din

Crimeia, in care Ru§il ar fi fost biruil §i MA, ajutorul Piemontesilor,

dar situatia politica a acestora In momentul acela era de

aqa natura, !mit li trebuia sa, se amestece cit mai mult In afacerile

marl europene ca sa se pregateasca, in ochil tuturora

pentru rolul de desrobitorl si unificatorl al Italia Tot a§a Ru§il,

ca sa nu fie considerag ca o monarhie asiatica avind §i o provincie

In Europa, ci ca un Stat european cu viitor In Europa,

intervin in acest timp, cum vor interveni mal tarzill in campaniile

Revolugel, prin care vor putea ajunge pana, in Olanda, pang

la Zurich, pana la Trebbia italiana. Dar, dud o tara, participa la

razbal numal In felul acesta, cu trupe auxiliare, gi a doua zi

dupa incheierea OAT ea e tot a§a, de zdravana ca §i, In momentul

deschideril ostilitatilor, ea poate porni imediat o actiune

serioasa pe drumul tradiVilor sale.

Astfel la 1768 Rusia incepe un razboid In potriva Turcilor.

El porne§te din tendintele ruse§ti de all anexa acea Polonie,

care, parasindull chemarea intreaga, supt un rege ca Stanislas

Poniatowski, luat din iatacul Tarinei, decade !met, pang ce url

confesionale, inteOte tot de Rusia, dadura, prin razboiul civil, putin0

unel intrarl a trupelor imperiale. Pornit din pradarea de

Cakaci a localitAil turco-tatare Balta, acest razboiu are un caracter

deosebit de al color anterioare. Pe tronul Rusiel, dupa

dispariOa unul Tar otravit, se suie vaduva, prin propria el vointa

a acestul Tar, Ecaterina a II -a, in tinereta, o cocheta principesa,

germana, bine incunjurata, de favorite, iar, dupa, moartea sotului

el, o persoana, tot a§a de cocheta, §i mal bine Incunjurata Inca

de favorig, dar, pe ling& acestea, un puternic cap de conducator

politic, avind aptitudini pe care nimeni nu se ginde§te a le tagadui:

de energie, de potrivire buns a imprejurarilor, de marime

a concepWlor. In absoluta bung, credinO, va fi crezut ea de la

inceput ca poate sa biruiasca pe Turd definitiv, sa li smulga

toate provinciile europene §i sa, reintemeieze Imperiul bizantin

?

Ru§il aveau in dinastia for inrudirl imparate§t1 din veacul al

XV-lea: o Paleologa luase pe un Tar din a doua jumatate a yeaculul.

Natural ca, marindu-se Rusia, ajungind in, atingere cu

Grecil, aceasta trebuie sa, serveasca, aspirAiilor cre§tinilor din

Imparatia otomana. Cu cit trecea vremea, cu atita sperantele

elementelor cre§tine de supt Sultan, care se Indreptasera intaid

catre Domnil no§tri, considerag ca urma§I ai Romel de Rasarit,

s'aU dus de la vasalitatea noastra tot mal umilita, tot mai primejduita,

tot mal saraca; pe care o represintau bieg Fanariog,

tuncOonarI turce§ti, avansa1 la rangul de Domnl in Bucure§t1 qi

To*, pentru a merge catre Imparatia ruseasca, ajunsa acum la

228

gipru, la Mares, Nordic', la Marea Neagra, Cu manifests dorint&

de a stapIni toat& lumea orientalL

Cea d'intait lupta se deschide, am zis, la 1769 si ea aline

pan& la 1774. E aceia la care particip& numal elemente rusestI.

De o alian0 cu Austria, data aceasta, nu se vorbeste. Experier4a

ar&ta,se ca, o leg&turl Intro Austria si Rusia Inseamna, Tedeumul

la Petersburg Intov&re,sit de lacriml la Viena si vice-versa. Corespondents

diplomatic& In timpul celel de.-a doua aliante dintre

Rusl si Austrieci, la 1788-91, vadeste ce durere trezia la fiocare

dintre eel dot bunt aliag succesele celullalt.

Am&nuntele militare nu intereseaz1 aid ; ele se pot cuprinde

supt done, rubricl: luarea rapede a cetAilor basarabene si ciocnirl

Indelungate pe linia Dunaril,pe ling& cucerirea cetaffilor Crimeil.

La urm1, atacul rusesc se Indreapta impotriva Silistrel si

a Varnel chiar. Se 1ncheie tratatul de la Chiuciuc-Cainargi, nu

departe de Silistra.

El nu cl& Rusilor avantagil teritoriale, ci diplomatice. Prin urmare

nu e un tratat care asigura ceva In present, ci unul care

deschide perspective largl In viitor. Clausa de c&peteniepe ling

avantagil pentru nol, menite se, Int&reasca simpatiile locuitorilor

fa0 de Rusia, pe ling& anexarea cetatilor Azov, Ienicale, Chord,

Chilburn si pe ling& declaraVa neatirnaril Tatarilor,cuprinde

dreptul pentru Rusia, exprimat In form& foarte neclara, inten-

.Vonat neclara, de a sprijini noua biserica greceasca din Constinotanpol"

si pe credinciosiT el. De ce era vorba ? S'a discutat si

se discut& si acum. De Biserica-organisare greceasca, cuprinzInd

toate elementele ortodoxe, sail de biserica-zidire din cutare

mahal& a Constantinopolel? Turcia a luat-o 1ntait ca ocrotirea

unel organisaVI ortodoxe locale, constantinopolitane, si, iarasi,

impresia mea e cl nu totl acel cari ad negociat tratatul din

partea Rusilor erad lipsiV de anume planurl pe viitor, razimate

pe interpretarea abusiv& a acestul text.

Indat& diplomAia ruseasce., trnbogMitg, acum prin consul', asezag

si In Principate, a inceput s& considere c& are dreptul de

ocrotire a orIcarul crestin ortodox. Se credea Indrituita In

aceasta dire* prin faptul ca, Fran0 avea dreptul, printr'o serie

de tratate, asa-numitele Capitulatiuni, s& intervina totdeauna

pentru asigurarea BisericiT latine In Orient. Dar era o deosebire,

care s'a discutat In fond Innainte de rezboiul Crimeil: era deosebirea,

esenVala, c& ocrotiVI Franciel erali strain', pe dud

ocrotiOT religiosl al Rusiel era. supusl aT Sultanulul, si nu erad

RusT de loc.

Austria primi noua stare de lucrurl. Supt pretextul de a

trage un cordon" Impotriva ciumeT, ea innaintase, cu voia maresalulul

rus Rumien0v, p&na la Roman, si negocierile duse de

internunciul Thugut la Poarta c&p&tara pentru Imp&ateasa Mol-

229

dbva de sus, cu Putna qi Suceava, o noul Bucovina pentru noil

staphil (1775).

Dupa, tratatul din 1774, ail maT trecut zece alai In linicte. Daca

razboiul izbucnecte din not la 1787, aceasta se datore§te nest,-

natoasel amb4i1 romantics a batrind Ecaterine. Ea face oferte

noulul rege al Romani lor, fiul MarieereseT, Iosif al II-lea, Indemnindu-1

sa faca o visit, la Curtea ruseasca, sa se primble

Impreuna pe Nipru, sa visiteze In regiunile aceasta voile posesiI

pe care le capatase imparateasa §i sa, se Inteleaga pentru liberarea

tuturor crectinilor din Orientul Europa

Acum iata ce avea sa visiteze Iosif al II-lea. Crimeia, cum

era de a§teptat dar pe o cafe foarte curioasa, Intrase In

stapInirea Rusiel. Tataril, aVta41 de intrigT, se sfadiat dupa, Domnie.

Era un Han al Sultanulul ci unul partisan al Rusiel. Rusia

intervine Nie, grabnic pentru Hanul el, pentru whim Ghiral,

care parea a-I sta foarte mult la inima, iar Turcil intervin sfios

pentru cellalt. La Ainali- Cavac, In 1779, se Incheie convenVa

ruso-turca prin care se definecte independents Tatarilor In sensul

Imparatesel. Din haosul acesta a resultat ci ameitecul militar al

Rucilor, ci late° bunt, dimineata s'a ispravit cu amIndoT Hanil.

S'a dat o mare petrecere Intregil na#I tatare§tl, at curs atunc!

1114 nu de lapte §i miere, ci de vin ci vutca, pentru toate T6,-

tarimea, care, uitind ei de Mohammed gi. de Coran, s'a imbatat

In cele d'Intahl ceasurl de fericire pe care be asigura stapfnirea

ruseasca.

Pe urma, negocierile, amestecindu-se toate Puterile. Se ceruse

la 1774 Sultanulul ca provincia Tatarilor sa fie independentd,

fiber& st. se Indrepte or! spre Turd or! spre Rql. Independents

fiind Ins& garantata prin presenta, la hotare a citorva mil de

soldati rue!, ea se resolvise In ci Iva anl prin anexarea Crime'!.

Sultanul IcT dadu acum cu gret Invoirea, pe care n'o putea refusa

pante la capat; pastra, ci de aid tnnainte cu Tataril numaT relatiI

religioase, MA, valoare politics..

Semiramida Nordulu!" §i prietenul el vazura ded minunile de

InCelare ale favoritulul Potemchin, care dadea ilusia uneY colonisarl

§i uneT civilisatil noua. §i, In mijlocul petrecerilor, se Injgheba

marele proiect al Ecaterine!, vadit prin arcul de triumf cu

inscrip0a: Pe aid drumul la Bizanr §i prin botezul nepotuluT

el de fit cu numele lul Constantin-cel-Mare.

Razboiul s'a purtat Incet. Austrieci!, ci acum, ad fost aproape

continuo batug. Li s'a Inttmplat rucinea nemasurata, de a vedea

pe insu§1 Imparatul Iosif al II-lea fugind In Banat Innaintea trupelor

Marelul-Vizir Iusuf, lute() panic& generals. La noT de cite orl

all aparut catanele, all fost batute. i de cine ? De Nicolae-Voda,

Mavrogheni, al Teril-Romane§tl, biet insular grec care dispunea

de citeva trupe de galeongi!; mat chemase mahalagi! din Bucu-

230

re§ti, facuse steaguri frumoase, pusese boierl tined ca ofiteri.

Si cu ace§tia a batut sistematic, trei an!, pe Nemti", pana ce

Turcii, la cel d'intait nenoroc iremediabil, i-ag multamit prin

Mores.. gitului la Dunare, Rugg Nicopol.

In sfir§it, dupg ce, mai fericitl fiind Imperialil la Nord, se luase

Hotinul In unire cu Ru§ii, dupa, ce Moldova apuseana fusese

puss supt Guvernul austriac,administratia centrall pentru judetele

anexate era la Roman --,principele de Coburg, ajutat de

Ru§1, cari biruiesc mai mult el la Foc§ani §i Rimnicu-Sarat, Indrazne§te

sa, vie innaintea Bucure§tilor, In care int& cu zabava

§i mare sfiala, puind pe boierl sa jure credinta, qi Intarind juramintul

for la Mitropolie cu iscalitura tuturora. Si astfel am avut

pang la pacea din Sistov (August 1791) in Muntenia §i In Oltenia

stapinire austriaca.

In 14 stag Rusil, cu Potemchin, care qi-a petrecut ultimele

zile de batrtneta la no!, Tarina voind acum sa -1 alba eft mai

departe; satrapul Crimeil, al Tauridei", qi-a cheltuit ultimele puterl

si ultimil ban! Intre Moldoveni, in petrecerl cu boieril, in joc

de carti apusean, in danturi noua, pe care le invatad atunci

boieroaicele supt ochiT gelosi a! sotilor impiedecati In largile for

ve§minte. N'all plecat osta§ii Ecaterinel pans la pacea din Iasi,

la Inceputul anulu! 1792. Si, la plecare, Potemchin obosit cu totul,

stors deplin, moare In drum, §i amintirea i se pastreaza In biserica

Goliel din Iasi, in taxa uncle se visase rege al Daciel.

Clot planul acestui regat rasarise in mintea Imparatesel §i fusese

discutat, cu neincrederea fireasca, in diplomatia europeana.

Ne gasim astfel aproape de Inceputul veaculul al XIX-lea. Rusia

Innaintase prin noua pace pang la Nistru, §i ea se pregate§te de

un nog razboiA pentru cucerirea unei noun, granite. In acela§1

timp se constatase, prin pacea de la Sistov, un alt lucru: ca

ofensiva austriaca, tendinta austriacg de a capata linia DunariT

e de acum Innainte cu desavirsire imposibila. In razboiul acesta,

pentru a doua oars planurile Habsburgilor dadusera faliment.

LECTIA a XXII-a.

titre pacea din Iacii Ii3 i Inceperea rizboiultif Crimea

(1792-1853).

De la Incheierea pacilor din Si§tov qi Iasi §i pang la izbucnirea

razboiuld Crimea, se desfapra, o noun, perioada, mal strips

legata cu imprejurarile generale europene, din desvoltarea problemel

istorice a Dunarii.

Pe IMO, atitea negocieri Inenite a supune Eisi mai mult Rusiel

Turcia in decaden0, doua, razboaie se cuprind in acest rastimp.

Cel d'intait izbucneqte la 1806 §i tine pang, la 1812, facIndu-ne

sa pierdem teritoriul dintre Nistru §i Prut pe care Ru.gil 1-ad

numit de atunci Basarabia, pe chid mal Innainte Basarabia" se

chema numal regiunea de de-asupra gurilor Dunaril. i el are un

caracter deosebit de al razboaielor anterioare, din veacul al

XVIII-lea, care at1 fost tratate pang aid. Acelea sint curat teritoriale,

cad toata viaAa, politica a acestui secol e dominata de

conceptia situAiel deosebitelor teritoril de Stat unele fat,a, de

celelalte: ca sint natduni, ca au suflet, stapinit de anume idel dirigente,

ca trecutul for li da, anume drepturi, pe care alto naOuni

nu le at, acestea sint lucrurl cu totul secundare pentru veacul

al XVIII-lea, precum sint cu totul secundare ' pentru acest veac

alts motive, care domina a§a de mult legaturile dintre popoarele

de ad: motivele economics sat. economico-politics, debu§eurile,

coloniile, legaturile vamale, razboaiele de tarife. Astfel fiecare

Stat cats sass cl§tige, indiferent In ce direccie, absolut fara, niclo

atent,de fa0, de drepturile sale sat de drepturile altora, oft se

poate mal mult, indiferent in orice parte.

Prin urmare, daca, Intfinim vorbindu-se in Rusia acestd timp,

adeca In diplomAia el, de comunitatea cre§tina a supu§ilor ortodoc§I

din ImpargAia Sultanilor cu locuitoril Intinsulul Imperiu

rusesc, daca predomina aceasta devisa a liberkil frAilor pre,-

voslavnici, pe care Inca, n'ari uitat-o deplin anume diplomAl din

232

Petersburg, nu trebuie s& ne las&m Inselat,I. Nu de aceasta ideie

shit conduce de fapt razboaiele Rusiel impotriva Turcilor, §il casul

Tatarilor o arata In de ajuns: eh nu erail fratl ortodocsl, dar,

avInd si el norocirea sail nenorocirea, dupa, punctul de vedere

din care ne punem, de a se g&si In vecinatatea imediat6 a Rusiel,

Ecaterina a II-a II anexeaza tntocmal cum ea ar fi anexat

un simplu norod pravoslavnic din BalcanI.

In ceia ce priveste Austria, daca uncle idol din etrecut par

a domina singure, pan& la capat, politica imperial& in veacul

al ,XVIII-lea, daca se pastreaza constiinta drepturilor Ungariei, a

leg&turilor istorice cu regatul Ungariei care Incetase la 1526,

daca noua politic& 41 are radacinile In situatia medieval& a Ungurilor,

nu trebuie s& credem ca Austria se sprijina innainte de

toate pe aceasta traditie si pe drepturile legate de dinsa. Nu,

ci Austria procedeaz& Intocmal ca $i Rusia, ca si once alta

Putere european& din vremea aceasta: cauta s&-sI adauge, In

apropiere, tot ceia ce poate folosi, supt raportul politic si financiar,

monarhiel.

Dar de la 1800 Innainte lucrurile se schimba In politica tuturor

terilor europene, Incepind cu Franta si In RAsarit cu Po-

Ionia, care presinta aceleasI fenomene In acelasl timp. Se manifest&

factorl a c&ror ridicare la putere si al c&ror rol conducator

nu puteat fi b&nuite clOva vreme innainte. Franta, dupl scenele

interne, cind nobile, chid grozave, ale Revolutiel, porneste supt

raportul diplomatic si militar o actiune care nu poate fi calificat&

decit de: salbateca. Noul razboili e o serie de acte de desperare

din partea unor ignorantY al conditiilor Ozboiulul, a carol

intuitie ajung Ins& sä o aibg.

Acelasl lucru se observa si In materie de diplomatic. Cea

veche, bine informata, calculata, prudenta, delicata In schimbarea

de teren, respectuoasa de toate formele, e lasata la o parte

si rasare de o data, conduclnd viata Statelor, o alts diplomatic,

destrabllata, descheiata la haina. Ea biruieste rapede pe cealalta.

Metternich Insusl represinta, e drept, vechiul regim Impotriva

noulul regim, dar, In ceia ce priveste radicalismul si cinismul

solutiilor, e si dInsul un om al timpuurilor nol. Ins& in aceasta

nebunie" ideologia lipseste sail e rapede Inlaturat& dup& Incercarea

cu realitatea lucrarilor, care ea e staptna tuturora si coboar&

adesea cele mg extraordinare planurl la normalitatea traditiilor,

mill-Omit& si lul Napoleon, care, In fond, ca Italian si

om cu preg&tire militara, era un spirit practic si putea s& treaca,

lastnd de o parte sarlatanismul unor declaratiuni ale lul, de la

visurl nemasurate la socotirea si chibzuirea bun& a Imprejurap

rilor. Napoleon se convingea mal rapede ca orlcine ca realitatea

nu Ingaduie anume planurl, si doar pentru galerie erail anume

declaratil, ca aceia ca era gata sa mearga In fundul Indiilor ca

sa Invie visul unul Alexandru-cel-Mare. Imitatoril lul, cucerig de

233

voile apuc&turl diplomatice, a1 fost Ins& ma' stIngacT si, In casul

RusieT lul Alexandru I-it, mult mat Indraznati In proiecte mar

brutal' In Incercarea de a le aplica. Aceasta se vede si In leggy

turile on Imparatia Osmanilor, si In planurile dunarene ale Tarulul

Alexandru.

Rusia nu mat face acum impresia unuT Stat care tinteste la

anexarea celel mar apropiate granite favorabile, ci face impresia

unuT Stat care se arunca In planurT romantice, ma! Indepartate

de once realitate si posibilitate decit chiar planurile Ecaterinel,

care se gindia la rosturl bizantine. Tarul, In emulatia sa on paternicul

rasturnator de tronur1 si nimicitor de terl, se gIndeste

la anexarea FinlandeT, a Principatelor, la capatarea granite' Du-

'Aril, la taierea Peninsulel Balcanice In doua, la asezarea until

principe din familia imperial& la Constantinopol. $i, dace, in veacul

al XVIII-lea, Iosif al II-lea, cind se Intlinia cu Ecaterina a II-a,

nu era om s& Intrebuinteze pe deplin sl biciunile Tarinel pentru

scopurile sale, Napoleon era, fora Indoiala, omul care s& o

fact.. Astfel In cele dou& Intilnirl de la Tilsit (Iulie 1807) si de

la Erfurt (Octombre 1808), din partea in! Napoleon se fac oferte

In adev/r uimitoare, care magulesc foarte mult pe Tar pi-I

1ndeamna la continuarea r&zboiului inceput Impotriva Turcilor.

In haosul de fagAduielf si retract&rI, de asigurarl si desmintirI,

de declaratil contrazic&toare, e sigur c& Alexandru I-h1 a crezut

cum c o s& capete, nu numai Finlanda, pe care Rusia o are

paned ast&zi si pe care tocmal o desbraca de ultimele al privilegil,

far& crutare fats de o poporatie cult& si patriotica, atit de

folositoare Impar&tiel, ci macar Inc& si gran4a Dun&ril. Napoleon

Ins& nu era hotgalt la nimic, ci Intrebuinta acelasi sistem de

oferte largl si fat& de Rusia si fat& de Austria, dindu-ne uneia si

alteia, pe not ca si pe SirbI, si e foarte greu sa se ajunga la cugetul

lul cel adev&rat, ba probabil ca nu era niclunul sic supt

fag&duielile acestea bogate, supt perspectivele de cucerire pe care

le deschidea, se strecura actiunea de tiran" italian al veaculul

al XV-lea, sigur& si nescrupuloas5,.

Razboiul din 1806-12 e stapinit Ins& de aceasta legatura lntre

Alexandru I -id si Napoleon. Inceputul e cunoscut: In vara anulul

1806, Turcia, care fagAduise, cu citIva ant Innainte, printr'un

nod privilegiu acordat terilor noastre, hatiseriful din 1802, s& nu

schimbe Domnil nostri, cari trebuiaal sa domneasc& un numar

oarecare de ant, decit dup& o cercetare comuna, de dinsa si de

Rusia, a motivelor pentru care era vrednicl sa fie aruncatl jos

de pe tronurile lor, Turcia, Indemnata de diplomatia lul Napoleon,

care nu doria nimic ma! mult decit s& susciteze Rusiel,

dac& nu o rival& vrednica de dInsul, eel putin o dusrulnie In

stare sa o Impiedece In anume &duff asupra Europe! centrale,

Incalc& prescriptiile hatiserifuluT si, vazInd In cel dot Domni din

i

234

Moldova §i Tara-Romtneasca: Alexandru Moruzi §i Constantin

Ipsilanti, nigte tr&clatorl a! intereselor Imparatiel, niqte prieteni

f&V§I al Ru§ilor, IT destituie. Imediat ambasadorul Tarn luT inter -

vine: Domnil vor fi restabilig In cel maI scurt timp; s'at Mealsh-sl

incarce baga-

cat tratatele, §i Rusia, atit de respectuoas& fa0 de ele, nu va

admite principt no!, ci va care respectarea concesiilor smulse de

dinsa cu atlta greutate. Atuncl s'a Intimplat c& bieW Fanariatl

not numitT, la coborirea din c&rute trebuirl

jele pentru intorsul imediat, iar cel plecag pentru a se duce,

unul in Rusia, unde era mal sigur, cellalt In Turcia insdsl, s&

revie pentru a-sl ocupa iara,§1 Scaunele.

Astfel diploma0a ruseasca, ajutata apol §i de Anglia, care trimese

corabil In fa4a ConstantinopoleT qi for Dardanelele pentru

a ceda apol tunurilor de pe coasts, ispr&vise chestiunea destituirilor

ilegale. Aceasta ar fi Insemnat pacea. Rusia insa apucase

pune trupele In mi§care catre gran4a PrutuluT. Dec!, la Inceputul

iernil anulul 1806, °data, cu caderea color d'intait fulgl

de zapada, ostaqii ImparatuluT antra In Iasi.

Se ocupa, prin urmare, Principatele, iar ca legitimare a ocupAiel

se spune cá, Imprejur&rile fiind tulburT, trebuie ca terile rom&ne§t1

s& fie ocupate ca garantie. i Principatele att r&mas pe

mult timp ocupate.

Cine ar credo ca, In aceasta vreme a loviturilor napoleonene

uria§e, s'at desfasurat marl scene razboinice In p stile noastre,

s'ar Inqela. Rusia n'a inovat supt raportul militar nicl In campaniile

anterioare: nicT In 1738-1739, cind e maT mult vorba de ocupatia

unor lint parasite §i de luarea In st&pinire a unor provincii

neap&rate, nic! In 1767-1774, clad, in afar, de luarea cet&tilor

basarabene, nu slut decit lupte pe linia Dun&riT, pentru celelalte

cet&g, de pe malul drept §i sting al ape!, §i mid in campania

din 1788-92, care Incepe cu dobindirea Basarabiel §i intrarea

solemn& In Iasi §i Budure§ti in sunetul clopotelor Mitropolid,

cu Tedeum pentru un Imparat §i cel&lalt. Acura, In 1806, dupa

a§a de putinl isprava, Rusia e sigura ca va capata provinciile

dunarene, dar din voia lui Napoleon, nu din causa luptel Impotriva

Turcilor, can erat totql ma de unor de biruit In vremea

aceia. Cad sint anil cind Sultanul Selim al III-lea, care voia s&

introduce ordinea apuseana In taxa §i armata, creind §coli militare

pentru o§tirea noun,, e depus, cind varul sat Mustafa e

§i el rasturnat, dupa trecere de citeva hilt, de un Ienicer

din parOle Dun&ril, vestitul MustafarBairactar, cind, In stirsit,

Selim fiind °mutt de temnicerii sal, ajunge Sultan tinarul Mahmud.

Incheindu -se prin trimesul militar frances Guilleminot ar-

Cine vrea sail dea seama de atmosfera timpulul poate lua scrisorile

(bad Reinhard, o GermanA, dar sotia comisarului-general al lul Napoleon

pentru Principate, care resida In Iasi. Scrisorile, In limba francesA, aft fost

tipArite si In traducers romAneascA de d. A. Sturdza.

235

mistitiul de la Slobozia, Alexandru I -ill aetepta de la resultatul

general al razboaielor europene ceia ce i se fagaduise solemn,

nu numal la Dunare, dar §i in cuprinsul peninsulei Balcanice qi

al insulelor pan& la coasta asiaticg,.

Cind lipsa de sinceritate a mijlocitorilor ajunge Irma evidenta,

Ruqii, foarte nemu4amitT de amestecul in§elator at Franciel,

gasesc mijlocul de a eluda armist4iul; §i dupa putina trecore

de vreme razboiul reincepe.

Razboiul acesta nu e de fapt nici acum o roalitato, potrivita

cu puterile Statulul ce ataca, decit in momentul chid el se ispraveqte.

CacT se poate zice 4 pornit la 1806 qi incheiat la

1812, el nu se poarta cu adevarat decit la sfirqitul anulul 1811.

Ru§ii §tiad in adevgx el pe linia Dungaii pot sa intimpine o serioasa

resistental care nu va fi a ImpargAieT turceqtY, ci a altora.

Anume Dunarea de la 1806 nu mal samana cu Dunarea veche.

In locul beilor aproape autonomT din veacul al XV-lea gi

al XVI-lea, in locul pa. alicului de Silistra, Babadag §i Oceacov,

in locul anarbiei din veacul al XVII-lea o noug, forma se alcatuiegte:

paza specialg. a Dunaril o fac ont,eril de ienicerl, cari, pe vremea

aceasta de risipa a fo4elor ienicerimii, se waza in deosebitele

cetati de pe malul drept al apel gi dispun de trupele care erall

mezate Inteinsele.

0 parte stint ostagi adevarag, alts parte elemente hote§t1, care

se adung, pentru leaf. §i prada In jurul color mal puternicT qi

mai sigurl de biruinta din ace§t1 comandanti de pe linia Dunaril.

Comandantil ace§tia poarta numele osebitor de aiani. Cel maT

vestit dintre dinqii a fost Pasvantoglu, care traieqte Inca in amintirile

de groaza ale poporulul. Ienicer §i fill de Ienicer, el Linea

cu fratil" sal Vidinul, undo strinsese o armata care se putea

socoti pang, la doug,ZecT sad treizeci de mil de oameni, cu instructorl

europenL Cad el a stat In legatura cu Francesil lul Napoleon,

cari tinura ling& dinsul un representant militar, Mgriage'.

Nu era un om extraordinar ca InsuqirT militare sail politics, dar,

izbutind in lumea aceasta tulbure dintre Austria, Tara-Romaneasca,

provinciile autonome ale Serbiel §i regiunile bulgare§t1

strabatute de fel de fel de bands musulmane §i ajungind salt fad,

o oasts, el era un factor esential in acele ImprejurarT. De voie, de

nevoie, hl hraniam. Cind a vrut, a pradat Oltenia, ajungind di lul

pang, la Tirgu-Jiiului. In acela,§1 timp, in partile de dincoace de

Olt, centrul mezarilor acestor aianl, unig Intro dtn§il prin interesele

momentuluT, era Rusciucul, care Inlocuise tin vremea aceasta

Silistra ca Insemnatate: aici la Rusciuc se Intlineqte vestitul Tersenicoglu,

de frica bandelor caruia se golira BucurectiT la 1802,

Domnul insuqi, MihaT Sutu, §i boierimea adapostindu-se la Braqov.

1 Rapoartele luT eInt tipirite In oolectialIurninawAri,.Suplimentul I.

236

Acesti aiani faceall adesea o politic& absolut independentA, de

care ce Impar Atia turceascA era incapabila de a urmari asa de

departe o politic& imperials, in turburarile de care am vorbit,

asa ca, viata locall cistiga importanta, nu numai aici, la DunAre,

dar In toate p&rtile. Astfel In Scutari era Mehmed-Pasa,

care mutt& vreme a flea ce a vrut el, pentru ca pe urma sA

vie All, care avea tot Epirul la dispositie si a ajutat, In legatura

cu planurile sale propril, ridicarea Grecilor ; In Asia Mica stapiniail

citeva neamuri care constituiatl adevarate dinastil In wile unde

Sultanul n'avea aproape nicTun amestec; In Shia, vestitul Getar

de Acra (St. Jean d'Acre, Ptolemais In anticitate) era un crunt

stapIn necontrolat.

Afars de aceasta farimitare a Imparatiel prin asemenea stApinirl

locale erall si bande de jafuitori,- cum fusesera tale din

Apusul Europe, din Franta si Italia In veacul al XIV-lea, les

grandee carnpagnies, care nu ascultaa de nimeni si la orice IntImplare

oferiail serviciile lor, bine primite totdeauna de aiani.

Sint asa-numitii eirjalii, §i all trebuit silintile Sultanului Mahmud

si ale oamenilor de energie cari-1 Incunjuraq pentru ca domnia

acestor tIlharl asupra drumurilor sa Inceteze, In acelasi timp

cind Inceta si domnia aianilor asupra cetatilor.

Acestia emu factoril de cari Rusia military trebuia sA tie seams,

si a tinut seamy de dinsii. Lipsa ofensivei rusesti provoaca ins&

ofensiva Turcilor. La 1811, Marele-Vizir, om aspru, dar Inzestrat

cu Insusiri military, avind apucaturT care, In orientalismul lor,

slut napoleoniene, trece Dunarea sill stabileste In insula Slobozia

un al doilea lagAr, pentru ca, avind unul pe malul drept

si altul In insula, s& poata domina tot ceia ce se petrece pe

malul sting ocupat de Rusi. Atund Indrazneala individual& a

unul comandant rus, generalul Marcov, In Bucuresti petrecea

nomandantul suprem, vestitul general Cutuzov, Wen stricat, care

stringea boieroaicele acasa la dinsul, schimb& Infatisarea razboiuluI.

El trece Dunarea si atacA lagarul Marelui-Vizir, care, cu

totul nepregatit, se zapAceste cu desavirsire ; citi din ostasil lui

nu se imprastie In fugg, sint asediati In insula, unde In curind

foamea si boala se unira pentru a-I distruge on a-I sili la predare.

Pe atunci, la sfirsitul anului 1811, se pregAtia marele atac al

lui Napoleon Impotriva Rusiei ; Imparatul Indemna necontenit

pe Turd s& nu cedeze. El fusesera ins& de atitea on inselati de

diplomatia lui Napoleon, Incit nu mai aveail incredere. Se mai

adauge ca diplomatul frances, Andrdossy, trimes special, a tot

zabovit nici la sfirsitul lui April 1812 nu ajunsese la Constantinopol

, si, Intro speranta Sultanulul Mahmud de a pAstra

ImpAratia Intreagl si intro frica de a fi pArasit de Frances! si

de a rAmInea sA lupte singur cu Rusil, birui aceasta din urma.

237

S'a cerut Intaiti din partea Tarulul linia bungril, pe tirmi s'a

trecut la linia Siretiulul, apol la linia Prutulul. Mahmud a cedat

In ultimul moment, reservindull sa InvinuiascA, pe negociatoril

cari primisera prea uqor aceasta linie, cum se Intimpla In casurl

de neizbinda. Do! nenorocitI Fanariotl, fratil Moruzi, Dumitrachi

qi Panaiotachi, au plata cu capal, de qi nu erad ma! vinovatl

declt colegil lor turd. Astfel la 28 Maul st. n. 1812 se Incheie

pacea prin care Rusia capata, Basarabia. Ratificarea pacil s'a

prelungit Maya vreme, dar, la urma urme!, resultatul campaniel

nefiind favorabil Francesilor, cesiunea Basarabiel a devenit definitiva.

De la Incheierea pacil din 1812 qi pang, la 1821, timp de noul

an!, Rusia are o atitudine foarte corecta fat& de Poarta. Era

corecta chiar Impotriva intereselor qi datoriilor el.

In vremea cind Ruqil Incepuserarazboiul din 1806, la Dunarea

strbeasca se urma, de mg multa vreme rascoala luT Caragheorghe.

irbiI, can aveai Voevozil qi cnezil lor, prin cari traiatt o via!,

barecum autonoma, Sirbil deprinql cu trupe austriace, qi cu sta.-

pinirl austriace chiar, nu erail dispuql de loc, la Inceputul yeacului

al XIX-lea, sa mal tolereze noua staptnire turceasca prin

aianI : excesele lenicerilor nu le mal puteatl rabda. Dacia, era

vorba de vechea situatie, cu spahiil proprietarl de sate, o primiad,

unul Paqa de Belgrad cum se cade, drept qi milos, n'aveatl

motiv sa i se Impotriveasca, dar cu totul altfel era fat.% de elementul

energic at Ienicerilor, care exercita o tutela aspra asupra

Pagel Insuql qi, pe de alts parte, izgonia pe spahil din rosturile

lor. Atunci porneqte o rascoala Impotriva lenicerilor, aqanumitiT

Dan, qi an! de zile Rusia Alta prin diplomat! greet de

spet,a, lu! Rodofinichin, pe cari-I trimetea In mijlocul rasculatilor.

In razboiul din 1806-12 merg chiar trupe ruseqU de lupta, In

Serbia contra Turcilor Impreuna cu insurgentil, iiii In trupele

acestea s'aIl gasit atItia Often! de la no!, din noua clasa militara

care se formase de curind qi din care face parte qi Tudor

Vladimirescu, care, dacft nu s'a luptat Insuql In Serbia, cunoqtea

insa, perfect Imprejurarile strbecti, pe care le-a imitat apo! la

1821.

Ln Incheierea pacil din 1812, Rusia paraseqte Serbia, preva

end doar ca Sultanul sa fie Indurator fate, de supuqii sirbl qi

sA Ii dea oarecare privilegil rail definite. Atita qi nimica Insemna

acelaql 'nem. Nu numaI c 'Pure n'ati introdus reforme, dar el 41

lima masurile pentru a smulge armele din minile rasculatilor.

Si lucrurile ar fi continuat tot spre mal rata, dacit Slrbil n ar

fi avut In fruntea lor,dupa, retragerea lul Caragheorghe, carell

pierde situatia on totul qi trebuie O. fuga In Austria, de uncle

se va Intoarce peste cltiva anl numal ca sa, fie omorlt de rivalul

sat l,un om In adevar superior. Acela a fost Miloq Obrenovicl,

288

numit asa dupa barbatul mama. lul, de si era fiul sotulul &int=

al acestel femel. Milos gaseste solutia pentru chestia sirbeasca,

si ea e foarte simply, : el se va substitui Pagel pastrat

numal de form., ca un simbol al vasalitatiI. Noul cneaz nu vrea

despartirea de Imparatia turceasca. Era innainte o administratie

otoman a, care stringea birul, fl va stringe el acuma ; el va

garanta linistea, el va ajuta in vreme de razboit Singura deosebire

este ca, in loc de un Pasa turc pe care nu-1 mai sufere

nimenl si are o multime de lucru cu supusil, este un crestin, sprijinit

tocmal de simpatiile poporatiel crestine, pe care o reprosinta.

*i astfel pana pe la sfirsitul vietil lul cind s'a incurcat, o

bucata de vreme, in fel de fel de afacerl interne, care i-au periclitat

si zdrobit tronul , Milos ramine stapinul Serbia Din dominatia

tameasca, n'ad mai ramas cleat gamisoanele din cetati, dar ele

n'all plecat decit in anul 1862, dui:4 razboiul Crimeil, in

urma until schimb de focurl intro garnisoana din Belgrad si Urgoveti.

Dar, daca era usor sa, se Inteleaga Poarta cu Serbia, era mult

mat greil sä se inteleaga cu GreciI, cari aveat. cea maI mare

parte din bogatiile Imperiulul otoman, cea maI mare parte din

cultura acestel Imparatil. Imparatia Intreaga era impanata cu

GrecI revolutionarl, carill aveal legaturile cu conationalif doveniti

europeni" in Pesta, Viena, Triest, Paris, Londra. Astfel Rigas,

care a scris Marsiliesa greceasca, dupa ce statuse la Bucu-

Testi si facuse anume ispravi de ordine intima, trecuse la Viena

si aid se trans formase supt influenta ideilor apusene, pe care filologul

Corai, creatorul noii limb! literare, intru nit nu le primise la Smirna,

de undo plecase, le sorbi cu patima la Paris. Situatia insulelor

Arhipelagulul, aproape autonome, domnia familiilor grecesti la

no!, vecinatatea Principatelor noastre cu Rusia, unde era central

societatil conspiratorilor, Eteria, sprijinit, de Guvernul rusesc,

fac sä se inteleaga, de ce la 1821 Alexandru Ipsilanti, general

in serviciul Rusie!, care luptase impotriva WI Napoleon §i pierduse

un brat in razboill, om foarte bine privit la Curte, trece

Prutul cu gindul sa rascoale terile noastre §i de acolo si celelalte

provincil crestine, spre a reintemeia Imparatia bizantina pentru

Greet

Ce s'a intimplat in revolta aceasta greceasca, nu ne intereseaza

aid, cad ne priveste direct numal ce se petrece la Dunare.

Amintim Ca rascoala 1111 Ipsilanti n'a produs resultatele asteptate

de lnitiatorul el, cg, boierimea nu s'a ridicat 0,-1 sustina, ca

negustorimea n'a prea dat ban!, iar teranil ad rama,s cu totul

indiferentl, ca unit In mintea carora Grec si ciocoit. erail lucrurl

care se confundall, asa !nett, in locul unel rascoale a teranimil

pentru Gred, a fost o rascoalg, teraneasca in contra Grecilor,

rascoala lul Tudor Vladimirescu, sprijinit de panduril de traditie

289

austriaca si Indemnat de toate amintirile razboinice ale serviciulul

supt steagul rusesc In 1806-12.

Dupa, restabilirea regimului turcesc pe malul Dunaril, centrul

apararii se asezase In Vidin, In cetatea veche a Silistrel si In

Braila. and a fost vorba decl sa, se potoleasca lucrurile, trupe

turcestl ail Intrat In Oltenia, Tara-Romaneasca si Moldova, pledud

din aceste puncte. In Bucuresti a stat multa vreme, ca

dictator, vestitul Chehaia-beid, locotenentul PaseT de Silistra,

precum In Moldova puterea o avea Paso, de Braila, iar In Oltenia

cel dia Vidin.

Cad la, Sculen! si DragasanT fusesera Invinsi Green si Arnautil

lul Ipsi lanti, care fuge In Austria, de unde s'a Intors numal foarte

tarziu In Grecia liberata.

Dar rascoala din Moreia a durat multa, vreme si s'a dovedit

rapede c nimic nu o putea suprima. Focul cuprinsese §i insulele,

si mica flotila de comer a lul Canaris intrebuinta cu succes

vestitele bralots", care se strecuran supt corabiile marl ale

Turcilor si le aprindeali, faclnd sa sara, In aier magazine cu praf

de pusca. TurciT neputind sa potoleasca rascoala, fac apel la

Pap, de Egipt, Mehemed-All, care, cu (flail lul francesl, crease

o armat, cu totul moderns, si, cind intervine on succes deplin

Ibrahim-Pasa, Hut adoptiv al luT Mehemed-All, blindul si bunul

Ibrahim-Pasa, dupa, care s'a luat, la plecarea luT, poporAia cresting,

din peninsula, Puterile europene, Indemnate necontenit de

Rusia, se amesteca, somind pe Ibrahim sa nu se miste. La cea

d'intaid miscare, flreasca, fara niclun gind de provocare, a luT

Ibrahim s'a produs lupta naval& de la Navarino, In care corabiile

turcestI si egiptene ail fost total distruse. Eraal hotarft,T amiraliT sa,

distruga flota turceasca, si ail distrus-o. Dupa aceasta, peste cornbinatiile

luT Metternich, care vorbia de legalitatea stapfniril Sultanulul,

de primejdia Intinderif revoluVel sl aiurea, Europa s'a

caznit at dea fiinta non GreciT, uncle a ajuns domn regele Otto,

importat din Bavaria.

In cursul negociaVilor Insa, Rusia ocupa din nail Principatele,

la 1828. Tar nu mal era acum Alexandru, ci fratele sad Nicolae

Pavlovid, unul din ceT mal frumosi si ma! elegang oamenl din

vremea lu!, spirit patrunzator, apucaturl cavalerestT, tot ce trebuie

ca sa se cIstige simpatiile publice. De la Inceput el a pornit

o alts, politica,. Nu ma pricep In lucrurile diplomatice", zicea

el, ell stilt general de brigada si ca atare vreail sa ma port".

Si a Inteles sa guverneze In aceasta calitate, iar nu In calitate

de sprijinitor al paciT, cum facuse fratele sal, membru al Mita

Alia* pentru pastrarea linisti1 si autoritatil legitime In Europa.

Ocuparea Principatelor noastre s'a facut pe neasteptate, spre

uimirea tuturor. Ordinul pentru ocuparea for nicT n'a plecat de

la statul-major, cu atIt ma! putin din cabinetul diplomaVel, ci

240

direct din al ImpkatuluT. R&zbolul tine citeva lunI si se mintuie

cu pacea din Adrianopol (1829). El e mai interesant din punct de yedere

al originalitAil concepVilor militare. Tarul intervine si personal,

InfAisindu-se innaintea Brai lei, ca s& accelereze lucrurile:

s'at dat lupte In mai largl mAsura si In Dobrogea. Dar nu s'ar

fi ajuns la un resultat raped°, dac& nu intervenia mersul Indrazn$

peste Balcani al lul Diebicl, care ajunge astfel sä Tulature

ultima resisten0 turceasc& In dimp, de si laslnd In urm&

cetly1 necucerite, cacf, daea Varna a cazut, Sum la a putut ss se

meiAie, ba chiar ramasesera In partite Macedoniel trupe.proaspete

ale PaseI de Scutari.

In felul acesta s'a mers pan& la Ceatalge&, si Mahmud, care

suprimase cu c4Iva and Innainte pe Ienicerf si nu putuse forma

sufleteste trupa noun a nizamilor, era total lipsit de apkare.

Atunci se face acea intervenVe a Prusiel prin generalul Muffling,

care aduse Incheierea pkg.

Ea a fost pentru nol extrem de importanta, mai important&

pentru not cleat pentru cellaltl, fiindca, In ceia ce priveste a-

vantagiile cap&tate de Rusia, aceste avantagil le avea Inc& prin

conventia de la Akkerman, incheiata cu trel and Innainte, la 1826.

Dar era not pentru not faptul ca cetafile de pe malul drept sint

date innapoi, dupc1 trel, patru sate de ant de la pierderea tor. Atuncl

s'all Intemeiat orasele noun Braila, Giurgiul, mai tfrzit Calkasif,

care se chema Innainte tirbel, Turpul-MAgurele, Severinul. S'a

stabilit In acelasi timp care e dreptul nostru de stapinire asupra

Dunaril. §i, chid, conform cu conventia de la Akkerman, s'a procedat

la alcatuirea constitutieI, adecg a Regulamentulul Organic,

pe care 1-all facut boierl de-al- nostri si s'a revisuit la Petersburg,

primindu-se apol de Rusia si de Turcia, se pun basely forOf

noastre militare noun, si pe uscat si pe apa. Cele d'intlit cor&bil

militare romanestl apkura atuncl, si, In acelasf timp, se

apar& pentru Intlia oar& militkeste gran4a dunareana prin gr&-

nicerif cari format un cordon sanitar contra ciumel. Insa acest

cordon avea si o Insemn&tate politica: on era ciuma on nu, cordoanele

romineaa fi serviat2 din partea .Rufilor ca sa, mate c& s'a

mintuit cu intervenia direct& a Turcilor In Principatele rom&nestI.

In fond, &dui ascuns al lui Chiselev, care a stat la Iasi si Bucuresti

and Intregl, iubindu-ne cu adevarat, cu toatg, filantropia

omulul crescut In tradiVile filosofice, si facindu-ni, relativ, In tmprejurarile

In care era pus el sa lucreze, foarte mult bine, era s&

se preg&teasca rapedea contopire a Principatelor In ImpArMia

ruseasca. AgitAia cultural& a spiritelor ne va duce Ins& la miscarea

din 1848 si de acolo la manifestarea na0onal& din timpul

razboiuluf Crimea cu toate consecinfele el. Dunarea ruseasca, dorita

de Chiselev, nu era sel devie astfel o realitate omorttoare pentru

nafia noastra.

LECTIA a XXIV-a.

Rizboiul Crimeil gi chestiunea Dunirii austriace.

Ca sa se inteleagg razboiul Crimeil, trebuie sa urmgrim o Intreita

desfagurare de influence §i interese. Doti& categoriT din aceste

influent° §i interese ating chestiunea Dunaril, fara Ins& a porni

de la Dunare,cea de-a treia categoric este lima curat dunareana

§i prive§te Austria. Avem de o parte politica VestuluT european,

a a§a-numitelor Pater' maritime, liberale, Franta §i Anglia, In

atitudinea for fats de Turcia §i chestiunea orientala, ramasa deschisa,

dar, In fa4a lor, sta un alt grup de interese qi Muer*

care se strInge In jurul Innaintaril ruse§tI in regiunile acestea

r6..s&ritene.

86, urmarim InrIurirea Rusiel In Orient de la pacea de la

Adrianopol, In 1829, §i pan& la razboiul Crimeil.

Prin pacea mijlocita de Rusia, Tarul Nicolae capatase mutt maT

putin decit se putuse astepta. Biruise toate o§tirile turce§tT, patrunsese

pan& In vecinatatea Constantinopolel §i se astepta 0,

izbucneasca acolo o revolutie care sä sfarlme tronul luT Mahmud.

In Imprejurarile acestea exceptional de favorabile, Tarul avea

dreptul s5, creadl ca va trage toate roadele energicel sale interventil.

Aceasta nu se Intimplg, nu numal din causa mediatiunil

prusiene, oarecum impuse, nu numal din causa sfaturilor unor

Puterf secundarecum a fost Olanda, dar mat ales din causa

antagonismulul natural austriac, aratat prin zabava In a primi

once propunere rii or!ce plan rusesc din partea luT Metternich,

fara a mat vorbi de vadita rea-vointa din partea Puterilor apusene,

Franta §i mat ales Anglia, care, din motive deosebite,

nu se arat& de loc bucuroase de amestecul acesta hotitrItor

al Rusiel in afacerile OrientuluT. Aceasta a qi lost causa

pentru care resolvirea chestiunil grece§ti a durat atita vreme.

De fapt qi Anglia qi Rusia voiad desfacerea provinciilor greceqtl, a

uneT WV dintrInsele cel puOn, de supt stapinirea turceasca. Dar

16

242

fiecare indemn venit din partea Grecilocatre Rusia ca OA scape

de pedeapsa turceasca sail egipteana era rail privity la Londra,

qi once apel Mout de Grecil rasculatil la Londra, cad Insulele

Ionice formasera dup& RevolAie o republic& ocrotita de Anglia,

intimpina fel de fel de Impotrivirl din partea Cabinetulul

de Petersburg.

De aid nesuccesul. Ins& un om ca Tarul Nicolae nu se descurajeaz&

numal pentru atita. Este un paralelism care se poate

stabili Intro stapinirea lul qi a Ecaterinel. Ecaterina §i-a Inceput

domnia cu un razboid Impotriva Turcilor §i qi-a Incheiat-o cu

un alt razboitl. Razboiul de la 1768 a deschis perspective marl,

dar cea mal mare parte aft fost nimicite prin razboiul, pornit de

altfel In imprejurari mult mal favorabile, la 1787, razboiul de incercare

dovedindil -se mai fericit decit razboiul de calcul, de diploma0e,

de alianta preg&tit& mutt& vreme, cu multl dibazie.

Astfel §i Tarul Nicolae si-a avut cele doll& razboaie cu Turcil:

un rlizboitt in tinerqa lul, un razboit de debut, gi un razboid

de relativa batrine0, la 1853. Cel d'intaili 1-a Mout In pripa, far&

s& consulte pe nimenl si, totusl, &A, Rusia n'a pastrat provinciile

oucerite, cel ptAin §i-a asigurat dominaVa ipocrit& la Dunlre,

guvernind prin consult gata oricind sä faca intrigT impotriva

Domnilor gi chiar sa, li aduc& jignirile personale cele maT grave.

Cel d'intaiu Domn muntean al erel Regulamentulul Organic,

Alexandra Ghica, a cazut din causa Rusiel, In urma complotului

bulg&resc de la Braila, uncle se alc&tuise o band& care se pregatia

sa treaca In Dobrogea §i s& Inceapl rascoala Impotriva

Turcilor. Domnul a intervenit cu oarecare energie, precum result&

din scrisorile luT catre colonelul, mat arzid generalul OJobescu,

pe care le-am glsit §i publicat in volumul XI din Studil

§i documente", dar Rusia s'a crezut jignita. Era ass de grea sa

se concilieze gi interesele Rusiel, care voia sa se sprijine rascoala,

dar nu pe fa0., gi ale TurcieT, care evident era contra r&scoaleI,

Inuit bietul Domn s'a impiedecat In atitea ite ai a ca,zut. A venit

atund, cu voia Rusiel, cu impunerea Rusiel, Gheorghe Bibescu,

un vechiti qi cunoscut rusofil, de la care Curtea din Petersburg

a§tepta lucrurl marl. De fapt el a §tiut s& plstreze independents

in cirmuire, §i mindria lul, simtul firesc al demnitAil lul, cavalerismul

lul romantic all Inna4at prestigiul tronuluf vasal, pan&

ce nehotarlrea faVi, de o agitatie superficial& It constringe la demisia

din 1848.

In aceasta revol4e chiar este o parte, insemnat& mat mult

prin pamfletele timpulul, care se iea de aceia cu neincredere,

partea Rusiel: nu e maT pAin adevarat ca, in jocul de partide

§i persoane, se distinge o Imlurire ruseasca, care trebuie§i ea retunoscuta.

Rusia, care a venit, bucuroasa, sa sting& revolap,

este tot aceia care, prin anume persoane,' care puteati fi ai de

bun& credintg, dar s'au lasat inqelate de o diplomAie deprinsa

243

cu toate mestesugurile artel sale, si-a avut rostul de intetire.

Fiindca Domnul nu-1 placea, ar fi vrut pe un altul, poate pe Constantin

Cantacuzino, care a fost Caimacam chip& innabusirea mi§-

earl §i, °Acura, IT trebuie contra revolutiei din Ardeal §i. Ungaria,

pe care era chemata a o potoli In folosul lu! Franoisc- Iosif,

basa military a Principatelor.

Este si un alt cas de influents ruseasca aductnd tnlaturarea unui

print, in Serbia, unde urma lupta titre cele doua dinastil, a lul Caragheorghe,

cel care Incepuse rascoala, si a lul Milo§ Obrenovici, care

intemeiase Statul. Este Intrebarea: al cut merit este mai mare? EiT

a§ raspunde fara a sta pe ginduri: a1 lu! Obrenovici. E foarte usor

a trezi 6 rascoala, e foarte grail a intemeiaun Stat. Pentru cea d'insarcina,

se cer insusiri simpatice, de vitejie personals, pentru

tain

cealalta, acea chibzuire a lucrurilor In fiecare moment, fara de

care resultatele color mai bune ispravi se zadarnicesc. Milos

avea aceste insusiri, si le-a pastrat pang la slirsit. A. fost un om

teribi], desfrinat, betiv, incult, de o lipsa, de cultura ridicula

pentru aI1iY decit supusil lui, cars nu oral mai culti decit dinsul,

dar era om de autoritate si de mare dibacie, de sigur cel mai

bun om pe cars II putea da In vremurile acelea neamul sirbesc.

Din causa unor intrigl interioare, intro familiile voevodale, Milo§

este silit sa abdice in favoarea fiului sail mai mare, Milan, care,

stapinind numai citeva saptanitni, moare, si pe urma a venit

fratele sal Mihail Obrenovici. In imprejurarile acestea Alexandru

Caragheorghevicl, fiul lul Caragheorghe si tatal actualulul staignitor

al Serbiel, a dat prilej Rule sa, se amestece, impotriva

influents' consulare austriece si englese care-1 facusera cneaz.

Dar Rusia se opuse, ca una ce nu fusese consultata la instalarea

luT. Tot ce se facuse in afar, de dinsa fu socotit fara valoare

Si trebui di, se iea de la capat. Poarta s'a vazut redusa la umi-

Iirea de all retrage firmanul pentru a face o noun alegere, de

astir, data In presenta Trimisulul rusesc. Noul print stia scum

de cine are sa asculte!

De ce aceasta cedare continua. a Turciei ? Sultanul Mahmud

crezuse ca printr'un hatiserif se poate Inlocui vechea ordine ode

lucruri care tinuse mai multe sute de ani, pe care se sprijinise

Tmparatia si. mai mult declt atita, care facuse- posibila Intemeierea

acestei Imparatif, prin arta ordine de lucruri, care ar produce,

in Ora unde se stramuta, si in momentul chiar al stramutarii,

aceleasi resultate pe care le produsese in tell care se 1ntemeiasera,

si se desvoltasera, creind-o ele si potrivind-o cu necesitatile

for teritoriale si nationals. Ieniceril ajunsesera un element de

anarhie: nu mai puteail cfstiga, o biruinta, jn timpul rascoalei

Grecilor nu putusera. sa Impiedece nenorocirea care cAzuse asupra

Imparatiel si nici macar sa razbune umilintile el. Atunc!, In

toiul miscaril grecesti, in momentul cind era 'impede pentru

244

calcine ca, posesiunile Sultanulul din regiunile de Sud-Vest, Moreia

§i partea de continent vecina, cu clinsa, nu se vor putea

'Astra, Mahmud se rastoarce Impotriva Ienicerilor pentru nesuccesele

sale militare, pentru desastrul politic, ca gi pentru

vechea jignire adusa, familiel osmane la Inceputul stapIniril sale;

el ordona macelarirea Ienicerilor. In locul lor, Sultanul, printr'un

decret, foarte crutAtor In forma, de alminterX, pentru prejudecAile

nationale §i religioase ale poporului , nenorocirile lul

Selim 11 Invat,asera, minte , hotaraqte Intemeierea unui corp nod

de armata: nizamil din timpul nostru.

Nizamil ad fost primit! la Inceput cu foarte mare antipatie.

Turcil se mirat de Infatisarea acestor soldatl In haine stens°

pe dInqil dupa, moda franca, §i sing, en o discipline, de sclav, la,

mi§carl trite i bAoase. De altfel e ,,Fi-ati Indeplinit foarte prost

datoria, facind tot ce putead ca sa, scape de constrIngerea discipline!

europene.

Dupa, 1829, Mahmud s'a Ingrijit sa, ridice aceasta, noun institutie

militara, la nivelul institAiilor corespunzatoare din centrul

§i Vestul Europe!. Recunoscator pentru interventia lul Muffling,

el s'a adresat regelu! Prusie! ca sa capete instructor!, §i In

fruntea acestora se gasia Moltke el InsuO, care a stat un numar

de an! §i In Turcia europeana, ca §i In cea asiatica 1. Dar, In

timpul c1nd Moltke §i tovara§il lu! cautad sa refaca armata

turceasca dui:4 modelul armatelor europene gi In special prusiene,

In acest timp o alta, parte din Imparaffia turceasca, primia, cum

am spus, prin Frances! acelea.1! lec01 militare, aceia§! organisAie

menita s fax& aceste lec#1 fecunde, Egiptul. Prin urmare, In fats

Turcie! care se forma, numal acum la scoala prusiana, se ridica

Egiptul care terminase de multa vreme scoala francesa. Era Invederat

ca cele douti, puter! 41 vor sta fata, In fata. Aceasta se

Wise §i In timpul razboiuluI cu Grecil. Mehemed-All, secundind

silintile Sultanulul, tinIndu-§1, foarte amabil, soldatil §i corabiile

la dispositia stapInulul, se vedea totu0 ca, era gata sal! cf§tige

un rol analog cu al Marilor-VizirI de odinioara, al Chiupruliilor; cu

aceasta deosebire ca ar fi avut o bug. teritoriala fart, re§edinta,

]a Constantinopol §i ar fi hotarIt ma! sigur soarta ImparAiei.

Acesta a fost meritul batrInuluf Paqa, superior ca om lul Mahmud,

ca a Intemeiat o Ora qi a creat o armata care ar fi avut alt

viitor daca Europa n'ar fi intervenit ca sa sfarme tot aceia ce

mindrul vasal Intemeiase.

Intre Egipt gi Siria vecina a existat din cea mal departata,

antichitate, din timpul Faraonilor, legaturl foarte strInse. 0 Cara,

fare, alta, In sons superior, nu poate WI. Siria a Incercat une

1 Scrisorile In! din Turcia, care ail maI multe editil germane F}i o tradacere

francesd, blimuresc foarte bine /mprejurdrile politico si militare din

Turcia Intre anil 1830 si 1840.

245

on sg, cucereasc& Egiptul: pe vremea cruciatelor, §i prin expeditiunea

hit Ludovic al 1X-lea al Franciel, apoi mai tgzzill, dud

Petru de Lusignan, rege al Ciprulul, titular de Ierusalim, ata,ca

Alexandria §i o iea, dar nu o poate pastra. Totdeauna Ins expediVile

siriene contra Egiptulul nu produc resultate durabile ;

Ludovic a dant In captivitate §i Petru e silit sa paraseasca

Alexandria a doua zi dupa cucerire. Pe cind expediWle Egiptenilor

asupra Siriei aduc o stare de stapInire mai Indelungata.

In Siria era pe vremea lul Mehemed-All o anarhie desavIrita.

Pa§a din Damasc n'avea autoritate pe coasts, unde traia Inca

amintirea temut& a macelarulul" de oamen1 GeOr. El bine, tocmal

aceastg, localitate void sad aibg Mehemed-Ali, cad §tia ca ar

insemna a dobIndi Siria §1, dobIndind astfel Siria, va avea §i defileele

ce duc catre Asia Mica Si va putea sg, mearga drept

asupra Constantinopolulul, In casul cind ofertele lul de a sprijini

ImparAia n'ar gasi o bun& primire.

Se Incepe ded un razboill Intro Pa§a, apol §i vecinil sal, §i

Intre Mehemed-All. Acesta are la Inceput dibacia de a nu presinta

lucrurile ca o lupta Impotriva Sultanului, ci ca un atac

Impotriva unor vasali necredincio§1 al hi! Mahmud. Fire§te ca, a-

ceasta ficiune n'a putut fi pastrat& Insa multa vreme. Succesele

egiptene ail fost nea§teptat de rape.zi:, data asediul oraplul

Akkon a - durat prea multa vreme §i a costat prea multe sacrificii,

Incolo, cind a fost vorba de a sta In calea o§tilor Pa§el

de Tripolis sail Damasc, biruin0 a fost lesnicioasa §i deplina.

Ibrahim, care comandg, trupele lui Mehemed-All, mergea acum,

dupa biruin0 de la Horns (1832), asupra Constantinopolel. Era

necesara intervenVa Europa, Marele-Vizir el Insu§I fiind batut §i

prins la Conie, sail altfel Intreaga Imparatie se prabu§ia. Nu vom

urmari negocierile ce e Incruci§eaza, dar tine profit& din toata

aceasta ceartg, Innarmata, din trate aceste nenorocirl de o

parte §i de alta, e Rusia. Ea debarc& trupe §i Incheie, la plecare,

tratatul de la Unchiar-Schelesi: Imperiul rusesc capata dreptul

de a ocroti binevoitor pe Sultan, trimetInd prin strImtorl, In momente

de greutate, trupele sale, care statusera acuma o bucata

de vreme In Constantinopol, care facuser& §i Pantile acolo, In

mijlocul aclamaVilor fraVlor greci, Increzatorl a a venit vremea

liberaril Bizarqului.

Resultatul acestul d'intahl razboid Impotriva Turcilor, In care

trupele lal Mahmud sInt cumplit zdrobite, este cedarea, prin intervenVI

europene, a SirieI catre Mehemed-All, care Incepe un

guvem foarte nepotrivit cu Imprejurarile locale. El a fgcut gre-

§ala de a considera o poporatie libera, vioaie, deprinsa cu trad4i1

particulariste, cu respectarea obiceiurilor sale, a o considera

cum era deprins sa considere pe felahil lul din Egipt, cari tog

erail rob! §i tot pamIntul for ajunsese sa fie o posesiune a stapinulul.

Se produce decl In partile Sine! o serie de rascoale.

246

Se trezi astfd In mintea lul Mahmud, care era aproape de

sfircitul zilelor sale, &dui c& s'ar putea recapata Siria. Aceasta

era ci credinta unora din Puterile europene, mal ales a Angliel.

Din partea el, Rusia a p&strat a atitudine foarte indoielnic& pin&

la stIrsit, Bata i acum s& tan& profitul pe care-le trasese, din

rivalitatea lui Mehemed-All cu Sultanul.

Ca sa, Intelegem amestecul Angliel In aceste IncurcaturI, trebuie

t& amintim lucrurile Inc& din veacul al XVIII-lea. De la un

timp, vechil exploatatorl al comertului oriental, Venetienil ci Genovesil,

disparind, a10 factory vor trebui sa stapineasca economic

aceste regiuni. A intervenit fntIi1 Olanda, care joaca In veacul

al XVII-lea un rol esceptional de important, nu numal In Turcia

europeana, dar i In cea asiaticl si pan& In Mesopotania. Cine

etie ce este azi comertul Olandel In aceste regiunl asaritene,

ne -tI poate 1nchipui ce Insemnatate avea el cu dou& sute de

and itt urma. Atuncl, In locul Olandel care nu Insemna mult

supt taportul politic ci militar, neputhad sa Bustin& o flota

mare de razboid, apar Franta si Anglia, cea d'inta,h1 avind

In favoarea sa Capitulatille, asiguratoare pentru comertul el,

tratate Incheiate Inc& din vremea lul Francisc ci Anglia

neavInd asemenea Capitulatil pe care sä se sprijine, ci numal

privilegil final nol, mai nedepline deckt celelalte.

Cu toate acestea, ea p&streaz& In tot veacul al XVII-lea un

mare element de superioritate. 0 tar& non& Intrebub4eaz& o

metod& noun, conform& cu propriile el mijloace, ci, tocmal fiindca

pentru Anglia nu existail traditil ci Capitulatil, ea introduce In favoarea

desvoltarii sale economics In Levant alto prevederl. Franta

facuse comert totdeauna supt steagul Statulul, supt controlul

Statulul, care atirna de oamenil cari-1 represinta, ci In viaia lul

rutina se pronunt& mult mal raped° si e mult mai periculoasa

decIt In Intreprinderile particulare. Folosul mare al Angliel a

venit din faptul acela c& pornit Inriurirea In lumea Oriental&

supt forma und societal particulare, cu patent& de la

Stat, Cu sprijin diplomatic de la Stat, dar totuel cu mijloace

speciale. Pe cind represintan01 Franciel tmprumutall de la tog

Grecil ci Evreil din Constantinopol, pierzindu -cl prestigiul ci amestecindu-se

In unite daraverT, represintantil diplomatic) al Angliel,

platig de dou& ci de trel on mai mult, dadead Turcilor spectacolul

und stralucite vieg seniorale. Dac& se adauga. influenta

desastroasa a regalitAil In secolul al XVIII-lea supt Ludovic al

XV-lea Si supt slaba domnie a lul Ludovic al XVI-lea, pe cind

In Anglia nu regele hotaracte, ci energia natiunil englese, care

ea guverneaza pe ling& regalitatea care, mai mult din respect

de traditie, se pastreaza, se va Intelege de ce Anglia a biruit pe

Frances!, si mai ales chip& sfarfmarea Imperiului lul Napoleon.

Natural era ca Franta sail reserve macar un domeniu In 0-

247

rient, §i domeniul acesta era Egiptul. Anglia n'avea nevoie de

un Egipt revoluVonar da sa-§I exercite dominAia comerciala,

dar Francie! II trebuia a§a ceva pentru ca sit capete rolul prim

In aceste p5,41. Si se credea mar ales la Cairo §i Alexandria

ca Fran0 0 In stare s5, laza §i razboiA pentru apararea EgiptuluT.

Dar .a,zboiul acesta nu 1-a purtat. A doua lupta pentru stapfnirea

SirieI, cu toate silinWe pentru a Impiedeca ciocnirea

armatelor armata turceasca a mteptat dol anI de zile, agerindu-se

In combaterea Curzilor , se -impune. Biruinta Egiptenilor

a fost ct§tigata la Nisib, pe Eufrate (24 Iunie 1839), In astfel de

Imprejurarl, Inclt, dad, zabovia lupta Inca o zi, situaVa ar fi

fost du totul pierduta,

Mahmud moare In aceste Imprejurarl, §i Sultan ajunge minorul

Abdul-Megid.

Anglia 11 salveaza, excluzind Franta dintr'un acord european,

menit sa tuteleze Turcia Invinsa. Impotriva luI Mehemed-All se

decreteaza execuVa europeana. Trupe austriace, prusiene, englese

opereaza in Siria, ocupind Akkon §i alte cetati, §i Ibrahim e silit

a lua drumul Egiptulul, pierzind In pustill cea mar mare parte

din armata, sa.

Atunci, pe ruinele puteril egiptene, s'a Incheiat Tratatul Strimtorilor,

potrivit cu care nici de o parte, nici de alta nu se putea

trece prim Bosfor §i Dardanele fara Invoirea Sultanulul, §i acesta

nu trebuia sa o deie, dad, nu voia, sa rupa cu acele State In

dauna carora ar fi deschis strinatorile altei flote.

Aceasta, e desvoltarea lucrurilor pang, aproape de anul 1850,

In ce privegte amestecul anglo-frances In Orient.

Mehemed-All, dap& neizbinda cea de a doua, se resemneaza

la stapinirea Egiptulu!, cu pAinul adaus pe care Sultanul binevoitor

consimte sa-1 recunoasca autoritAil sale. Nu se mat

pune problema Intre usurpatorul" din Egipt §i dinastia lul Osman.

Acum e l,murit di Mehemed-All va till §i muri ca guvernator

al provincieT egiptene qi atita, iar Rusia I§I poate cladi

planurile de viitor.

De ce natura era1 aceste planur!, s'a putut vedea la 1848,

dud Rusia a intervenit militare§te §i la nor §i In Ardeal. Principatele

Romane§tI au ramas ocupate de Rugg pana tarzit In

timpul cirmuiri! noilor Domn!, Barbu Stirbel §i Grigore Ghica,

oprindu-ni-se din rasputerl mersul ascendent spre emanciparea politica.

Si convenVa de .1a, Balta-Liman, In puterea careia ce! do!

HospodarI" luara puterea, retragea Domniile pe via0, puind In

loc administraVa pe qepte an! a unor princip!, cari putead fi reale§I,

dar aceasta atIrna de felul cum se purtad, mar ales fa4a, de

Puterea ocrotitoare. Si 'nu se poate spune clta dibacie §i inteligenp,

a trebuit sa se depuie spre a pastry puffin demnitatea

248

teril fats do strainiT cari-I luat bogAia si-T jigniail In acelasi timp

sufletul.

A doua zi Ins& diva plecarea Rusi lor din Principate Incepe

razboiul Crimea, cu totul neasteptat pentru toata, lumea. Nu e

un razboill pe care 1-ar B. voit cineva. Diplomatia Impiedeca

une on razboaiele, dar de multe orl, prin flnetele eT, le provoaca.

Acesta din 1853 a pornit exclusiv de la diplomatie. E adevarat

ca Napoleon al III-lea, care facuse lovitura de Stat si avea nevoie

de un sprijin interior, nu-1 putea gasi la socialistil Invinsl,

nicl la liberalil cari jucasera un rol asa de mare In Republica,

ci numal la conservatorl, cari aveau un simt catolic -Comte gingas

si, prin urmare, a sprijini catolicismul In Orient Insemna a cistiga

un sprijin puternic acasa. Mal e adevarat si aceia ca a re-

Innoi epoca de prestigiu militar a luT Napoleon I-iil Insemna a se

cIstiga simpatiile armateT, si noul Napoleon aceasta o voia. Dar

razboiul nu era o necesitate neaparata pentru Imparatul iesit din

razboiul civil. In ceia ce priveste Anglia, ea nu s'a batut nicTodata

declt la mare nevoie, ca una ce trebuia sail trimeata floarea

tineretului, cad, dad, soldatil eraul mecenari, comandantil for se

alegeail dintre membril aristocratiel, al bogatiel si aT clasel culte. Si

Rusia nu era sa substituie doar influenta eT conomica celeT englese,

sa Inlocuiasca pe capitalistiT englesi si maT ales francesT,

cari tinantati des, an de an si de mai multe orT pe an, cele d'in-

-WA Imprumuturl ale noulul regim al Tanzimatului...

Era poate vorba de vre-o cucerire ruseasca 2 Deocamdata, nu.

Cearta Incepuse In Ierusalim. Acolo eraii calugarii, catolicT §1 ortodocsi,

vesnic In dusmanie, strand ca doua ostirT fats In fata, de la

drepturT asupra portitelor de altare, de la chef si alte nimicurl.

Dupa 1850, rivalitatea capatase un caracter mai ascutit: de la

diplomatil mid ea trecuse la diplomatiT eel marl, si astfel, pe

neasteptate, adaugindu-se jignirea RusieT, care prin graiul necugetat

al Tarulul vorbise Franciel imperiale restabilite de 1812",

se ajunse la marele conflict european.

Dar maT era cineva care doria razboiul, care si-a cheltuit

toata puterea si istetimea pentru a-1 provoca; acest agent provocator

e Austria.

Intl° un memoriu din anul trecut: Politica AustrieT fatl. de Unire",

aratam ca Austria din apropierea anulul 1853 se deosebia de Austria

d'innaintea acesteT epoce supt maT multe raporturT, si anume: Intaill

se Introdusese navigatia cu aburT pe Dunare, ajunsa libera de

la tratatul din Adrianopol pentru a se exporta grInele noastre,

fara reserve pentru Imparatia turceasca, creindu-se porturile

noun: Giurgid, Braila, Galati, uncle yin corabiT din toate partile

lumil. Austria, care era maT aproape, natural ca a Intrebuintat

maT mult aceasta situatie. Cele d'intaill vapoare dunarene au fost

ded cele austriace, care aveail aproape monopolul circulatieT. Astfel

249

Viena Linea Inca mat =it ca In trecut ca aceasta apg sg nu fie

ruseascg. Dar dincolo de linia pe care treceag vapoarele austriace

erail carantinele ruse§tl, §1 Austria §tia foarte bine ca, In razboiul

care s'ar deschide, dad, Rusia n'ar fi 1nvinsg rivala sa ar rgmlnea

In Principate.

Nu era numal atita: Austria represinta pe vremea aceia, prin

dibgcia diplomatiel sale, avintul economic al Germaniel cure

Rgsgrit. Germania bleep° sg joace un rol din ce In ce mai mare

In bogAia generalg, §i forma german& catre Ost e Austria, care

I§i putea Inchipui cg, aparind interesele economics germane In

Orient, se va impune politice§te mai mult In Imperiu, de uncle o

iznise cel d'intahl Napoleon.

In sfir§it Austria, cu ajutorul Rusiel, biruise pe Unguri §i biruinta

aceasta venia fu folosul celorlalte nationalitag, Slavil §i

Rominil, cart, prin Avram Iancu, prin Banul Jellachich, ajutasera

pe Imparat a zdrobi rgscoala maghiarg. Prin urmare Austria vedea

putinta de a interveni In Orient, exploatTnd aentimentele de credint&

dinasticg exaltatg pe care le produsesera Imprejurgrile din

1848. De aceia ea dg Rominilor din Ardeal §i din Ungaria organisatie

bisericeascg, Croatilor o situ4e privilegiatg, pentru ca ea

set apard Ca represintfnd idealul national al Rominilor, Sirbilor fri

Croatilor. Intrun. moment, a avut ilusia cd poate fnlocui pe Rust

fn Peninsula Balcanied.

ProfitInd de faptul cg, Tuna se certag cu Muntenegrul, se

trimete o misiune la Constantinopol, a contelu! de Leiningen,

cu ordinul ca imediat sg, Inceteze razboiul. Turcia cedeazg. Ne

Inchipuim ce putea sg Insemne pentru Ru§T aceasta cedare fa0,

de Austria: cea mat teribilg infringers. El nu puteag sg, nu trimeatg

§i (11110 o misiune cu corer! corespunzatoare, §i, astfel, aleg,

din ace! grand seigneurs" pe cari-I caricaturiseazg autoril de

comediT din Paris, un mare cheltuitor, mare intrigant §i mai presus

de toate un provocator gra pareche, In stare sg, !titre la Sultan

farg sg, fie anurqat §i fn haing, de stradg. In cIteva sgptamini,

Mencicov a Ingramadit atitea §i atitea gre§ell, Indt a dat

vreme diplomatiel francese §i englese sg, se recunoasca, sg se Inteleagg

pentru ca sg Indemne pe Turd la resistenta, aratindu-li

ca In dosul opos4ieT for va sta Europa apuseana. Atuncl tratatul

pe care Rusia cerea sg i-1 acorde, cn dreptul de a ocroti pe

tog cre§tiniT ortodoc§I din Imparatia turceascg, era enormg

aceastg, interpretare abusivg a tratatulul de la Chiuciuc-Cainargi,

i se refusg, amical, prevenitor, dar definitiv. Si astfel Principatele

ail fost imediat acupato de Wile ruse§tT.

Puterile apusene nu s'all aruncat rgpede In razboid, §i Turcia

a avut cltva timp marea temere ca va fi lasata singurg de acel

cari o Indemnaserg la resisten0. Dar Rusia comite gre§ala de a

250

ataca flota turceasca din Marea Neagra, distrugind-o ca pe vremea

lui Or lov.

Aceasta Ihdeamna pe Frances! §i EnglesT sa intervina cu mal

multa energie. Adaugindu-se vorbele nesocotite trimese de Tar

la Paris In iarna anulul 1854, sosesc trupele aliate la Galipoli

Intaik la Constantinopol pe urma, fara sa, aiba, Inca notiunea

exacta, a lucrUrilor de Indeplinit. Turcil se apart cu mult curaj

la Silistia, Intarita de ofiterl engled veniti anume pentru aceasta

la Dunttre. Dar razboiul cal mare unde era sa se poarte ? Austria

nu dorig ca el sa, se poarte In Principate, In vecinatatea el. Si,

pentru a Impiedeca aceasta, da lovitura cea mare: se aliaza

cu Turcia In sensul de a se trace trupe austriece In Moldova §i

Tara-Romaneasca, cu misiunea de a apara Dunarea.

Lovitura era extraordinar de dibace. Nu se mai puteail lupta

Francesil §i Englesil aid la nol, ci trebuia sa se gaseasca alt

chop de lupta. S'a inventat Dobrogea, dar s'a ivit aid holera.

Austriacil la nol, holera In Dobrogea, Ru§il deveniat invulnerabili.

Austria prin urmare izbutise sa concentreze toata chestiunea

orientala In minile sale, sa o faca sa, depinda de atitudinea

sa, gi rolul acesta 1-a pastrat pan& la sfir§it.

A tund a trebuit sa, se faca expeditia din Crimeia, uncle s'all

pierdut atitea lunl de zile luptind Invier§unat Impotriva fortificatiilor

pe care Ru§il all avut talentul de a le face aproape inexpugnabile,

pang, In momentul din urma, cind Austria a intervenit

din nos qi a cerut Rusiel sa primeasca propunerile Puterilor apusene,

cad, altfel, va fi gill& sa se amestece §i ea In razboia. S'a

Intimplat tot atund moartea luI Nicolae Liu qi suirea pe tron a

Tarulul Alexandru al II-lea: Rusia cedeaza.

Dar Austria n'a putut sä se mentie dupa tratatul din Paris (30

Mart 1856) In provinciile noastre. Tot ceia ce dibacia diplomatica

cea mal machiavelica poate imagina a fost intrebuintat de

dinsa pentru a null face bagajul, §i cu toate acestea a trebuit

sa, plece, cu jind, uitindu-se tnnapol, luind cu suspine trupele comandate

de generall italienl ca Marziani, Coronini, trime§i anume

la nol In puterea fratieI romino-italiene. Planurl de cal ferate,

ajutorare a boierilor scapatatl, canal de la Cernavoda la Constants

§i cite alte lucruri eraa gata pe hirtie pentru timpul cind terile

romane§t1 ar raminea Austrial. De aceia Viena, dupa pierderea

nadejdilor de anexare, s'a luptat and de zile indaratnic Impotriva

Uniril Principatelor, dar §i acum fara folos.

Doua parer' domnesc §i ad In ceia ce prive§te meritele pentru

fenomenul Uniril. Dupa, unit, Napoleon al III-lea a facut-o, cad ce

am fi fost fara dinsul ? Dupa socotinta altora, Unirea all facut-o

oamenil de la 1848, adeca, mai larg §i mal drept, nol.

De fapt all dreptate §i unil gi affil, dar in alt sans: fiindca,

data Napoleon a voit Unirea noastra in basa principiului natio-

2b1

nal pe care 1-a servit si In Italia, pe care Ms& 1-a comb/tut In

Germania, ceia ce a adus caderea 1ul, diplomatia trances& nu

voi& Unirea §i ne-a servit f/r/ convingere ei far& placere, ei pe

no! i pe Imparat. i de aceia a trebuit Franta sa cedeze In

ceia ce priveqte Unirea deplina, ajungindu-se, dupa Intrevederea

de la Osborne, Intro Imp/rat qi regina Victoria, la ideia nepractic/

a doud Principate, unite prin comisiunea mixt/ de la Focqani,

a cloud steagurl cu ateia§1 banderoll, raminind ca o Constitute

comuna sa se elaboreze de legiuitorif de la Milcov. Dar astfel

se Impiedeca un conflict Intro FranO, qi Anglia, care staruia

pentru integritatea Imperiulu! otoman.

Parerea c/ elementul national a jucat un rol botgritor In

Unire nu se poate t/g/dui nicr ea. ad, daca n'ar fi fost aid

acea nebiruitg. energie care a Mout ca tinerimea peril s& treaca

peste voin0 Europe! alegind acela.11 om In Ia0 qi Bucure01,In

Bucuresti undo Cuza era un necunoscut,cu toat/ bun/vointa

WI Napoleon al III-lea Unirea nu s'ar fi Inflptuit.

De fapt, cine a ramas zdrobit prin realisarea Uniril a fost

Austria, care trebuia, de alminterea, sa cad/. Invins/ In curind,

In conflictul de mult pregatit cu Francia imperial/. i numal la

1877 diplomatia austriaca, prin anexarea Bosnie! §i HertegovineI,

va putea sa puie la loc ceva din ceia ce pierduse prin

prea multa dibacie la 1856.

LECTIA a XXV-a.

Schimbarl la Dun Ire dupg, ritzboiul Crimea Noul

rilzboiii ruso-turc 1,3 i desvoltarea Statelor crek3tine din Balcani

in legiiturit cu stapinirea Dunitrii.

Din alt punct de vedere declt punctul de vedere din care s'a

infatisat aid istoria Europei sud-ostice ar fi imposibil sa, se cuprinda

intro lectie ceia ce se petrece de la tratatul din Paris

pans astazi ; din punctul nostru de vedere Insa, al situatid ce

o are supt raportul politic gi economic linia Dunarii, toate aceste

evenimente se pot cuprinde lute() singura lectie.

Austria nu void Unirea qi totu§I o tolerase : supt steagurile

austriece fusesera. Invin§1 la Magenta §i Solferino soldatil romini

a! Imparatulul pentru ca fratil for sa.-§1 pastreze situatia cl§tigata

prin atita munca §i cu atita rise. In cursul acestul razboill

fusese vorba gi de un amestec al o§tiriT lul Cuza-Voda, abia Injghebata

din cele doua militii ale Principatelor, si de la inceput

Austria se temuse o spun rapoartele francese cuprinse In

cartea Jul Thouvenel fiul, Trois ann6es de la question d'Orient"

de o actiune a noiI Romanii pentru all adaugi Ardealul §i Banatul.

E clar ca, un atac asupra provinciilor ungure§ti ale monarhiel

ar fi produs o rascoala a Rominilor din acele provincil.

Si Cuza a avut ceva de felul acesta In minte, dovada lagarul

adunat de dlnsul in acest an 1859, cel d'intabl al Domniet lul.

i revolutionaril unguri, can, Invin§i la 1848, se refugiasera In

Italia qi In alto part!, In frunte cu Kossuth Lajos, fostul pre§edinte

de Republica, dictatorul revolutiei zdrobite, aveall legaturl

cu revolutionaril victoriosi din Bucure§ti §i negocial cu

din§ii. Cu binecuvintarea lul Garibaldi Insu§1, care avea qi el

planul lul col mare de schimbare totals a echilibrului In regiunile

sud-ostice ale Europe!, de liberare a tuturor popoarelor infratite,

pe ruinele Turcie! §i Austriel, trebuia sa Inceapa lupta

253

care sä scape lumea de Urania, du§mana nationalitatilor, pe

care o exercitall Habsburgil.

Cartea lul Marc' Antonio (Canini), profesor italian care a stat

la not si ne-a cunoscut foarte bine cum a cunoscut §i pe Bulgarl,

cu Racovschi romanticul, pe StrbT, pe Grecl, ni destainuie§te

§i ea planul acesta, national §i republican, de a transforma

coltul austro-turc al Europe'. Asa ce once interventie din partea

noastra ar fi avut sprijinul revolutionarilor de orlunde si In special

din Ungaria, cari s'ar fi intors ca se lupte fmpotriva AustrieT.

Razboiul de eliberare nu s'a Inceput. Dar O. far& de el se puteau

face lucrur! marl, Romania unita a lul CuzafIroda avInd o armate,

daca, nu §i o flota, avind un Inceput de comert pe Duflare,

exercitInd o influent& asupra Bulgarilor Inca nelibeff :

literatura bulgareasca, in vremea aceia se concentreaza mat ales

In don, ()rap romaneati, BucureatI at Braila, Intru cftva si Giurgiu.

Din nenorocire n'at existat legAturile strInse care ar fi putut

sa existe Intro Romania Jul Cuza si Serbia Obrenovicilor (Milos

restabilit: 1858-60; Mihail, fiul sail, 1860-8), urma§1 at lul Alexandru

CaragheorghevicT, care pastra fata de not reserve neexplicabile,

cum not pestram un despret nescusabil fata de dInsa.

Dar ceia ce a facut ca terl vecine, cu acelea.11 nevo! §i acelea§1

aspiratil, sa nu poata lucra Impreuna, pentru scopurile for

fire§t1 a fost, alaturl de nestabilitatea situatiel din Serbia, greutatea

problemelor interne ce se impuneau Principatelor Unite si care,

din fericire, luate in pripl, la ceasul potrivit, au fost resolvite.

Cuza, preocupat de chestia manastirilor Inchinate, de liberarea

teranilor, de unirea adevarata a color dou5, Principate prin desntarea

caracterulul dublu al Adunarilor, Ministeriilor si re§edintelor

princiare, a avut prea putin timp, prea putin ragaz ca se

se ocupe de lucrurile de peste Dunare. i mal era ceva: el n'a

putut organisa nicl administratia, nicl finantele. Degeaba se

arunca In obrazul omulul care in cItIva anl a liberat pe teranl,

a restituit patrimoniulul national paminturile usurpate de calu-

Ora grecl, a capatat recunoa.lterea Portil si a Puterilor pentru

Unirea definitiva, degeaba i se arunca, In obraz ca a 16-sat o administratie

proasta si finante destrabalate. Nu se poate In curs

de laid zece anl de zile sa, se tread, de la starea de nesiguranta

blneasca perpetu& la un regim de finante bine orinduite, §i o

administratie se formeaza Impotriva partidelor §i nu se 1mproviseaza,

In toiul luptel dintre ele. Yn Imprejurarile acestea de

sigur ca o interventie a noastra pentru a juca la Dunare un

rol mat mare era imposibila.

Dar tot asa de imposibile eratl si planurile Austriel la Dunare,

care-0 gasisera In parte forma definitiva in prescriptiile trate,-

Yingt ens d'exii par Marco Antonio, ancien 6migre v6nitien, Paris, 1889.

254

tului de la Paris. Tratatul smulgea Rusiel amestecul la Dunare

In sensul acelei brosuri inspirate a generalului Ficquelmont, care

t&gaduia Rusiel, pentru c& nu avea niciunul din afluentii dungreni,

dreptul de a reclaim& hegemonia asupra flirviulul menit arum

a ssrvi interesele economice ale Austriei. Dunarea devenise una

din arterele principale de comunicatie economic/ ale Europel,

alaturl de Rinul si Escautul (Sca lda). i, precum Innainte tratatul

din Viena luape mason internationale cu privire la navigatia

Rinulul si Escautului, tot asa trebuia credeaa diplomatil din

Paris O., se iea si pentru Dunaze hotaerl cu caracter international.

De si navigatia dunlreana fusese Ingaduita. Austriei Inc& de

la 1774, formIndu-se si societ&ti pentru aceasta, de si veniaa

prin Mare corabil europene Inca. de pe la 1834, pan& la Galati

si Braila, navigatia pe Dunare era pur austriaca. Pentru ca

aceasta navigatie sa. se poata face bine, far& tn.treruperl, trebuiat

s& dispar& piedecile de stInca de la Portile-de-Fier si nomolul

care, crescInd necontenit la gurile Dunaril, impiedeca navigatia.

i cul s& i se tncredinteze aceasta misiune ? Terilor

noastre ? Era imposibil In starea for de sAracie si nepregatire.

Li se d&dusera cele trel judete de la Sudul Basarabiei, Cahul,

Bolgrad si Ismail, tocmal pentru ca Rusia sa, nu se poata, cobort

la gurile Dungril astazi gura Chilid, care nu primeste

controluj Europel, poart& mindre corabil de amenintare. Aid se

opria rolul nostru, a fi portaril, sustinug de Europa tutelars,

al Deltel, reservat& comertului european. Era vorba sa ni se adauge,

tot atunci, gurile Dunaril, Ins& Puterile si-at dat seams de sllbiciunea

noastra, si ele slag Incredintat,prin conferinta din Ianuar

1857, care revisui si In acest punct tratatul,supt raportul militar

Turciei, care avea vole sa numeasca, inspector) de navigatie

pe Dunarea inferioar& si un c&pitan la Sulina. Ba a fost o mare

discutie atunci si In ceia ce priveste Insula erpilor, pe care,

impotriva Angliel, Rusia viol& s'o p&streze, si din aceasta discutie

era sa, results un conflict armat.

Turcia capatase o situatie preponderant& In aceste WO,

avind gurile Dunaril, Dobrogea, tot litoralul bulg&resc si merglnd

pan& aproape de Portile-de-Fier. Sa adaugim ca, panl

In preajma razboiului din 1877 ea a Intrebuintat aceasta situatie

a el, Ingrijind In chip special de vilaietele dunarene. Unlit

din cel mai capabill oamenl al Turciei, din nenorocire Innecat

pests cltiva an! In catastrofa planurilor sale de radical parlamental.,

cu totul nepotrivite pentru tara sa, Midhat-Pasa, cel

cu Constitutia otomana din 1877, a facut drumuri In Bulgaria,

a Ingrijit de prosperitatea oraselor dunarene si a fost iubit chiar

de Bulgari pentru Ingrijirea special& a gospodariel lor. Dar, In

acelasi timp cInd se reabilita Turcia la Dunare, ea era sal:Ault&

de idealul lul Ali -Pala si Fuad-Pala, cari tintiaa sa restabileasc&

255

Imperiul unitar al lul Soliman-cel-Maret, degradIndu-se, Domnul

terilor unite pane la situatia de Innalt functionar imperial, pedepsit

une orT cu observatif directs venite din partea Mare Vizir.

i a trebuit admirabila Intimpinare facuta, la sfir°ital anulti! 1865,

de Cuza, dupg, ce Vizirul se amestecase In afacerile noastre interne,

luind partea opositid turbulent° care provoca,se In Bucure§t1

un scandal de strada, pentru ca sa arate Turcilor macar

atuncl, In ajunul cadent principelul, ca acest ton nu se mal poate

admit°, pentru ca, nu corespunde nicf elementulul moral crescut

In sufletele noastre, nici elementuluf material de Incepatoare organisatie

military. Dar, data Turcia nu s'ar fi gindit la acest

ideal imposibil de realisat §i qi-ar fi zis ca Soliman-cel-Maret

doarme de tref sute de an! In cuprinsul splendidel moschel ridicate

de dInsul in Constantinopol §i ca mortil nu Invie, cum

tie §i poetif, dar trebnie sä o §tie, mal ales, oamenil de Stat,

data s'ar fi Ingaduit teril noastre o desvoltare pe care nimic In

lume nu era In stare sa o Impiedece, de sigur cy multe lucrurl

s'ar fi putut face §i multe pagube, ale noastre ci ale lor, ar fi

fost Inlaturate, Impreuna cu catastrofa final& a Imparatiel turce§tf.

In calea lucrurilor care merg de la sine nu trebuie sä

stea nimenf, cad e o risipa zadarnica de putere a Impiedeca,

astfel de Innaintarl, §i omul de Stat cel adevarat, se cunoa§te

prin aceia ca, §tie deosebi Intro fenomenele de suprafata, care

se pot opri, §i fenomenele de adIncime, pe care nu le poate opri

In loc niment

IntorcIndu-ne la hotaririle tratatuluf de la Paris, Turcilor nu

li se puteafl Incredinta marile lucrarf tehnice In vederea und

noun desvoltarl economice pe Dunare. Se vor da decl Europa.

Atunci, la 1856, se credea ca va exista, o Europa, ca Europa este

o creatiune durabila, ca Europa aceasta. Intarita prin tratatele

din Viena, revisuita In ceia ce prive§te Hasa el prin tratatul din

Paris, unitary In actiunea sa, inspirata de aceleaci principil de

pace, de liber schimb economic, de raspIndire ucoara a curentelor

de culture, va domina macar In regiunea sud-ostica, undo Turcia

nu se putea tinea decit prin amestecul continua al finantel, diplomatief

§i politico! Europe!. Au fost oamenf °i la no!, chiar In

ajunul razboiuluf din. 1877, car! -§1 Inchipuia1 ca, Europa exist,*

dar, In ajunul nouluf conflict, ad Intrebat zadarnic In toate partile,

cad ocrotitoarea nu intervenia, Franta hind Invinsa, Austria gonita,

din Imperiu si Rusia singura gata sa Incruci.rze sabia.

Europa, doamna Dunarif, prevedea prin tratatul din Paris

doua comisiunl,care Ins& nu vor juca rolul pe care trebuiall sa-1

joace dupe clausele tratatulul,spre a se mentinea sindicatul european

al Dunarif, menit a Impiedeca amestecul viitor al Rusie!

In afacerile Principatelor ci provinciilor crectine ale Imparatiel

turcestf. Una va sfarlma stIncile de la Portile-de-Fier, cealalta

va Inlatura nomolul de la gurile Dunaril.

256

Asupra cul venia aceasta opera de tehnica, de supraveghere,

de domina4e ? In rindul Int iU, zicea Austria, natural asupra Puterilor

care se gases° pe malul DunariI, si de aceia tiria cu

dinsa, In fats, TurcieI §1 a PrincipatelorIn comisiunea dunareana

Bavaria §i Wiirttembergul. Basa argumentaril era cu totuL

gresita, cad nu e vorba de cine se gelsefte linga o apd, ci de tine

se jolosefte de o apll. Prin urmare socoteala nu trebuia facuta geografic,

pe malul Dunarii, ci economic, pe cursul Dundrit. De dud

s'a Intemeiat comisiunea aceasta, dud at. vorbit Wurttembergul

sail Bavaria? Niclodata. Daca totusi Wurttembergul si Bavaria

se gases° amestecate In comisiunea cea veche, este fiindca Austria

la 1856 vorbia In numele unel IntregI parV din Germania care

se temea de Prusia §1 din causa aceasta gravita In jurul actiunil

sale diplomatice. Ea IsT aducea prin urmare clienVI de la izvoarele

rIuluI tocmal aicT, pentru ca sa poata avea autoritatea generala

In aceste p&rg.

Austria n'a putut face Ins& mare lucru, pentru ca, pe de o

parte, problema intern& ungureasca o preocupa si, pe de alta,

parte, pentru ca, batuta la 1859 pe Franta, era sa fie batuta la

1866 si de Prusia, dupa care infringere fu silt% sa recunoasca drepturile

Ungurilor de a-sT form& In monarhie un organism politic propriu,

Francisc-Iosif Incuronindu-se ca rege al UngarieT pe basa ideilor

dualists ale luT Deak Ferencz, marele oportunist ungur in

serviciul Habsburgilor. Acest nenorocit dualism, ce lasa junaatatea

apuseana In seama Germanilor si cealalta jumatate In

seama Ungurilor, cari se Indaratnicesc, cu toata neputinO, dovedita,

a desnationalisa pans In momentul de fa0, a avut nevoie

de multi and de zile ca sa prinda oarecare basa,dta o are acuma,

cu divergentele perpetue, economics, politics si nationale, Intro

cele doua jumatatt ale monarhiel.

In Imprejurarile acestea vine anul 1875, cu rascoala din Bosnia

qi Hertegovina. Rascoala era provocata de vechi cause socials

si politico In aceste provincil, pe care Serbia le InteVa In

nadejdea ca o sä capete Bosnia, §i Muntenegrul In credin0 ca

o sa.-§1 adauge Hertegovina. Austria s'a gindit atunci, iara§T, salt

restabileasca, cirpeascadaca terminul n'ar fi prea vulgar

prestiginl Yn Peninsula Balcanica. A intervenit de multe or!, §i

militar, In cursul insurecOuniT. S'a propus din partea el o media0e

fara a se ajunge la vre-un capat. Cad nizamil sail purta

detestabil, lasindu-se strivig de cetele rasculaWor bosniecT qi her-

OgovinenT.

Din ce In ce Rusia trimetea tot mai multe contingente militare,

care ajung supt conducerea vestitulul general Cernaiev,

acela care, dupa ce facuse In Turchestan o politic& de aventura

Rusia oficiala 11 desaproba, dar panslavistil dat o sabie

257

de aur , parasise subit oqtirea qi avea o sabie biruitoare de

oferit fratilor slavi.

Rusia neoficiala voia razboiul pentru a scapa oricum de Innabuqitoarea

atmosfera a unel vietl politico Inchise §1 stricate,

dat Rusia oficiala nu-1 poi& Ea nu era pregatita supt niclun

raport, ,i gtim spectacolul pe care 1-a dat chid a trebuit sa se

a§tepte cu saptanatnile sosirea pontoanelor gi altor mijloace de 4,

face un pod pe Dunare: la cea d'intaill resistenta serioasa dincolo

cad Osman-Pala n'a fost un om genial, ci numal un oral

hotarit ea a fost silita sa recurga la trupele de elita pe care

le lasase acasa de la Inceput, In vederea situatiel interne. Cu

ultimele mijloace de banl §i de oamenl, s'a cl§tigat ceva atit de

precar cum all fost resultatele plea de la San-Stefano pe care

Bismarck o casa chemind la instal:4a, superioara diplomatica

din Berlin pe Rusia, atIt de slab& atuncI, !nett a trebuit O. so

supuie, de §i §tia ca, Bismarck pretuiegte mal mult oasele until

soldat pomeranian decit Intreaga chestie oriental&

Cu cneva lunl innainte de Inceperea razboiulul se Incheiase

Intro Austria §i Rusia o Intelegere pe care o putem pune alaturl

cu Yntelegerea Incheiata odata Intro guvernatorul Galitiel, slupa,

instructifie lul Kaunitz, §i mare§alul Rumientov. Dupa cum la

1774 s'a dat voie de catre Rusia,pentru ca Austria nu se luptase,

sa se iea Bucovina, tot ma Austriecilor din 1877, pentru

ca fagaduisera sa, nu se lupte, li s'a dat voie, prin fagaduiala,

de la Reichstadt, dintre cel doi imparatl (lune 1876), sa ocupe

Bosnia §1 Hertegovina. Cit prive§te Anglia, ea era sigura ca, va

putea anexa Ciprul. A§a Inclt interventia Europe, pe care toata

lumea o a4tepta, s'a produs In forma putin serioasa a Conferintel

din Constantinopol. Conferinta aceasta n'a lost nicl mal

buns, nici mg rea decit alto Conferinte zadarnice. Masa verde

era de aceiaql calitate qi acel can se adunad In jurul el de a-

ceia§1 §tiinta qi de acelaql talent. Fiecare a venit cu protocolul

sail, §i protocoalele cam greft se confunda Intro dtnsele pentru a

da lucrurl trainice.

Turcia tInara a crezut 1110, ca s'ar evita toate dificultatile proclamlndu-se

Con stitutia lul Midhat-Pa. a. Diplomatia europeana a admis

schimbarea. Unul singur n'a crezut ca trebuie sa acorde acesteI Constitutil

nicl macar caritatea unul zlmbet. Era omul care pregatise

totul pentru razboill, cel de-al doilea Mencicov, mal dibacill decn

acela, generalul Ignatiev. El a deschis lupta.

Cunomtem Imprejurarile In care am participat la razboill §i

partea de glorie ce ni-a revenit, supt Carol I-ill, la Grivita, Plevna,

Smirdan §i Rahova.

Ne-am luptat mal bine decit ceilaltl, ne-am ales mai rail decit

&riga. Aid ne intereseaza Insa cum s'a ales Dunarea dupa razboiul

din 1877-78.

17

258

Oamenil din Berlin nu ni erat favorabill noun, cari, din vina lor,

dar $i din a noastra, am tot crezut cd, exist& o singura Europa,

pe care nu trebuie s& o solicitam ca sä vegheze asupra noastra,

pe end de mult din ea se deosebiserd. factor! cari Id puteail fi

folositorl. Toti nu erat de o potriva de indiferentl fats de no!:

dac& Franta ni-a fost duemana si la Berlin, In chestia evreiasca,

prin Waddington si mal tarziil, prin Bardre, delegatul el In Comisiunea

Dun&reana, care a dat, la 1882-3, Austriel formula ca

sa ne Inca lce, Italia a avut o conduit& frumoasa 1.

Prinepil noun n'a introdus tratatul de Berlin. Rusia, slabita cu

totul, era supusd, controlulul Europe!. Germania nu void s& se

amestece. Franta republican& insemna prea putin lucru. Anglia

se desinteresa de comertul Dunaril. R&mInea Austria, careia IT

conveniat. prescriptiile tratatului din Paris, reservIndu-sl s& fortnuleze

Inca mal bine punctele favorabile pentru dinsa.

A asteptat etiva an!, pan& s'a ispravit delimitarea frontierel

tesaliene pentru Grec!, chestia MuntenegruluT si toate consecintilor

pacil din Berlin, pentru ca pe urma sä se Infatiseze cu proiectul

sail, care ar fi fost moartea noastra, cad! Dunarea ar fi

devenit un r111 austriac. Era sd,- fie o comisiune la Giurgiu, In

care presidentia perpetua ar fi avut-o Austria, ca semn de condescendenta,

iar In comisiune s'ar fi strecurat si delegag a! deosebitelor

Puterl, luatl din sInul Comisiunil Dunarene. Nol era sa

avem un simplu vot, ca ci Bulgaria ci Serbia. De la aceasta

propunere s'a trecut la una ci ma! ridicola: Impartirea cursulu!

Dun&ril In sectoare longitudinale: pentru Serbia, partea de la

gura Timoculul p&nd, la Portile-de-Fier, pentru Bulgaria, de la Nicopol

pang, la Silistra, iar de la Braila In sus ar fi fost Comisiunea

Dunareana : pentru nol r&mtnea portiunea Severin-Nicopol,

atuncl end nic!un alt Stat n'are hotarele sale maT larg

udate de Dunare decit Statul nostru, atune end, alaturI de navigatiunea

austriacl pe Dunare, Incepuse navigatiunea noastra

ci end, orIcine ar fi ducInd marfa pe Dunare, dar marfa ce se

duce pe Dunare e sail marfa de grins pe care o vindem no!

Europe sail aceia pe care o cump&ram nol de la Europa. Clad esti

marele vinz&tor c1 cumparator, nimenT nu se gIndeste tine e plutasul,

ci tree! Innainte de calcine.

In aceasta afacere, Mit ministrul de Externe roman, d D. A.

Sturdza, eft si represintantul teril la Viena, d. P. P. Carp, s'ad

/Moles pentru a face o politic& bung,. No! n'am primit hotarTrea

adunlril de la Londra, care era menita s& ne deposedeze, s& ne

exproprieze la Dunare. I. primit-o, am asteptat sa se aplice si

1 Cu privire la aceasttt chestie v. broeura mea A cul e Dunirea" $i colectia

bogata de acts diplomatice publicate de d D. A. Sturdza.

259

n'a Indraznit nimenT sa o aplice, aqa inclt conventia a fost liter&

moarta de la Inceput.

Acum o ultima Intrebare, ci cu aceasta Intrebare Incheiem

cursul Intreg.

Dupa razboiul facut In ultimul timp, dupa, succesul crectinilor

In Balcanl, dupa micile modificarl pe care le-am adus In ceia ce

prive§te situatia noastra la Dunare, care poate fi menirea noastra

dunareana pentru viitor ? Statul care a cheltuit mat mult ca FA,

construiasca porturl, cheiurl, ca sa, asigure drumul, care a facut costisitoare

studil hidraulice, Statul care importeaza qi exporteaza

maT mult pe Dunare, Statul acesta are fara Indoiala cel mal

mare drept asupra Dunaril inferioare. Ca Unguril, chid s'ai'l inaugurat

lucrarile de la Portile-de-Fier, all decretat un regulament

ridicul, care li &Am dreptul sa, debarce pe termul nostril Ili 0,

puie placarde cu inscriptie ungureasca, ba chiar O. exercite un

control pang, la Severin, ca ci cum 3,r fi fost o organisatie administrativa,

atirnind de Ministerial de comert al Ungarie!, acestea

sInt lucrurl far& important& Chiar pilotagiul In conditiunile In

care e acuma acolo, cred ca am gasi mijlocul de a-limpiedeca fara a

lovi In prescriptif pe care, °data ce le-am recunosout, nu le putem

tnlatura. Pentru a avea rostul care ni se cuvine pe Dunare

qi nu trebuie sa-1 parasim cu niclun prettrebuie sä Intretinem on

vecinil de dincolo alte legaturl decit cele de pans acum.

Prin noua for situatie eT se Indreapta astazl spre alte Marl,

unde an interese mat lnsemnate: Bulgaril spre Marea Egeie, Sirbil,

din toate puterile lor, Impreuna cu Muntenegrenil, spre Marea

Adriatic& Dacia, not vom fi deci§1 In politica noastra gi harnici

In urmarirea eT, ne vom folosi de faptul ca aceste terT, care represinta

aceias1 domnie de la Dunare pang, la Marea Egeie EA de

la Dunare pang, la Adriatica, ni dela mijlocul de a ne lega, fie

c1 indirect, cu Apusul §i Sudul. Si, In acela31 timp, tdnind seams

de faptul ca. vor Intrebuinta capitalul for tii mijloacele for pentru

a fructifica dominatia for In aceste Marl, acum am avea prilejul

sa fixam rosturile noastre hotarItoare pe toata, linia Dunaril, cosacrind

toata atentia noastra, acestel probleme. Si, dupa numarul

vapoarelor noastre de Mare In regiunl unde nu poate fi

vorba de niclun fel de exercitare a drepturilor noastre stravechl,

sintem Indatorit1 a complect& ci intari navigatia noastra dunareana.

Astfel, plecind de la o Dundre care aparfinea stramosilor noctri,

ajungem la o situafie ce deschide posibilitatea unei Dundri care

sd aparfind urmasilor acelor Tract qi Dad de pe vremuri,noud.

CUPRINSUL

Pagioa

Lecfia /-itl. Scopul ce urmaresc lectiile. Definitia chestiel. Deosebirea

fats de chestia Rinulul 1

17

II-a Dunarea in vechea epocA barbara. Stapinirea trace pe

amindouA malurile. Sarmati $i Bastaxni la Dun Are . . 11

n III-a. Innaintarea italics spre Dun Are Lupta pentru linia riulul

Intro Romani $i Dad 20

), I V -a. NavAlirea gotica $i lupta Romanilor de Ras Arit pentru pastrarea

hotarului 29

11

V- -a. Gotii pe amindouA malurile Dun AM: Teodoric la Novae 41

v VI-a. Parasirea DunAril de-jos 14 stapInirea Slavilor 13i strAmutarea

luptel, condusA de Huni $i Avail, la DunArea

21

girbeasca (Sirmium $i Singidunum)

VII-a. Iustinian $i intArirea liniei Dunaril ..... . .

49

59

VIII-a. IncercAri de recucerire bizantina. in veacul al VII -lea . 69

/1

,

/X-a. Asezarea Bulgarilor de la Volga in Peninsula BalcanicA

§i Intemeierea prin el a unul Stat slay In Moesia . . 81

X-a. Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol 90

XI-a. Rusil Chievulul la DunAre , 99

71

III-a. Bulgaria macedoneanA si Incercarea el de a reconstitui

Taratul distrus 107

, XIII-a. Imperinl romino-bulgar" 122

, XIV-a. Dinastiile din Vidin si scirsitul Bulgariel. Imperiul Sirbilor 135

IT-a. Turcil la DunAre. Lupta pentru cetAtile aminduror mainrilor

, cu Rominil 145

XVI-a. Stapinirea otomanA pe malul drept si pe cel sting al Dutiara:Joan

Hunyadi si opera lul 156

XT7I-a. Stefan -cel -Mare si lupta cu Turcil la DunAre. Supunerea

Moldovel, anexarea Basarabiel si urmArile acestor evenimente

170

, %VIZI-a. Cea d'intilia luptA de recucerire crestina: rolul lui Mihal

,

Viteazul 181

%IX-a. Aducerea, Tatafilor la DunAre. Problema Bugeaculul: Cantemir-MIrza

191

Pagt na

.beefia XX-a. Expansiunea austriaca la DunAre pAna la pacea din Vasvar

(1664) . . 199

XX1-a. Lupte turco-polone pentru DunAre la sfirAitul veaculul al

XVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) @i recucerirea Ungariel

de Imperiall . . . . . ..... . 209

XXII-a. Luptele Turcilor cu Austriacil pi Rut il pentru dominatia

la DunAre . . , 219

XX1II-a. Intre pacea din IaAl Ai Inceperea rAzboiului Crimeil 01792-

1853) 231

X%/V-a. RAzboiul Crimeil qi chestiunea Duntirii austriace . . . 241

XXV-a. SchimbAri la DunAre dupa rAzboiul Crimeil. Noul rtizboiti.

ruso-turc Ai desvoltarea Statelor creAtine din BalcanI In

legatura cu stApInirea DunAril 252

ERATA

P. 161, r. 18-9 de sus dupA: tinuseu, a se puns: pe o &W. a luI Than

Cantacuzino, iar fiul sAil Halil pe ma".

De aeelasi autor :

CHESTIUNEA BINULUL 1912. Pretul 5 lei.

Iorga, Chestiunea_Dunării

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?